C.P.

C.P.

Imunizarea gravidelor contra tusei convulsive ar putea preveni 9 din 10 cazuri la sugari, sugerează un studiu realizat recent în Statele Unite, citat de Reuters.
Bacteria Bordetella pertussis cauzează tuse convulsivă, o infecţie respiratorie cu potenţial letal al cărei nume provine de la simptomele pe care le prezintă pacienţii: aceştia fac eforturi să respire în timpul crizelor intense.
Pertussis (tusea convulsivă) este o boală foarte contagioasă, care se răspândeşte cu uşurinţă atunci când un individ infectat tuşeşte sau strănută.
Circa o jumătate dintre bebeluşii cu vârsta sub un an care sunt contaminaţi cu pertussis necesită spitalizare pentru evitarea dezvoltării de complicaţii grave, precum pneumonia şi tulburări la nivelul creierului.
În cadrul studiului, oamenii de ştiinţă au analizat date prelevate de la 251 de bebeluşi care au dezvoltat tuse convulsivă înainte de împlinirea vârstei de două luni şi de la un grup de control format din 537 de copii mici care nu au avut pertussis.
Prin administrarea vaccinului pentru tetanus, difterie şi pertussis (TdaP) gravidelor aflate în al treilea trimestru al sarcinii pot fi prevenite circa 78 de cazuri de tuse convulsivă la bebeluşi la fiecare 100 de femei imunizate, au notat cercetătorii.
În cazul femeilor care au fost vaccinate în al doilea trimestru de sarcină vaccinul a avut o eficacitate de 64%.
Când femeile au fost imunizate în orice moment al sarcinii, eficacitatea a fost de 51%.
În urma analizării cazurilor severe, care au necesitat spitalizare, cercetătorii au concluzionat că rata de eficacitate a vaccinului a fost de 90%.
''Evaluarea noastră se adaugă numărului din ce în ce mai mare de dovezi care atestă că imunizarea efectuată în timpul sarcinii este eficientă pentru protejarea nou-născuţilor împotriva tusei convulsive în primele luni de viaţă — o perioadă în care sugarii au un risc mai mare de a dezvolta infecţii severe sau mortale cu pertussis'', a declarat Tami Skoff din cadrul Centrului de Control şi Prevenire a Bolilor (CDC) din Atlanta.
Autorităţile din domeniul sanitar din mai multe ţări au recomandat imunizarea în timpul sarcinii ca şi efectuarea unei serii de trei vaccinuri pentru sugari, începând de la aproximativ 6 săptămâni de viaţă până la 3 luni. Unele state recomandă, de asemenea, ca femeile să fie imunizate în timpul fiecărei sarcini, deoarece eficacitatea vaccinului descreşte în timp.
La începutul anului 2013, CDC a recomandat administrarea vaccinului TdaP tuturor gravidelor, indiferent dacă mai făcuseră sau nu o astfel de injecţie în trecut.
În cadrul studiului, ce a fost publicat în Clinical Infectious Diseases, au fost analizate date colectate în perioada 2011-2014 din statele americane California, Connecticut, Minnesota, New Mexico, New York şi Oregon.

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a dezvoltat o nouă metodă de detecţie şi prognostic pentru depistarea precoce a carcinomului hepatocelular (CHC), bazată pe o simplă mostră de sânge conţinând ADN tumoral liber circulant, conform unui studiu publicat recent în jurnalul ''Nature Materials'', citate de Xinhua.
CHC este cea mai des întâlnită formă de cancer hepatic primar dezvoltat la adulţi şi se numără printre principalele cauze de mortalitate în urma cancerului la nivel mondial.
La fel ca în majoritatea cazurilor de cancer, detecţia precoce îmbunătăţeşte prognosticul şi rata de supravieţuire, în mare parte datorită avantajului pe care îl prezintă tratamentul localizat în comparaţie cu cel sistemic.
Însă, metodele actuale de detectare a CHC se bazează în cea mai mare parte pe imagistica medicală şi pe un test de sânge pentru depistarea unui marker tumoral non-specific numit alfa fetoproteină (AFP), ale cărui valori sunt de obicei crescute când boala este în fază avansată.
''Testele de sânge non-invazive sau biopsia lichidă prezintă o alternativă mai bună'', a declarat Kang Zhang de la Universitatea San Diego din California.
Biopsiile lichide funcţionează prin detecţia ADN-ului tumoral liber circulant, fragmente de material genetic eliberate în sânge de celulele tumorale.
Aceste biopsii oferă mai multe avantaje faţă de alte metode de detecţie a cancerului, conform lui Zhang. Ele pot fi realizate în orice moment pe parcursul terapiei permiţând medicilor să monitorizeze în timp real schimbările la nivel molecular în cazul tumorilor. Astfel, se pot detecta tumori care nu sunt aparente — nedeterminate — pe baza imagisticii medicale.
În timp ce analiza ADN-ului tumoral din sânge prezintă întreg tabloul molecular al afecţiunilor maligne ale unui pacient, biopsia tumorală poate fi limitată doar la porţiunea testată a tumorii.
Noua metodă a fost dezvoltată de o echipă de oameni de ştiinţă de la Facultatea de Medicină a Universităţii San Diego din California şi de la Centrul pentru Cancer Moores, alături de colegi de la Centrul pentru Cancer al Universităţii Sun Yat-sen şi alte instituţii participante.
''În prezent, oncologii sunt destul de limitaţi în ceea ce priveşte modul de detecţie a CHC şi evaluează tratamentul. Studiul nostru este o dovadă importantă a unei abordări noi, mai eficiente, care se aplică în cazul tumorilor solide, CHC şi dincolo de acestea'', a precizat Zhang, potrivit sursei citate.

Adolescenţii care încep cursurile la şcoală înainte de 08:30 sunt mai expuşi riscului de a dezvolta probleme mentale din cauza unei calităţi scăzute a somnului, informează recent pourquoidocteur.fr, citând rezultatele unui nou studiu.
În Franţa, adolescenţii cei mai norocoşi încep orele la liceu la 08:40 sau chiar 08:45. Însă unii dintre ei trebuie să fie în clasă la 08:15 sau 08:00, dacă nu chiar mai devreme. Totuşi, lor nu le place să se trezească devreme, iar ştiinţa pare să le dea dreptate.
Un studiu efectuat la universitatea din Rochester (SUA) sugerează de fapt că adolescenţii a căror zi începe înainte de 08:30 prezintă mai multe riscuri de a dezvolta simptome de anxietate sau chiar depresie. Cercetătorii, care au publicat rezultatele studiului lor în numărul din octombrie al revistei Sleep Health, afirmă că ora de început a zilei este foarte importantă pentru sănătatea mentală a adolescenţilor şi că aceştia nu ar trebui să înceapă orele înainte de 08:30.
Studiul a fost realizat urmărind obiceiurile de somn ale unui număr de 197 de adolescenţi cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani. Timp de o săptămână, împreună cu părinţii lor, ei au completat un chestionar referitor la igiena somnului, ciclul lor circadian, ora la care încep şcoala şi sănătatea lor mentală, căutând în mod specific simptome de anxietate şi depresie.
"Studiul nostru este primul care se interesează în mod real de modul în care ora de început a şcolii afectează calitatea somnului, chiar şi atunci când adolescenţii fac tot ce trebuie pentru a dormi bine", a explicat Jack Peltz, psihiatru în cadrul universităţii din Rochester şi autor principal al studiului.
Cercetătorii au remarcat astfel că diferenţele sunt clare între elevii care încep şcoala înainte de 08:30 şi cei care merg la cursuri după această oră, iar acest lucru se produce independent de alţi factori.
Impactul orei de început a zilei asupra somnului este influenţat frecvent de predispoziţia adolescenţilor de a se culca prea târziu, notează realizatorii studiului. Acest studiu arată însă că ora de începe a cursurilor joacă un rol prin ea însăşi.

Cu două, trei secole în urmă, oamenii se bucurau de confortul băilor în cadă. Treptat, baia a fost înlocuită de duş, dar a rămas în rândul civilizaţiilor de astăzi ca un mod de relaxare. Nimeni nu face baie dimineaţa înainte de a pleca la serviciu, spre exemplu, ci duş.
Dorinţa de a facilita şi de a scurta procesul spălării nu este ceva nou. Strămoşii noştri făceau duş aşezându-se pe cursul unui pârâu, în dreptul unde acesta forma o mică cascadă. Cei care nu se aflau în vecinătatea unui astfel de loc au găsit o improvizaţie. Aşezau o găleată cu apă pe un suport, deasupra nivelului capului şi, după ce se săpuneau, răsturnau găleata ca să se clătească. Era un proces eficient, dar destul de anevoios.
Asta nu înseamnă că nu existau cabine de duş mai elegante. Una dintre primele cabine şi una dintre cele mai elaborate a fost cabina de duş a Regenţei engleze. Datând din 1810, cu o înălţime de peste 3 metri, cabina de duş era probabil familiară celor din înalta societate, în timp ce mica nobilime o privea cu oarecare suspiciune.
Făcută din metal, cabina era formată dintr-un bazin pictat asemănător bambusului cu un tub de scurgere la nivelul inferior şi un rezervor ascuns la nivelul superior. Apa folosită era pompată din nou în rezervor, printr-o ţeavă care făcea legătura între tubul de scurgere şi rezervor. Inconvenientul era că aceeaşi apă era refolosită. De jur împrejurul bazinului era o perdea, prinsă în balamale. Cei care făceau duş purtau un fel de pălărie conică, din material impermeabil, pentru a-şi proteja părul.
Odată cu dezvoltarea instalaţiilor de apă în locuinţe, în jurul anilor 1800, cabina de duş a fost adusă în casă şi a suferit o serie de modificări. În jurul anului 1830, în America a apărut un nou sistem, din lemn, prevăzut cu un scaun care se învârtea. Aparatul era aşezat în cadă. Cu ajutorul unui mâner se accesa rezervorul care pompa apă pe capul şi umerii celui care era aşezat pe scaun. De asemenea, sistemul era prevăzut şi cu o pedală care punea în funcţiune o perie cu care se spălau pe spate.
La sfârşitul anilor 1800, cabina de duş seamăna foarte mult cu ceea ce este astăzi. Deşi fuseseră făcute pentru case particulare, cabinele de duş erau perfecte pentru băile turceşti sau ruseşti, care copiau modelul băilor romane publice. Erau băi cu apă fierbinte, cu apă rece sau camere de aburi, ceea ce astăzi se numeşte saună. Cei care se bucurau de aceste facilităţi obişnuiau să facă un duş înainte de a intra şi după ce ieşeau. Acesta a fost locul unde cetăţenii americani au văzut pentru prima dată duşul. Dar cabina de duş nu s-a bucurat de prea mult succes în perioada care a urmat. Abia în 1980 a revenit moda acestor cabine, ele beneficiind astăzi de o serie de facilităţi, de la posibilitatea de reglare a apei calde şi reci şi până la posibilitatea de a monta un sistem de hidromasaj prin pompare a apei cu presiune, binecunoscutele jacuzzi.

La trei luni după venirea pe lume a primului lor copil, în zilele libere ale partenerilor de viaţă, de cele mai multe ori bărbaţii se relaxau în timp ce femeile se ocupau de gospodărie sau de creşterea bebeluşilor, se arată în concluziile unui studiu publicat recent, considerat o premieră de realizatorii săi americani, informează luni Science Daily. Spre deosebire de această situaţie, când bărbaţii se ocupau de copii sau efectuau diverse activităţi în gospodărie, de cele mai multe ori partenerele lor de viaţă făceau acelaşi lucru.
Conform cercetării, femeile şi-au petrecut între 46 şi 49 de minute relaxându-se pe perioada în care partenerii lor se ocupau de îngrijirea bebeluşilor sau de gospodărie. Spre deosebire, taţii şi-au dedicat de două ori mai mult timp relaxării — circa 101 minute — când partenerele lor de viaţă aveau grijă de gospodărie şi de copii.
''Este frustrant. Sarcinile din gospodărie şi îngrijirea copilului încă nu sunt împărţite în mod echitabil, chiar şi în cadrul cuplurilor la care ne-am fi aşteptat ca partenerii să aibă vederi mai egalitare asupra modului în care se împart îndatoririle de părinte'', a declarat Claire Kamp Dush, principala autoare a cercetării şi profesor-asociat de ştiinţe umaniste la Universitatea de Stat din Ohio.
Studiul, publicat în jurnalul ''Sex Roles'', a fost efectuat pe 52 de cupluri care au participat la Proiectul Noi Părinţi (New Parents Project) conceput în statul Ohio, la care au luat parte unele dintre cele mai bine educate cupluri alcătuite din parteneri de viaţă de rasă albă, în care ambii obţineau venituri şi care erau proaspeţi părinţi ai primului lor copil.
''Este doar o simplă mostră. Nu este un răspuns categoric, şi este relevant în special pentru cuplurile similare. Trebuie să analizăm acest lucru în profunzime pentru a înţelege modul în care cuplurile în care ambii parteneri obţin venituri îşi împart îndatoririle în gospodărie şi ceea ce priveşte creşterea copilului'', a subliniat Kamp Dush. Aceasta a precizat că ea şi echipa sa nu cunosc să se fi realizat anterior un studiu similar în care partenerii de viaţă să completeze fiecare jurnale detaliate ale activităţilor lor întreprinse în aceleaşi momente, în al treilea trimestru de sarcină şi la circa trei luni după naşterea copilului.
După venirea pe lume a bebeluşului, în zilele active la locul de muncă, timpul dedicat gospodăriei şi copilului a fost împărţit în mod mai echitabil de femei şi de bărbaţi — deşi şi în acest caz mamele efectuau un procent mai mare de sarcini. Însă, bărbaţii au ''recuperat'' în zilele libere, când cantitatea de timp dedicată activităţilor relaxante s-a dublat — de la 47 la 101 minute.
Astfel, în zilele libere, bărbaţii se relaxau 46% din timp când partenerele lor se ocupau de îngrijirea copilului. Spre deosebire, femeile se relaxau doar 16% din timp pe perioada în care partenerii lor aveau grijă de bebeluşi.
Rezultatele au fost similare pentru activităţile din gospodărie — taţii petreceau 35% din timp relaxându-se când proaspetele mame făceau curăţenie. Femeile, în schimb, se relaxau 19% din timp pe perioada în care partenerii lor se ocupau de gospodărie.
''Mă aştept ca situaţia să fie şi mai puţin echitabilă pentru femeile care nu beneficiază de toate avantajele cuplurilor cuprinse în 'mostra' noastră'', a atras atenţia Kamp Dush.

România a reuşit, prin creşteri de salarii şi reduceri de impozite, să stimuleze consumul intern şi creşterea economică, care în primul trimestru al acestui an a ajuns la 5,6%, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, relatează agenţia EFE.
Totuşi, acest "miracol" aparent, în una dintre cele mai sărace ţări dintre cele 28 de state membre UE, a dat naştere unui scepticism în rândul experţilor, majoritatea acestora considerând-o nesustenabilă, scrie EFE.
Creşterea semnificativă a salariilor funcţionarilor, de peste 20%, şi a salariului minim, care în ultimii doi ani a ajuns la 310 euro, de la 220 euro, sunt principalii factori ai "boom-ului" economic românesc. La aceasta se adaugă faptul că Executivul social-democrat a redus Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) pentru alimente de la 24% la 9% în iunie 2015, în timp ce cota generală de TVA a scăzut de la 24% la 20% în ianuarie 2016 şi la 19% la începutul acestui an.
"Creşterea economică puternică se datorează avansului semnificativ al consumului, alimentat de creşterea salariilor şi diminuarea impozitelor, dar aceasta va funcţiona doar pe termen scurt", a declarat pentru EFE preşedintele Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru. "Cu siguranţă, dacă avem o creştere a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci va creşte deficitul comercial şi cel al contului curent", a adăugat Dumitru.
Deficitul comercial al României s-a ridicat la 3,36 miliarde euro în primul trimestru din 2017, fiind cu 20,3% mai mare faţă de cel din perioada similară din 2016, şi balanţa contului curent a înregistrat un deficit de 690 milioane euro, de două ori mai mare comparativ cu primul trimestru al anului trecut.
Creşterea economică este corelată cu cea a deficitului public al României, care a crescut de la 1,8% la 3,2% de la finele anului trecut până la 31 martie 2017, conform Biroului European de Statistică.
Comisia Europeană, la rândul său, estimează că România va avea o creştere economică de 4,8% în 2017, în timp ce Guvernul de la Bucureşti se aşteaptă la 5,6%, ceea ce, dacă se va realiza, va duce la un PIB record de 183 miliarde euro la finele anului.
Aceste date macroeconomice încurajatoare au animat actualul guvern social-democrat să promită în continuare creşteri salariale pentru funcţionari şi pensionari, o strategie criticată drept populistă.
"Politicile salariale cu tentă populistă atrag consecinţe grave asupra preţurilor bunurilor şi competitivităţii", a explicat, pentru EFE, Lucian Croitoru, consilier de politică monetară la Banca Naţională a României.
În 2015, peste 1,35 milioane dintre cei 4,6 milioane salariaţi ai ţării lucrau în administraţia publică.
Croitoru consideră că majorarea salarială a fost adoptată în detrimentul investiţiei publice, care a scăzut cu 60 % în bugetul pentru 2017. "Nu se poate forţa ieşirea din categoria ţărilor cu mână de lucru ieftină fără a îmbunătăţi productivitatea", a subliniat Croitoru.
În anii trecuţi, numeroase companii, precum Continental sau Renault, şi-au mutat o parte din producţie în România, datorită salariilor reduse, dar situaţia actuală au făcut ca multe dintre acestea să se gândească la plecare.
Conform Asociaţiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, o treime dintre companiile pe care le reprezintă şi-a redus numărul de angajaţi ori s-au închis, începând din octombrie 2015, în special din cauza costurilor, dar şi lipsei de personal, datorate, printre altele, emigraţiei.
Indicele şomajului a ajuns în august la 5,1% (circa 466.000 şomeri), un minim istoric, deşi, potrivit lui Dumitru, aceste date nu reflectă întreaga realitate. "Sunt multe persoane care practică o agricultură de subzistenţă şi care nu figurează ca şomeri, şi multe altele care continuă să plece din ţară", a spus el.
Se estimează că circa 85.000 români vor pleca din ţară pe parcursul acestui an.

Joi, 12 Octombrie 2017 00:00

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 1,8%

Inflaţia anuală a urcat, în septembrie, la 1,8%, de la 1,2% în august, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, remise recent.
Faţă de luna august a acestui an preţurile au urcat cu 0,5%, în septembrie.
"Preţurile de consum în luna septembrie 2017 comparativ cu luna septembrie 2016 au crescut cu 1,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2016 — septembrie 2017) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2015 — septembrie 2016), calculată pe baza IPC, este 0,4%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 0,5%", precizează comunicatul citat.
Mărfurile alimentare s-au scumpit, luna trecută, cu 0,54%, cele nealimentare cu un procent similar în timp ce tarifele serviciilor au urcat cu 0,32%.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit la începutul lunii august prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 1,9%, în condiţiile în care anterior estima un nivel al ratei inflaţiei de 1,6%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale.
Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,2%, de la 3,1% anterior.
Potrivit BNR, reintrarea ratei anuale a inflaţiei IPC în intervalul ţintei a fost anticipată a avea loc din trimestrul III din 2017.
Calculată la taxe constante, rata inflaţiei va atinge 2,9% în decembrie 2017, valoare situată peste ţinta centrală de inflaţie, de 2,5%.

Legea privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri ar trebui modificată, iar veniturile din munca zilieră ar trebui exceptate de la calculul veniturilor în vederea stabilirii ajutoarelor sociale, consideră Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
"Fermierii români se confruntă cu greutăţi în desfăşurarea activităţii datorită unor prevederi legale care îi împiedică să-şi asigure forţa de muncă necesară prin angajarea de zilieri, iar procedura înregistrare a acestora în registrul zilierilor este anevoioasă, excesivă şi inutilă, scop în care opinăm că Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat şi Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri trebuie modificate", spune LAPAR, într-un comunicat remis recent.
Potrivit sursei citate, foarte multe activităţi din domeniul agricol au caracter ocazional şi pentru acestea nu pot fi angajaţi muncitori cu contract individual de muncă permanent.
"Aceste activităţi au nevoie de forţă de muncă necalificată doar ocazional, în diferite perioade ale anului şi ar trebui realizate prin angajarea de muncitori zilieri. Muncitorii zilieri care lucrează în agricultură fac parte din cea mai vulnerabilă pătură socială şi sunt în acelaşi timp beneficiari ai ajutoare sociale plătite de stat. Deşi angajarea muncitorilor zilieri este reglementată potrivit Legii nr. 52/2011, aceştia refuză munca cu ziua pentru că pierd ajutoarele sociale pe care le primesc în temeiul Legii nr. 416/2001", atrage atenţia LAPAR.
Producătorii agricoli explică faptul că muncitorii zilieri trebuie înregistraţi în registrul de evidenţă a zilierilor care se comunică în extras către Inspectoratele Teritoriale de Muncă până cel târziu la data de 5 a lunii următoare pentru luna precedentă. De asemenea, impozitul de 16% reţinut fiecărui muncitor zilier se virează lunar la bugetul de stat, iar prin Declaraţia 205 se transmit analitic la ANAF datele de identificare pentru fiecare persoană în parte, precum şi impozitul reţinut şi virat.
"Pentru acordarea ajutoarelor sociale, beneficiarii acestora trebuie să prezinte adeverinţe eliberate de ANAF privind veniturile impozabile realizate, iar periodic Agenţiile pentru Prestaţii Sociale verifică la ANAF veniturile realizate de beneficiarii ajutorului social aflat în plată. Ca urmare, beneficiarii de ajutoare sociale care au realizat venituri impozabile din muncă ocazională desfăşurată ca zilieri pierd dreptul la ajutor social pentru perioada următoare şi sunt obligaţi să îl restituie pe cel considerat încasat necuvenit. Cum veniturile realizate din muncă ocazională desfăşurată ca zilieri nu au caracter permanent, beneficiarii acestora refuză să mai muncească ca zilieri sau, dacă acceptă să muncească cu ziua, nu sunt de acord să o facă legal, nu vor să fie înregistraţi în registrul de evidenţă a zilierilor şi nu acceptă plata în condiţiile legii, pentru că dacă sunt identificaţi cu venituri îşi pierd ajutoarele sociale", afirmă aceştia.
În acest context, LAPAR avertizează că acest fenomen generează consecinţe economice şi sociale "nocive", cum ar fi imposibilitatea desfăşurării activităţii din cauza lipsei forţei de muncă ziliere, sustragerea de la plată a impozitului pe venit, încurajarea muncii în afara legii (munca ''la negru"), degradarea stării materiale a celei mai vulnerabile pături sociale, încurajarea acesteia să nu mai muncească, iar pe perioadă lungă imposibilitatea acesteia să-şi depăşească condiţia.
"Fermierii sunt astfel obligaţi să-şi facă lucrările împinşi să accepte munca la negru şi, încălcând legea, să rişte sancţiunile foarte mari prevăzute de Legea nr. 52/2011. Veniturile din ajutoare sociale sunt considerate sigure şi permanente, iar veniturile din munca cu ziua sunt ocazionale şi nu sunt considerate sigure de acest segment social. Ţinând cont de aceste aspecte, considerăm că ar fi utilă modificarea legii şi exceptarea veniturilor din munca zilieră de la calculul veniturilor în vederea stabilirii ajutoarelor sociale", precizează producătorii agricoli.
În opinia acestora, o altă soluţie ar fi ca ajutoarele sociale să nu mai fie acordate celor apţi de muncă, ci doar celor care au reală nevoie, care în mod evident nu pot munci, care sunt grav bolnavi sau au o vârstă înaintată şi nu au nicio sursă de întreţinere a existenţei.
"Este complet nefiresc că aceia care pot munci să trăiască din ajutoare sociale şi la fel de nefiresc este ca statul, odată ce le acordă ajutoare sociale şi acestora, să nu le permită să muncească prin suspendarea, încetarea şi rambursarea ajutoarelor. Un alt aspect care priveşte strict Legea nr. 52/ 2011 este acela al simplificării modalităţii de înregistrare în registrul de evidenţă a zilierilor, în sensul că în acesta să fie înregistraţi zilierii când s-au prezentat pentru prima dată la muncă, când li se face instructajul privind securitatea şi sănătatea în muncă. Înregistrarea zilnică a acestora în registru ocupă foarte mult timp în mod inutil. Odată ce aceştia s-au declarat apţi de muncă şi au fost instruiţi privind securitatea şi sănătatea în muncă de la bun început, ulterior este suficient să li se întocmească pontaj zilnic de câte ori se prezintă la muncă şi stat de plată unde semnează de primirea banilor. Procedura actuală de întocmire a registrului de evidenţă a zilierilor este anevoioasă, excesivă şi inutilă, îngreunând foarte mult activitatea beneficiarilor, motiv pentru care se impune a fi reformată, simplificată şi eficientizată în aşa fel încât să vină în sprijinul tuturor", adaugă aceştia.
Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) este o federaţie naţională, înfiinţată în anul 2001 în scopul de a apăra interesele producătorilor agricoli, stabilite prin hotărâri proprii şi ale organizaţiilor profesionale componente, în relaţiile cu organele administraţiei centrale, cu alte asociaţii şi federaţii, interne şi internaţionale, gestionare de politici şi programe pentru agricultură, fonduri destinate activităţii din agricultură şi alte asemenea. Este formată din Asociaţii ale Producătorilor Agricoli (APA) şi societăţi comerciale care exploatează teren agricol.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) salută semnarea Memorandumului de înţelegere şi a Acordului de colaborare între Ministerul Economiei şi Romarm, prin Uzina Mecanică Bucureşti, şi compania americană General Dynamics, care deţine uzina producătorului elveţian de transportoare blindate Mowag.
"Alături de premierul Mihai Tudose, vicepremierul Ion Marcel Ciolacu şi ministrul Economiei, Gheorghe Şimon, ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a participat la ceremonia de semnare a celor două documente, prin care cele două părţi se angajează să colaboreze, în concordanţă cu obiectivele asumate privind înzestrarea Armatei României, în perspectiva producerii şi livrării de vehicule blindate Piranha 5 către Ministerul Apărării Naţionale", informează un comunicat al ministerului transmis recent.
Potrivit sursei citate, revigorarea capacităţilor naţionale din domeniul industriei de apărare va asigura securitatea producerii de echipamente sau componente de înaltă tehnologie pentru Armata României, mentenanţa şi modernizarea tehnicii militare pe întreg ciclul de viaţă, dar şi o dezvoltare pe termen lung a industriei de profil.

Persoanele care suferă de obezitate severă şi care sunt supuse unor intervenţii chirurgicale pentru pierderea kilogramelor în plus ar putea avea un risc mai mic de a dezvolta cancer faţă de situaţia în care nu ar trece prin astfel de operaţii, conform concluziilor unui studiu realizat recent în Statele Unite, citat de Reuters.
Oamenii de ştiinţă au examinat date de la aproape 89.000 de pacienţi cu obezitate extremă, printre aceştia numărându-se 22.000 care au fost supuşi unor intervenţii de chirurgie bariatrică în perioada 2005 — 2014 pentru a scădea din greutate. După o perioadă medie de monitorizare de 3,5 ani, 2.543 dintre persoane au fost diagnosticate cu cancer.
Spre deosebire de participanţii la studiu care nu au trecut prin operaţii bariatrice, pacienţii care au suferit astfel de intervenţii au avut un risc cu 33% mai mic de a dezvolta orice tip de cancer pe parcursul studiului. În plus, acestea au avut un risc cu 40% mai mic de a fi diagnosticate cu tumori asociate cu obezitatea.
''Scăderea riscului de cancer este un motiv în plus pentru a lua în calcul chirurgia bariatrică pentru tratarea obezităţii'', a declarat autorul principal al studiului, dr. Daniel Schauer de la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Cincinnati.
''Există multe alte efecte benefice ale chirurgiei bariatrice, inclusiv îmbunătăţirile aduse în cazul diabetului şi al hipertensiunii'', a adăugat Schauer pentru sursa citată. ''De asemenea, s-a demonstrat că îmbunătăţeşte speranţa de viaţă a pacienţilor obezi'', a completat el.
Cancerul reprezintă una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, iar prevalenţa obezităţii a crescut de peste două ori pe parcursul generaţiei trecute.
Persoanele obeze prezintă un risc mai mare de a dezvolta dar şi de a muri din cauza mai multor tipuri de cancer, printre acestea numărându-se cel de sân, de ovare, de rinichi, de pancreas, de colon, rect şi de măduvă, au demonstrat studii anterioare.
Persoanele obeze se luptă de multe ori să scape de kilogramele în plus sau să îşi menţină greutatea optimă după ce slăbesc.
Schimbările în ceea ce priveşte stilul de viaţă, precum adoptarea unei alimentaţii sănătoase şi a unui program regulat de exerciţii fizice, ajută de multe ori pe termen lung, însă pot eşua în special în rândul persoanelor care trebuie să dea jos peste 45 de kilograme.
Peste o jumătate dintre intervenţiile chirurgicale bariatrice care sunt realizate astăzi utilizează aşa-numita gastrectomie longitudinală, ce reduce dimensiunea stomacului la mărimea unei banane, potrivit Societăţii Americane de Chirurgie Metabolică şi Bariatrică.
În cadrul prezentului studiu, publicat în ''Annals of Surgery'', doar circa 27% din pacienţii care au suferit intervenţii bariatrice au fost supuse procedurilor de gastrectomie longitudinală. Majoritatea au suferit intervenţii de by-pass gastric, ce izolează o porţiune a stomacului prin crearea unui ''buzunăraş'' de mărimea unei nuci şi redirecţionează o secţiune a intestinului mic.
Peste 80% dintre pacienţii care au participat la această cercetare au fost femei.
În cazul intervenţiilor de chirurgie bariatrică, femeile care se aflau la menopauză au manifestat un risc cu 42% mai mic de a dezvolta cancer în comparaţie cu cele care nu trecuseră printr-o astfel de operaţie. În plus, participantele care au suferit astfel de intervenţii au avut un risc cu 50% mai mic de a dezvolta cancer endometrial.
Persoanele care au trecut prin operaţii pentru pierderea din greutate aveau un risc cu 41% mai mic de a dezvolta cancer de colon şi cu 54% mai mic de a face cancer de pancreas.
Însă, când oamenii de ştiinţă au analizat femeile şi bărbaţii separat, nu au identificat nicio asociere între chirurgia bariatrică şi riscul de cancer la bărbaţi.
O limitare a studiului este aceea că durata de monitorizare a fost prea scurtă pentru a cuprinde multe tipuri de cancer care se dezvoltă pe perioadă mai lungă, au notat cercetătorii.
Numărul optim de kilograme care trebuie pierdute pentru a reduce riscul de cancer este de asemenea neclar, a precizat dr. Bruce Wolfe, cercetător la Universitatea de Medicină şi Ştiinţă din Oregon, care nu a fost implicat în acest studiu.
Însă, doar aproximativ 2% dintre persoanele cu obezitate severă optează pentru operaţiile de chirurgie bariatrică în fiecare an, iar rezultatele studiului sugerează că un număr mai mare de oameni ar putea beneficia de pe urma acestui tip de intervenţii, a completat Wolfe pentru sursa citată.

Pagina 79 din 85