C.P.

C.P.

Actorul Giacomo Gianniotti, în vârstă de 28 de ani, din serialul "Grey's Anatomy" s-a logodit cu machieuza Nichole Gustafson, relatează agenţia de presă UPI.
Actorul care joacă rolul dr. Andrew DeLuca în serialul de pe ABC a anunţat recent pe Instagram că a cerut-o în căsătorie pe machieuza Nichole Gustafson.
"Ea a spus da...", a scris el sub o fotografie în care o sărută pe viitoarea lui soţie. "Sunt cu adevărat un tip norocos şi nu aş vrea să parcurg acest drum nebunesc al vieţii împreună cu altcineva. Te iubesc. Îţi mulţumesc", a adăugat el.
Nichole Gustafson a postat şi ea această fotografie pe propriul cont, împreună cu o imagine în care apare inelul de logodnă cu diamant.
"Ieri (sâmbătă — n.r.) prietenul meu cel mai bun mi-a cerut să mă mărit cu el în cel mai romantic mod posibil", a scris ea duminică pe contul ei de Instagram. "Suntem încântaţi. Nu aş vrea să-mi trăiesc viaţa cu nimeni altcineva", a adăugat ea în postare.
"Te iubesc şi abia aştept să fiu soţia ta. Acest bărbat mi-a arătat ce este dragostea adevărată. Este un vis devenit realitate, ciupiţi-mă", a mai scris Nichole Gustafson.
Giacomo Gianniotti a devenit o apariţie regulată în al 12-lea sezon al serialului "Grey's Anatomy". El a mai jucat rolul lordului Julien în serialul "Reign" şi pe cel al lui Leslie Garland din drama de pe CBC "Murdoch Mysteries".

Aproape jumătate din populaţia de pinguini cu ochi galbeni, cea mai ameninţată specie de pinguini din lume, a dispărut dintr-o zonă din Noua Zeelandă, iar grupurile ecologiste susţin că pescuitul în scopuri comerciale este de vină pentru această tendinţă îngrijorătoare, informează recent The Guardian.
Populaţia de pinguini cu ochi galbeni (hoiho), vieţuitoare endemice în Insula de Sud din Noua Zeelandă şi în insulele sub-antarctice, mai numără în prezent în sălbăticie între 1.600 şi 1.800 de exemplare, cu mult sub cifra de aproximativ 7.000 înregistrată în anul 2000.
Descoperirea alarmantă a fost făcută de personalul din cadrul Departamentul de conservare din această ţară în urma unei cercetări efectuate în zona rezervaţiei de pe insula Whenua Hou (Codfish).
Potrivit concluziilor, aproape jumătate din populaţia de pinguini aflaţi la vârsta reproductivă a dispărut. În restul zonelor din Noua Zeelandă, numărul de exemplare se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 27 de ani.
Deoarece pe insulă nu trăiesc prădători ai acestei specii, dovezile conduc către capturarea şi înecarea acestor vieţuitoare în plasele de pescuit ale traulerelor pentru pescuit în scop comercial, a declarat Kevin Hague, directorul executiv al Forest & Bird, societate pentru protejarea pădurilor şi păsărilor din Noua Zeelandă.
''Spre deosebire de anii precedenţi când bolile şi temperaturile ridicate au cauzat decese pe uscat, anul acesta păsările au dispărut pe mare'', a subliniat Hague.
''Există un set activ de unităţi de pescuit cu năvoade în apropierea zonelor de hrănire ale pinguinilor din Whenua Hou şi, potrivit indiciilor, aproape jumătate dintre hoiho din Whenua Hou a murit înecată într-unul sau mai multe dintre aceste năvoade'', a explicat directorul Forest & Bird.
Doar pe 3% dintre traulerele pentru pescuit în scop comercial există observatori independenţi care raportează capturile accidentale, precizează sursa citată.
Anul trecut, 24 de năvoade au fost descoperite în zona Whenua Hou, însă în acest an autorităţile au găsit doar 14.
Numărul exemplarelor de pinguini este în declin şi în alte regiuni de pe Insula de Sud, iar oamenii de ştiinţă se tem că această specie, care apare pe bancnota de 5 dolari din Noua Zeelandă, se apropie de extincţie.
Directorul general al fundaţiei Yellow-eyed Penguin Trust, Sue Murray, a declarat că grupurile pentru protecţia animalelor au făcut toate eforturile posibile pentru salvarea speciei, însă viitorul acestor păsări este ameninţat de multiple pericole, de la boli până la atacurile câinilor şi schimbările climatice.
''Atenţia noastră trebuie se îndrepte către mediul marin în care (exemplarele de) hoiho îşi petrec cel puţin jumătate din viaţă — pentru că este puţin probabil ca în acest caz declinul lor să fie cauzat de impactul terestru'', a explicat Murray.

Ministerele de Externe şi Afacerilor de Interne au lansat, recent, o campanie de informare privind conştientizarea de către cetăţenii români a necesităţii de reînnoire a paşapoartelor în timp pentru a nu mai exista perioade de vârf la ghişee.
”Campania de azi este un demers comun cu MAI pe care îl realizăm, astfel încât să nu existe o perioadă de vârf în care aglomeraţiile să ducă la sincope în activitatea noastră şi ca toate procesele care duc la eliberarea documentelor de călîătorie să se desfăşoare în mod eficient. Este o campanie care va rula mai mult timp, pe mai multe paliere şi spoturile vor fi difuzate prin mai mulţi vectori de comunicare”, a declarat secretarul general MAE, Cosmin Dinescu.
El a precizat că această campanie, ”Anul are 12 luni, nu aştepta vara - documentele de călătorie pot fi făcute din timp”, se va derula pe mai multe luni, astfel încât mesajul să fie ”cât mai pregnant şi să îşi atingă publicul ţintă”.
”Vom folosi cât de multe posibilităţi. Vom difuza sporturile video la televiziunile din ţară, le vom difuza la posturile de radio din ţară şi străinătate. De asemenea, vom folosi social media. În ceea ce priveşte comunităţile din străinătate, vom încerca să transmitem mesajul prin intermediul nu doar al misiunilor diplomatice şi consulatelor, ci şi prin intermediul asociaţiilor de români şi al parohiilor Bisericii Ortodoxe din străinătate. Vom folosi prilejul de a distribui materiale informative prin intermediul agenţiilor de turism, al companiei Tarom, la Metrorex”, a mai spus Dinescu.

Normele cu privire la introducerea traseului aplicativ pentru proba de verificare a aptitudinilor fizice la concursurile de admitere în şcolile MAI au fost publicate în Monitorul Oficial, anunţă Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care precizează că a fost eliminat criteriul de înălţime.
Recent au fost publicate în Monitorul Oficial normele cu privire la introducerea traseului aplicativ pentru proba de verificare a aptitudinilor fizice la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi pentru cei recrutaţi în vederea ocupării prin concurs a unor posturi vacante, potrivit Mediafax.
Ministerul Afacerilor Interne precizează că, prin introducerea traseului aplicativ la admitere, se verifică aptitudinile fizice ale candidaţilor prin parcurgerea a 11 elemente de dificultate într-un timp de maximum 2 minute şi 25 de secunde.
Una dintre consecinţele introducerii acestei noi modalităţi de testare a calităţilor fizice este eliminarea criteriului de înălţime.
"În aceste condiţii parcurgerea noilor probe impune candidaţilor o anumită statură sau calităţi fizice deosebite pentru terminarea traseului aplicativ în timpul menţionat", arată MAI într-un comunicat de presă, postat pe site-ul instituţiei.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, eliminarea limitei de înălţime pentru candidaţi este în acord inclusiv cu hotărârile Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care a recomandat instituţiei să elimine acest criteriu, dar şi cu unele soluţii pronunţate de diverse instanţe de judecată.
"Menţionăm că o abordare asemănătoare a probelor sportive se regăseşte şi la admiterea în şcolile ministerelor de interne din mai multe state europene, precum: Austria, Belgia, Canada, Olanda, Franţa, Germania, Marea Britanie, Ungaria sau Spania", potrivit sursei citate.
O altă modificare prevede ca persoanele care vor candida la şcolile pentru subofiţeri - pompieri sau care participă la concursurile organizate pentru posturile vacante din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) sunt exceptate de la interdicţia de a avea semne particulare sau tatuaje neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară.

Fumatul marijuanei a fost legat de provocarea de probleme cardiace, dar în urma unei noi descoperiri surprinzătoare cercetătorii spun acum că drogul poate avea beneficii pentru persoanele cu insuficienţă cardiacă. Cu toate acestea, ei subliniază că în prezent nu recomandă ca pacienţii cu insuficienţă cardiacă să folosească marijuana, informează Live Science.
Oameni de ştiinţă americani au descoperit că, dintre pacienţii cu insuficienţă cardiacă (muşchiul inimii nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface cererile normale ale organismului) a fost mai puţin probabil ca cei care au folosit marijuana să facă o complicaţie numită fibrilaţie atrială, sau "A-fib", un tip de bătăi neregulate ale inimii care pot agrava simptomele.
De asemenea, a fost mai puţin probabil ca pacienţii cu insuficienţă cardiacă care au folosit marijuana să moară în spital, spre deosebire de cei care nu au folosit drogul, a constatat studiul.

Tratamentul cu marijuana, pus sub semnul întrebării

Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că în prezent nu recomandă ca pacienţii cu insuficienţă cardiacă să folosească marijuana.
Această constatare a fost neaşteptată, întrucât până acum oamenii de ştiinţă au emis ipoteza că utilizarea de marijuana ar fi legată de o creştere a complicaţiilor în starea de sănătate pentru pacienţii cu insuficienţă cardiacă.
''Am fost foarte surprins de faptul că am constatat de fapt o asociere redusă'', a spus autorul studiului, dr. Oluwole Adegbala, rezident la Spitalul Englewood şi la Medical Center din New Jersey. Adegbala a prezentat aceste rezultate la o reuniune a American Heart Association ce a avut loc în perioada 11 — 15 noiembrie în Anaheim, California.
Dar cercetătorii spun ca este mult prea devreme pentru a recomanda marijuana pentru pacienţii cu insuficienţă cardiacă. Deoarece studiul este primul care găseşte o legătură între utilizarea marijuanei şi o probabilitate redusă de A-fib în rândul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă, sunt necesare mai multe studii pentru a confirma rezultatele, a atras atenţia Adegbala.
A-fib poate fi atât o cauză, cât şi o consecinţă a insuficienţei cardiace, iar cele două stări apar adesea împreună, conform unei recenzii din 2015. Pacienţii cu insuficienţă cardiacă şi A-fib au un prognostic pesimist şi un risc crescut de deces timpuriu spre deosebire de cei care au doar una dintre cele două afecţiuni.

Legătură între consumul de marijuana şi dezvoltarea A-fib

Câteva studii mici (inclusiv studii de caz individuale) au găsit o legătură între utilizarea de marijuana şi dezvoltarea de A-fib. Adegbala şi colegii săi au decis să exploreze mai mult această legătură, examinând o bază de date vastă de pacienţi internaţi în spitale din Statele Unite. Ei au analizat informaţii despre mai mult de 6 milioane de pacienţi cu insuficienţă cardiacă în perioada 2007-2014. Dintre aceştia, aproximativ 1.200 consumau marijuana şi erau dependenţi de drog, iar aproximativ 23.000 folosiseră marijuana, dar nu erau dependenţi de ea.
Ei au descoperit ca utilizatorii nedependenţi de marijuana prezentau probabilităţi cu 18% mai mici (31% în cazul utilizatorilor dependenţi) de a dezvolta A-fib, comparativ cu pacienţii care nu au folosit marijuana.
În plus, în cazul utilizatorilor nedependenţi de marijuana exista o probabilitate cu 46% mai mică (58% pentru utilizatorii dependenţi) de a muri în spital, comparativ cu cei care nu au folosit marijuana.
Constatările s-au menţinut chiar şi după ce autorii studiului au luat în considerare factorii care ar putea afecta rezultatele, cum ar fi vârsta oamenilor, statutul socio-economic şi utilizarea altor droguri. Este posibil ca studiile anterioare să stabilească o legătură între utilizarea marijuanei şi un risc crescut de A-fib deoarece aceste studii nu au putut lua în considerare utilizarea de către subiecţi a altor substanţe, cum ar fi alcoolul, care ar putea creşte riscul de A-fib, a explicat Adegbala.
Nu este clar cum ar putea reduce marijuana riscul de A-fib şi mortalitate în rândul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă, a spus specialistul. Studiile efectuate pe animale sugerează că activarea receptorilor canabinoizi (care se găsesc în întregul corp şi sunt activaţi de compuşii din marijuana) poate reduce tensiunea arterială ridicată şi ateroscleroza, care sunt amândouă factori de risc pentru A-fib. În plus, după cum s-a descoperit în cadrul unor studii, canabidiolul, un compus din marijuana, poate reduce inflamaţia în organism, care este, de asemenea, un factor de risc pentru A-fib, a detaliat el.

Sunt necesare mai multe cercetări

Totuşi, sunt necesare mai multe cercetări pentru a explora modul în care marijuana poate reduce riscul de A-fib la pacienţii cu insuficienţă cardiacă şi mai exact ce componente ale marijuanei sunt responsabile pentru acest efect, a spus Adegbala.
Marijuana este substanţa psihoactivă cel mai frecvent utilizată în lume, aflată sub control internaţional. În 2013, aproximativ 181,8 milioane de persoane cu vârste între 15 şi 64 de ani au consumat această substanţă în scopuri nonmedicale la nivel mondial, conform unui raport UNODC (Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate) din 2015. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, există o cerere tot mai mare de tratament pentru tulburările de consum de canabis şi condiţiile de sănătate asociate. În ultimul sfert de secol s-au făcut cercetări semnificative cu privire la efectele consumului de canabis asupra sănătăţii, însă acestea sunt deseori limitate şi rareori prezintă o legătură cauzală clară. Aşadar ştiinţa din jurul celei mai neînţelese plante din lume, din care este extrasă marijuana, nu a fost epuizată, iar descoperirea proprietăţilor ei benefice sau nocive din punct de vedere medical constituie în continuare o provocare pentru comunitatea ştiinţifică.

O serie de măsuri de sprijinire directă a etnicilor români înscrişi în sistemul de învăţământ ucrainean cu predare în limba română au fost stabilite, recent, de Guvern, la propunerea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
Executivul a modificat prin Ordonanţă de Urgenţă Legea 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Noile reglementări consolidează cadrul legal prin care etnicii români din Ucraina să beneficieze de sprijin educaţional din partea României.
”Măsurile propuse de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni acţionează pe două dimensiuni: sprijinirea elevilor care învaţă în limba română în Ucraina şi susţinerea profesorilor care predau discipline de studiu în limba română”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.
Pachetul de măsuri educaţionale cuprinde: alocarea de burse pentru etnicii români care studiază în sistemul de învăţământ de limba română din Ucraina, suplimentarea burselor alocate etnicilor români din Ucraina în sistemul de învăţământ românesc şi organizarea, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale, de stagii de perfecţionare pentru profesorii din şcolile de limba română din Ucraina. Numărul beneficiarilor, cuantumul burselor de studiu şi mecanismele de selecţie vor fi stabilite ulterior prin consultări între reprezentanţii Ministerului pentru Românii de Pretutindeni cu asociaţiile românilor din Ucraina şi aprobate prin Hotărâre de Guvern.
”În scopul promovării şi protejării dreptului de a studia în limba maternă, Ministerul pentru Relaţia cu Românii de pretutindeni va continua dialogul bilateral cu partea ucraineană şi cu etnicii români din Ucraina, inclusiv prin intermediul unui mecanism de consultare din care vor face parte autorităţile centrale, locale, asociaţiile româneşti din Ucraina, elevi eminenţi, profesori etc. Totodată, dialogul bilateral cu partea ucraineană continuă, în speranţa că prin dialog şi eforturi coroborate, cele două state vor reuşi să găsească soluţii pentru respectarea drepturilor la identitate lingvistică a etnicilor români din acest stat”, se mai arată în comunicatul Executivului, potrivit Mediafax.
Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, în septembrie, o nouă versiune a legii în privinţa educaţiei, potrivit căreia vor fi interzise şcolile ruse, ungare şi române. Minorităţile naţionale vor avea dreptul să studieze la şcoală doar o serie de materii în limbile native.

Comisia Europeană a propus recent ca Uniunea Europeană să se doteze cu resurse operaţionale proprii pentru a putea interveni direct în cazul producerii de catastrofe naturale într-un stat membru, transmite AFP.
Acest anunţ survine după un an plin de încercări pentru statele UE, în care peste 200 de oameni au murit în catastrofe naturale. La sfârşitul lui octombrie, în Portugalia — scena unor incendii devastatoare pe parcursul verii şi al toamnei—, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, s-a angajat să reflecteze la reorganizarea protecţiei civile în Europa.
Comisia Europeană are în vedere crearea unei "rezerve de capacităţi" formate de avioane echipate pentru stingerea incendiilor de pădure — aeronave care să fie închiriate şi nu cumpărate, a precizat executivul comunitar — , pompe de apă, materiale de salvare pentru mediul urban şi materiale medicale de urgenţă.
"Tragediile din vara care a trecut şi din anii precedenţi au arătat că actualul sistem de intervenţie în caz de catastrofă şi-a atins limitele, în forma sa actuală de voluntariat", a remarcat comisarul european pentru ajutor umanitar, Christos Stylianides.
În momentul de faţă, atunci când un stat membru afectat de o catastrofă naturală activează Mecanismul european de protecţie civilă, Comisia solicită intervenţia celorlalţi membri ai UE. Dacă reforma avută în vedere va fi dusă la bun sfârşit, în situaţia în care mijloacele de răspuns mobilizate se dovedesc insuficiente în urma apelului de ajutor, Comisia Europeană îşi va putea desfăşura propriile capacităţi de intervenţie.
Reforma protecţiei civile, care necesită aprobarea Consiliului statelor membre şi a Parlamentului European, ar costa 280 de milioane de euro pe perioada 2018-2020, a estimat comisarul Stylianides.

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a publicat, recent, un raport în care cere îmbunătăţirea securităţii cibernetice şi consolidarea rezistenţei cibernetice în Europa, potrivit unui document publicat pe site-ul oficial al Consiliului Uniunii Europene, potrivit Mediafax.
Potrivit concluziilor Consiliului, statele membre UE trebuie să găsească resursele necesare şi să investească în cercetarea şi dezvoltarea securităţii cibernetice.
Consiliul a anunţat, de asemenea, că sprijină certificarea securităţii cibernetice europene, care să crească încrederea în soluţiile digitale. Documentul afirmă că "există o legătură importantă între încrederea într-o Europă digitală şi dobândirea rezistenţei cibernetice în UE".
O atenţie deosebită este acordată dezvoltării criptografiei folosite în cazul produselor şi serviciilor de pe piaţa unică digitală. Alte măsuri se referă la crearea unui sistem juridic care să lupte împotriva criminalităţii cibernetice şi să organizeze exerciţii periodice de securitate cibernetică.
"Criminalitatea cibernetică şi activităţile cibernetice rău intenţionate, care sunt sponsorizate de un stat, reprezintă unele dintre cele mai mari ameninţări globale asupra societăţilor şi economiilor noastre. Pierdem deja în jur de 400 miliarde de euro anual, la nivel internaţional, din cauza atacurilor cibernetice. Asta subliniază nevoia ca UE să folosească instrumentele disponibile pentru stabilizarea spaţiului digital şi pentru a răspunde în urma acestor incidente cibernetice la scară largă. Intensificarea eforturilor şi a investiţiilor în securitate cibernetică este o precondiţie pentru construirea unui pieţe unice digitale care să fie puternică şi de încredere pentru cetăţenii noştri", a declarat viceministrul estonian pentru Afaceri Europene, Matti Maasikas.

Caracatiţa scumpirilor a început să se extindă la fructe şi legume, după ce preţurile au crescut accelerat în luna noiembrie la carne, lapte şi ouă, iar importurile mari din ultima perioadă, ca urmare a deficitul bugetar, arată că, de fapt, alte state profită de situaţie, a declarat, recent, Mary Pană, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România.
"Importurile de alimente au crescut foarte mult. Pot să vă spun cu siguranţă că, până în luna septembrie, importurile de carne, spre exemplu, au crescut cu 32-35%, faţă de anul trecut, ceea ce înseamnă foarte mult. A crescut importul şi de aici întrebarea, care sper să nu mai rămână retorică, de ce s-a scumpit carnea la raft? Profităm noi sau profită alte state membre? Înseamnă că îi ajutăm foarte mult pe alţii. Şi este şi valabil pentru ouă", a spus Pană.
Ea a precizat că a constatat aceleaşi creşteri exagerate de preţuri în ultimele zile şi la fructe şi legume.
"În comunicatul de presă dat de asociaţia noastră săptămâna trecută făceam focalizare pe produse de origine animală, carne, lapte, produse din lapte şi ouă, dar ieri am avut surpriza să aflu că această caracatiţă este mult mai extinsă, în sensul că au fost cuprinse şi alte laturi, cum ar fi fructele şi legumele, şi acestea s-au scumpit extrem de mult", a susţinut ea.
Potrivit acesteia, o posibilă cauză ar putea fi creşterea deficitului bugetar, care dus la majorarea importurilor. "Astfel, noi i-am ajutat pe alţii, în detrimentul economiei naţionale", consideră Pană.
"Din păcate, preţurile la raft în această lună sunt mult peste cele din noiembrie 2016, perioadă de post. În schimb, producătorii au redus preţul. La carnea de porc, spre exemplu, fermierii producători vând cu 4,9 — 5,1 lei pe kilogram în viu, iar anul trecut în aceeaşi perioadă preţul era 5,4 — 5,6 lei pe kilogram, ajunsese chiar la 6,2 lei. Astfel că nu ne explicăm preţurile atât de mari de la raft şi de-asta am cerut ajutorul autorităţilor", a mai spus ea.
În opinia sa, autorităţile ar trebui să se uite foarte bine la sectorul abatoarelor: "Zona pe care o simt mai tulbure, pe lângă cea de raft, este zona de abatorizare, deci acolo nu ştim cu exactitate marjele şi pentru noi a devenit un semn de întrebare această zonă. Între producători şi raft, nu ştim ce marje îşi pun abatoarele".
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat, că instituţia pe care o reprezintă a demarat o analiză, la sesizarea Ministerului Agriculturii, pentru a determina cauzele scumpirii accelerate a alimentelor în această lună.
"Am primit de la Ministerul Agriculturii o solicitare pentru analiza preţurilor la alimente, în special la unt, ouă şi unele produse din carne, unde preţurile au avut evoluţii radicale. Foarte bine că ne-au făcut o astfel de sesizare, dar ar fi foarte bine să vină şi cu date, cu mai multe informaţii. Le-am cerut şi noi acest lucru, întrucât ministerul de resort are informaţii mai multe pe această temă", a spus Chiriţoiu.
El a arătat că unele creşteri de preţuri par să aibă caracter regional, cum este cazul ouălor şi untului, însă acest lucru nu ar justifica pe deplin scumpirile din România.
Totodată, întrebat dacă se suspectează o înţelegere între retaileri, Chiriţoiu a răspuns: "Nu aş putea să spun acum acest lucru, este prea devreme. Vom analiza tot lanţul, de la producţie la raft, să vedem dacă avem de-a face cu un mecanism de piaţă funcţional".
"Sunt evoluţii recente, apărute în luna noiembrie, în contextul în care, potrivit INS, preţul alimentelor în octombrie 2017 faţă de 2016 este de doar 3%, similară cu creşterea preţului la produsele nealimentare", a adăugat el.
Potrivit lui Chiriţoiu, scumpirile ar putea fi efectul creşterii deficitului bugetar. "Excesul de cerere din deficitul bugetar se duce în importuri, creşte deficitul comercial. Deci dacă am deficit bugetar acesta atrage importurile, ceea ce generează o scădere a cursului şi generează inflaţie. Întrucât mare parte din alimente sunt importate, iar leul scade faţă de euro, acestea generează o creştere a preţurilor. Sunt legi ale economiei", a explicat Chiriţoiu.
Preşedintele Concurenţei nu a putut oferi un orizont de timp în care analiza ar putea fi finalizată, exprimându-şi speranţa că acest lucru va fi realizat cât mai repede posibil.
El a amintit de amenda de 35 de milioane de euro luată în 2015 de Metro, Real, Selgros, Mega Image şi furnizorii acestora, ca urmare a unor înţelegeri anticoncurenţiale, şi a precizat că există în analiza Consiliului o altă investigaţie, care vizează eventuale comportamente ilegale ale Cora, Carrefour, Kaufland şi ale furnizorilor lor, anchetă care va fi finalizată în prima parte a anului viitor

Ministrul Agriculturii, sesizare la Consiliul Concurenţei

Recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat, că a sesizat Consiliul Concurenţei în privinţa scumpirilor apărute la alimente, în special la ouă, carne şi produse lactate, întrucât analizele Ministerului Agriculturii nu au scos în evidenţă motive obiective care să determine majorări de preţuri, iar instituţia nu are instrumente şi prevederi legale pentru a interveni pe piaţă.
"Cerem sprijinul Consiliului Concurenţei pentru a vedea dacă nu cumva sunt elemente care vizează o înţelegere între comercianţi, pentru că altfel nu se explică", a susţinut Daea.
Fermierii solicită şi ei intervenţia autorităţilor, în contextul în care ei spun că îşi vând producţia la preţuri mai mici decât acum câteva săptămâni, însă, pe de altă parte, produsele ajung la consumator cu preţuri mult mai mari.
"În ultimele 60 de zile, preţul cărnii de porc a scăzut cu circa 30% la poarta fermei. Astăzi fermierii vând cu 4,9 lei/kg la poarta fermei — cu mari presiuni din partea retailerilor pentru noi scăderi de preţ! Preţul la carnea de pasăre a scăzut la poarta fermei cu aproximativ 20% în timp ce preţul la carnea de vită se menţine stabil, dar cu tendinţe de scădere. Pentru sectorul de producţie ouă, cererea este foarte mare, dar preţurile au crescut la fermieri cu circa 26%, nu cu 100%, în timp ce laptele şi produsele lactate au preţul nemodificat la producător", susţin reprezentanţii Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP).
Reprezentanţii Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) susţin că preţul ouălor a crescut la poarta fermei cu doar 24% în octombrie 2017, comparativ cu perioada similară a anului trecut, această situaţie fiind determinată însă de "criza fipronilului" din luna august, care a distorsionat piaţa în unele state membre ale Uniunii Europene.
Potrivit datelor furnizate de UCPR, în luna octombrie 2017, ouăle s-au vândut, în medie, cu 36 de bani pe bucata, fără TVA, la poarta fermei, însă în magazine preţul a sărit de 80 de bani pe bucată.

Kaufland România a lansat recent, în premieră, împreună cu Cooperativa Agricolă "Ţara Mea", primul program naţional pentru carne de porc 100% românească, prin care se doreşte preluarea a peste 60% din carnea de porc românească, respectiv în jur de 300.000 de porci pe an, până în anul 2020.
"Programul este o colaborare pe termen lung privind preluarea de porcine tinere pentru îngrăşare în scop de abatorizare. Cooperativa a adunat peste 100 de fermieri mici şi mijlocii care se ocupă de creşterea porcinelor pentru a face posibil acest program. După tăiere, carnea proaspătă ajunge pe rafturile magazinelor Kaufland în întreaga reţea. Obiectul programului este să ajungem la peste 300.000 de porci livraţi pe an în anul 2020, adică peste 18.000 de tone pe an", a declarat, recent Valer Hancaş, manager Corporate Affairs şi Comunicare Kaufland România.
Acesta a precizat că, în prezent, sunt livraţi în reţeaua de magazine peste 400 de porci pe zi, cantitate care se va dubla până la finalul acestui an.
"Vom ajunge astfel la 800 de porci pe zi adică aproximativ 150-160.000 de kilograme pe săptămână sau 8.500 de tone de carne pe an. Avem obiective setate la finalul fiecărui an, ca atare la finalul anului 2018 vom lua 180.000 de porci pe an, iar la finalul 2019 targetul este de a depăşi 250.000 de porci pe an. În momentul în care programul va ajunge la maturitate vom prelua peste 60% din carnea de porc locală, o cantitate fără precedent preluată de un retailer în România", a adăugat Hancaş.
În opinia acestuia, programul are şi rolul de a educa fermierii pentru a obţine o carne de calitate, folosind doar furaje autohtone, fără soia, pentru a obţine gustul tradiţional al cărnii de porc româneşti.
"Cooperativa "Ţara Mea" va impune trecerea la formatul de hrană ce provine exclusiv din agricultura românească, hrană naturală prin furaje fără soia, pentru a obţine gustul tradiţional al cărnii de porc românească. Asta înseamnă că acest tip de carne va avea o calitate superioară în raport cu carnea de import. Misiunea noastră este de a dezvolta în mod durabil agricultura naţională şi bunăstarea animalelor în lanţul de aprovizionare prin majorarea aportului de carne proaspătă provenită din producţia internă de porci de la ferme mici şi mijlocii din România", a precizat Hancaş.
De asemenea, carnea proaspătă de porc provenită din acest program va fi preluată într-un spaţiu de vânzare dedicat, intitulat "Raftul Românesc", care va fi amenajat special pentru a încuraja clienţii să opteze pentru produse de provenienţă locală." Ca să vă faceţi o idee ceea ce înseamnă piesele de care Kauflad România are nevoie, pentru ceafa de porc ne-ar trebui aproximativ 1,5 milioane de porci pe an, pentru a acoperi cererea clienţilor", a adăugat reprezentatul retailerului.
La rândul său, Marco Hößl, directorul general Kaufland România, a subliniat importanţa acestui program pentru fermierii români, exprimându-şi totodată preferinţa personală pentru carnea de porc românească având în vedere naţionalitatea sa germană.
"Ne dorim ca acest program să clădească un viitor mai bun pentru fermierii români şi în timp să devină un model de acţiune pentru toţi cei care obişnuiesc să investească în business, ţinând cont de nevoile comunităţii şi ale partenerilor. Deci, sunt neamţ şi îmi place foarte mult carnea de porc, după cum se poate observa, şi acesta este un motiv în plus să vreau carne din România", a adăugat şeful Kaufland România.
Preşedintele Cooperativei Agricole "Ţara Mea", Florin Burculescu, susţine că lansarea acestui proiect este "un eveniment istoric" în care fermierii români s-au coalizat într-o cooperativă şi reuşesc "cu un partener serios" să crească vânzarea cărnii de porc din România.
"Practic, acest program deschide orizonturi noi pentru industria de porc românească, pentru agricultura românească şi putem vorbi de un T0. Dacă în 1989 aveam 15 milioane de porci, în 2000 am avut 800.000 şi astăzi avem 4 milioane. Cu acest mecanism de vânzare în care avem garantată vânzarea cărnii de porc în România, pe producţia românească de cereale, cred că putem spune că se restartează industria de carne de porc din România", a adăugat Florin Burculescu.
Prezent la eveniment, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a felicitat cooperativa intitulată "Ţara mea", pentru că prin acest program s-a putut atrage un partener şi astfel a devenit "Ţara noastră".
"Ţara noastră pe care trebuie să o respectăm, pe care trebuie să o slujim, în care să trăim şi să mâncăm trăind bine şi să mâncăm sănătos produse pe care le facem aici cu migală, cu efort, cu multă grijă, într-un cuvânt cu sudoare. Mă bucur că şi mass-media astăzi, ca de obicei, a prezentat acelaşi vârf de interes, a venit aici pentru a conecta ţara la un program minunat, cum de altfel în ultima perioadă aţi fost peste tot acolo unde se naşte un program în interesul şi folosul ţării. Le facem cu strădanie şi în folosul ţării. Le facem cu strădanie şi le facem în fiecare zi", a menţionat Petre Daea.
Cei prezenţi au semnat un angajament de susţinere a fermierilor români prin acestui program, care să ateste că îşi asumă obiectivele din program, primind totodată şi un simbol, o plachetă, din partea Kaufland România.
Înainte de începerea conferinţei de presă, ministrul Agriculturii a dorit să viziteze magazinul pentru a lua "pulsul" printre consumatori, verificând totodată preţul ouălor la raft şi dând mâna cu unii clienţi pe care i-a găsit în magazin.
Potrivit Cooperativei Agricole Ţara Mea, România producea, în 1989, circa 15 milioane de porci. De atunci, producţia internă a scăzut semnificativ, ajungând în anul 2000 la 800.000 de porci pe an iar în prezent la 4,46 milioane de porci.
Pentru a acoperi cererea de consum de pe piaţa locală, România trebuie, cel puţin, să dubleze producţia internă de carne de porc. Datele INS arată însă că, în anul 2016, producţia totală de carne de porc a crescut cu doar 4,6%.
Aproximativ 60% din carnea de porc din comerţul modern şi tradiţional provine de import.
Conform datelor MADR; România importă anual circa 230.000 tone de porci şi carne de porc (circa 30.000 tone porci vii şi 200.000 tone carne de porc) cheltuind astfel circa 350 milioane de euro pe carnea importată. În acelaşi timp, ţara exportă de aproape 60 de ori mai puţin, adică aproximativ 4.000 tone de carne şi produse din carne de porc. Potrivit MADR, în prezent, produsul carne de porc necesită sprijin financiar pentru a asigura necesarul de consum din producţia internă.
INS arată că cel mai consumat tip de carne din România este cea de porc, acoperind aproape jumătate din consumul total de carne, fiind urmată de cea de pasăre, cu un consum de 15 — 20 kg anual şi de vită, categorie care reprezintă doar 10% din total. Per total, consumul de carne în România este mai mic faţă de cel din ţările mai dezvoltate: fiecare român mănâncă în jur de 60 kg de carne/an, faţă de media europeană de 70 — 75 kg.

Pagina 51 din 85