C.P.

C.P.

Cele 28 de state membre UE au exportat ouă în valoare totală de 960 milioane de euro, anul trecut, marea majoritate a acestor exporturi, peste 90% sau 866 milioane de euro, fiind reprezentată de schimburile între statele membre, arată datele publicate recent de Eurostat.
Olanda este principalul furnizor de ouă pentru celelalte state membre UE, cu exporturi de 347 milioane de euro în 2016, 40% din valoarea totală a schimburilor intra comunitare, urmată de Polonia (181 milioane de euro, sau 21% din total), Germania (135 milioane de euro, 16%) şi Belgia (51 milioane de euro sau 6%). Cu o valoare a exporturilor de ouă de 6,1 milioane de euro spre celelalte state membre UE, România este în urma unor state mai mici precum Cehia, Lituania, Bulgaria (11,3 milioane euro) sau Letonia (15,7 milioane de euro).
Pe de altă parte, în 2016, Germania a fost principalul importator de ouă provenite din alte state membre UE, cu o valoare a importurilor de 369 milioane de euro, 43% din total, urmată de Olanda, 176 milioane de euro sau 20%, Belgia, 58 de milioane de euro sau 7%, Marea Britanie, 34 milioane de euro sau 4%, Italia şi Franţa, ambele cu importuri de 28 milioane de euro sau 3%.
Când vine vorba de exporturile de ouă în afara UE, Elveţia a fost principala destinaţie, cu o valoare a exporturilor de 34 milioane de euro în 2016, sau 36% din totalul exporturilor de ouă în afara UE, urmată de Emiratele Arabe Unite, 15 milioane de euro sau 15%, Israel, 6 milioane de euro sau 6%, Sierra Leone, 4 milioane de euro sau 5%, şi Mauritania, aproape 4 milioane de euro sau 4%.

Comisia Europeană (CE) a publicat recent un ghid menit să ajute statele membre să-şi protejeze terenurile agricole de ameninţări, cum ar fi speculaţii excesive ale preţurilor şi concentrarea proprietăţii.
Potrivit unui comunicat al forului comunitar, statele membre ale Uniunii Europene au dreptul să restricţioneze vânzările de terenuri agricole pentru a prezerva comunităţile agricole şi pentru a promova o agricultură sustenabilă. Dar, făcând asta, ele trebuie să îndeplinească reglementările UE, în special cele legate de mişcarea liberă a capitalului.
În 2015, CE a lansat proceduri de infringement împotriva statelor membre care au discriminat investitorii din alte state UE şi au creat restricţii disproporţionate la investiţiile transfrontaliere. În ghidul publicat recent de Comisia Europeană, sunt furnizate indicaţii către statele membre referitoare la ce pot face ele pentru a reglementa vânzarea terenurilor agricole, pe baza jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie (CEJ).
Comisia Europeană clarifică faptul că statele membre sunt competente pentru a decide măsurile de control al vânzărilor de terenuri agricole, iar unele restricţii pot fi acceptabile în anumite condiţii: au întâietate autorizaţiile de la autorităţile naţionale pentru achiziţionarea terenului, limitări ale mărimii terenului care va fi achiziţionat, drepturi de preempţiune care dau întâietate anumitor categorii de cumpărători înainte ca terenurile să fie vândute altora. În rândul cumpărătorilor care beneficiază de aceste drepturi, pot fi incluşi arendaşii, vecinii, co-proprietarii şi statul.
Totuşi, legislaţia UE nu permite restricţii discriminatoare, cum ar fi cerinţele generale de rezidenţă ca o precondiţie pentru achiziţionarea terenului.
Restricţiile disproporţionate asupra investiţiilor transfrontaliere sunt de asemenea ilegale. Pe baza jurisprudenţei, în special este disproporţionat să interzici companiilor să cumpere teren şi să ceri calificări în domeniul agricol ca o precondiţie pentru achiziţionarea terenului.

Joi, 19 Octombrie 2017 00:00

Sprijin pentru fermierii români

Comisia Europeană (CE) a inclus alte cinci state, printre care şi România, pe lista celor care pot creşte suma plătită în avans fermierilor afectaţi de condiţiile climatice dificile din prima jumătate a acestui an, se arată într-un comunicat al forului comunitar publicat recent.
Potrivit sursei citate, în urma acestei decizii, fermieri din 15 state membre sunt acum eligibili pentru a primi în avans plăţi mai mari,
Aceasta măsura a fost luată în prima parte a lunii septembrie pentru zece state: Belgia, Cehia, Spania, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia şi Finlanda. Acestora li se adaugă acum alte cinci ţări: România, Croaţia, Irlanda, Grecia şi Marea Britanie, state care au cerut mai târziu acest sprijin şi care au reacţionat după ce procedurile pentru primele zece ţări erau deja demarate. Astfel, pentru a evita îngreunarea întregului proces, Comisia a decis să abordeze separat cererile celor două grupuri de state.
Diferitele condiţii climatice dificile, de la secetă la ploi puternice, pe care au trebuit să le înfrunte anul acesta, i-au pus pe fermieri în faţa unor dificultăţi financiare. Permiterea creşterii nivelului plăţilor efectuate în avans de autorităţile naţionale către fermieri, conform politicii agricole comune, are ca scop ameliorarea problemelor care ţin de fluxul de numerar.
Acordul acoperă plăţile directe către fermieri şi anumite plăţi pentru dezvoltarea rurală, care sunt de regulă efectuate de statele membre în perioada 1 decembrie — 30 iunie. Până acum, statele membre puteau alege să efectueze în avans, începând cu 16 octombrie, în fiecare an, până la 50% din totalul plăţilor directe, respectiv 75% din cele destinate dezvoltării rurale. Decizia Comisiei le permite statelor afectate de condiţii climatice dificile să crească nivelul acestor plăţi până la 70% şi, respectiv, 85%.
De acum statele eligibile au posibilitatea să decidă singure dacă vor profita sau nu de această facilitate legată de normele pentru acordarea în avans a plăţilor.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis recent că este oportună, de principiu, încheierea unui memorandum de colaborare între reprezentanţii celor trei puteri - legislativă, executivă şi judecătorească - privind mai multe proiecte în justiţie - investiţii în infrastructura instanţelor, realizarea cartierului justiţiei în Capitală, dosarul electronic şi restrângere actelor normative.
"Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că este oportună, de principiu, încheierea memorandumului propus între reprezentanţii celor trei puteri: legislativă, executivă şi judecătorească, urmând ca, în cazul în care această formă de
cooperare instituţională este apreciată ca fiind utilă, la elaborarea propriu-zisă a clauzelor actului, în care se va concretiza
colaborarea, să fie observate limitele atribuţiilor ce le sunt conferite de Constituţie şi celelalte acte normative celor trei puteri", se arată în decizia plenului CSM, luată cu 11 voturi pentru şi 5 împotrivă.
Iniţiativa acestui dialog între cele trei puteri a fost lansată de Comisia juridică a Senatului şi constă în semnarea unui memorandum de colaborare cu privire la: continuarea programului naţional de investiţii în infrastructura instanţelor din reşedinţele de judeţ, conform unui memorandum adoptat de Guvern în decembrie 2014; realizarea cartierului justiţiei în Bucureşti în cadrul unui proiect demarat împreună cu Primăria Capitalei şi Ministerul Culturii, pentru rezolvarea problemei spaţiilor pentru instituţiile şi autorităţile sistemului judiciar din Capitală; implementarea cât mai rapidă la nivel naţional a proiectului "dosarul electronic"; asanarea normativă — în sens de restrângere a actelor normative, deoarece numărul mare de acte normative şi modificările frecvente ale acestora au condus la o diminuare a încrederii populaţiei în sistemul de drept.

Mai multe organizaţii, asociaţii şi instituţii le-au solicitat, recent, într-o scrisoare deschisă, premierului Mihai Tudose şi ministrului Sănătăţii, Florian Bodog, să ia măsurile necesare pentru asigurarea accesului populaţiei la măsuri de prevenire a îmbolnăvirii cu HIV.
"Reamintim faptul că, deşi România se află printre ţările puternic afectate de bolile transmisibile (hepatite, TBC, HIV, sifilis etc.), programele naţionale de sănătate se reduc la diagnostic şi tratament. Conform recomandărilor internaţionale (OMS, UNAIDS), un răspuns naţional eficient la infecţia cu HIV impune intensificarea eforturilor de prevenire atât în rândul populaţiei generale, cât şi la nivelul grupurilor vulnerabile. Totuşi, în ultimii 15 ani, majoritatea acţiunilor de prevenire HIV au fost derulate de organizaţii neguvernamentale şi finanţate predominant din surse internaţionale", se arată într-un comunicat de presă transmis, în numele acestor organizaţii, de Asociaţia Română Anti-SIDA.
Potrivit sursei citate, în "lipsa unor politici şi eforturi naţionale concertate" de prevenire HIV şi a unui mecanism de finanţare a sectorului neguvernamental, în perioada 2007-2016, numărul de cazuri HIV/SIDA nou-diagnosticate a crescut în rândul tuturor grupurilor populaţionale (total 7.139 cazuri noi, în medie 714 cazuri/an), creşteri dramatice înregistrându-se şi la nivelul grupurilor vulnerabile.
"Subliniem faptul că resursele naţionale şi europene (de exemplu cele de la bugetul de stat şi fondurile structurale) alocate în prezent pentru sănătate nu sunt destinate implementării intervenţiilor de prevenire HIV, acestea acoperind în continuare serviciile publice de diagnostic şi tratament şi formarea cadrelor din domeniul sanitar. Astfel, în calitate de membri ai Comitetului Naţional de Coordonare HIV/SIDA şi Tuberculoză, vă solicităm sprijinul în a asigura conlucrarea dintre toate structurile responsabile de HIV/SIDA din cadrul şi din subordinea Ministerului Sănătăţii, pentru a întreprinde măsurile necesare accesării fondurilor norvegiene şi europene disponibile în vederea finanţării activităţilor de prevenire HIV în România", arată aceeaşi sursă.
Scrisoarea deschisă este semnată de reprezentanţi de la Asociaţia Română Anti-SIDA, ACCEPT, Tineri pentru Tineri, PSI România, Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), membră COPAC, Institutul de Pneumologie 'Marius Nasta', Fundaţia Romanian Angel Appeal, Fundaţia Alături de Voi România, Asociaţia pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR), membră COPAC, Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS), Asociaţia Română a Bolnavilor de Tuberculoză (ARB TB), Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS), Salvaţi Copiii România, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Fundaţia 'Health Aid' România.

Afecţiunile reumatice sunt prezente şi în rândul populaţiei active, tineri şi copii, 3% din populaţia României suferind de boli inflamatorii reumatice, potrivit unui comunicat de presă transmis de mai multe organizaţii de profil cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Artritelor.
Conform sursei citate, în România există aproximativ 2.000 de copii cu artrită juvenilă.
"Deşi la nivelul percepţiei sunt considerate afecţiuni ale bătrânilor, bolile reumatice afectează într-o măsură importantă populaţia activă, tineri şi chiar copii. Categoria bolilor reumatice include peste 200 de forme, în România existând peste 600.000 de persoane (3% din populaţie) ce prezintă una dintre formele bolii, printre cele mai frecvente fiind poliartrita reumatoidă, spondiloartritele şi artropatia psoriazică. (...) Totodată, frecvenţa acestor afecţiuni în rândul tinerilor şi populaţiei active reprezintă un impact extrem de important la nivel socio-economic, bolile musculo-scheletice afectând capacitatea de muncă a persoanelor, uneori chiar definitiv. Acestea sunt responsabile pentru jumătate din absenţele de la locul de muncă şi de o rată de şomaj de trei ori mai mare decât în rândul populaţiei generale", se precizează în comunicat.
Cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Artritelor, Liga Română contra Reumatismului în parteneriat cu Societatea Română de Reumatologie şi Societatea Română de Reumatologie Pediatrică atrag atenţia asupra importanţei diagnosticării precoce în cazul afecţiunilor reumatice. De multe ori, spun specialiştii, lipsa de informare şi întârzierea cu care pacienţii se prezintă la medic conduc la întârzierea diagnosticului sau chiar la o lipsă a acestuia. Dacă nu sunt tratate corespunzător, bolile reumatice pot afecta calitatea vieţii pacienţilor, activităţile de zi cu zi, dar şi abilităţile lor fizice.
"Durerile inflamatorii de spate debutează, cel mai adesea, înaintea vârstei de 40 de ani şi se caracterizează printr-o durere progresivă. Durerea se atenuează odată cu mişcarea şi nu se ameliorează la repaus, apare adesea noaptea, mai ales în a doua parte a nopţii şi trezeşte bolnavul din somn, este însoţită de rigiditate în timpul dimineţii, de obicei mai mult de 30 de minute. În cazul durerii de spate de tip inflamator, durata de timp în care se stabileşte diagnosticul corect poate ajunge şi la 10 ani, ceea ce categoric duce la agravarea bolii. (...) De aceea, pentru reducerea timpului de diagnostic, prezentarea la medicul de familie şi la medicul reumatolog încă de la primele simptome este extrem de importantă", se arată în comunicat.

Aproximativ 25 de milioane de persoane, dintre care 2,5 milioane de copii, mor în fiecare an în suferinţe care ar putea fi reduse cu ajutorul morfinei, potrivit unui studiu publicat recent, informează AFP.
Această cifră reprezintă aproape jumătate din totalul deceselor înregistrate în lume în fiecare an, estimează autorii studiului publicat în revista medicală The Lancet.
Cei mai mulţi dintre pacienţii privaţi de analgezice trăiesc în ţările cu venituri mici sau mijlocii şi primesc sub 4% din cele 299 de tone de morfină distribuite pe plan global.
''Accesul diferenţiat la analgezice în scopul îngrijirilor paliative este una dintre cele mai mari nedreptăţi din lume'', afirmă Felicia Knaul, de la Universitatea din Miami, unul dintre autorii studiului.
''Lumea trece printr-o adevărată criză a managementului durerii: accesul limitat sau lipsa accesului la morfină pentru zecile de milioane de adulţi şi copii care trăiesc şi mor în suferinţe groaznice care ar putea fi evitate'', a adăugat aceasta.
Autorii subliniază discrepanţa dintre lipsa opioidelor în scopuri paliative din ţările sărace şi abuzul acestor substanţe în ţările bogate.
În America de Nord, un număr din ce în ce mai mare de persoane dezvoltă o dependenţă de analgezice puternice procurate pe reţetă, înainte de a recurge la heroină, deseori combinată cu substanţe de sinteză.
La nivel mondial, autorii studiului pledează pentru ''politici globale mai echilibrate înainte de a facilita accesul la analgezice şi opioide pentru anumite probleme medicale''.
''Exemplul unor ţări precum Austria, Germania, Elveţia, Marea Britanie sau Uganda, precum şi statul Kerala din India demonstrează că este posibil să lărgim accesul la aceste substanţe în scop medical, fără să sporim riscul utilizării lor în scopuri nemedicale'', a precizat acesta.
''Nu trebuie să permitem ca 'opiofobia' să-i priveze de medicamente accesibile şi esenţiale pe pacienţii în agonie din ţările sărace, în timp ce luptă cu boli precum cancerul sau SIDA'', a precizat profesorul Knaul.
Autorii studiului estimează că furnizarea morfinei sau a tratamentelor echivalente către ţările sărace care au nevoie de ele ar costa doar 145 de milioane de dolari pe an (122 de milioane de euro) dacă s-ar aplica tarifele scăzute de care beneficiază ţările bogate.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că zahărul ''trezeşte'' celulele canceroase şi amplifică agresivitatea tumorilor canceroase, informează recent The Independent. Descoperirea ar putea avea un impact major asupra alimentaţiei pacienţilor diagnosticaţi cu această problemă de sănătate.
Concluziile unui proiect de cercetare desfăşurat pe parcursul a nouă ani, realizat de oameni de ştiinţă de la Institutul de Biotehnologie din Flandra (Vlaams Instituut voor Biotechnologie — VIB), Universitatea Catolică din Leuven (KU Leuven) şi Universitatea Vrije din Bruxelles (Vrije Universiteit Brussel — VUB), sunt considerate o descoperire revoluţionară în studiul cancerului, cercetătorii clarificând în sfârşit modul în care efectul Warburg — un fenomen în cadrul căruia celulele canceroase descompun rapid zaharurile — stimulează creşterea tumorilor.
Publicat în jurnalul ştiinţific ''Nature Communications'', proiectul a fost iniţiat în 2008, acesta punând accentul pe modul în care tumorile convertesc cantităţi semnificativ mai mari de zaharuri în lactat în comparaţie cu ţesuturile sănătoase.
Deşi fenomenul a fost intens studiat, până în prezent nu se ştia cu certitudine dacă acest efect este un simptom al cancerului sau o cauză a acestuia.
Însă această nouă cercetare oferă dovada corelaţiei dintre zahăr şi activitatea oncogenă în celulele canceroase.
''Cercetarea noastră dezvăluie modul în care consumul hiperactiv de zaharuri al celulelor canceroase conduce către un cerc vicios de stimulare continuă a dezvoltării şi evoluţiei cancerului'', a declarat profesorul Johan Thevelein. ''Astfel, se poate explica asocierea dintre intensitatea efectului Warburg şi agresivitatea tumorii''
Oamenii de ştiinţă susţin că aceste descoperiri vor avea ''consecinţe majore'' şi vor oferi ''o bază pentru studii viitoare în acest domeniu''. De asemenea, ele vor avea impact asupra dietelor personalizate pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer.
Cercetarea efectuată pe drojdii a fost esenţială pentru această descoperire, acestea conţinând aceleaşi proteine RAS prezente în mod obişnuit în celulele tumorale, care pot cauza cancer în formă modificată. Utilizând drojdiile ca organism-model, echipa de oameni de ştiinţă a examinat conexiunea dintre activitatea RAS şi metabolismul foarte activ al zaharurilor la drojdii.
''Am observat la drojdii că descompunerea zaharurilor este asociată prin intermediul fructozei 1,6-biofosfat cu activarea proteinelor RAS, care stimulează multiplicarea atât a drojdiilor cât şi a celulelor canceroase'', a adăugat Thevelein. ''Este remarcabil faptul că acest mecanism a fost conservat pe tot parcursul îndelungatei evoluţii a celulelor de levuri la oameni'', a mai spus el.

Invenţia becului a adus o schimbare semnificativă în viaţa de zi cu zi a omului, prin crearea iluminatului pe timpul nopţii, dând astfel posibilitatea de a se desfăşura o serie de activităţi în lipsa luminii naturale. Lumina electrică, unul dintre cele mai obişnuite lucruri ale zilelor noastre, a fost inventată în 1879, simultan, de către doi inventatori: Thomas Alva Edison din Statele Unite ale Americii şi de Sir Joseph Wilson Swan din Anglia.
Cu toate acestea, povestea becului electric începe în 1811, când Sir Humphrey Davy a descoperit că un arc electric, trecut printre doi poli, produce lumină. În 1841, au fost instalate astfel de arcuri experimentale în Place de la Concorde din Paris. S-au mai făcut o serie de experimente şi în Europa, şi în Statele Unite, dar arcul se dovedea a fi o soluţie impracticabilă pentru că se ardea mult prea repede. Soluţia nu era cea a arcului electric în aer liber, ci a electricităţii trecută printr-un filament. Descoperirea este cunoscută ca efectul Joule, după numele lui James Prescott Joule, care a susţinut teoria conform căreia curentul electric, trecut printr-un conductor rezistent, degajează căldură care se transformă în energie luminoasă. Problema era acum să găsească un conductor potrivit sau un filament, pe care să-l introducă în bec fără oxigen.
Swan a fost primul care a făcut un bec electric luminos, dar a avut probleme în menţinerea vidului în interior. Edison a rezolvat problema la 21 octombrie 1879, realizând un bec cu filament care a luminat continuu 40 de ore. În perioada 1878-1880, Edison, împreună cu colaboratorii săi, au lucrat la cel puţin trei mii de teorii asupra lămpii incandescente. Lămpile incandescente luminează folosind electricitatea pentru a încălzi filamentul până când acesta este suficient de cald pentru a emana lumină.
Mai mulţi inventatori au încercat să perfecţioneze lămpile incandescente, în scopul de a găsi subdiviziuni care să producă o lumină mai puţin puternică decât cea existentă deja în lămpi, care era mult prea puternică pentru iluminarea spaţiilor mici. Până în luna ianuarie 1879, la laboratorul din Menlo Park, New Jersey, Edison a reuşit să creeze o lampă incandescentă de o rezistenţă superioară. Dar aceasta nu funcţiona mai mult de câteva ore, din cauza materialului folosit pentru filament. Edison a încercat să găsească un material potrivit, mai rezistent, iar pentru aceasta a făcut peste şase mii de încercări, inclusiv pe fibre de plante furnizate de biologi.
Edison a încercat să folosească şi un filament carbonizat, care lumina uşor, pe o nuanţă portocalie. Următoarele experimente au dus la îmbunătăţirea becului astfel realizat, iar până la sfârşitul anului 1880, a produs becul de 16 waţi care ilumina peste 1500 de ore consecutiv. La foarte scurt timp, Edison a început să-şi comercializeze invenţia.
În 1910, William David Coolidge de la Compania Generală Electrică din Schenectady, New York, a inventat filamentul din tungsten, care a îmbunătăţit încă o dată calitatea şi durata de iluminare a becului. La 29 iunie 1925, Marvin Pipkin a patentat becul. Studiile din anul 1947 au dus la o îmbunătăţire considerabilă a becului. Acesta a fost învelit pe interior cu siliciu, ceea ce i-a conferit o rezistenţă mai mare.

Un satelit al NASA relevă vârfuri sezoniere de emisii de dioxid de carbon (CO2) în întreaga lume şi niveluri crescute ale poluanţilor care contribuie la încălzirea globală, informează France Presse.
Rezultatele a cinci studii publicate recent în revista Science se bazează pe date colectate de satelitul ''Orbiting Carbon Observatory-2'' (OCO-2), lansat de agenţia spaţială americană în 2014.
Obiectivul acestui program este de a examina circulaţia şi evoluţia în atmosferă a CO2 produs prin arderea combustibililor fosili.
''Aceste date arată o schimbare surprinzătoare a ciclului de carbon în emisfera nordică în funcţie de anotimpuri, în special cu o creştere semnificativă a CO2 în atmosferă primăvara, provenind de la vegetaţia terestră", notează una dintre aceste cercetări.
"Dar în timpul iernii, producerea de CO2 de către plante este minimă, în timp ce descompunerea plantelor alimentează cantitatea de CO2 când temperaturile cresc. Acest lucru, în combinaţie cu emisiile continue generate de arderea cărbunelui şi hidrocarburilor asupra Chinei, Europei şi Statelor Unite, explică cum nivelurile sezoniere de CO2 ating cea mai înaltă rată în aprilie în emisfera nordică", precizează aceşti oameni de ştiinţă.
Odată cu avansarea primăverii şi apropierea verii, plantele încep să absoarbă mai mult CO2 din nou, jucând rolul lor de puţuri de carbon.
Conform unei alte cercetări dintre cele cinci, curentul ecuatorial cald din Pacific El Nino, care reapare episodic, a antrenat mai recent emisii de CO2 mai mari la tropice decât în anii precedenţi. Potrivit cercetătorilor, această schimbare se datorează, în principal, scăderii precipitaţiilor din America de Sud şi creşterii temperaturilor în Africa, fenomen care se va agrava până la sfârşitul secolului, cu încălzirea globală.
În Asia tropicală, creşterea sezonieră a emisiilor de CO2 se datorează în principal combustiei de biomasă.

Pagina 76 din 85