C.P.

C.P.

Joi, 22 Februarie 2018 10:03

Magazinele Germanos devin Telekom

Cele 176 de magazine din reţeaua Germanos vor deveni în următoarea perioadă, în urma unui proces de rebranding, Telekom, lucrările pentru înlocuirea elementelor de identitate de marcă începând deja în opt magazine, informează Telekom, potrivit Mediafax.
Procesul implică înlocuirea tuturor elementelor de identitate vizuală din magazine cu cele ale Telekom. Lucrările au fost demarate într-un număr de opt magazine situate în Blaj, Bucureşti (zona Mihai Bravu), Codlea, Cluj-Napoca (zona Carrefour, respectiv Iulius Mall), Giurgiu, Odorhei şi Târgovişte. În această săptămână vor începe lucrările în alte opt magazine, cele mai multe fiind din Bucureşti.
Magazinul online Germanos va fi în continuare funcţional în perioada următoare.
Lucrările aferente procesului de rebranding al magazinelor vor fi efectuate în afara orelor de vârf.
Iniţiativa este un pas natural în urma fuziunii tuturor operaţiunilor mobile în compania Telekom Romania Mobile Communications, proces care s-a realizat la 1 decembrie 2017.
Telekom Romania este prezentă pe piaţa românească din 2014, după rebranding-ul comun al Romtelecom şi COSMOTE România.

 

Reducerea utilizării energiilor fosile, presiune asupra companiilor pentru ca activităţile lor să devină "verzi" şi mai multe coaliţii: "One Planet Summit", summitul pentru climă de la Paris, a reprezentat recent o bună ocazie pentru actorii economici şi financiari, care au anunţat o serie de angajamente împotriva încălzirii climei planetare, informează AFP.

Petrol şi gaze naturale

Banca Mondială (BM) a anunţat că va înceta să mai finanţeze după anul 2019 explorarea şi exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. Instituţia reprezintă prima bancă multilaterală care a anunţat un astfel de angajament. În 2016, finanţările sale din industria petrolului şi a gazelor naturale au reprezentat aproape 1,6 miliarde de dolari - mai puţin de 5% din totalitatea fondurilor acordate.
Începând din 2018, Banca Mondială va publica în fiecare an emisiile de gaze cu efect de seră asociate proiectelor pe care le finanţează în cele mai poluante sectoare de activitate, precum industria energetică. BM intenţionează să generalizeze luarea în calcul a unui preţ intern al carbonului în investiţiile sale viitoare.

Cărbune

Compania de asigurări Axa a anunţat că va renunţa să asigure şi să investească în orice companie care este implicată în construirea de termocentrale bazate pe cărbune. Grupul francez intenţionează să retragă investiţii de aproape 2,5 miliarde de euro în acest sector.
Axa a promis că va renunţa la proiecte de 700 de milioane de euro asociate cu şisturile bituminoase. În paralel, compania franceză va creşte cu 9 miliarde de euro investiţiile sale în infrastructuri "verzi" până în 2020.
Banca olandeză ING s-a angajat "să accelereze scăderea" finanţărilor acordate centralelor pe cărbune. Până în 2025, compania olandeză nu va mai finanţa decât producătorii de electricitate care folosesc mai puţin de 5% cărbune şi va opri finanţarea directă a proiectelor ce vizează construirea de termocentrale pe cărbune.

Adaptare climatică

Fundaţia Bill Gates va aloca 315 milioane de dolari cercetării în agricultură pentru a ajuta comunităţile sărace, în special cele din Africa, să se adapteze la modificările climatice. Comisia Europeană va mobiliza 318 milioane de dolari pentru acest obiectiv.
Agenţia franceză de dezvoltare (AFD) a semnat, în cadrul unui dispozitiv de 30 de milioane de euro pe patru ani, acorduri cu insulele Maurice şi Comore, Niger şi Tunisia, pentru a ajuta aceste teritorii să se adapteze mai bine la impacturile generate de dereglările climei (sisteme de alertă, luptă contra eroziunii etc).
Banca Mondială a anunţat că va împrumuta 4,5 miliarde de dolari pe trei ani pentru a permite unui număr de 150 de oraşe să reziste la impacturile nefaste ale modificărilor climatice şi pe care le va ajuta să atragă finanţări private.

Risc climatic

Un număr de 237 de companii s-au angajat să îşi îmbunătăţească modul în care iau în calcul riscul climatic în activităţile lor. Printre ele se află 20 dintre cele mai importante bănci din lume şi 80% de gestionari de active, precum HSBC şi asiguratorul AXA.
Companiile intenţionează să îşi publice "strategiile pentru gestionarea riscurilor climatice, dar şi pentru a identifica oportunităţile" pe care le oferă lupta împotriva încălzirii climei.

Companii sub supraveghere

Peste 200 de mari investitori, inclusiv HSBC şi cel mai mare fond public de pensii american (CalPERS), au decis să pună presiune pe un grup de 100 de companii dintre cele mai poluante, pentru ca acestea să îşi îmbunătăţească activitatea prin prisma încălzirii climatice, reducându-şi emisiile de gaze cu efect de seră şi stimulând publicarea informaţiilor lor financiare referitoare la climă.
Lista celor 100 de companii vizate de această iniţiativă (ClimateAction 100+) conţine mari grupuri din domeniul petrolului şi gazelor naturale (BP, Chevron, Coal India), actori din sectorul transporturilor (Airbus, Ford, Volkswagen) şi grupuri miniere şi siderurgice (ArcelorMittal, Glencore).
Timp de cinci ani, aceşti 225 de investitori, care reprezintă 26.300 de miliarde de dolari în active sub gestiune, vor urmări în amănunţime companiile vizate de ClimateAction 100+. Dacă firmele monitorizate vor face progrese suficiente, ele vor putea fi retrase de pe listă.

Bugete "verzi"

Preşedintele OCDE a anunţat lansarea unei iniţiative denumite "Paris Collaborative on Green Budgeting", la care Franţa şi Mexicul tocmai ce au aderat, ce urmează să contribuie la elaborarea metologiilor pentru stabilirea unor "bugete naţionale 'verzi'".

Fonduri suverane

Norvegia, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar, Kuweit, Noua Zeelandă au lansat, la iniţiativa Franţei, o coaliţie de fonduri suverane pentru a stimula finanţarea programelor de acţiune climatică.

Bănci centrale

Opt bănci centrale şi autorităţi de supraveghere financiară (Franţa, Mexic, Anglia, Olanda, Germania, Suedia, Singapore şi China) s-au unit într-o reţea pentru a face schimb de puncte de vedere şi de experienţă. Obiectivul: accelerarea luării în calcul a mizelor climatice în supravegherea financiară şi în refinanţarea băncilor comerciale, pentru a promova o dezvoltare ordonată finanţării "verzi". O conferinţă internaţională pe această temă va avea loc în aprilie 2018 la Amsterdam.

Preţul carbonului

Chile, Columbia, Mexic, Costa Rica şi mai multe state americane (inclusiv California şi Washington) şi provincii canadiene (Ontario, Quebec, Columbia Britanică) au lansat o iniţiativă pentru a-şi dezvolta pieţele carbonului şi s-au angajat să se îndrepte spre o mai bună coordonare între ele.

 

Cu cât este mai mare perioada de timp între momentul în care un pacient cu risc ridicat de atac de cord este văzut de un medic şi cel în care beneficiază de tratament în spital cu atât şansele sale de supravieţuire sunt mai mici, sugerează o nouă cercetare citată de Press Association.
Fiecare minut contează când este vorba despre tratament, susţin experţii cardiologii, în urma unui studiu realizat pe o perioadă de un deceniu pe un număr de peste 12.000 de pacienţi.
Persoanele în cazul cărora o zonă a muşchiului cardiac nu mai este funcţională din cauza suspendării aportului de sânge, aflate în şoc cardiogenic - momentul în care, brusc, inima nu mai poate pompa suficient sânge - au mai multe şanse de supravieţuire dacă beneficiază cât mai rapid de tratament specializat, au precizat oamenii de ştiinţă.
În cadrul acestui grup de pacienţi cu infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (Stemi), au fost estimate, în medie, peste trei decese la fiecare zece minute de întârziere a intervenţiei coronariane percutanate (PCI) în cadrul căreia un cateter cu balon este utilizat pentru lărgirea arterelor blocate şi restabilirea fluxului sangvin către inimă.
Studiul, publicat în European Heart Journal, a analizat date privind 12.675 de pacienţi Stemi care au fost transportaţi la spital de serviciile de ambulanţă şi trataţi cu PCI în Germania între anii 2006 şi 2015.
Oamenii de ştiinţă au subliniat că studiile realizate anterior s-au concentrat pe perioada dintre momentul în care un pacient ajunge la spital şi cel în care primeşte tratament, mai degrabă decât pe primul contact cu un medic.
Profesor Sir Nilesh Samani, director medical în cadrul British Heart Foundation, a făcut apel la sistemele de sănătate pentru a revizui modul în care sunt trataţi pacienţii pentru a se asigura că acest lucru se petrece rapid. ''Acest nou studiu ne indică foarte clar faptul că fiecare minut contează când vine vorba despre tratarea pacienţilor în stop cardiac. Cu cât îi putem diagnostica mai repede şi le oferim intervenţii precum PCI, cu atât putem salva mai multe vieţi. (...) Este absolut vital ca sistemele de sănătate să revizuiască modul în care sunt diagnosticaţi şi trataţi pacienţii cu atac de cord pentru a ca acest lucru să se petreacă în cel mai scurt timp posibil'', a completat Samani.

Senatorii au aprobat, miercuri, proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, care prevede că Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui - să fie sărbătoare legală şi nelucrătoare, potrivit Mediafax.

În expunerea de motive, inițiată de liderii UDMR se arată: „Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 - 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”.

Propunerea legislativă pentru completarea art. 139 din Legea 53/2003 - Codul muncii a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 86 voturi favorabile, unul împotrivă şi o abţinere.

Zilele libere în 2018 sunt:

1 ianuarie, 2 ianuarie — Anul Nou

24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române

8 aprilie 2018 (duminică), 9 aprilie (luni) — Paştele

1 mai — Ziua Muncii

27 mai (duminică), 28 mai (luni) — Rusalii

1 iunie - Ziua Copilului

15 august — Adormirea Maicii Domnului

30 noiembrie — Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României

1 decembrie (sâmbătă)— Ziua Naţională a României

25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul.

 

Cele mai mari creşteri ale cifrelor de afaceri în 2017 faţă de 2016 au fost obţinute în domenii ca prestările de servicii, comerţul şi industriile în care se creează valoare adăugată, reiese din statisticile oficiale care analizează evoluţii din 87 de sectoare, consultate de Mediafax.
Seriile de date privind cifra de afaceri în 2017 faţă de 2017, publicate în februarie de Institutul Naţional de Statistică (INS), arată că în mai mult de jumătate din domeniile de activitate (46 din 87) vânzările au crescut cu două cifre - peste 10% - şi în doar 13 domenii au fost înregistrate scăderi.
Cele mai mari creşteri ale cifrelor de afaceri au fost consemnate, anul trecut, în extracţia minereurilor metalifere (+77,4%), construcţia de clădiri rezidenţiale (+69,7%), comerţul cu motociclete şi piese de schimb pentru acestea (+50,6%) şi extracţia de petrol şi gaze (+37,9%).

Comerţul online în creştere

În continuare, afacerile din comerţul online au crescut cu 24,8%, urmate de jocurile de noroc (+23,9%), activităţile de arhitectură şi inginerie (23,8%), service-urile auto (22,9%), industria energetică (+22,5%) şi comerţul cu îmbrăcăminte, încălţăminte şi articole din piele (+21,9%). În grupa cu creşteri de peste 20% a cifrelor de afaceri se mai regăsesc fabricarea de autovehicule, activităţile de birotică şi secretariat, activităţile tehnico-ştiinţifice şi activităţile de leasing şi închiriere.
Potrivit INS, creşteri ale afacerilor cu 15%-20% au fost consemnate în activităţile de recrutare a forţei de muncă, rafinării şi cocserii, producţia de cinema, video, programe TV, editare muzicală, industria metalurgică, activităţile de curăţenie, confecţiile metalice, transporturile aeriene şi terestre, industria bunurilor de capital şi activităţile de consultanţă fiscală, contabilitate, management şi juridică.
Cu 10%-15% au crescut, în 2017, afacerile din industria tutunului, activităţile de editare, hoteluri-restaurante, fabricarea hârtiei, activităţile de logistică-depozitare, distribuţia de mobilă, produse nealimentare şi carburanţi, industria chimică, tranzacţiile imobiliare, agenţiile de turism, reparaţiile de utilaje industriale, fabricarea băuturilor, poştă-curierat, fabricarea echipamentelor electrice, difuzarea şi transmisiile de programe, comerţul cu autovehicule şi industria bunurilor intermediare.
Creşteri de 5%-10% ale cifrelor de afaceri au fost înregistrate, potrivit INS, în fabricarea de medicamente, curăţătorii chimice de haine, industria cauciucului şi maselor plastice, fabricarea calculatoarelor şi articolelor optice, producţia bunurilor de folosinţă îndelungată (cum sunt electrocasnicele), serviciile anexe sectorului extractiv, comerţul cu piese auto, comerţul angro de produse alimentare şi nealimentare, comerţul cu amănuntul de alimente, activităţile de investigaţii, pază şi protecţie, industria textilă, producţia articolelor de marochinărie, tipografii, publicitate şi cercetare de piaţă, comerţul angro de produse agricole brute şi animale vii, activităţile de servicii pentru IT&C şi industria alimentară.
În fine, cu până la 5% au crescut afacerile din telecomunicaţii, fabricarea de mobilă, fabricarea materialelor de construcţii, prelucrarea lemnului, farmacii şi parfumerii.

Centrele de înfrumuseţare în scădere

De cealaltă parte, cele mai mari scăderi ale cifrelor de afaceri au fost consemnate, potrivit INS, în activităţile de întreţinere şi reparaţii curente (-24,6), construcţiile inginereşti - care înglobează lucrările de infrastructură (-21,3%) - şi fabricarea altor mijloace de transport (-20,6%). Scăderi au mai suferit afacerile din centrele de coafură, frizerie şi înfrumuseţare (-17,5%), construcţiile de clădiri nerezidenţiale (-12,6%), extracţia cărbunelui (-8,8%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-3,3%), transporturile pe apă (-1,9%), comerţul angro de echipamente informatice (-1,4%) şi intermedierile din comerţul cu ridicata (-1,2%).
Aceste evoluţii arată că sectorul serviciilor (profesionale sau pentru populaţie) are cei mai mulţi reprezentanţi în partea de sus a clasamentului - spre deosebire de situaţia din 2016, când topul cifrelor de afaceri era dominat net de comerţ. În plus, industriile cu valoare adăugată încep să urce în clasament, după ce în ultimii ani au avut evoluţii slabe, dacă nu chiar scăderi ale cifrelor de afaceri.
Pe lângă aceste „puncte tari” se remarcă şi o provocare, aceea că industriile cu acces direct la consumul populaţiei se regăsesc în jumătatea de jos a clasamentului şi chiar sub bariera scăderilor, în condiţiile în care importurile de bunuri similare au crescut vertiginos în 2017.

 

Bronşite acute şi cronice, crize de astm, boli cardiovasculare, alergii la polen, cancere pulmonare şi ale căilor respiratorii şi afecţiuni ale aparatului reproducător se numără printre consecinţele concrete pe care poluarea aerului le generează asupra sănătăţii oamenilor, potrivit unui studiu publicat recent, informează cnewsmatin.fr.
Nivelurile maxime de poluare înregistrate la Paris şi în alte mari aglomeraţii urbane, devenite din ce în ce mai frecvente, au repercusiuni importante asupra sănătăţii publice. Indiferent dacă este analizată pe termen scurt sau pe termen lung, absorbţia de particule fine, prezente în aerul respirabil, este deosebit de nefastă.

Industria, agricultura, transporturile, încălzitul public, principalele surse de poluare

La nivel mondial, se estimează că 1,3 milioane de persoane mor în fiecare an din cauza poluării aerului. Agenţia Sante Publique France, care se adresează celor 60 de milioane de consumatori din Franţa, a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte 46 de produse de uz menajer, considerate o sursă de "poluare majoră a aerului din interiorul" locuinţelor, conform unui studiu publicat joi.
Anumite categorii ale populaţiei sunt mai vulnerabile decât altele. Aşa cum precizează OMS, "efectele cele mai grave asupra sănătăţii sunt observate la persoanele deja bolnave. În plus, populaţiile mai vulnerabile, precum copiii, persoanele în vârstă şi familiile cu venituri mici, care au un acces limitat la îngrijirile medicale, sunt mai sensibile la efectele negative generate de expunerea la poluarea aerului".

Bronşitele acute şi cronice

Poluanţii atmosferici au ca efect fragilizarea bronhiilor, care devin astfel mai expuse la virusuri şi bacterii - care provoacă bronşite acute şi cronice. Se estimează că 950.000 de cazuri de bronşite acute sunt provocate de poluarea aerului, care cauzează şi 134.000 de cazuri de bronşite cronice în fiecare an.
Bronşitele cronice pot să degenereze în bronhopneumopatii cronice obstructive. Aceasta este o afecţiune permanentă şi nereversibilă. Între 10% şi 15% din totalul acestor cazuri sunt asociate cu poluarea aerului.

Crize de astm

Astmul constituie principala afecţiune declanşată sau agravată de poluarea aerului. Se estimează că între 10% şi 35% din cazurile de astm identificate în fiecare an sunt asociate cu acest tip de poluare.

Boli cardiovasculare

Poluarea este un factor care poate să declanşeze accidente vasculare cerebrale (AVC), infarcte miocardice şi angine pectorale.

Alergii la polen

Particulele fine prezente în aer contribuie la situaţia în care moleculele de polen eliberează proteine care se fac vinovate de apariţia mai uşoară a alergiilor şi permit proteinelor din anumite tipuri de polen - precum cel de mesteacăn, de exemplu - să pătrundă mai uşor în căile respiratorii secundare, fapt care poate să provoace crize alergice.

Cancere pulmonare şi ale căilor respiratorii

Este dificil de estimat cu precizie numărul de cancere asociate poluării, întrucât cauzele cancerului sunt, prin definiţie, dificil de identificat. Totuşi, specialiştii sunt de părere că poluarea reprezintă un factor care poate să provoace acest tip de boală.

Afecţiuni ale sistemului reproducător

Poluarea atmosferică este considerată vinovată de scăderea fertilităţii masculine, de creşterea numărului de naşteri premature şi a cazurilor de mortalitate intrauterină.

 

Sindromul Takotsubo este o boală de inimă care reproduce simptomele infarctului şi care se poate instala în urma unui şoc sau a unei dezamăgiri din dragoste, potrivit Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Tehnologiei (Conacyt) din Mexic, citat de EFE.
Un şoc extrem legat de o dezamăgire din dragoste sau de moartea cuiva drag poate face ca ventriculul stâng al inimii să se deformeze uşor, provocând o îngustare a arterelor coronariene. Acest lucru face ca inima să piardă din forţă în pomparea sângelui provocând în final simptome similare unui infarct, informează institutul cu ocazia Zilei Îndrăgostiţilor.
Cardiomiopatia Takotsubo, sau sindromul inimii frânte, este o boală rară şi cu incidenţă redusă, descrisă prima oară în Japonia în anii 90.
Numele de "takotsubo" vine din limba japoneza, în care "tako" înseamnă "caracatiţă" iar "tsubo" vas, desemnând astfel un vas, similar unei amfore, cu ajutorul căruia pescarii japonezi prind caracatiţele. Forma acestui vas este similară cu forma luată de ventriculul stâng afectat de acest tip de cardiomiopatie.
Această boală rară face ca o parte a inimii (ventriculul stang) să se lărgească temporar şi să nu mai pompeze corect sângele, in timp ce restul inimii funcţionează normal sau la capacitate mai redusă. Expertul mexican în boli cardiace Eliud Samuel Montes a subliniat că această boală duce la insuficienţă cardiacă severă, astfel încât pacientul începe să aibă dificultăţii respiratorii, necesitând uneori chiar spitalizarea.
Maladia apare mai frecvent la femei după menopauză, deşi a fost descrisă şi la femei mai tinere şi la bărbaţi. Se apreciază că 2% dintre persoanele internate cu suspiciunea de infarct miocardic prezentau de fapt această afecţiune, procentul fiind mai mare (5-7%) pentru femei.
Simptomele seamănă cu cele ale unui infarct: durere toracică severă şi prelungită, respiraţie dificilă, la care se adaugă transpiraţii, greaţă, vărsături, palpitaţii, scăderea tensiunii arteriale, slăbiciune. Simptomele apar la câteva ore (până la maximum 24-48 de ore) după un eveniment şocant: pierderea unei persoane dragi, probleme legale sau financiare, conflicte interumane, dificultăţi la serviciu, diagnosticarea unei boli grave.
Au existat însă şi cazuri de instalare a afecţiunii şi după o petrecere-surpriză sau stresul unei apariţii publice. De asemenea, se poate produce şi după accidente de maşină, intervenţii chirurgicale sau înrăutăţirea problemelor respiratorii provocate de astmul bronşic.

"Vampirul comun", un liliac cu nume evocator, şi-a dezvoltat propriile instrumente pentru a compensa valoarea nutritivă a sângelui şi a nu fi afectat de numeroasele boli pe care acesta le transportă, informează un studiu recent relatat de AFP.
"Vampirii comuni au un regim alimentar 'extrem', în sensul că necesită numeroase adaptări ale organismului", a declarat pentru AFP Tom Gilbert, din cadrul universităţii din Copenhaga, coautor al studiului.
Cu nasul său turtit, incisivii săi mari şi gustul său pentru sânge, vampirul comun (Desmodus rotundus) şi-a creat o reputaţie destul de înspăimântătoare.
Cu atât mai mult cu cât hrănirea exclusivă cu hemoglobină este foarte rară în regnul animal. Sângele s-a dovedit a fi sărac în nutrimente, în glucide şi vitamine şi transportă numeroase boli.

Liliecii consumă fructe, nectar sau insecte

Există numai alte două specii de mamifere care reuşesc acest lucru, tot lilieci: "vampirii cu picioare păroase" şi "vampirii cu aripi albe".
Pentru a descoperi ce îi permite animalului să trăiască doar cu sânge, Marie Zepeda Mendoza, din cadrul universităţii din Copenhaga, şi colegii săi au realizat secvenţierea genomului animalului şi i-au studiat microbiota, respectiv ansamblul microorganismelor (bacterii, alge, fungi şi virusuri) pe care le poartă asupra sa.
Potrivit studiului publicat în Nature Ecology&Evolution, genomul vampirului conţine de două ori mai multe variante genetice decât alte specii de lilieci care consumă fructe, nectar sau insecte. Descoperirea pune în lumină numeroasele schimbări genetice legate de acest mod de alimentaţie, notează AFP.
"Evoluţia a avut loc progresiv, vampirii începând să mănânce insecte care consumau sânge, apoi hrănindu-se direct cu sânge", explică Tom Gilbert.
Cercetătorii au studiat materiile fecale ale vampirilor, descoperind prezenţa în organismul animalului a peste 280 de bacterii cunoscute pentru cauzarea unor boli la alte mamifere.
Din punctul de vedere al cercetătorului, această capacitate de a trăi doar din sânge, o resursă care se găseşte din abundenţă, reprezintă "o mare victorie evolutivă".

Miercuri, 21 Februarie 2018 14:43

Doar una din 12 firme au cont pe Facebook

 

Din 600.000 de frme înregistrate în România, doar 45.000 au cont pe reţeaua de socializare Facebook, arată un studiu al Facebrands - principala platformă de analiză a cifrelor Facebook în România.
„Explicaţia multora dintre patronii care continuă să ignore cea mai mare reţea socială din România este că pe Facebook ar sta doar copiii”, dar - potrivit Facebrands.ro - „doar 9% dintre conturi aparţin, de fapt, tinerilor sub 18 ani”. Mai mult decât atât, „publicul învârstă de 18-45 de ani, adică segmentul oamenilor activi, reprezintă 60% din totalul utilizatorilor, fiind deci în proporţie covârşitoare adult”.
Autorii studiului mai arată că o mare parte din patronii care au creat pagini pentru afacerile lor au avut un singur scop: să adune cât mai multe like-uri. „Sunt postări cu filmuleţe amuzante sau poze cu pisici, fără nicio legătură cu afacerile lor. Iar când vor să comunice câte ceva despre afacerea lor postează pliante neatractive, transpuse grosolan din offline în online. În mod natural, după ce ai obişnuit oamenii cu pisici, postările cu serviciile de curăţenie pe care le oferi nu au cum să aibă efectul scontat”, menţionează reprezentanţii Facebrands. Potrivit acestora, principala provocare a marketingului online este adaptarea mesajului. „Obişnuiţi cu reclamele de la TV, mulţi au avut iluzia că simpla transpunere în online a unei reclame convenţionale va aduce aceleaşi beneficii”.
„Comunicarea în online e mult mai personală. Oamenii caută pe Facebook prieteni, dezbatere şi vor să vadă cu totul altceva decât ce apare la TV. De aceea, foarte mulţi advertiseri se folosesc de influencerii populari pe Facebook atunci când vor să comunice un mesaj sau un produs”, spune Mircea Bravo, un entertainer care are o comunitate de Facebook de aproape 900.000 de urmăritori.
„Să promovezi ceva pe Facebook în acest moment este mult mai ieftin şi mai eficient decât pe mediile offline”, continuă Mircea Bravo, care spune că reţeaua de socializare oferă toate instrumentele de măsurare pe loc a impactului campaniei. „Ştii în orice moment câţi oameni s-au uitat la tine, din ce grupuri sociale, câte secunde au vizionat şi ce dezbatere a generat postarea, spre deosebire de bannerele outdoor care costă câteva mii de euro pe lună şi nu poţi să cuantifici efectul campaniei”.

54,6% din firme nu au un site propriu

Întârzierea cu care întreprinzătorii români acceptă noile canale de comunicare din mediul online este reflectată şi de cel mai recent studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) privind societatea informaţională. Astfel, ponderea companiilor care deţin un site propriu este de 45,4%, cu toate că 86,1% sunt conectate la reţeaua de Internet. Ponderea gospodăriilor populaţiei conectate la Internet este de 49,9%.
Potrivit INS, cele mai mari ponderi ale firmelor cu site propriu se regăsesc în regiunile Bucureşti-Ilfov (63,7%) şi Centru (50,2%), urmate de Nord-Est şi Nord-Vest (40,3%). Cele mai mici ponderi se regăsesc în Sud-Oltenia (26,3%), în Vest (36,2%) şi în Sud-Est (36,5%).
Din punctul de vedere al conectării la Internet, media naţională este de 86,1%, iar pe sectoare de activitate avem 86,7% din firme în industrie şi construcţii, 84,3% în domeniul serviciilor şi 81,7% în comerţ.
Datele INS mai arată că, în medie, la nivel naţional, 87% din firme sunt dotate cu unul sau mai multe calculatoare, repartiţia pe sectoare de activitate fiind de 88% în industrie şi construcţii, 87,7% în comerţ şi 85,2% în construcţii. Sectorul bancar se prezintă cu 100% din unităţi dotate cu calculatoare, toate (100%) fiind racordate şi la Internet şi având site-uri proprii.
Cum îşi utilizează firmele aceste dotări IT&C în relaţia cu autorităţile? Studiul INS arată că 73,5% interacţionează cu instituţii publice pe cale elecronică, 69,3% obţin informaţii, 67,8% descarcă formulare, 64,7% returnează formulare completate şi 63,5% îndeplinesc toate procedurile administrative exclusiv pe această cale.
Unităţile de învăţământ asigură, în medie, doar 12 calculatoare la suta de elevi şi studenţi şi 11 conexiuni Internet la suta de elevi şi studenţi, mai arată studiul INS.
Privite „în oglindă”, statisticile oficiale prezentate mai sus arată, pe scurt, astfel: 54,6% din firme nu au un site propriu, 92,5% nu au un cont pe Facebook, 23,9% nu sunt nici măcar racordate la Internet, 13% nu au calculatoare şi 26,5% nu interacţionează pe cale digitală cu autorităţile, iar în învăţământ 88% din elevi/studenţi nu beneficiază, din partea unităţilor, de acces la calculatoare şi la Internet.

Comisia juridică a Senatului a dat raport favorabil, marţi, iniţiativei legislative prin care se propune ca radarele să se instaleze exlusiv pe autovehiculele care prezintă înscrisuri şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice este iniţiată de parlamentari PNL, printre care senatorul Alina Gorghiu şi deputaţii Raluca Turcan şi Florin Roman.
„Atât prin cadrul normativ (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice), cât şi prin atitudinea şi comportamentul lucrătorilor poliţiei rutiere nu se acordă niciun fel de atenţie prevenţiei apariţiei evenimentelor rutiere nedorite şi din dorinţa de a acorda lucrătorului de poliţie demnitatea şi respectului cuvenit ca reprezentant al legii, propunem următoarele modificări ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice: constatarea contravenţiilor şi aplicare sancţiunilor să se facă direct de către poliţistul rutier, respectiv poliţistul de frontieră, care sunt obligaţi să poarte uniforme cu înscrisuri şi însemne distinctive”, se arată în expunerea de motive.
De asemenea, potrivit documentului citat, dispozitivele fixe sau mobile destinate măsurii vitezei se vor instala exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisuri şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. Mai mult, dispozitivele mobile (tip pistol) destinate măsurării vitezei se vor utiliza la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere.

În cazul acestui proiect, Senatul este prima Cameră sesizată

„Aceste modificări au scopul principal de a readuce Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice la scopul său iniţial – prevenţia accidentelor şi dobândirea unui comportament responsabil al conducătorului auto. În forma sa acutală şi aşa cum este ea interpretată şi aplicată, OUG nr. 195/2002 este o ordonanţă orientată doar către aplicarea de sancţiuni şi atât. Ori, aplicarea de sancţiuni trebuie să fie ultima modalitate în modelarea comportamentului conducătorului auto. O lege poate avea obiectiv fundamental aplicarea de sancţiuni”, explică iniţiatorii.
Aceştia dau ca exemplu amplasarea unei machete care imită o autospecială cu radar, pe DN 17, în Comuna Poiana Stampei, datorită căreia, după amplasare, nu s-a mai înregistrat nici un accident rutier cu victime, deşi porţiunea de drum este cunoscută la nivel judeţean pentru multiple accidente soldate cu decese.

Pagina 13 din 85