C.P.

C.P.

Circulaţia se închide pe str. Domnească, între str. Brăilei (Hotel ”Dunărea”) şi str. Dimitrie Bolintineanu, miercuri 25 octombrie 2017, între orele 18.45 şi 19.45, cu ocazia organizării paradei prilejuite de ”Ziua Armatei Române”, informează Biroul de presă al Primăriei municipiului Galaţi.

Tribunalul Galaţi organizează pe data de 25.10.2017 ”Ziua porţilor deschise” începând cu ora 10:00, eveniment marcat cu ocazia ”Zilei Europene a Justiţiei”. ”Ziua Europeană a Justiţiei reprezintă o oprtunitate pentru sistemul judiciar de a-şi face cunoscută activitatea şi totodată, un bun prilej pentru cetăţeni de a se informa atât asupra modului în care funcţionează organele judiciare, precum şi felul în care se desfăşoară procedurile judiciare. Scopul celebrării acestei zile îl reprezintă apropierea justiţiei de cetăţeni şi asigurarea transparenţei activitaţii instanşelor de judecată, aspecte de natură să le permită acestora formarea unei reprezentări clare despre drepturile lor şi funcţionarea justiţiei şi de a le reaminti că acesta este un serviciu pentru cetăţeni”, se arată într-un comunicat de presă. În ziua de 25 octombrie 2017, va fi permis accesul în instanţă grupurilor organizate de instituţiile de învăţământ (elevi, studenţi) şi oricărei persoane interesate pe bază de documente de identitate. Vor fi transmise informaţii despre circuitul dosarelor şi etapelor procesuale până la soluţionarea cauzelor din cadrul compartimentelor reprezentative pentru instanţă (birouri, arhivă).

Piaţa asigurărilor din România este una stabilă, caracterizată de îmbunătăţirea indicatorilor de prudenţialitate şi de lichiditate, rezultă din analiza efectuată de Autoritatea de Supraveghere Financiară, în urma raportărilor trimise de societăţile de asigurare, potrivit unui comunicat al instituţiei.
Conform datelor raportate, pentru prima dată toţi asigurătorii îndeplineau, la data de 30 iunie 2017, cerinţele minime de capital (MCR) şi cerinţele de capital de solvabilitate (SCR), conform Regimului Solvency II.
ASF precizează că valoarea fondurilor proprii eligibile, la finalul primului semestru al anului 2017, pentru a acoperi cerinţa minimă de capital MCR s-a ridicat, la nivelul întregului sistem, la 4,69 miliarde lei, în timp ce valoarea fondurilor proprii eligibile pentru a acoperi SCR a fost de 4,96 miliarde lei.
În ceea ce priveşte lichiditatea societăţilor de asigurare, analiza ASF relevă faptul că, în primul semestru al anului 2017, coeficientul de lichiditate calculat pentru categoria asigurărilor generale este în valoare de 2,63. În acelaşi timp, coeficientul de lichiditate calculat pentru categoria asigurărilor de viaţă este în valoare de 5,03. Cei doi indicatori sunt supraunitari, ceea ce indică un nivel foarte bun al lichidităţii la nivelul pieţei asigurărilor.
"Piaţa asigurărilor din România a depăşit momentul dezechilibrelor şi este astăzi una stabilă, profitabilă şi pe un trend consolidat de creştere. Ne îndreptăm spre o maturizare a pieţei, potenţialul de dezvoltare fiind unul considerabil. În acest fel se creează premisele ca serviciile oferite consumatorilor să fie la un standard ridicat", a declarat vicepreşedintele ASF, Cornel Coca Constantinescu.
Potrivit datelor transmise de asigurători, la 30 iunie 2017, din analiza de supraveghere off-site s-a constatat că ponderea cea mai mare în structura plasamentelor realizate de societăţile de asigurare era deţinută de titlurile de stat cu 70% din totalul plasamentelor, ceea ce denotă o politică de investiţie prudentă pentru investirea primelor încasate de la asiguraţi. Printre instrumentele preferate de asigurători s-au aflat şi titlurile în organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), valoarea acestora reprezentând aproximativ 10% din valoarea plasamentelor realizate la nivelul întregii pieţe de asigurări.
Disponibilităţile băneşti constituite în depozite în lei şi valută la instituţiile de credit au fost în valoare de 834 milioane lei, reprezentând 7% din totalul plasamentelor, în timp ce cuantumul investiţiilor în acţiuni, instrumente financiare cu un grad de risc mai ridicat, a fost de doar 1%.
De asemenea, ASF menţionează că piaţa asigurărilor a atins, în primul semestru al anului 2017, un total al primelor brute subscrise (PBS) de 5,04 miliarde de lei, în creştere cu 8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Totodată, rezultatul net al activităţii, din primul semestru al anului 2017, a fost unul pozitiv, ridicându-se la 260,3 milioane lei, în creştere cu 115% faţă de perioada similară a anului trecut.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit până în prezent 590,24 milioane de euro unui număr de 594.393 fermieri din avansul pe suprafaţă aferent anului 2017, a anunţat, instituţia de plăţi.
Potrivit sursei citate, 416,92 milioane euro s-au plătit din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar diferenţa de 173,32 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanţare de la Bugetul Naţional.
Plăţile se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit în data de 29 septembrie 2017 de către Banca Centrală Europeană, la 4,5993 lei pentru un euro, în cazul plăţilor finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) şi la 4,5390 lei pentru un euro, în cazul celor finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), curs stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 decembrie 2016.
APIA a demarat plata avansului pe suprafaţă în data de 16 octombrie 2017. În 2017, fermierii români au solicitat subvenţii europene pentru o suprafaţă de 9,541 milioane de hectare, în creştere cu 214.525 hectare faţă de anul trecut, în timp ce numărul cererilor de plată s-a diminuat cu aproape 17.000.

Penitenciarul Galaţi a participat la Bursa locurilor de muncă, organizată la Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii ”Dunărea de Jos” Galaţi de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Galaţi. La activitate au participat diferiţi agenţi economici cu oferte variate de muncă şi au fost prezente 8 persoane condamnate, care execută pedeapsa în regim deschis şi pentru care se apropie termenul de analizare în comisia de liberare condiţionată. Cu această ocazie, firmele participante au pus la dispoziţie posturile vacante, iar deţinuţii au primit informaţii legate de condiţiile de angajare, învăţând să întocmească un CV, o scrisoare de intenţie şi fiind încurajaţi totodată să caute locuri de muncă după liberare. Obţinerea unui loc de muncă după ieşirea din penitenciar reprezintă un pas extrem de important în procesul de reinserţie a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate. Experienţa ne demonstrează că o modalitate eficientă de a fixa cunoştinţele teoretice acumulate pe perioada detenţiei o reprezintă punerea în aplicare a informaţiilor asimilate prin exersarea relaţionării directe cu angajatorii şi participarea efectivă la bursa locurilor de muncă.

Această activitate se înscrie în seria demersurilor de creştere a şanselor de reintegrare pe piaţa muncii a persoanelor condamnate, după liberarea acestora, şi reprezintă principala modalitate de a reuni angajatori şi persoanele aflate în penitenciar, în vederea familiarizării primilor cu nevoile deţinuţilor, pe de o parte, iar pe de altă parte, informării deţinuţilor despre oferta de muncă gălăţeană, se arată într-un comunicat de presă al AJOFM Galaţi.

Pasiunea britanicilor pentru hrănirea păsărilor în grădini explică prelungirea ciocului piţigoilor mari, un fenomen constatat în această ţară care rezultă din procesul accelerat al selecţiei naturale în cadrul unei specii, conform rezultatelor unui studiu recent citat de AFP.
Publicat recent în revista americană ''Science'', acest studiu internaţional identifică în premieră diferenţele genetice între aceşti piţigoi (Parus majore) din Marea Britanie şi congenerii lor din Olanda, unde nu este atât de răspândit obiceiul de a hrăni păsările.
De asemenea, pe baza datelor genetice şi istorice, cercetătorii aflaţi în spatele acestui studiu au constatat că diferenţa de lungime a ciocului s-a produs într-o perioadă de timp relativ scurtă.
Acest lucru i-a condus la concluzia că ar putea exista o legătură între practica relativ recentă şi foarte populară în Marea Britanie de a amplasa hrănitoare de păsări şi dezvoltarea unui cioc mai lung cu care acestea se pot hrăni mai eficient.
Această descoperire a fost făcută în cadrul unui studiu desfăşurat pe termen lung asupra populaţiilor de piţigoi mari din Pădurea Wytham, de lângă Universitatea din Oxford, şi din Veluwe şi Oosterhout din Olanda.
Cercetătorii au analizat ADN-ul a peste 3.000 de astfel de păsări pentru a detecta diferenţele genetice între populaţiile din Regatul Unit şi cele din Olanda. Variaţiile observate indică faptul că selecţia naturală este cauza.
Genele specifice care au evoluat la piţigoii din Marea Britanie sunt foarte asemănătoare cu cele ale oamenilor despre care se ştie că joacă un rol determinant în ceea ce priveşte forma chipului.
Studiul demonstrează, de asemenea, similitudini cu trăsăturile genetice identificate în privinţa formei ciocului cintezelor în opera lui Charles Darwin, biologul britanic din secolul al XlX-lea, părintele teoriei evoluţiei speciilor. Lucrarea lui Darwin este unul dintre cele mai bune exemple care subliniază modul în care trăsăturile fizice s-au adaptat la diferite medii.
''Începând din '70 până în perioada actuală lungimea ciocului acestor păsări din Marea Britanie a crescut, o perioadă foarte scurtă de timp pentru o astfel de diferenţă'', a declarat profesor Jon Slate din cadrul Universităţii Sheffield din Marea Britanie, unul dintre principalii autori ai studiului.
''Acum ştim cu certitudine că această (...) diferenţă de lungime dintre ciocul piţigoilor din Marea Britanie şi ciocul piţigoilor din Europa continentală este rezultatul genelor care au evoluat prin selecţie naturală'', a precizat el.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că păsările purtătoare ale acestor mutaţii genetice responsabile de ciocul alungit frecventează mai des hrănitoarele în comparaţie cu cele care nu prezintă aceste variaţii.
"Începând din anii '70, în Marea Britanie cheltuim de două ori mai mulţi bani pentru a cumpăra seminţe şi hrană pentru păsări decât în restul Europei", a declarat Lewis Spurgin, om de ştiinţă în cadrul Universităţii East Anglia, la rândul său unul dintre autorii studiului.
''Deşi nu putem spune cu certitudine că hrănitoarele din Marea Britanie sunt cauza acestui fenomen putem presupune că lungimea ciocului piţigoilor britanici a evoluat ca răspuns la această (modalitate de — n.r.) hrănire suplimentară", a spus el.
Oameni de ştiinţă au stabilit, de asemenea, că păsările cu mutaţii genetice asociate unui cioc mai lung se reproduc mai bine decât cele din Olanda. ''Păsările care s-au adaptat la un acces mai bun la hrană sunt, în general, mai sănătoase şi, prin urmare, mai în măsură să se reproducă mai bine decât cele care nu beneficiază de această adaptare", notează profesorul Spurgin.

Comisia Europeană a lansat recent o investigaţie asupra importurilor de biciclete electrice (e-bikes) din China, după ce producătorii europeni s-au plâns că acestea sunt vândute la preţ de dumping în blocul comunitar graţie unor subvenţii incorecte, informează Reuters.
În luna septembrie a acestui an, Asociaţia Producătorilor Europeni de Biciclete (EBMA) a depus o plângere împotriva practicilor de dumping ale producătorilor chinezi de biciclete electrice, care potrivit EBMA inundă piaţa UE cu produse ale căror preţuri abia acoperă costul de producţie.
Executivul comunitar a apreciat că există dovezi suficiente care să justifice demararea unei investigaţii de tip anti-dumping care ar putea să se finalizeze în următoarele 15 luni.
Investigaţia asupra importurilor de biciclete electrice este ultima dintr-un lung şir de anchete demarate de CE asupra produselor exportate de China, care variază de la panouri solare şi până la oţel, şi care ar putea prejudicia relaţiile comerciale cu Beijingul.
Ministerul chinez al Comerţului a avertizat că va apăra interesele companiilor chineze şi a sfătuit UE să respecte normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului. De asemenea, Ministerul chinez al Comerţului a cerut blocului comunitar să nu facă din investigaţia sa asupra importurilor de biciclete electrice din China un nou caz de protecţionism.
Potrivit EBMA, peste 430.000 de biciclete electrice chinezeşti au fost vândute în UE în 2016, în creştere cu 40% comparativ cu anul precedent, iar prognozele pentru acest an arată o creştere a vânzărilor până la 800.000 de unităţi. Secretarul general al EBMA, Moreno Fioravanti, susţine că în prezent europenii cumpără aproximativ 20 de milioane de biciclete pe an, dintre care aproximativ 10% sunt biciclete electrice, iar în următorii cinci ani există potenţialul de creştere a vânzărilor cu 25%.

Procesele inflamatorii cutanate "antrenează" pielea pentru a se putea însănătoşi mai repede în urma unor eventuale leziuni, potrivit unui studiu publicat de revista Nature şi citat de EFE.
Studiul desfăşurat de cercetători ai Universităţii Rockefeller, din New York, au descoperit că leziunile cutanate sau alte experienţe inflamatorii, generează "amintiri" pe termen lung în celulele-suşă existente în piele şi le învaţă cum să se vindece în cazul unor leziuni viitoare.
Studiul demonstrează astfel că pielea poate produce amintiri, pornind de la un răspuns inflamator, o descoperire care ar putea avea implicaţii importante pentru tratarea anumite leziuni, potrivit coordonatoarei studiului, Elaine Fuchs.
"Întărind răspunsul în faţa unei inflamaţii, aceste amintiri ajută pielea să-şi menţină integritatea, o caracteristică ce o poate ajuta la recuperarea sa în urma unei leziuni", a spus ea. Totuşi experta a subliniat că această "amintire" poate avea efecte adverse şi să contribuie de exemplu la o recădere în faţa anumitor tulburări inflamatorii, precum Psoriazisul.
Pielea se poate inflama cu repeziciune după arsuri solare, atacuri microbiene sau leziuni şi să se înroşească, sau să se umfle provocând durere, astfel încât corpul să-şi înceapă procesul de recuperare.
De mult timp oamenii de ştiinţă aveau în vedere că sistemul de imunitate îşi "aminteşte" de o inflamaţie pentru a răspunde cât mai repede la infecţiile recurente. De aceea s-au concentrat asupra pielii, considerând că este locul cel mai nimerit pentru un studiu, deoarece pielea reprezintă bariera de protecţie a corpului uman şi se confruntă cu numeroase agresiuni.
Ei au observat că marea parte a celulelor care se găsesc în partea exterioară a pielii, în epiteliu, nu sunt suficient de puternice pentru a produce o amintire. În schimb celulele-suşă aflate în straturile interne sunt capabile să umple spaţiile în mod continuu şi să ajute pielea la o recuperare mai rapidă după o inflamaţie.
Realizând teste pe şoareci de laborator, cercetătorii Shruti Naik şi Samantha B.Larsen au observat că rănile se cicatrizează de două ori mai repede la o piele care a suferit în trecut un episod de inflamare, decât la o piele care nu a trecut printr-o astfel de experienţă.

Abuzul de alcool este, evident, nociv pentru sănătate. Cu toate acestea, consumul unei cantităţi mici poate îmbunătăţi pronunţia într-o conversaţie într-o limbă străină, au arătat cercetători britanici şi olandezi într-un nou studiu publicat recent în revista Journal of Psychopharmacology.
Este bine stabilit că alcoolul afectează funcţiile cognitive şi motorii. "Funcţiile executive" ale creierului, care includ capacitatea de a ne aminti, de a acorda atenţie şi de a inhiba comportamentele necorespunzătoare, sunt deosebit de sensibile la efectele acute ale alcoolului. Dat fiind faptul că funcţiile executive sunt importante atunci când vorbim a doua limbă (non-nativă), se poate aştepta ca alcoolul să afecteze această abilitate.
Pe de altă parte, alcoolul creşte încrederea în sine şi reduce anxietatea socială, ambele fiind de aşteptat să îmbunătăţească capacitatea lingvistică atunci când interacţionează cu o altă persoană. Mai mult, mulţi vorbitori bilingvi consideră că îşi pot îmbunătăţi astfel capacitatea de a vorbi a doua limbă. Scopul acestui studiu experimental realizat de cercetători de la Universitatea din Maastricht, Universitatea din Liverpool şi King's College din Londra, a fost de a testa pentru prima dată aceste predicţii opuse, după cum se explică într-un comunicat publicat pe site-ul Universităţii din Maastricht, maastrichtuniversity.nl.
Cercetătorii au supus unui test 50 de persoane a căror limbă natală este germana şi care studiază la Universitatea din Maastricht, în Olanda. Toţi subiecţii, care au învăţat recent să vorbească, să citească şi să scrie în olandeză, au trebuit să vorbească cu un olandez timp de 2 minute, după ce jumătate dintre ei au băut un pahar de apă, iar cealaltă jumătate a consumat o cantitate de alcool în funcţie de greutatea lor (echivalentul unei beri pentru un om de aproximativ 70 de kilograme),
Rezultatul a fost că cei care au consumat alcool au fost mai bine cotaţi de interlocutorii lor olandezi decât colegii lor perfect sobri, mai ales în ceea ce priveşte pronunţia. O posibilă explicaţie ar putea fi efectul alcoolului de reducere a anxietăţii. Dar este nevoie de mai multe cercetări pentru a testa acest lucru, spun cercetătorii care amintesc că o cantitate mare de alcool afectează în mod negativ discursul.
Întrucât participanţii la studiu au ştiut ce au consumat, este imposibil să se determine dacă este vorba de un efect biologic al consumului de alcool sau dacă este un efect psihologic. "În viitor, cercetarea va trebui să includă un placebo la alcool", precizează autorii cercetării, care a fost finanţată de Universitatea din Maastricht.
Legătura dintre o bună pronunţie într-o limbă străină şi consumul moderat de alcool a mai fost studiată şi în trecut. Astfel, în 1972, un studiu a constatat că subiecţii americani care au băut doze mici de alcool şi-au îmbunătăţit pronunţia unor cuvinte în limba thailandeză.
În acelaşi timp, fără nicio surpriză, multe studii au confirmat deja că, cu cât cineva este mai beat, cu atât este mai puţin capabil să vorbească în mod corespunzător inclusiv în limba sa maternă. ''Aparent, a bea şapte shot-uri de Bourbon 86 proof (43 % alcool) a fost suficient pentru ca participanţii să-l schimbe pe L în R şi pe S în Ş, chiar şi atunci când era vorba de nativi anglofoni vorbind în engleză'', potrivit unui studiu citat în 2014 de revista Slate.

Firmele nu vor mai fi sancţionate de autorităţi la primul control, dacă neregulile nu sunt grave, ci vor avea la dispoziţie 90 de zile pentru a se conforma, odată cu intrarea în vigoare a Legii prevenirii, a declarat, recent, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer, într-o conferinţă pe tema dezvoltării IMM-urilor.
"Legea prevenirii interzice organelor de inspecţie fiscală şi control ale statului să vă amendeze la primul control pentru o serie de mai mult de 500 de contravenţii. S-a lucrat foarte, foarte mult la această lege. Evident că cele 500 de contravenţii nu sunt deosebit de grave sau lucruri care sunt penale sau ceva ce ar pune în pericol sănătatea sau siguranţa oamenilor sau munca la negru. Sunt pur şi simplu 500 de contravenţii pe care noi am reuşit să le identificăm şi pe care noi nu le considerăm atât de grave", a spus Laufer.
Potrivit acestuia, legea este dedicată în special companiilor mici şi mijlocii în special, adică celor care au între doi şi şase angajaţi, şi care nu au o structură juridică şi de audit care să poată să aibă o discuţie de la egal la egal cu inspectorii care vin să controleze firma.
"Şi atunci, aceste peste 500 de contravenţii, în cazul în care le-aţi încălcat — şi vă spun că, dacă le-aţi încălcat, probabil nici nu ştiţi de existenţa a foarte multe dintre ele, dar le-aţi încălcat — veţi primi un plan de conformare de 90 de zile, termen pentru a vă pune la punct cu planul de conformare, cu ce prevede legea. După această perioadă de 90 de zile, echipa de control revine şi doar atunci, dacă nu sunteţi ok, vă poate aplica sancţiunea", a continuat ministrul.
El a adăugat că textul de lege este finalizat din luna mai, fiind implicate peste 14 ministere.
"Legea se află în Camera Deputaţilor, a trecut de Senat, de toate comisiile şi sper ca în cel mai scurt timp să fie adoptată. Este o lege extrem de importantă pentru mediul de afaceri din România şi ne dorim ca toţi cei care vor veni de acum în inspecţie să aplice legea în spiritul acestei legi, a prevenirii", a completat Laufer.

Pagina 74 din 85