M.C.M.

M.C.M.

Reţeaua de socializare Twitter a început să blocheze conturile unde sunt identificate injurii la adresa persoanelor publice, cel mai recent caz fiind cel al activistei Victoria Fierce care a lansat un atac dur la adresa vicepreşedintelui Mike Pence pe Twitter privind recenta retragere de către administraţia Trump a protecţiei pentru persoanele transsexuale.
Aproape imediat după ce Victoria Fierce a postat pe Twitter mesajul dur la adresa vicepreşedintelui Mike Pence, ea a fost informată printr-o notificare a reţelei de socializare că a fost blocat contul ei pentru următoarele 12 ore şi nu mai poate posta niciun mesaj, iar contul său poate doar să fie citit de către prietenii săi din lista de contacte.
Ea recunoaşte că nu este prima dată când atacă dur un oficial, însă nu se aştepta ca aproape concomitent să primească notificarea de la Twitter. Măsura luată de reţeaua de socializare este parte a demersului mai amplu care vizează gestionarea formelor de abuz online pe platforma de socializare.
Notificarea a luat-o prin surprindere pe Fierce, care a declarat pentru portalul The Verge: ''A fost doar un mesaj tweet, şi desigur nu este prima dată când am spus unui oficial ales să se ducă naibii''.
Cei de la Twitter menţionează că aceste măsuri de filtrare a conturilor sunt legate de schimbările introduse începând de săptămâna trecută cu scopul de a reduce numărul mare de conturi abuzive. În momentul în care Twitter stabileşte că un cont este abuziv, în baza unor criterii interne pe care nu le-a dezvăluit public, trece imediat la ascunderea mesajelor tweet ale acelui cont pentru orice persoană care nu se află în lista de prieteni a celui care deţine contul. Restricţiile durează o perioadă prestabilită de timp, de regulă 12 ore la prima ofensă.

Stimularea în profunzime a creierului, prin implantarea de electrozi, poate constitui un mod inedit de tratament a formelor severe de anorexia nervoasă, conform unui studiu realizat recent în Canada, informează BBC.
Oamenii de ştiinţă au studiat 16 persoane diagnosticate cu anorexie severă şi au descoperit că tratamentul a contribuit la reducerea depresiei şi a anxietăţii, iar în unele cazuri a condus la creşterea în greutate.
Cercetarea a implicat femei cu vârste între 21 şi 57 de ani care suferiseră de anorexie o perioadă de 18 ani, în medie, şi încercaseră toate tratamentele disponibile. Acestea erau sever subponderale şi unele dintre ele prezentau risc de moarte prematură din cauza afecţiunii.
La începutul studiului, electrozii au fost amplasaţi în anumite regiuni ale creierului despre care se crede că sunt asociate cu anorexia. După câteva luni, unele dintre paciente au resimţit o îmbunătăţire a stării de depresie şi anxietate. 12 luni mai târziu mai multe dintre ele au luat în greutate — indicele de masă corporală mediu al grupului a crescut de la 13,8 la 17,3.
De asemenea, oamenii de ştiinţă au observat pe radiografiile realizate înainte şi după stimularea electrică anumite modificări persistente în zonele asociate cu anorexia.
"În prezent nu există tratamente eficiente pentru cei care suferă de anorexie nervoasă de lungă durată — persoane care sunt de multe ori cele mai bolnave şi cele mai vulnerabile în faţa morţii din cauza acestei boli", a declarat pentru BBC dr. Nir Lipsman, neurochirurg la Sunnybrook Health Sciences Center. "Lucrarea noastră, care se bazează pe teste anterioare, este una dintre primele strategii axate pe creier care s-au dovedit de ajutor în anorexia cronică. Speranţa mea este că prin această cercetare noi validăm de asemenea ideea că anorexia este o boală ce porneşte de la creier, nu o alegere ce ţine de personalitate sau de stilul de viaţă", a completat cercetătorul.
Metoda nu s-a dovedit, însă, funcţională pentru toate pacientele. Una dintre acestea a suferit o criză la câteva luni după implantarea electrozilor, iar două persoane au cerut, în timpul testelor, să le fie îndepărtate dispozitivele, mai arată sursa citată.
Autorii studiului publicat în jurnalul "Lancet Psychiatry" au declarat că sunt necesare cercetări de mai mare amploare înainte ca terapia să poată fi luată în considerare la scară largă.

Doi cercetători, din Statele Unite ale Americii şi Germania, susţin că au găsit o cale mai eficientă prin care pot fi identificate indiciile ce pot arăta dacă un adolescent prezintă riscul de a deveni consumator de diferite substanţe, precum drogurile, informează Xinhua.
La baza descoperirii, publicată în jurnalul "Nature Communications" de Brian Knutson, profesor de psihologie la Stanford University, şi de Christian Buchel, profesor de medicină la Universitatsklinikum Hamburg-Eppendorf, stă un test nou, ce măsoară înclinaţia indivizilor către elementele de noutate.
Căutarea noutăţii nu este în mod inerent un lucru rău, notează Knutson. Tendinţa de asumare a riscurilor încercând ceva nou poate duce la inovaţie, însă, pe de altă parte, le poate determina pe unele persoane să conducă nesăbuit, să sară de pe stânci sau să ingereze diferite lucruri primite la o petrecere, arată sursa citată.
Pentru a afla dacă ar putea exista o modalitate mai precisă şi personalizată ce poate indica dacă această tendinţă de căutare a elementelor de noutate se poate transforma într-un obicei distructiv, Knutson a dezvoltat un test numit "Monetary Incentive Delay Task" (MID) menit să identifice zonele din creier care joacă un rol important în procesarea mentală a recompenselor precum banii sau senzaţiile oferite de consumul de droguri. În timpul testului, participanţii au fost plasaţi într-un aparat de imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM) unde au jucat un joc video pentru a obţine puncte ce puteau fi transformate în bani. La începutul fiecărei runde, jucătorii au avut ocazia de a ghici numărul de puncte pe care credeau că îl vor acumula, acesta fiind momentul în care ei anticipau viitoarele beneficii şi se declanşau astfel centrii din creier asociaţi cu recompensa.
Cu ajutorul echipei lui Buchel, Knutson a colectat date de la circa o mie de adolescenţi de 14 ani care au parcurs acest test şi au participat, doi ani mai târziu, la un sondaj realizat pentru a se afla dacă deveniseră consumatori de droguri, tutun sau alcool. În plus, cei doi au analizat cazurile a 144 de adolescenţi care nu dezvoltaseră probleme cu drogurile până la vârsta de 14 ani şi care înregistraseră scoruri mari la testul MID. Punând toate informaţiile cap la cap, ei au descoperit că pot prezice dacă tinerii vor fi predispuşi la abuzul de droguri pe baza observării modului în care creierul lor răspunde la anticiparea recompenselor, rezultatul aducând o îmbunătăţire considerabilă faţă de măsurătorile comportamentale şi de personalitate folosite până acum pentru depistarea acestui risc.
Acesta este doar primul pas "către ceva mai util", adaugă cercetătorii potrivit cărora scopul final al descoperirii este "realizarea de diagnoze clinice pe pacienţi individuali", în speranţa că medicii vor putea împiedica riscul de dependenţă de droguri înainte ca acesta să se manifeste.

Parlamentul României a devenit membru cu drepturi depline al Adunării Parlamentare a Mediteranei, la cea de a 11-a sesiune plenară a APM, care s-a desfăşurat în perioada 22 - 24 februarie, la Porto.
Potrivit unui comunicat remis de Camera Deputaţilor, Legislativul român participă ca membru asociat la această organizaţie din anul 2008.
"Statutul de membru plin conferă dreptul de a participa cu o delegaţie formată din cinci parlamentari, dreptul de a lua cuvântul şi de a vota în cadrul sesiunilor plenare şi al comisiilor permanente, precum şi de a fi reprezentaţi în Biroul APM", se arată în comunicat.
În discursul rostit în plenul Adunării cu această ocazie, deputatul social-democrat Florin Iordache, şeful delegaţiei Parlamentului României la APM, a subliniat că, din poziţia de membru deplin, legislativul român poate contribui şi mai mult la dezbaterile din cadrul organizaţiei.
"Suntem parteneri ai Consiliului Europei şi suntem membri ai UE şi ai NATO. Economia noastră este în creştere rapidă, iar cetăţenii se bucură de un standard de viaţă mai bun. Suntem conştienţi de faptul că, pentru a păstra aceste realizări importante, avem nevoie de parteneri puternici şi o regiune extinsă prosperă, sigură şi democratică. În acest sens, sprijinim dialogul ţărilor din Europa şi din bazinul mediteranean cu scopul de a se asculta unii pe alţii, de a învăţa unii de la ceilalţi şi de a se ajuta reciproc. Noi credem că APM oferă un cadru excelent din această privinţă", a declarat Iordache, citat în comunicat.

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în luna ianuarie 2017, se cifrează la 5,95 miliarde de lei, în creştere cu 2,23% faţă de suma raportată în decembrie 2016, iar restanţele la creditele în valută au urcat cu 0,13%, la 7,46 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naţionale a României (BNR).
Totalul creditelor în lei atingea, în ianuarie, 125,5 miliarde de lei (cu 0,55% sub valoarea din luna precedentă), din care 55,87 miliarde de lei erau sume contractate de agenţii economici şi 66,3 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populaţie.
Creditele în valută totalizau 95,33 miliarde echivalent lei în prima lună a acestui an (cu 1,45% mai puţin faţă de decembrie), din care 46,6 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenţii economici şi 46,4 miliarde de lei credite luate de populaţie.
Bucureştenii aveau, la finele lunii ianuarie, credite în lei restante în sumă de 1,6 miliarde de lei şi în valută de 3,2 miliarde de lei (echivalent).
Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 43,55 miliarde de lei, iar al celor în valută la 44,91 miliarde de lei. (M.C.M.)

Prohibiţia pescuitului la ştiucă a intrat în vigoare, vineri 24 februarie 2017, potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, ddbra.ro.
Pescuitul la ştiucă este interzis, potrivit sursei, începând cu data publicării în Monitorul Oficial a ordinului de prohibiţie din acest an, respectiv 23 februarie, până la data de 15 martie.
Ordinul Ministerului Agriculturii şi cel al Mediului instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în perioada 1 aprilie-30 mai, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv în Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 1 aprilie-15 mai inclusiv.
De asemenea, pescuitul comercial, recreativ şi familial este interzis în faţa gurii Dunării Meleaua Sfântu Gheorghe-Ciotic, precum şi în complexul Razim-Sinoe şi în lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie-30 mai inclusiv.
Ordinul stabileşte de asemenea perioadele în care unele unelte de pescuit pot fi folosite în anumite zone din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, precum şi perioadele şi zonele în care este interzis pescuitul scrumbiei.
Perioadele de prohibiţie a pescuitului sunt stabilite anual de autorităţi în baza unor studii efectuate de specialişti în piscicultură şi urma consultării asociaţiilor de pescari, ordinul având drept rol protejarea speciilor de peşti în perioadele şi zonele în care se înmulţesc.
Spre deosebire de ordinele de prohibiţie din anii trecuţi, cel din acest an include şi perioadele de prohibiţie pe unele râuri şi pârâuri din România. Pe unele dintre ele, sunt declarate zone de protecţie a resurselor acvatice vii şi este interzis pescuitul de la data publicării ordinului în Monitorul Oficial până la data de 15 martie.
Ştiuca, una din speciile care atrage pescarii sportivi în Delta Dunării, este apreciată pentru carnea şi icrele sale, producţia din această specie de interes economic atingând un nivel record de 2 666 de tone în anul 1965 şi un nivel minim de patru tone în anul 1994, potrivit Institutului Naţional de Cercetare Delta Dunării.

Socializarea cu cât mai multe rude şi prieteni ajută la menţinerea unei minţi agere pe măsură ce organismul înaintează în vârstă, conform unui nou raport, citat de UPI.com.
''Nu este ieşit din comun ca legăturile noastre sociale să se restrângă pe măsură ce înaintăm în vârstă'', a declarat Marilyn Albert, profesoară de neurologie şi directoare în cadrul Johns Hopkins University din Baltimore.
''Acest raport oferă multe sugestii utile despre lucrurile pe care le putem face pentru a îmbunătăţi calitatea relaţiilor noastre cu familia şi cu prietenii, care pot fi benefice în menţinerea abilităţilor noastre mentale'', a indicat Marilyn Albert într-un comunicat de presă.
Raportul analizează de asemenea beneficiile sociale ale deţinerii unui animal de companie, modul cum comunităţile de prieteni de aceeaşi vârstă pot impulsiona relaţiile sociale, cum relaţiile apropiate sunt benefice atât în plan fizic cât şi mental şi cum reţelele de socializare, inclusiv Facebook şi Skype, îi ajută pe cei în vârstă să menţină legăturile sociale.
Raportul este realizat de AARP şi Global Council on Brain Health (GCBH).
Un alt studiu realizat de ARRP a scos la iveală faptul că aproape 4 din 10 adulţi cu vârsta de 40 de ani sau peste nu au spus că au legături sociale. Persoanele respective au raportat şi probleme în ce priveşte sănătatea mentală.
Sarah Lock, vicepreşedinte în cadrul AARP şi director executiv al GCBH, a declarat: ''Ştim că singurătatea şi izolarea socială pot spori riscurile pentru sănătatea fizică la persoanele în vârstă''. Dar se observă că afectează şi sănătatea mentală, aşa încât 'oamenii care sunt implicaţi social au un risc mai scăzut în ce priveşte declinul mental ceea ce ne arată cât de importante sunt conexiunile sociale pentru sănătatea cerebrală'', potrivit lui Lock.
Potrivit AARP, adulţii în vârstă îşi pot extinde legăturile sociale inclusiv cu persoane tinere, pot participa la un club tematic sau la cursuri cu anumite specialităţi, pot vizita, telefona sau transmite mesaje e-mail cu regularitate rudelor, prietenilor sau vecinilor.

Speranţa medie de viaţă va creşte în multe ţări până în 2030, depăşind 90 de ani în unele locuri, iar creatorii de politici trebuie să facă mai multe eforturi pentru a elabora strategii adecvate, indică un studiu internaţional de amploare, relatează Reuters şi AFP.
Sud-coreenii vor avea probabil cea mai mare speranţă de viaţă din lume până în 2030, iar SUA una dintre cele mai scăzute dintre ţările dezvoltate, arată studiul.
"Faptul că vom continua să trăim mai mult înseamnă că trebuie să ne gândim să consolidăm sistemele medicale şi de asistenţă socială pentru a sprijini o populaţie care îmbătrâneşte şi care are nevoi multiple din punct de vedere medical", a declarat Majid Ezzati, principalul autor al studiului şi profesor la Şcoala de sănătate publică din cadrul Colegiului imperial din Londra. Efectuat de oamenii de ştiinţă din cadrul Colegiului imperial din Londra în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, studiul a stabilit că dintre ţările în care veniturile sunt cele mai mari, SUA va avea probabil cea mai scăzută speranţă de viaţă în 2030, de 79,5 ani pentru bărbaţi şi 83,3 ani pentru femei, similară cu cea din ţări în care veniturile sunt medii, precum Croaţia şi Mexic. Acest lucru este cauzat parţial de lipsa unui sistem de îngrijiri medicale universal în SUA, precum şi de factori ca rata de mortalitate relativ ridicată în rândul copiilor şi al mamelor, rate ridicate ale criminalităţii şi obezităţii, menţionează studiul.
În Europa, femeile din Franţa şi bărbaţii din Elveţia ar urma să aibă cea mai ridicată speranţă de viaţă, de 88,6 ani în primul caz şi aproape 84 de ani în cel de al doilea. Coreea de Sud a ieşit cel mai bine dintre ţările participante la studiu, cercetătorii estimând că o femeie născută în Coreea de Sud în 2030 ar urma să trăiască 90,8 ani, iar un bărbat ar putea atinge vârsta de 84,1 ani.
"Mulţi oameni obişnuiau să creadă că 90 de ani este limita superioară pentru speranţa de viaţă, dar această cercetare arată că vom depăşi bariera de 90 de ani", a spus Majid Ezzati. "Auzim în mod repetat că ameliorările longevităţii umane se cam apropie de sfârşit, dar nu cred că ne aflăm nici măcar în apropierea limitei superioare a speranţei de viaţă — dacă aceasta există", a mai afirmat el. Studiul, publicat miercuri în revista medicală The Lancet acoperă 35 de state dezvoltate şi emergente, printre care SUA, Canada, Marea Britanie, Germania, Australia, Polonia, Mexic şi Republica Cehă. Speranţa de viaţă mult mai mare din Coreea de Sud se datorează mai multor factori, precum alimentaţia adecvată în copilărie, presiunea scăzută a sângelui, rata scăzută de fumatului şi un acces bun la îngrijiri medicale, noi cunoştinţe medicale şi noile tehnologii, au spus cercetătorii.
În ceea ce priveşte diferenţa dintre speranţa de viaţă la bărbaţi şi respectiv femei, care merge de la 3,9 ani în Noua Zeelandă până la 8,5 ani în Polonia în 2010, aceasta ar urma să se diminueze până în 2030 în toate ţările, cu excepţia Mexicului, unde speranţa de viaţă a femeilor va creşte mai mult decât aceea a bărbaţilor, şi în Chile, Franţa şi Grecia, unde speranţa de viaţă la ambele genuri va creşte în mod similar.
"Bărbaţii au în mod tradiţional un mod de viaţă mai puţin sănătos şi, de aici, speranţa de viaţă mai scurtă. Ei fumează şi beau mai mult şi sunt mai frecvent victime ale accidentelor şi crimelor", a reamintit profesorul Ezzati. "Dar modurile de viaţă ale bărbaţilor şi femeilor au tendinţa de a se apropia şi la fel se întâmplă şi cu longevitatea lor", a adăugat el.

Românii sunt interesaţi să îşi achiziţioneze propriul apartament. Dorinţa de mai mult spaţiu, întemeierea unei familii, renunţarea la chirie sunt câteva motive pentru care să îţi doreşti să te muţi într-o casă nouă. Oferta pieţei este una variată, apartamente în cunoscutele blocuri vechi sau apartamente în complexe rezidenţiale noi, oferă fiecare avantaje specifice. Localizarea, numărul de metri pătraţi, finisajele, preţul sunt criterii care intră în balansul deciziei de cumpărare. Ca modalităţi de achiziţie intră şi cunoscutul program Prima Casă. Un studiu efectuat pe cuvintele de căutare în Google, direct legate de domeniul imobiliar, arata ca în anul 2017 s-a manifestat un interes cu 24% mai mare faţă de anul anterior pe acest subiect. Astfel, românii au formulat în căutările lor din Google sintagme precum: apartament de vânzare, Prima Casă 2017, apartament 2 camere. Căutările ce vizeza apartamentele cu două camere a crescut cu 80% faţă de anul anterior. Totodată, interesul este unul sporit pentru achiziţia de apartamente în capitala României. Topul lunilor în care au fost făcute căutările pe Google sunt primele trei, ianuarie, februarie, martie. Volumul cel mai mare s-a înregistrat în prima lună din an. Dacă în ianuarie românii au cercetat intensiv piaţa cu privire la achiziţia de apartamente, ei au şi trecut la acţiune. Un raport al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară din România (au fost urmărite primele şase luni ale lui 2017) arată că în ianuarie, în Galaţi au fost achiziţionate 105 de apartamente, numărul a crescut ulterior, în februarie au fost 246 de apartamente achiziţionate, iar în lună martie gălăţenii şi-au luat 242 de apartamente. În primele şase luni ale anului locuitorii din Galaţi au făcut aproximativ 21.200 de căutări în Google pe cuvinte cheie de interes precum apartament de vânzare sau apartament cu 2 camere. De menţionat este că în perioada ianuarie - iunie de pe desktop s-au făcut 11.600 de căutări, în acelaşi interval, direct de pe smartphone gălăţenii au făcut aproape 9.500 de căutări. Cel mai mare volum de căutări în Google pe subiectul apartamentelor s-a înregistrat în Bucureşti, urmat de judeţele Iaşi, Prahova şi Constanţa. La polul opus cu cel mai mic volum de căutări pe cuvinte din industria imobiliară sunt Sălaj, Tulcea şi Covasna. Dacă din perioada analizată (ianuarie - iunie 2017), conform ANCPI, bucureştenii şi-au luat cele mai multe apartamente în lună martie, ei fiind şi în topul pe ţara (3587 apartamente), în acceasi luna, număr mai mare de apartamente achiziţionate au fost în următoarele 10 judeţe: Cluj (1116 apartamente), Timis (727), Constanţa (704), Iaşi (606), Braşov (474), Ilfov (401), Prahova (380), Hunedoara (318), Argeş (278), Bihor (276).
Pagina 234 din 234