V.A.

V.A.

Evenimentul de lansare al Clusterului de Industrii Creative “OpenHub” va avea loc vineri, 13 aprilie 2018. Clusterul își propune să unească antreprenorii și companiile din zona de sud-est a României și anume, Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea. Conferința va avea loc în Galați, în incinta Facultății de Inginerie din cadrul Universității “Dunărea de jos” din Galați, în sala Aula Magna, începând cu ora 10.

În cadrul evenimentului de lansare al clusterului de Industrii Creative “OpenHub”, vor fi aduși la aceeași masă oameni de afaceri din domenii precum: publicitate, arhitectură, artă, meşteşuguri, design de produs, modă, film, muzică, artele scenei, editare foto-video (publishing), cercetare şi dezvoltare, software, jocuri şi jucării, TV și radio, în vederea legării de parteneriate și colaborări durabile. Intrarea este liberă pe bază de înscriere. Mai multe detalii și formularul de înscriere pot fi găsite aici.

Un cluster este o concentrare geografică a instituțiilor și companiilor cu domenii de activitate comune sau complementare. Un grup de firme, instituții de stat și de învățământ, care lucrează împreună pentru dezvoltarea economică regională.

De ce industrii creative?

Există numeroase avantaje ale județului Galați care sunt încă neexploatate la adevăratul lor potențial și care pot sprijini atractivitatea economică din această zonă, făcând-o să devină un pol de creștere de importanță naționala și europeană în următoarea perioadă.

Din perspectiva economică și culturală a Regiunii Sud Est a României, activitățile industriilor creative sunt extrem de importante prin valoarea lor dinamică și nu doar static economică, aducând o contribuție vitală la dezvoltarea societății acolo unde economiile tradiționale, bazate pe agricultură, industrie sau comerț, nu au funcționat.

Conceptul de “industrii creative” (Culture and Creative Industries – CCI) este un termen relativ recent, fiind introdus la mijlocul anilor ‘90 în Australia și dezvoltat în Marea Britanie, și cuprinde următoarele domenii a căror activitate implică creativitate artistică și/sau științifică: arhitectură și regenerare urbană, artă și design, artele spectacolului, film și video, fotografie, inventiăa industrială și inteligență artificială, mass-media, meșteșuguri tradiționale, monumente și turism cultural, muzică, publicitate, software și jocuri video interactive, tipărituri și legătorie, web design, etc.

Clusterul de Industrii Creative “Open HUB” va fi un organism neguvernamental, nonprofit, apolitic, fără personalitate juridică, dar care poate dobândi personalitate juridică.

De ce să participi la eveniment?

Vei cunoaște oameni cu pasiuni și interese comune cu ale tale, oameni cu dorință de dezvoltare. Vei afla cum acest cluster îți poate ajuta afacerea să crească. Tot la eveniment poți afla numeroasele oportunități de tu și afacerea ta puteți beneficia prin aderarea la cluster.

Obiectivele principale ale Clusterului:
  • Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a membrilor săi și implicit a economiei locale și regionale;
  • Constituirea unui centru al creativităţii ce poate conduce la o creştere importantă a gradului de ocupare a forţei de muncă în Industrii Creative (IC);
  • Sprijinirea Industriilor Creative (IC) prin organizarea de diverse activități de formare, ca de ex: Cursuri, seminarii şi workshopuri specifice pentru antreprenori şi companii creative care doresc să se dezvolte, workshopuri de îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe în următoarele domenii: proprietate intelectuală, investiţii internaţionale, fazele investiţiilor, întoarcerea capitalului/investiţiei, “elevator pitch”, etc. ,
  • Creșterea capacității de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI), stimularea cooperării între instituții CDI și întreprinderi, precum și creșterea accesului întreprinderilor din domeniul Industriilor Creative (IC) la CDI;
  • Promovarea inovației în procese ce țin de publicitate și marketing, arhitectură, design grafic și de produs, design vestimentar, creație audio și foto-video, IT, software, dar și alte activități ale industriilor creative;

Organizatorii lansează o invitație antreprenorilor, oamenilor de afaceri și tuturor celor interesați și dornici să se implice într-o comunitate în continuă dezvoltare.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi (n.r. - 05 aprilie 2018) Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, considerând că actul normativ încalcă mai multe prevederi ale Constituţiei.

"Considerăm că, atât prin modul în care a fost adoptată, cât şi prin conţinutul normativ, această lege încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 15 alin. (2), ale art. 44 alin. (1)-(3), ale art. 45 coroborat cu art. 135, ale art. 73 alin. (3) lit. h) şi m) raportat la art. 76 alin. (1) din Constituţie, precum şi pe cele ale art. 75 alin. (3) din Constituţie", se arată în sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu. Parlamentul a transmis pe 21 martie preşedintelui, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea OUG nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. Şeful statului invocă motive de neconstituţionalitate extrinsecă.

"Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) ca lege ordinară, deşi în conţinutul său normativ se regăsesc dispoziţii care se încadrează în domeniul de reglementare al legii organice", spune Iohannis.

El arată că o prevedere din legea supusă controlului de constituţionalitate stabileşte măsurile privind concesionarea, închirierea sau privatizarea în domeniul piscicol. De asemenea, se prevede o nouă atribuţie în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, respectiv aceea de a privatiza societăţi comerciale cu profil piscicol şi amenajări piscicole pe care le are în portofoliu în conformitate cu prevederile Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. În plus, se instituie posibilitatea atribuirii directe - spre concesionare investitorilor - a terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum şi terenurile aferente acestora, din domeniul public sau privat al statului.

Preşedintele Iohannis precizează că, pe fond, obiectul de reglementare al acestor dispoziţii instituie posibilităţi de punere în valoare a bunurilor proprietate publică sau privată a statului din domeniul specific al pescuitului şi acvaculturii, sub forma concesionării, închirierii sau privatizării, după caz.

"Toate aceste reglementări vizează regimul juridic general al proprietăţii, cu privire la care art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţia României impune adoptarea de legi cu caracter organic", subliniază preşedintele Iohannis în sesizarea adresată CCR.
El adaugă faptul că CCR a statuat că bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi pot fi concesionate ori închiriate instituţiilor de utilitate publică, numai în condiţiile legii organice. De asemenea, şeful statului menţionează că o altă prevedere modifică regimul sancţionatoriu aplicabil unor fapte stabilite în OUG nr. 23/2008, ce constituie infracţiuni, ceea ce atrage incidenţa Constituţiei ce prevede că infracţiunile şi pedepsele se reglementează prin lege organică.

Preşedintele Iohannis argumentează şi că în jurisprudenţa sa Curtea Constituţională a precizat faptul că "este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, şi norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete natură de lege organică, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituţie legii organice", dar să nu vizeze criteriul material. "Prin legea dedusă controlului de constituţionalitate, legiuitorul a ignorat criteriul material în funcţie de care trebuie stabilit caracterul legii", menţionează el.

Şeful statului arată că actul normativ vizează materia legii organice şi a fost adoptat de Camera decizională, Camera Deputaţilor, cu 162 voturi pentru, număr insuficient de voturi. Preşedintele Iohannis subliniază că legea încalcă principiul bicameralismului.
"Din analiza dispoziţiilor legii supuse controlului rezultă faptul că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a aprobat OUG nr. 85/2016 fără nicio modificare şi/sau completare. În schimb, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea de aprobare a OUG nr. 85/2016 aducându-i nu mai puţin de 21 de amendamente, multe dintre acestea generând deosebiri majore de conţinut între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, aspect de natură să aducă atingere principiului constituţional al bicameralismului", se arată în sesizarea de neconstituţionalitate. Şeful statului invocă şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă. Astfel, el indică faptul că actul normativ nu respectă principiul supremaţiei legilor şi nici principiul securităţii raporturilor juridice, invocând o decizie a CCR.
El precizează că legea dedusă controlului de constituţionalitate prevede faptul că "terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi terenurile aferente acestora, din domeniul public/privat al statului, vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cumpărat acţiuni sau active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinaţie agricolă, cu obligativitatea menţinerii obiectului de activitate al exploatării piscicole pe perioada concesionării".

"Considerăm că atribuirea directă a concesiunii afectează interesul public prin eliminarea posibilităţii de a fi depuse mai multe oferte şi de a obţine cea mai mare redevenţă în urma concurenţei dintre ofertanţi. Mai mult, instituirea unui astfel de regim de excepţie de la regimul general al concesionării bunurilor proprietate publică stabilit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, pentru o singură categorie de beneficiari nu respectă principiile stabilite de art. 13 din acest act normativ, respectiv: transparenţa, tratamentul egal, proporţionalitatea, nediscriminarea şi libera concurenţă", se arată în sesizare.

Şeful statului mai arată că legea introduce o nouă prevedere conform căreia personalul de pază, respectiv personalul organizaţiilor vânătoreşti, este împuternicit să sancţioneze faptele ce constituie contravenţii şi să constate infracţiunile piscicole, considerând, între altele, că este lipsită de claritate şi poate da naştere unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, prin împuternicirea personalului organizaţiilor vânătoreşti de a sancţiona faptele ce constituie contravenţii şi excluderea asociaţiilor şi organizaţiilor de pescuit, responsabile în mod firesc de paza, controlul şi exploatarea resurselor acvatice vii şi a activităţilor din domeniul piscicol.

El precizează că actul normativ prevede că "asociaţiile de pescari, precum şi forurile lor de reprezentare la nivel naţional, constituite pentru practicarea pescuitului în scop recreativ, în conformitate cu prevederile OG nr. 26/2000 (...), vor fi luate în evidenţă de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi de Ministerul Apelor şi Pădurilor, ca reprezentanţi ai societăţii civile, în vederea stabilirii de programe de acţiuni şi proiecte comune pentru conservarea şi protejarea resurselor acvatice vii, programe anuale care vor fi finanţate de către asociaţiile de pescari, titulari ai dreptului de pescuit recreativ pe sectoarele de habitate piscicole naturale pentru care deţin contracte de utilizare, din veniturile rezultate din cotizaţiile membrilor asociaţiei, aceste acţiuni urmând să fie avizate şi verificate de către specialiştii din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură".

Preşedintele Iohannis precizează că din modul de redactare a normei se poate interpreta că obligaţia de finanţare ce va reveni titularilor dreptului de pescuit recreativ pe sectoarele de habitate piscicole naturale pentru care deţin contracte de utilizare îşi are izvorul direct în lege, fără acordul prealabil al acestora (altfel spus, fără modificarea contractului de utilizare) ceea ce este de natură să afecteze pe de o parte libertatea economică, iar pe de altă parte dreptul de proprietate asupra resurselor financiare.

De asemenea, şeful statului spune că legea încalcă art. 15 alin. (2) din Constituţie, arătând că modifică art. II al OUG nr. 85/2016 ce prevede că "Lista lacurilor de acumulare (...) se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă" şi art. III potrivit căruia: "Pentru lacurile de acumulare (...) închirierea acestora se realizează de către administrator în baza unei metodologii aprobate prin ordin comun (...), în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă".

În sesizare se precizează că OUG nr. 85/2016 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 28 noiembrie 2016, iar legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată de Parlament la data de 14 martie 2018, arătând că din conţinutul normativ rezultă că termenul de 60 de zile calculat de la data intrării în vigoare a Ordonanţei era deja epuizat. În plus, se arată că dispoziţiile ce dispun pentru trecut contravin principiului neretroactivităţii legii.

"Vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura este neconstituţională", se mai arată în sesizare.

Luni, 09 Aprilie 2018 00:00

A fost modificată Legea pieţelor

În şedinţa de Guvern din 4 aprilie 2018 a fost aprobată o Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a Legii nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol. Piaţa produselor din sectorul agricol este reglementată de Legea nr.145/2014 potrivit căreia comercializarea de către producătorii agricoli persoane fizice, a produselor proprii, se face numai pe baza Atestatului de producător şi a Carnetului de comercializare.

Astfel, modificările aduse Legii nr. 145/2014 presupun ca atestatele de producător şi carnetele de comercializare a produselor agricole să fie emise pentru o perioadă de 7 ani. Din cauza faptului că nu este reglementată o perioadă de tranziţie, până la emiterea noilor formulare, producătorilor agricoli care doresc să comercializeze produsele proprii în piaţă nu le pot fi eliberate atestatele de producător/carnete de comercializare.

Emiterea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului ce legiferează o măsură tranzitorie are ca scop evitarea unui blocaj în ceea ce priveşte accesul la piaţă a producătorilor agricoli, a persoanelor fizice. În acest fel, aceştia pot să-şi valorifice produsele proprii şi pot avea acces la programele guvernamentale multianuale de sprijin. Prin urmare, formularele atestatelor de producător şi carnetelor de comercializare aflate pe stoc se pot folosi până în data de 30 iulie 2018.

Meteorologii au emis o avetizare de tip nowcasting care pune judeţul Galaţi sub COD GALBEN de vânt puternic. Avertizarea are ca interval 01-04-2018 ora 12:15 până la 01-04-2018 ora 17:00, perioadă în care se vor semnala intensificări ale vântului care la rafală vor atinge 55...60 km/h, izolat 70 km/h.
Avertizările şi atenţionările meteorologice se actualizează în funcţie de durata şi gravitatea fenomenelor prognozate, iar avertizările de fenomene periculoase imediate (nowcasting) se emit pentru o perioadă de maxim 6 ore.

Măsurile de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale sunt instituite, în 2018, pe o durată de 60 de zile, în perioada 07 aprilie – 05 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 07 aprilie – 22 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în Ordinul privind prohibiţia pescuitului publicat in Monitorul Oficial nr. 170 din data de 22.02.2018.

De asemenea, ordinul prezintă şi o noutate, prin care s-a concretizat parţial iniţiativa legislativă a ARBDD-ului ce prevedea pescuitul în sistem „prinde şi eliberează” pentru patru specii de peşti. Este vorba despre prevederile ordinului potrivit cărora, în mod special pe teritoriul administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în afara perioadelor de prohibiţie, pescuitul recreativ/sportiv la ştiucă este permis numai cu eliberarea tuturor capturilor (catch & release).

După ce primarul Ionuţ Pucheanu (PSD) l-a scuturat bine pe directorul Transurb, Gigel Caliga (ALDE), în plină şedinţă a Consiliului Local, pe motiv că este prea moale în a-şi rezolva problemele cu salariaţii revoltaţi, iată că vine şi reacţia conducerii ALDE. ”Infantilistă abordarea de multe ori în politica locală. Am încercat să fiu o persoană rezervată, mult prea tăcută pentru această abordare, care am observat că a început să escaladeze, a partenerilor noştri de coaliţie. Dacă taci, probabil consideră că n-ai ce spune sau nu ai calitatea de a spune. Eu cred că am expertiza, experienţa de a spune lucruri mult mai competente decât cineva căruia începe să-i placă cam prea mult să se audă vorbind. Cred că în actul nostru de coaliţie am contribuit cu persoane, cu propuneri, cu idei, cu soluţii pentru creşterea şi dezvoltarea managementului local şi judeţean. Vorbim despre oameni profesionişti a căror calitate este foarte greu de combătut şi foarte greu de pus la îndoială”, a declarat preşedintele ALDE Galaţi, Cristian Dima. Acesta a lansat şi ipoteza conform căreia alianţa PSD-ALDE se clatină la Galaţi, locul fiind luat de PMP. ”Cred că ar fi mai indicat să se facă mai întâi nişte discuţii în coaliţie că, dacă nu, oricum îmi propun să răspund de fiecare dată când va avea atitudinea de a jigni oameni la nivelul profesional al cărora nu se ridică. Voi avea o discuţie cu conducerea judeţeană a colegilor noştri din coaliţie, să încercăm să ne lămurim. Probabil că, dacă se configurează o altă majoritate, PSD-partidul lui Traian Băsescu, nu ne opunem. Îi lăsăm să-şi facă această coaliţie la nivel local şi noi o să mergem pe proiectele noastre liberale aşa cum le-am demonstrat gălăţenilor că putem face, cu bun profesionalism”, a mai precizat Cristian Dima.

Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) Galaţi şi-a desemnat sâmbătă, 24 martie, în cadrul Conferinţei Teritoriale, noua conducere judeţeană. La eveniment au participat 670 de delegaţi din toate localităţile judeţului Galaţi, dar şi preşedintele Consiliului Naţional al ALDE europarlamentarul Norica Nicolai, vicepreşedintele ALDE deputatul Toma Petcu, parlamentarii Mihai Ruse, Ionuţ Sibinescu, preşedintele ALDE Botoşani Liliana Mincă, preşedintele ALDE Vrancea Ionel Cel-Mare, preşedintele ALDE Buzău Mihai Cristescu, preşedintele ALDE Vaslui Sorin Branişte şi preşedintele ALDE Tulcea Petre Marinescu. În urma votului delegaţilor, preşedinte al filialei gălăţene a fost ales Cristian Dima.
Preşedintele Consiliului Naţional al ALDE, europarlamentarul Norica Nicolai, le-a spus delegaţilor prezenţi că „a fost o bucurie pentru mine să fiu astăzi aici, într-o filială puternică, într-o filială cu oameni deştepţi. Pe foarte mulţi vă cunosc, foarte mulţi v-aţi ataşat acestui proiect politic. Dincolo de experimentele de Facebook, de Twitter pe care unii le încearcă şi în România şi care, după părerea mea, nu vor avea nicio semnificaţie, oricât s-ar strădui USR, oricât s-ar strădui şi domnul preşedinte Iohannis, care este deranjat de atitudinea PNL-ului şi încearcă vizibil să-l abandoneze, să-şi creeze o formulă politică care să-l aducă din nou la putere pe acest tip de val, ei nu vor reuşi. Nu vor reuşi pentru că România şi românii sunt oameni demni, sunt oameni de bun simţ şi mai ales - ceea ce s-a ignorat din păcate în aceşti 10 ani - românii sunt oameni inteligenţi. De inteligenţa noastră şi a dumneavoastră, de inteligenţa creatoare a României este nevoie şi provocarea pentru ALDE şi pentru noi toţi este să susţinem această inteligenţă, să o facem să triumfe, pentru că dacă vom reuşi asta România o va duce mai bine”.
Preşedintele ALDE Galaţi, Cristian Dima, a declarat în cadrul alocuţiunii susţinute că „în Galaţi, ca şi în întreaga România, politicile liberale reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea comunităţii. Galaţiul are evoie să fie spartă bariera dintre instituţiile judeţene şi locale, în primul rând faţă de cetăţeni”. Dima a ţinut să precizeze că obiectivul filialei gălăţene este acela de a fi al doilea partid în judeţul Galaţi.
Componenţa Biroului Politic Teritorial la nivel de vicepreşedinţi, în urma votului, este următoarea Daniel Deaconescu, Florin Gasparotti, Adrian Alexandru, Radu Cosca, Ecaterina Şerban, Cătălin Popa, Constantin Graur, Vasile Diaconu şi Genica Totolici.
În urmă cu o săptămână, pe 17 martie, a fost ales şi preşedintele organizaţiei municipale ALDE Galaţi, Radu Cosca.

Toate tarifele practicate de Serviciul Public Ecosal Galaţi, vor fi majorate cu 3%. S.P. Ecosal Galaţi a solicitat Consiliului Local Galaţi să aprobe modificarea tuturor tarifelor pentru toate activităţile încredinţate prin aplicarea unei cote de profit care să fie în concordanţă cu prevederile Ordinului A.N.R.S.C. nr. 109/2007.

”De asemenea, aplicarea cotei de profit se face conform prevederilor art. 13 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 269 din aceeaşi Lege, precum şi în conformitate cu prevederile Curţii de Conturi. Astfel se propune modificarea tuturor tarifelor pentru toate activităţile încredinţate S.P. Ecosal Galaţi prin aplicarea unei cote de profit de 3 %”, se arată în solicitarea Ecosal.

Consilierii locali întruniţi în şedinţă ordinară, joi, 22 martie 2018, au aprobat această solicitare.

Centrul Militar Judeţean Galaţi anunţă că a crescut la 30 de ani vârsta maximă de recrutare a candidaţilor pentru învăţământul universitar şi postliceal militar de formare a ofiţerilor şi maiştrilor militari. Modificarea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 238 din 19 martie 2018. Candidaţii din acest an trebuie să aibă cel mult 30 de ani împliniţi în cursul anului 2018 (indiferent de lună), adică în anul concursului de admitere. Pentru opţiunea aviaţie – naviganţi (piloţi), vârsta maximă rămâne cea de 24 de ani.
Sursa foto: MApN

Deputatul PMP de Galaţi, Cătălin Cristache, a numărat cetăţenii moldoveni din zona de est a României şi a ajuns la concluzia că sunt foarte mulţi. De aceea, consideră că ar fi nevoie de un Consulat al Republicii Moldova la Galaţi.

”Astăzi (n.r. - 20 martie 2018) am depus şi susţinut în Camera Deputaţilor o interpelare adresată Ministrului Afacerilor Externe a României, domnul Teodor Meleşcanu. Obiectul interpelării mele este deschiderea la Galaţi a unui Consulat al Republicii Moldova. Demersul meu este unul absolut justificat, tinând cont de numărul mare de cetăţeni moldoveni din estul României care au nevoie de sprijin pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Vă voi ţine la curent cu răspunsul pe care urmează să-l primesc!”, a anunţat deputatul pe pagina sa de Facebook.

Pagina 10 din 40