Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, susţine că autorităţile au "alocat fonduri fără precedent pentru sistemul de situaţii de urgenţă" din România.
El a declarat, recent, la Botoşani, că sumele alocate pentru investiţiile din domeniul situaţiilor de urgenţă se ridică la 600 de milioane de euro.
"Asistăm la un moment istoric, în care pompierii şi situaţiile de urgenţă în general sunt considerate de importanţă strategică pentru populaţie şi pentru ţară. La nivel naţional, s-au alocat fonduri fără precedent şi aici vorbesc de aproape 600 de milioane de euro alocate situaţiilor de urgenţă de către Guvern. Premierul a decis să le aloce din fonduri europene, să ne permită să ne dotăm cu tot ce este nevoie, să eliminăm tot ce este mai vechi de 30 de ani, de 25 de ani, să venim mai aproape şi mai eficient de populaţie", a afirmat şeful DSU.
Arafat a precizat că din fondurile totale de 600 de milioane de euro alocate pentru sectorul de urgenţe, aproximativ 170 de milioane de euro sunt pentru componenta de aviaţie, în special pentru căutare şi salvare montană, iar 430 de milioane de euro merg către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).
Potrivit oficialului DSU, fondurile alocate IGSU vor fi destinate înlocuirii parcului auto vechi, menţionând că vor fi înlocuite peste 500 de autospeciale vechi de peste 30 de ani. De asemenea, din aceste fonduri vor fi achiziţionate 180 de autoscări, necesare intervenţiilor în zonele urbane, însă, în acelaşi timp, vor permite IGSU să dezvolte o structură navală la Constanţa, capabilă să intervină pentru stingerea de incendii, căutarea şi salvarea pe apă.
"Acestea sunt sume care vor arăta o diferenţă mare în sectorul de urgenţă, care va îngloba tot sectorul, nu numai partea de pompieri, şi asta o să o vedem în următorii doi ani. O să se simtă diferenţa majoră în următorii doi ani", a mai precizat Arafat.

Read Arafat: "Responsabilitatea de a efectua achiziţiile de ambulanţe noi va aparţine IGSU"

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) este entitatea care va avea responsabilitatea de a efectua achiziţiile de ambulanţe atât pentru serviciile de ambulanţă, cât şi pentru Serviciul Mobil de Urgenţe, Reanimare şi Descarcerare (SMURD), a anunţat, recent la Botoşani, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat.
Potrivit acestuia, Guvernul urmează să emită, în perioada imediat următoare, un act normativ, în baza căruia să fie reluată procedura de achiziţie de autospeciale de tip ambulanţă.
"Din dispoziţia premierului, după mai multe discuţii, s-a stabilit că IGSU va fi entitatea centralizată de achiziţie de ambulanţe şi pentru Ambulanţă şi pentru Serviciile Mobile de Urgenţe, Reanimare şi Descarcerare (SMURD). Ordonanţa de urgenţă a fost semnată şi de ministrul de Interne, de doamna ministru Dan, şi de ministrul Sănătăţii, domnul ministru Bodog. Acum este la avizat. Dacă săptămâna aceasta se realizează avizarea ei, intră în şedinţă de Guvern şi se aprobă, pompierii reiau licitaţia care s-a oprit în februarie", a afirmat Arafat.
Şeful DSU este de părere că primele ambulanţe noi vor fi cumpărate în 2018, urmând ca procesul de achiziţie să se întindă pe o perioadă de patru ani.
"Dacă semnăm acordul cadru anul acesta şi semnăm primele contracte subsecvente, primele livrări vor fi anul viitor pentru serviciile de ambulanţă şi pentru SMURD. Cantitatea care va fi licitată este de 3.000 de ambulanţe, 4.000 de ambulanţe de diferite categorii. Nu înseamnă că se cumpără toate. În primul an încercăm să avem cel puţin două-trei sute pentru serviciile de ambulanţă şi vreo 150-200 pentru SMURD şi cu asta să schimbăm maşinile care au atins deja kilometraj de 700-800.000 de kilometri. Nici nu este bine să le iei toate deodată şi să îmbătrânească toate deodată. Este vine să începem să înlocuim treptat de la cel mai vechi la cel mai recent cumpărat", a adăugat Raed Arafat.

Ideea încheierii unor poliţe de asigurare pentru pompieri, nu este susţinută de Raed Arafat

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, nu susţine ideea încheierii unor poliţe de asigurare de viaţă pentru personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU).
El a declarat, recent, la Botoşani, că este mai eficient să despăgubeşti un angajat ISU sau familia acestuia, în cazul unor invalidităţi sau decese, decât să plăteşti poliţe anuale către companiile de asigurări.
"De regulă nu se fac asigurări, ci se asigură sume de compensare dacă se întâmplă ceva. Noi avem aceste sume. Poate că trebuie acolo lucrat, ajustat acest lucru, dar în loc să faci o asigurare pentru o armă întreagă de 27.000 de oameni, unde, din fericire, numărul accidentelor este foarte mic, mai bine stabilim un mecanism prin care, dacă este un accident sau ceva, atunci compensăm familie şi persoana respectivă, dacă e vorba de invaliditate, printr-o sumă care este o sumă corectă şi pe care, de altfel, putea să o primească de la asigurări", a afirmat şeful DSU.
Raed Arafat susţine că mecanismul de compensare funcţionează şi în alte state ale Europei, considerând că militarii ISU au posibilitatea de a încheia poliţe de asigurări individuale.
"Am verificat şi în alte ţări. Cine doreşte să se asigure de regulă se asigură personal, dar, într-adevăr, statul vine cu compensări şi cu sprijin dacă se întâmplă vreun deces sau o invaliditate în timpul unei intervenţii. Este mult mai eficient decât să asiguri pe toată lumea şi să plăteşti prime de asigurări foarte mari în fiecare an", a adăugat Arafat.

Debitele râurilor din ţară se vor situa, în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, la valori cuprinse între 30% şi 80% din valorile multianuale lunare, în timp ce debitele Dunării vor fi peste media multianuală, conform prognozei Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA). În luna octombrie 2017, regimul hidrologic se va situa în general la valori cuprinse între 50-80% din mediile multianuale lunare, dar vor fi mai mici, respectiv între 30-50% din mediile multianuale lunare, pe râurile din bazinele hidrografice: Târnava Mare, Putna şi pe râurile din Dobrogea. Şi în luna noiembrie 2017, regimul hidrologic va avea valori similare cu luna precedentă, însă pe râurile din bazinul hidrografic Putna şi pe râurile din Dobrogea aceste valori vor fi mai mici, între 30% şi 50%. "În decembrie 2017, regimul hidrologic se va situa sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 50-80%, mai mici (sub 50% din normalele lunare) pe râurile din Dobrogea. În cursul lunii decembrie 2017 este posibilă apariţia formaţiunilor incipiente de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi) în bazinele superioare ale Bistriţei, Mureşului şi Oltului şi pe unele râuri mici din centrul şi nordul ţării", se arată în prognoza INHGA. În ceea ce priveşte fluviul Dunărea, prognoza debitelor medii şi extreme lunare la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) arată pentru luna octombrie un nivel situat între 3.300 şi 5.800 metri cubi/secundă (mc/s), faţă de o medie multianuală de 3.850 mc/s, iar în noiembrie şi decembrie, între 3.500 — 6.000 mc/s, însă media multianuală a lunii noiembrie este de 4.650 mc/s şi de 5.200 mc/s în ultima lună a anului.

Preţurile producţiei industriale au crescut cu 4,1% în luna august, faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate recent.
Potrivit sursei citate, pe de altă parte, datele comparative august 2017 vs iulie 2017 arată că preţurile producţiei industriale s-au majorat cu 0,7%.
În ceea ce priveşte creşterile pe marile grupe industriale, în august 2017 faţă de august 2016, cel mai important salt, de 4,9%, l-a înregistrat industria energetică, urmată de industria bunurilor intermediare (+4,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+3,8%), industria bunurilor de capital (+3,5%) şi industria bunurilor de uza curent (+3,4%).
De asemenea, pe segmentul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a consemnat o creştere de 2,3%, în luna august a acestui an, comparativ aceeaşi perioadă din 2016.
În plus, industria metalurgică a consemnat o creştere anuală de 12,8%, iar în cazul fabricării altor mijloace de transport s-a înregistrat o scădere de 0,1% a preţurilor producţiei industriale.

Schimburile comerciale dintre Croaţia şi România au avut o creştere de 25% în primele 6 luni din 2017, după o uşoară scădere în 2016, a precizat, recent preşedintele Camerei Economice din Croaţia, Luka Burilovic, la Forumul de Afaceri Bilateral România - Croaţia. "Există un potenţial enorm pentru îmbunătăţirea relaţiilor, cu precădere în domenii precum transport şi infrastructură, energie, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, industria apărării, construcţii de nave, turism, parteneriate strategice şi joint venture pe terţe pieţe", a apreciat Luka Burilovic. Conform unui comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), preşedintele Republicii Croaţia, Kolinda Grabar-Kitarovic, a precizat în cadrul forumului că "economia este una dintre legăturile prietenoase dintre Croaţia şi România. Comunităţile noastre de afaceri beneficiază de un parteneriat economic reciproc şi avantajos care încearcă, într-adevăr, să îmbunătăţească şi să consolideze relaţiile noastre. Împărtăşim eforturi comune cu privire la implementarea unor noi paşi economici". Conform INS, valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale România — Croaţia a ajuns în 2016 la 270,1 milioane euro, cu un total al exporturilor de 159,7 milioane euro şi al importurilor de 110,4 milioane euro. Conform informaţiilor oferite de ONRC, la 2 octombrie 2017, totalul companiilor active cu capital croat în România ajungea la 144, cu un capital total social subscris de 4,27 milioane euro. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a precizat cu această ocazie că "este important să consolidăm cooperarea energetică regională, în acord cu principiile Uniunii Energetice şi cu exigenţele securităţii energetice europene". În privinţa cooperării energetice, preşedintele României a amintit de gazoductul BRUA şi de Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Evenimentul organizat de CCIR a reprezentat o oportunitate pentru companiile româneşti de a participa la întâlniri business to business cu exponenţi relevanţi ai mediului de afaceri din Croaţia, din domenii precum industria de apărare, componente auto, construcţii civile şi industriale, energie, industria textilă, operatori portuari şi shipping, logistică.

Orange România anunţă startul ediţiei a cincea a #SuperCoders, proiect ce îşi propune să contribuie la educaţia digitală a tinerei generaţii. Anul acesta #SuperCoders va avea trei componente: Caravana SuperCoders, Orange Coding Competition şi SuperCoders Online Academy. Pe 11 octombrie caravana porneşte la drum în 10 oraşe, unde peste 500 de copii cu vârste cuprinse între 10 - 13 ani sunt aşteptaţi la cursurile gratuite de coding. În cadrul concursului vor fi selectaţi 50 de câştigători care vor intra gratuit în SuperCoders Online Academy, pentru a-şi aprofunda cunoştiinţele de codare. Programul le permite copiilor  timp de 3 ore să descopere limbajul de programare SCRATCH, care îi va ajuta să creeze animaţii, povestiri interactive şi jocuri prin tehnica drag & drop. Caravana îi aşteaptă pe cei mici la Brăila pe data de 25 octombrie 2017 şi la Galaţi pe 26 octombrie 2017. Înscriele se fac online, pe site-ul orange.ro.

Desertul a fost inventat încă din epoca preistorică când oamenii, care la vremea aceea trăiau în peşteri, mâncau miere din stupul albinelor. Mai târziu, egiptenii, arabii şi chinezii au îmbrăcat fructele în miere. În Evul Mediu, bomboanele din zahăr erau accesibile doar clasei superioare, datorită preţului foarte ridicat al zahărului.  Bomboanele sunt făcute prin dizolvarea zahărului în apă. Nivelul diferit de încălzire determină tipul de bomboană. Bomboanele mai tari se fac la temperaturi foarte ridicate, iar cele moi — la temperaturi scăzute.  Industria bomboanelor s-a dezvoltat rapid în secolul al XIX-lea, odată cu descoperirea sfeclei de zahăr şi a mecanismelor de extragere a zahărului din aceasta. La început, industria dulciurilor s-a remarcat prin drops-urile mentolate sau de lămâie. Până la mijlocul anilor 1800, existau în America peste 300 de fabrici de bomboane de 1 penny, care se vindeau la gramaj, din cutii mari de sticlă.  Ciocolata caldă a reprezentat băutura preferată a împăratului Montezuma, din Aztecs. Hernando Cortez, conchistadorul spaniol, a adus băutura în Spania, în 1529. Aceasta a rămas băutura preferată a casei regale spaniole. Trei secole mai târziu, ciocolata a fost folosită în Anglia, sub formă de baton. Primele batoane de ciocolată aveau un gust dulce-amărui.  Ciocolata din lapte a apărut în 1875 când Henry Nestle şi Daniel Peter, primul — expert în studiul produselor lactate, celălalt — în producerea ciocolatei, au pus cap la cap realizările fiecăruia şi au inventat ciocolata cu lapte, preferată astăzi de 80% din populaţia globului.  În 1893, a fost adus în Statele Unite primul aparat de fabricat ciocolată. Milton S. Hershey, producător de caramele, a achiziţionat aparatul şi l-a instalat în fabrica sa din Lancaster. Prima ciocolată produsă de Hershey a apărut în 1894.  Mulţi americani au început să amestece diverse ingrediente pentru a face tot felul de bomboane. Dar, până la Primul Război Mondial, acestea nu au avut un succes extraordinar.  Atunci, mai mulţi producători de ciocolată au fost delegaţi să asigure de la 9 la 18 kilograme de batoane de ciocolată bazelor de încartiruire. Batoanele au fost rupte în bucăţele mai mici şi distribuite infanteriştilor aflaţi în Europa. De aici le-a venit ideea producătorilor să facă bomboane de ciocolată. Infanteriştii, odată întorşi acasă, au adus cu ei moda bomboanelor de ciocolată şi până în anii 1920 au apărut pe piaţă peste 40 000 de tipuri de bomboane.  Industria de bomboane s-a dezvoltat dinspre coasta de est, mai exact din oraşe ca Philadelphia, Boston sau New York şi s-a extins rapid spre vest, unde ingrediente ca zahărul sau laptele erau mult mai uşor de găsit. Chicago a rămas încă din perioada aceea cel mai important centru de producere a bomboanelor. 

Persoanele vârstnice care optează în mod regulat pentru mijloacele de transport în comun merg pe jos mai repede, fapt ce indică o asociere între acest mod de deplasare şi starea de sănătate, se arată într-un nou studiu realizat în Marea Britanie, citat recent de Xinhua. Potrivit studiului, realizat de Consiliul pentru Cercetări Medicale (MRC) şi Consiliul pentru Cercetări Economice şi Sociale (ESRC), două treimi dintre persoanele adulte cu vârste de peste 60 de ani utilizează rar sau deloc mijloacele de transport în comun, chiar şi atunci când acest mod de deplasare este gratuit pentru această grupă de populaţie şi prezintă beneficii pentru sănătate. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Londra (UCL) şi de la Universitatea din Manchester au cercetat date provenind de la peste 7.000 de persoane adulte care au luat parte la o analiză realizat la nivel naţional, Studiul longitudinal englez privind îmbătrânirea. Cercetătorii au descoperit că persoanele care nu foloseau frecvent transportul public manifestau un declin mai rapid al vitezei cu care mergeau pe jos în comparaţie cu indivizii care utilizau frecvent acest mijloc de deplasare în comun. În cazul indivizilor adulţi care nu optau pentru transportul public, majoritatea folosind în schimb maşina, declinul vitezei de deplasare pe jos a fost cel mai accentuat, a relevat studiul. O treime dintre adulţii cu vârste de peste 60 de ani a declarat că nu utilizau mijloacele de transport în comun din cauza lipsei infrastructurii şi a calităţii slabe a serviciilor oferite. O altă treime a susţinut că nu avea nevoie să apeleze la transportul public deoarece avea acces la maşină. ''Persoanele care folosesc transportul public în mod frecvent sunt mult mai active din punct de vedere fizic şi au muşchi mai puternici la membrele inferioare în comparaţie cu cele care nu utilizează mijloacele de deplasare în comun. Prin urmare, îmbunătăţirea accesibilităţii la transportul public a persoanelor în vârstă ar putea preveni declinul mobilităţii funcţionale odată cu îmbătrânirea'', a declarat dr. Patrick Rouxel de la UCL, unul dintre autorii studiului. Profesor Tarani Chandola de la Universitatea din Manchester, co-autor al cercetării, a menţionat că ''utilizarea transportului public mai mult de o dată pe săptămână nu este numai (un obicei — n.r.) prietenos cu mediul, ci aduce şi numeroase beneficii, precum menţinerea sănătăţii şi a activităţii fizice şi reducerea izolării sociale''. De asemenea, Chandola a ţinut să atenţioneze că prezenţa persoanelor vârstnice la volan poate avea efecte adverse, precizează sursa citată.

O echipă de cercetători chinezi a reuşit corectarea unui defect genetic în cadrul unor experimente efectuate pe embrioni umani purtători ai unei boli ereditare grave a sângelui, talasemie, o premieră salutată cu prudenţă recent de unii experţi în genetică, informează AFP. Talasemia este o boală genetică ce perturbă producţia corectă a hemoglobinei, substanţa conţinută în globulele roşii ce permite transportul oxigenului prin organism. Cauzând o anemie cu potenţial letal — în cea mai gravă formă a sa — talasemia este asociată unei mutaţii punctuale a genei HBB. Utilizând o nouă tehnică de editare genetică ce modifică la nivel chimic ADN-ul, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Sun Yat-sen din oraşul Guangzhou (Canton) au corectat cu succes una dintre variantele acestei mutaţii, în cadrul experimentelor realizate pe embrioni umani neviabili. Tehnica utilizată este adaptată după metoda CRISPR/Cas9 (numită şi "foarfece moleculare"), însă cu adăugarea unei enzime care a făcut posibilă schimbarea exactă a "literei" mutante din ADN cu ''litera" corectă, după cum se arată în detaliile studiului publicat în jurnalul ''Protein and Cell''. Metoda a funcţionat într-un caz din cinci. Aceeaşi echipă de cercetători a provocat controverse în urmă cu doi ani, după publicarea unui articol ştiinţific în care a explicat experimentele realizate pentru corectarea genei defecte a talasemiei prin utilizarea tehnicii CRISPR/Cas9. Rezultatele publicate atunci tot în ''Protein and Cell'' nu au fost convingătoare. Publicarea articolului recent a determinat Alianţa Americană pentru Medicină Regenerativă (ARM) să solicite un moratoriu la nivel mondial cu privire la experimentele efectuate pe ADN uman, invocând preocupări de ordin etic şi riscul de eugenie, pe care manipularea genetică l-ar putea provoca. ''Acest articol reprezintă un progres tehnic semnificativ'', a recunoscut Darren Griffin, profesor de genetică la Universitatea din Kent, intervievat de Science Media Center. Însă, ''consecinţele etice ale manipulării genetice a embrionilor trebuie să fie examinate îndeaproape, deoarece securitatea trebuie să fie preocuparea principală", a adăugat acesta. Modificarea genetică a embrionilor cauzează adesea alte mutaţii neprevăzute, potenţial periculoase, motiv pentru care comunitatea ştiinţifică se arată extrem de precaută în privinţa utilizării acestei tehnici pentru prevenirea unor afecţiuni, precizează sursa citată. Terapia genetică constituie o altă cale pentru vindecarea pacienţilor cu talasemie. În 2010, cercetătorii francezi au prelevat celule stem din măduva osoasă a unui pacient, "le-au corectat" inserând o genă-medicament în laborator şi apoi le-au reinjectat în corpul pacientului. Aproximativ douăzeci de oameni au fost trataţi de atunci folosind această metodă. Circa 200.000 de copii se nasc în fiecare an cu talasemie, una dintre cele mai răspândite boli ereditare. Aceasta este mai des întâlnită în cadrul populaţiilor din bazinul mediteranean şi din Asia.

Toamna se numără bobocii, dar şi voluntarii. Astfel, Societatea Studenţilor Medicinişti Galaţi (SSMG) desfăşoară o campanie de recrutare adresată studenţilor medicinişti care doresc sa iasă din anonimat. SSMG îşi deschide larg porţile în noul an universitar pentru studenţii de la oricare dintre facultăţile din centrul universitar "Dunărea de Jos" Galaţi. Organizaţia studenţească caută tineri entuziaşti, dornici să descopere proiecte inedite, tineri care doresc să se dezvolte pe plan personal şi nu în ultimul rând, care doresc să aibă parte de o studenţie de neuitat. Pentru demararea campaniei  de  recrutare, voluntarii SSMG vor distribui flyere, vor lipi afişe prin facultăţi şi le va vorbi studenţilor doritori despre ideea de voluntariat. Înscrierile se pot face şi online.

Un nou musical adaptat după ''Pretty Woman'', filmul hollywoodian interpretat de Julia Roberts şi Richard Gere în 1990, va fi lansat pe Broadway anul viitor, informează mass-media locală citate de EFE. Actriţa Samantha Barks, care a jucat în ''Cabaret'' şi în versiunea cinematografică a musicalului ''Les Miserables'', o va interpreta pe Vivian, prostituata de care se îndrăgosteşte avocatul Edward, care va fi jucat de Steve Kazze, laureat al unui premiu Tony pentru ''Once''. Noul musical, care va fi regizat de Jerry Mitchell, îi va avea drept compozitori pe Bryan Adams şi Jim Vallance, care vor scrie libretul, în timp ce Garry Marshall, regizor şi scenarist al filmului din 1990, va colabora cu J.F. Laweton, la scrierea scenariului original. Premiera musicalului va avea loc la 13 martie în sala Oriental Theatre din Chicago, unde va rămâne pe afiş timp de cinci săptămâni, în timp ce lansarea pe Broadway este prevăzută pentru toamna anului 2018 într-un teatru ce urmează să fie stabilit, potrivit ziarului New York Post. ''Pretty Woman'', care a avut încasări de aproximativ 463 de milioane de dolari în sălile de cinema din întreaga lume, a ridicat-o pe Julia Roberts la rang de "logodnică a Americii", iar pe Richard Gere la cel de sex-symbol al Hollywood-ului. Filmul, care a făcut-o celebră pe Roberts şi i-a revigorat cariera lui Gere, a încercat să devină musical în 2001, urmând o tradiţie deja obişnuită de a adapta filme de la Hollywood pentru sălile de pe Broadway, precum ''Rocky'' şi ''Bullets over Broadway''.