C.P.

C.P.

 

Persoanele care beau în mod regulat băuturi carbogazoase cu conţinut mare de zahăr prezintă un risc mai mare de a face cancer decât cele care nu consumă astfel de băuturi, indiferent dacă sunt sau nu supraponderale, se arată într-un studiu publicat recent citat de EFE.
"Am fost surprinşi să constatăm că riscul de cancer nu era complet motivat de obezitate", a declarat Allison Hodge, de la Institutul împotriva cancerului Victoria, care a realizat studiul alături de Universitatea din Melbourne.
Studiul a analizat 3.283 cazuri de cancer legate de obezitate şi a descoperit că riscul acestei boli creşte în condiţiile consumului de băuturi carbogazoase îndulcite cu zahăr. "Nu este şi cazul celor care beau băuturi carbogazoase dietetice, fapt ce sugerează că zahărul este elementul-cheie", a explicat Hodge, într-un comunicat.
Colorantul 4-methylimizadole utilizat în băuturile carbogazoase sau îndulcitorii nu par să accentueze riscul de cancer, potrivit studiului publicat de revista Public Heath Nutrition.
Todd Harper, directorul executiv al Institutul împotriva cancerului Victoria, a precizat că datele oferă şi mai multe argumente celor care pledează pentru reducerea consumului de băuturi carbogazoase cu conţinut mare de zahăr.
"Băuturile îndulcite, inclusiv cele carbogazoase, conduc la obezitate şi cresc riscul a 13 tipuri de cancer", asigurat Harper, subliniind că acestea provoacă de asemenea diabet de tip 2, boli cardiovasculare şi carii.

 

Eticheta de "mâncare organică" poate influenţa mai mult decât viziunea asupra sănătăţii, potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Cornell din New York. Astfel, percepţia gustului, a caloriilor şi a valorii poate fi alterată semnificativ atunci când un produs este prezentat drept organic, scrie Daily Mail.
Experimentul, pentru care cercetătorii au recrutat 115 oameni de la un un centru comercial local, a presupus testarea de către aceştia a trei perechi de produse: două iaurturi, două prăjituri şi două pungi de chips.
În cadrul fiecărei perechi, un produs a fost etichetat "organic", iar altul - "normal". Aspectul pe care nu l-au observat a fost că cele două produse erau, în fiecare caz, organice.
Participanţilor li s-a cerut să evalueze gustul şi conţinutul de calorii din fiecare aliment, precum şi să numească un preţ pe care l-ar plăti pentru ele.
Desfăşurarea experimentului a demonstrat că eticheta de "organic" a influenţat considerabil percepţiile consumatorilor. În ceea ce priveşte prăjiturile şi iaurtul, participanţii au estimat că au cu mult mai puţine calorii atunci când au fost etichetate "organice", arătându-se dispuşi să plătească mai mult cu până la 23,4 la sută pentru ele.

Prăjiturile şi iaurtul cu eticheta "organic" au mai puţine grăsimi decât cele normale

Percepţia asupra aspectelor nutriţionale ale acestor produse a fost de asemenea modificată. Prăjiturile şi iaurtul cu eticheta "organic" au fost considerate, după gust, ca având mai puţine grăsimi decât cele normale, în timp ce prăjiturile şi cartofii "organici" au fost considerate a fi mai nutritive.
Eticheta a păcălit şi papilele gustative ale oamenilor: în cazul celei cu "organic", cartofii au lăsat impresia ca fiind mai apetisanţi, iar iaurtul, ca având mai multă aromă.
Pe de altă parte, cercetătorii au evidenţiat că oamenii care consultă cu regularitate etichetele cu aspecte nutritive, cei care cumpără regulat mâncare organică şi cei care obişnuiesc să recicleze sunt mai susceptibili la efectul acesta pe care îl are denumirea de "organic".

Cântăreţul britanic Ed Sheeran, un fenomen al genului folk-pop, este cel mai bine vândut artist al anului 2017, a anunţat International Federation of the Phonographic Industry, organizaţia care reprezintă interesele industriei de înregistrări muzicale la nivel global, transmite AFP.
Albumul lui Sheeran, "Divide", al treilea din cariera sa, a fost cel mai bine vândut material discografic anul trecut, iar "Shape of You" a fost single-ul care a înregistrat cele mai mari vânzări, potrivit organizaţiei, care are sediul la Londra.
"Divide" a doborât multe recorduri, inclusiv pe site-ul de streaming Spotify, unde a înregistrat 57 de milioane de audiţii în ziua în care a fost lansat.

Sheeran, cel de-al cincilea artist care primeşte acest titlu, după One Direction (2013), Taylor Swift (2014), Adele (2015) şi Drake (2016)

"Succesul pe care l-a obţinut Ed este uimitor şi o dovadă a capacităţii sale de a scrie şi interpreta cântece care ajung la inimile fanilor la nivel global", a spus şeful executiv al IFPI, Frances Moore, într-un comunicat.
Anul trecut, în topul celor mai bine vânduţi artişti, Drake s-a situat pe locul al doilea, urmat fiind de Taylor Swift, Kendrick Lamar, Eminem, Bruno Mars, The Weeknd, Imagine Dragons, Linkin Park şi The Chainsmokers.
Topul include vânzările de albume în formate fizic şi digital, vânzările de single-uri şi audiţiile în streaming.
Max Lousada, şef executiv al Warner Music UK, este de părere că Sheeran "are capacitatea de a spune poveşti şi a face oamenii să simtă".
Pe 21 februarie, într-o gală care a avut loc la Londra, Sheeran a pierdut premiul Brit pentru cel mai bun artist britanic în faţa rapperului Stormzy, însă, la începutul lunii, el a câştigat premiul pentru cea mai bună interpretare pop, pentru "Shape of You", la gala Grammy, care a avut loc la New York.

Miercuri, 28 Februarie 2018 00:00

Coşuri de gunoi speciale pentru marijuana

 

Autorităţile de pe Aeroportul Internaţional McCarran din Las Vegas, Statele Unite, au instalat "cutii de amnistie pentru marijuana" destinate pasagerilor care uită să îşi arunce produsele legale conţinând această plantă, informează UPI.
Nevada a legalizat vara trecută marijuana utilizată în scop recreaţional, însă comitatul Clark, una dintre regiunile acestui stat, a interzis posesia de cannabis pe McCarran pentru a respecta legislaţia federală.
Potrivit aeroportului, primele 13 dintre cele 20 de "cutii de amnistie pentru marijuana" au fost amplasate în mai multe locuri, inclusiv în parcare şi în zona de închiriere a maşinilor.
''Se trage sertarul; se aruncă lucrurile şi se închide. Nu se poate introduce mâna înauntru'', a precizat purtătoarea de cuvânt a aeroportului, Christine Crews, pentru Las Vegas Sun. "Cine încearcă să umble la ele, va fi detectat destul de repede", a adăugat ea.
Crews a declarat că aceste coşuri de gunoi speciale pot fi utilizate pentru a se arunca medicamente şi alte obiecte interzise.

Există un nivel optim al venitului care poate face o persoană fericită, iar suma respectivă variază la nivel mondial, conform concluziei unui studiu publicat săptămâna aceasta de o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Purdue din Statele Unite.
''Poate fi surprinzător deoarece ceea ce vedem la televizor şi ceea ce ni se spune în reclame este că nu există o limită în ceea ce priveşte suma necesară pentru a fi fericiţi, însă acum observăm nişte praguri'', a notat Andrew T. Jebb, autor principal al studiului, în concluziile publicate pe site-ul universităţii.
''Au existat la un moment dat dezbateri cu privire la punctul în care banii nu mai au influenţă asupra nivelului de bunăstare. Am descoperit că pragul venitului ideal este de 95.000 de dolari pentru evaluarea (calităţii) vieţii şi între 60.000 şi 75.000 de dolari pentru bunăstarea emoţională'', a explicat specialistul din cadrul Departamentului de Ştiinţe psihologice adăugând că această sumă ''este valabilă pentru indivizi şi ar putea fi mai mare în cazul familiilor''.

”Banii reprezintă doar o parte din ceea ce ne face fericiţi”

Bunăstarea emoţională include emoţiile de zi cu zi, precum sentimentele de fericire, încântare, tristeţe sau supărare. Evaluarea calităţii vieţii reprezintă o estimare a stării generale a unei persoane şi este mult mai probabil influenţată de aspiraţiile înalte şi de comparaţiile cu alţi indivizi.
''Au (fost observate) variaţii considerabile la nivel mondial, saţietatea în ceea ce priveşte satisfacţia faţă de viaţă făcându-şi simţită prezenţa mai târziu în regiunile înstărite'', a adăugat Jebb. ''Motivul ar putea fi faptul că evaluările tind să fie influenţate într-o măsură mai mare de standardele în funcţie de care indivizii se compară între ei'', a explicat cercetătorul.
Studiul, realizat de Jebb alături de Louis Tay, profesor asistent de ştiinţe psihologice în cadrul Universităţii Purdue, a fost publicat în jurnalul Nature Human Behaviour.
Cercetarea a fost realizată pe baza informaţiilor din cadrul unui sondaj Gallup la nivel mondial, efectuat pe un număr de peste 1,7 milioane de persoane din 164 de ţări, iar estimările au fost formulate ca medii bazate pe puterea de cumpărare şi pe întrebări referitoare la nivelul general de satisfacţie şi bunăstare.
Studiul a descoperit de asemenea că odată atins acest prag, alte creşteri ulterioare ale venitului tind să fie asociate cu reducerea nivelului de satisfacţie şi a bunăstării. Oamenii de ştiinţă explică acest lucru prin faptul că banii sunt importanţi pentru îndeplinirea nevoilor de bază, cumpărarea celor necesare şi, eventual, achitarea datoriilor. Însă, până la un punct. După ce necesarul lor este satisfăcut, oamenii pot deveni predispuşi la acumularea de bunuri materiale suplimentare şi la efectuarea de comparaţii sociale care pot, în mod ironic, să afecteze negativ nivelul de bunăstare.
''În acest punct ei se întreabă: ''Cum o duc în general?'' şi ''Cum mă compar cu alţi oameni?''. Micul declin face ca nivelul de bunăstare al unui individ să fie apropiat de cel al altora care au venituri mai reduse, probabil din cauza costurilor asociate cu veniturile ridicate'', a explicat Jebb.
''Aceste descoperiri adresează problema banilor şi a fericirii îndelung disputată în diferite culturi. Banii reprezintă doar o parte din ceea ce ne face fericiţi'', a precizat acesta.

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, şi preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, au semnat, recent, un Protocol de colaborare, document care va asigura cooperarea între MAE şi mediul universitar în ceea ce priveşte diplomaţia culturală, educaţia şi politica externă.
„Promovarea imaginii României trebuie să se sprijine mult mai mult pe contribuţia adusă de tineri şi pe performanţele acestora atât în domenii tradiţionale precum educaţia, cercetarea, inovaţia, cultura, ştiinţa, cât şi în acele componente de actualitate sau emergente ale diplomaţiei secolului al XXI-lea. Vreau să reiterez deschiderea Ministerului Afacerilor Externe pentru un dialog constant cu mediile de cercetare din România şi pentru articularea mai clară a agendei noastre de priorităţi externe cu proiectele de cercetare ale universităţilor”, a declarat Meleşcanu, potrivit unui comunicat de presă.
Referitor la colaborarea tradiţională dintre MAE şi mediul universitor, Meleşcanu a vorbit despre consolidarea cooperării internaţionale în domeniul educaţiei şi cercetării, dar şi despre rolul esenţial al universităţilor în promovarea culturii, limbii şi valorilor româneşti, prin asigurarea unui mediu multicultural de studiu.

 

Un britanic primeşte în medie 33.800 de mesaje telefonice şi alerte pe an, indică un sondaj citat de Press Association. Utilizatorii de telefoane mobile primesc cu 427% mai multe mesaje şi notificări decât în urmă cu zece ani şi trimit cu 278% mai multe mesaje decât în 2008, potrivit studiului realizat pentru Virgin Mobile.
Britanicii petrec acum echivalentul a peste 26 de minute pe zi pentru a-şi verifica mesajele.

Boom de mesaje pe WhatsApp şi Facebook

Sondajul a stabilit că un adult britanic primeşte în medie 93 de mesaje sau notificări de la aplicaţiile de social media zilnic, respectiv 33.802 pe an.
Cei cu vârsta între 18 şi 24 de ani au aproape de trei ori mai multe mesaje de gestionat, primind în medie 239 de mesaje şi alerte pe zi sau 87.300 pe an.
Studiul a stabilit că un factor care a contribuit substanţial în creşterea numărului de mesaje este boom-ul chat-urilor de grup pe platforme precum WhatsApp şi Facebook.
În medie, britanicii sunt membri a şase grupuri de discuţii, deşi o mică minoritate (2%) sunt membri a 50 de grupuri sau mai mult, proporţie care se ridică în acest caz la 7% în segmentul de vârstă 18-24 de ani.
Unul din patru adulţi susţine că verifică un mesaj de pe WhatsApp imediat, în timp ce în rândul celor de 18-24 de ani proporţia este de unul din trei.
Dr. Dimitrios Tsivrikos, psiholog în domeniul afacerilor la Colegiul universitar Londra, susţine că boom-ul în utilizarea smartphone-urilor este un trend pozitiv care le permite consumatorilor să aibă mai mult control asupra propriei vieţi.
"Într-o vreme în care suntem în permanenţă înconjuraţi de sarcini nesfârşite, mereu inundaţi cu mari cantităţi de date, smartphone-urilor ne permit să ne administrăm vieţile cum ni se potriveşte. De la calendare la alerte, până la e-mailuri şi acces instant la enciclopedia cunoaşterii umane, ele ne oferă lesne control total", a spus el.
Opinium Research a realizat sondajul pe un eşantion de 2.004 adulţi deţinători de smartphone în perioada 12 şi 18 februarie, cărora li s-au adăugat 200 de respondenţi cu vârste între 10 şi 17 ani.

Consumul regulat al unei cantităţi semnificative de alcool reprezintă un factor important de risc pentru dezvoltarea demenţei de toate tipurile, dar în special a celei precoce, conform unui studiu publicat recent bazat pe date prelevate de la mai multe spitale din Franţa, informează AFP.
Din cele peste 57.000 de cazuri de demenţă precoce observate în Franţa între anii 2008 şi 2013, mai mult de jumătate (57%) au fost atribuite în mod direct leziunilor cerebrale asociate alcoolului (18% fiind asociate unui consum excesiv), potrivit studiului publicat în jurnalul Lancet Public Health.

Persoane din întreaga lume, afectate de Alzheimer

În plus, consumul excesiv de alcool a fost asociat cu un risc de trei ori mai mare de demenţă de toate tipurile, potrivit cercetării condusă societatea de analiză statistică Then (Translational Health Economics Network) cu sediul la Paris şi de Inserm (Institutul naţional pentru sănătate şi cercetare medicală) din Franţa.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aproximativ 47 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demenţă, dintre acestea 60-70% fiind afectate de Alzheimer.
Demenţa precoce este o formă de demenţă care se manifestă înainte de vârsta de 65 de ani.
''Un consum semnificativ de alcool ar trebui să fie recunoscut drept un factor de risc major pentru toate tipurile de demenţă'', a declarat unul dintre autorii studiului, doctor Michael Schwarzinger, care militează pe depistarea consumului excesiv de alcool.
''Legătura dintre demenţă şi alcool necesită studii suplimentare, însă rezultă probabil din faptul că alcoolul provoacă leziuni cerebrale permanente", a adăugat el.
În plus, el a subliniat că un consum de alcool în cantităţi semnificative este asociat cu hipertensiunea arterială, diabetul şi problemele cardiace, factori ce pot creşte riscul de demenţă vasculară, o afecţiune ce apare după accidentele vasculare cerebrale).
''Acest studiu furnizează noi informaţii ce sugerează că problemele asociate alcoolului sunt puternic asociate cu un risc de demenţă'', a comentat un expert independent, doctor David Llewellyn, citat de Science Media Center.
"Însă, reducerea consumului ridicat nu permite neapărat reducerea sau amânarea riscului de demenţă", a subliniat el adăugând că acest tip de studiu nu demonstrează o legătură de cauzalitate.
Studiul se bazează pe cifrele din programul PMSI (Programme de Medicalization des Systemes d'Information) şi include date prelevate de la peste 1,1 milioane de persoane diagnosticate cu un tip de demenţă în perioada 2008 - 2013. În aceeaşi perioadă, aproximativ 945.000 de persoane au fost diagnosticate cu tulburări asociate consumului de alcool.

Sâmbătă, 24 Februarie 2018 00:00

Chile, paradisul astronomilor

Nimeni nu scapă de poluarea generată de lumina artificială: nici măcar telescoapele din nordul Chile, o regiune considerată paradisul astronomilor, dar al cărei cer ar putea să-şi piardă din claritate.
Deşertul Atacama, situat la 1.200 de kilometri nord de Santiago, oferă condiţii ideale: cerul este degajat în cea mai mare parte a anului. Cele mai mari telescoape din lume sunt instalate acolo, astfel încât până în 2020 se estimează că nordul Chile va concentra 70% din infrastructura astronomică din lume.
Dar extinderea oraşelor şi utilizarea tehnologiei cu diode luminoase (LED) ameninţă activitatea observatoarelor astronomice din această regiune, scrie AFP recent.
Un studiu publicat în luna decembrie în revista Science Advances a arătat deja că iluminatul global a crescut, atât în cantitate, cât şi în intensitate, cu aproximativ 2% pe an, între 2012 şi 2016.
În localităţi din nordul Chile, cum ar fi Antofagasta, Coquimbo sau La Serena, lămpile cu LED-uri sunt folosite din ce în ce mai mult pentru a ilumina casele, străzile, magazinele şi panourile publicitare.
"Din păcate, pentru că există mai mult iluminare albă, deteriorarea cerului a crescut cu până la 30% de la la sfârşitul ultimului deceniu", a explicat pentru AFP Pedro Sanhueza, şeful Biroului de protecţie a calităţii cerului din nordul Chile.
Şi în mod deosebit nordul ţării intră "într-o zonă de pericol", deoarece această poluare luminoasă ameninţă profunda obscuritate nocturnă de care telescoapele au nevoie pentru a lucra.
La Observatorul Paranal, care găzduieşte cele patru enorme telescoape VLT (Very large telescope) ale Observatorului European Sudic (ESO), au fost deja adoptate măsuri preventive.
După apusul Soarelui, vehiculele care circulă în jurul observatorului nu au voie să utilizeze faza lungă a farurilor. Sunt permise doar luminile de staţionare (sau de poziţie), care sunt mai slabe. Iar pietonii care merg noaptea trebuie să îndrepte lanternele spre sol.
De asemenea, reşedinţele astronomilor şi ale personalului de la Paranal sunt şi ele luminate la minimum, pentru a evita perturbarea observării stelelor.
Dar explozia urbană este o realitate imparabilă de 20 de ani în nordul Chile: oraşele au fost ''dopate'' de exploatarea cuprului, al cărui cel mai mare producător mondial este ţara sud-americană.
Halourile de lumină de deasupra acestor oraşe sunt vizibile cu uşurinţă de la observatoarele aflate pe o rază de cel puţin 150 de kilometri.
"Am măsurat impactul (acestui fenomen) şi avem deja probleme în a realiza observări (ale cerului) la 20 de grade deasupra orizontului. Aceasta distanţă va creşte foarte mult şi nu vom putea studia stelele cele mai îndepărtate'', deplânge Chris Smith, şeful de misiune al Observatorului Tololo, situat la 2.200 de metri altitudine, la 80 de kilometri de oraşul La Serena.

Lumina artificială, nefastă pentru sănătate

La dezvoltarea urbană se adaugă instalarea de enorme infrastructuri pentru extragerea cuprului şi construcţia de autostrăzi în deşertul Atacama, ele însele surse de lumină.
Smith cheamă la educarea noilor generaţii cu privire la utilizarea durabilă a luminii, utilizarea de surse "mai calde" care sunt mai puţin poluante şi evitarea îndreptării acestora spre cer.
"Suntem deja la un nivel ridicat de impact şi trebuie să îl controlam de acum. Nu se pune problema să închidem observatoarele'', esenţiale pentru a căuta eventuale planete similare cu Pământul şi surse de viaţă, afirmă astronomul american.
Totuşi, aceasta este direcţia spre care s-ar putea îndrepta Observatorul din Monte Palomar, California: acesta a trebuit să îşi reducă în mod semnificativ activităţile din cauza poluării luminoase emise de Los Angeles, remarcă AFP.
Pentru a contracara acest fenomen, guvernul chilian a aprobat în 2012 o nouă normă de reducere a iluminatului. Şi aceasta pentru că lumina noaptea afectează şi mediul, şi sănătatea, perturbând ritmul circadian, ceasul biologic - ceea ce creşte riscul de cancer, diabet şi depresie - şi hibernarea plantelor, proces care le permite să supravieţuiască în condiţiile aspre de iarnă.

 

În 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea economică în bunăstare, infrastructură modernă, administraţie performantă şi servicii publice de calitate pentru toţi, consideră AmCham Romania (Camera de Comerţ Americană în Romania).
În 2017, încadrarea în ţinta de deficit a fost principala grijă în execuţia bugetului public, dar aceast lucru s-a făcut în detrimentul investiţiilor, care au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani ca pondere din PIB. Procentul de realizare a investiţiilor a fost doar de 67,7% din programul stabilit la începutul anului 2017, în scădere cu 9,6% faţă de 2016, iar ponderea lor în PIB (3,2%) a reprezentat cel mai redus nivel din ultimii 12 ani.
Pentru a susţine creşterea cu mult peste nivelul programat a cheltuielilor curente cu salariile din sectorul public şi cu pensiile, au fost sacrificate investiţiile planificate a fi realizate din bugetul naţional, gradul de realizare al acesta fiind de doar 77,5% comparativ cu programul stabilit la începutul lui 2017, precizează comunicatul instituţiei. De asemenea, absorbţia fondurilor europene şi investiţiile planificate a fi finanţate din aceste resurse au fost substanţial sub ţintele stabilite.

AmCham Romania reprezintă peste 430 de companii americane, multinaţionale şi româneşti

AmCham Romania consideră că realizarea planului de investiţii este prioritară pentru execuţia bugetului de stat pentru 2018, şi poate fi sprijinită prin creşterea investiţiilor publice, necesare pentru a îmbunătăţi potenţialul de creştere economică, pentru a recupera decalajele în ce priveşte calitatea infrastructurii şi pentru a respecta ţintele asumate de România în contextul agendei europene. O altă măsură menită să sprjine realizarea investiţiilor este renunţarea la politica pro-ciclică, întrucât încadrarea într-o ţintă de deficit public consistentă (3% din PIB) în perioade de creştere rapidă a economiei va restrânge posibilitatea de stimulare a economiei într-o perioadă de recesiune. Mai mult, în eventualitatea unei crize economice, Guvernul va recurge la reducerea investiţiilor către un nivel extrem de scăzut.
Mai sunt necesare eforturi consistente pentru creşterea substanţială a gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru a susţine finanţarea necesară respectării ţintei de investiţii pentru anul 2018, precum şi stabilitatea politicii fiscale pentru a asigura predictibilitate şi a încuraja investiţiile din partea sectorului privat. Planul bugetului public consolidat sugerează că există riscuri de depăşire a ţintei de deficit bugetar, ceea ce ar putea atrage o modificare a sistemului de taxe şi contribuţii pentru a menţine deficitul bugetar în limita a 3% din PIB. De asemenea, investiţiile publice finanţate din bugetul naţional ar putea fi din nou reduse în cazul materializării acestor riscuri.
O altă măsură este stimularea creşterii productivităţii şi ponderii activităţilor economice cu valoare adăugată mare, inclusiv prin folosirea politicilor fiscale pentru a contribui la retenţia capitalului uman, în special a profesioniştilor necesari pentru consolidarea sectoarelor economice cu valoare adăugată ridicată.
România rămâne dependentă de intrările de capital străin pentru refinanţarea datoriei existente (publică şi privată) şi pentru finanţarea datoriei nou create, mai arată comunicatul. Conform estimărilor Comisiei Europene, România va înregistra în 2018 cel mai ridicat nivel al deficitului public structural din Uniunea Europeană. De asemenea, în anii următori, deficitul bugetar e programat să se abată substanţial de la obiectivul pe termen mediu şi lung asumat prin tratatele europene de România în cadrul Pactului fiscal european, de maximum 1% din PIB. În aceste condiţii, România va rămâne plasată pe radarul investitorilor străini într-o zonă de risc al finanţelor publice, determinându-i să solicite o primă de risc mai mare pentru a susţine finanţarea economiei.

Pagina 12 din 85