C.P.

C.P.

Reţeaua de socializare Twitter testează posibilitatea postării de mesaje de până la 280 de caractere, un număr dublu de caractere faţă de limita actuală, de 140, devenită marca înregistrată a reţelei, a anunţat recent compania, într-o nouă încercare de revitalizare a produsului, informează AFP. ''Încearcă să înghesui toate gândurile într-un singur tweet, cu toţii am trecut prin asta şi e greu'', au scris reprezentanţii companiei pe blogul oficial. ''Vrem ca toată lumea, indiferent în ce parte a globului s-ar afla, să se poată exprima cu uşurinţă pe Twitter, aşa că vom face ceva nou, vom testa o limită mai mare, de 280 de caractere'', au explicat reprezentanţii reţelei sociale cu sediul la San Francisco. Extensia se va aplica doar mesajelor cu caractere latine pentru care limitarea de 140 de caractere pare să pună mai multe probleme utilizatorilor care scriu în engleză, portugheză sau franceză, spre deosebire de cei care postează în japoneză, coreeană sau chineză. ''Optimist'' în ceea ce priveşte ''impactul pozitiv pa care îl va avea schimbarea'', Twitter va realiza mai întâi ''teste pe un grup restrâns de utilizatori, înainte să implementeze noutatea la întreaga reţea'', se precizează în comunicatul companiei, care speră că Twitterul va fi folosit de mai mulţi oameni în viitor. ''Ştim că există un ataşament sentimental faţă de cele 140 de caractere (...), dar am încercat (noua limită) şi ne-am îndrăgostit de această nouă posibilitate, care rămâne totuşi la fel de concisă'', precizează Twitter. Twitter, care nu a reuşit niciodată să facă profit şi a pierdut 116 milioane de dolari în trimestrul doi, încearcă să găsească modalităţi prin care să aducă noi utilizatori — numărul celor care folosesc reţeaua a stagnat la 328 de milioane în primele şase luni ale anului—, precum şi mijloacele prin care să-şi monetizeze audienţa. Utilizatorii reţelei sunt, în cea mai mare parte, oameni politici, jurnalişti şi celebrităţi. Un număr mai mare de utilizatori ar putea atrage mai multă publicitate.
Mai multe specii de fungi pot fi contactate din sala de fitness şi aduse în locuinţă, iar unele dintre echipamente din spaţiile pentru gimnastică sunt mai murdare chiar decât colacele de WC de la toaletele publice, indică o cercetare recentă, citată recent de Xinhua. FitRated.com, un website profesional ce oferă informaţii cu privire la echipamentele populare de fitness, a efectuat un test pe 27 de tipuri diferite de echipamente prezente în trei lanţuri naţionale de săli de fitness. În cadrul testului, nivelurile de bacterii au fost determinate pe baza numărului de unităţi formatoare de colonii (CFU), o unitate utilizată în microbiologie pentru estimarea numărului de bacterii vii sau de celule fungice prezente într-o mostră. Potrivit rezultatului, o bandă de alergare obişnuită, o bicicletă staţionară sau ganterele sunt împânzite de microbi — peste 1 milion de CFU, precizează sursa citată. Oamenii de ştiinţă au descoperită că o bicicletă staţionară era de 39 de ori mai murdară decât o tavă de la o cantină. De asemenea, pe benzile de alergare au fost găsite de 74 ori mai multe bacterii decât pe un robinet dintr-o baie publică. Cea mai rea situaţie este cea legată de gantere, pe acestea fiind identificate de 382 de ori mai multe bacterii decât pe colacul de WC de la o toaletă publică.
Pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare, oncologice, diabet zaharat, HIV/SIDA şi psoriazis cronic sever vor beneficia de 9 molecule noi, în regim de compensare 100%, pentru tratament inovativ, în urma actualizării listei de medicamente compensate şi gratuite. "La solicitarea Ministerului Sănătăţii, Guvernul a aprobat actualizarea listei de medicamente compensate şi gratuite", se arată într-un comunicat al MS. Potrivit sursei citate, în acest an decontarea celor 9 molecule noi se va încadra în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate alocat medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum / cost-volum-rezultat, respectiv bugetul alocat medicamentelor pentru boli cu risc crescut utilizate în programele naţionale de sănătate curative. "Procesul de actualizare a listei de medicamente compensate şi gratuite este unul continuu. Ministerul Sănătăţii urmăreşte să asigure accesul la tratament cu medicamente inovative pentru cât mai mulţi pacienţi diagnosticaţi cu afecţiuni la care nu există metode de tratament satisfăcătoare", a declarat ministrul Sănătăţii, Florian Bodog.
Femeile care utilizează telefoanele mobile în timpul sarcinii nu cresc astfel riscul de a naşte copii cu tulburări de neurodezvoltare în comparaţie cu gravidele care evită folosirea acestor dispozitive mobile, sugerează un studiu recent, citat recent de Reuters. ''Nu am găsit nicio dovadă a unui efect dăunător asupra neurodezvoltării copilului de 3 şi 5 ani în cazul mamei care utilizează telefonul mobil în timpul sarcinii'', a declarat dr. Jan Alexander de la Institutul Norvegian pentru Sănătate Publică, autor principal al lucrării. ''Spre surprinderea noastră, cu cât mama folosea mai mult telefonul mobil în timpul sarcinii cu atât capacităţile motorii ale copilului la vârsta de 3 ani erau mai bune'', a precizat Alexander prin e-mail pentru sursa citată. ''Însă, o descoperire similară în ceea ce priveşte utilizarea (telefonului mobil — n.r.) de către taţi indică spre alţi factori ce ţin de stilul de viaţă şi nu către impactul fizic al telefoanelor mobile'', a mai spus acesta. Cercetări anterioare, desfăşurate cu preponderenţă pe animale, au stârnit îngrijorări cu privire la posibilitatea ca expunerea la câmpurile electromagnetice de radiofrecvenţă emise de telefoanele mobile să aibă un efect negativ asupra creierelor aflate în curs de dezvoltare ale celor mici. Însă rezultatele au fost împărţite, iar multe dintre studii au fost prea reduse sau au avut o durată prea scurtă pentru a se putea evalua impactul pe termen lung al expunerii la telefoane mobile asupra dezvoltării copilului, notează oamenii de ştiinţă în ''BMC Public Health''. Pentru studiul actual, cercetătorii au examinat date de la 45.389 de perechi mamă-copil, analizând gradul de utilizare a telefonului mobil de către femei în timpul sarcinii şi abilităţile motrice, lingvistice şi comunicaţionale ale copiilor acestora la vârste de 3 şi 5 ani. Circa 10% dintre femei au declarat că nu au folosit niciodată telefonul mobil în timpul sarcinii, sau au făcut acest lucru foarte rar, 39% au fost încadrate în categoria ''utilizare redusă (de câteva ori pe săptămână), 47% au folosit aceste dispozitive mobile cu o frecvenţă ''medie'' (zilnic), iar la circa 4% această a fost ''intensă'' (cel puţin o oră în fiecare zi). Spre deosebire de copiii născuţi de femei care au utilizat foarte rar telefonul mobil în timpul sarcinii, cei ai mamelor care au vorbit mai mult la astfel de dispozitive aveau un risc cu 27% mai mic de a manifesta o complexitate redusă a propoziţiei, o posibilitate cu 14% mai mică de a manifesta o gramatică incompletă şi un risc cu 31% mai mic de întârziere în dezvoltarea limbajului de nivel moderat la vârsta de 3 ani, se arată în concluziile studiului. De asemenea, copiii născuţi de femeile care au utilizat telefonul mobil în timpul sarcinii au avut un risc cu 18% mai mic de a manifesta tulburări motorii la vârsta de 3 ani. Alte cercetări, însă, au asociat utilizarea telefoanelor mobile de către gravide cu apariţia tulburărilor de comportament la copii, precum hiperactivitatea, iar un studiu nu este suficient pentru a determina siguranţa expunerii feţilor la aceste dispozitive, a susţinut pentru sursa citată Laura Birks, om de ştiinţă la Institutul de Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal), care nu a fost implicată în studiu. ''Dacă femeile gravide vor să reducă expunerea la câmpurile de radiofrecvenţă în timp ce vorbesc la telefon, pot să utilizeze funcţia 'hands-free' şi să evite ţinerea telefonului în apropierea abdomenului'', a precizat Birks. Femeile care utilizează telefoanele mobile în timpul sarcinii nu cresc astfel riscul de a naşte copii cu tulburări de neurodezvoltare în comparaţie cu gravidele care evită folosirea acestor dispozitive mobile, sugerează un studiu recent, citat recent de Reuters. ''Nu am găsit nicio dovadă a unui efect dăunător asupra neurodezvoltării copilului de 3 şi 5 ani în cazul mamei care utilizează telefonul mobil în timpul sarcinii'', a declarat dr. Jan Alexander de la Institutul Norvegian pentru Sănătate Publică, autor principal al lucrării. ''Spre surprinderea noastră, cu cât mama folosea mai mult telefonul mobil în timpul sarcinii cu atât capacităţile motorii ale copilului la vârsta de 3 ani erau mai bune'', a precizat Alexander prin e-mail pentru sursa citată. ''Însă, o descoperire similară în ceea ce priveşte utilizarea (telefonului mobil — n.r.) de către taţi indică spre alţi factori ce ţin de stilul de viaţă şi nu către impactul fizic al telefoanelor mobile'', a mai spus acesta. Cercetări anterioare, desfăşurate cu preponderenţă pe animale, au stârnit îngrijorări cu privire la posibilitatea ca expunerea la câmpurile electromagnetice de radiofrecvenţă emise de telefoanele mobile să aibă un efect negativ asupra creierelor aflate în curs de dezvoltare ale celor mici. Însă rezultatele au fost împărţite, iar multe dintre studii au fost prea reduse sau au avut o durată prea scurtă pentru a se putea evalua impactul pe termen lung al expunerii la telefoane mobile asupra dezvoltării copilului, notează oamenii de ştiinţă în ''BMC Public Health''. Pentru studiul actual, cercetătorii au examinat date de la 45.389 de perechi mamă-copil, analizând gradul de utilizare a telefonului mobil de către femei în timpul sarcinii şi abilităţile motrice, lingvistice şi comunicaţionale ale copiilor acestora la vârste de 3 şi 5 ani. Circa 10% dintre femei au declarat că nu au folosit niciodată telefonul mobil în timpul sarcinii, sau au făcut acest lucru foarte rar, 39% au fost încadrate în categoria ''utilizare redusă (de câteva ori pe săptămână), 47% au folosit aceste dispozitive mobile cu o frecvenţă ''medie'' (zilnic), iar la circa 4% această a fost ''intensă'' (cel puţin o oră în fiecare zi). Spre deosebire de copiii născuţi de femei care au utilizat foarte rar telefonul mobil în timpul sarcinii, cei ai mamelor care au vorbit mai mult la astfel de dispozitive aveau un risc cu 27% mai mic de a manifesta o complexitate redusă a propoziţiei, o posibilitate cu 14% mai mică de a manifesta o gramatică incompletă şi un risc cu 31% mai mic de întârziere în dezvoltarea limbajului de nivel moderat la vârsta de 3 ani, se arată în concluziile studiului. De asemenea, copiii născuţi de femeile care au utilizat telefonul mobil în timpul sarcinii au avut un risc cu 18% mai mic de a manifesta tulburări motorii la vârsta de 3 ani. Alte cercetări, însă, au asociat utilizarea telefoanelor mobile de către gravide cu apariţia tulburărilor de comportament la copii, precum hiperactivitatea, iar un studiu nu este suficient pentru a determina siguranţa expunerii feţilor la aceste dispozitive, a susţinut pentru sursa citată Laura Birks, om de ştiinţă la Institutul de Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal), care nu a fost implicată în studiu. ''Dacă femeile gravide vor să reducă expunerea la câmpurile de radiofrecvenţă în timp ce vorbesc la telefon, pot să utilizeze funcţia 'hands-free' şi să evite ţinerea telefonului în apropierea abdomenului'', a precizat Birks.  

Consiliul de Miniştri de la Sofia a aprobat, recent un Memorandum între Guvernele din Bulgaria şi România pentru o analiză aprofundată a opţiunilor privind construcţia unui nou pod peste Dunăre care să lege oraşele Ruse şi Giurgiu, transmite BTA. În perioada ianuarie — august 2016, podul Giurgiu-Ruse a fost utilizat de 750.000 — 760.000 de vehicule în ambele sensuri de mers, iar în perioada similară a acestui an traficul a urcat la 1,370 milioane de vehicule. Podul peste Dunăre de la Giurgiu-Ruse a fost inaugurat în 1954, iar ultima reparaţie capitală a fost efectuată în 1997. Un nou pod la Giurgiu-Ruse ar decongestiona traficul şi ar reduce presiunile asupra infrastructurii şi impactul negativ asupra mediului. De asemenea, ar avea un impact economic pozitiv cuprinzător asupra celor două economii.
Autorităţile locale şi regionale din Bulgaria şi România sprijină de asemenea construirea unui nou pod peste Dunăre. În anul 2013 a fost inaugurat podul de la Calafat-Vidin, cel de-al doilea pod de trecere peste Dunăre între România şi Bulgaria.

Bulgaria, în topul preferinţelor de către români

Bulgaria este din ce în ce mai mult pe placul vizitatorilor din întreaga lume. Peste 10,6 milioane de turişti străini au vizitat anul trecut Bulgaria, o creştere de 24,3% faţă de 2008, a anunţat recent Institutului Naţional de Statistică (NSI), a informat publicaţia Sofia Globe. Conform datelor oficiale, la sfârşitul anului trecut Bulgaria avea o populaţie de 7,15 milioane de persoane. Cei mai mulţi vizitatori străini au provenit din Germania (586.794, care au petrecut în medie 6,5 nopţi în Bulgaria) şi Rusia (538.348, cu 7,3 nopţi). Pe locul trei se află Macedonia, urmată de Turcia, România şi Serbia.
În topul câştigurilor de pe urma turiştilor străini, pe primul loc se află Burgas (377 milioane de leva sau 193 de milioane de euro), urmat de Varna (246 milioane de leva) şi Sofia (99 milioane de leva sau 50,7 milioane de euro). Cei mai mulţi turişti (48,4%) au avut 45-64 de ani, urmaţi de grupa de vârstă 25-44 de ani (42,1%). Destinaţiile preferate ale bulgarilor care au călătorit anul trecut peste hotare au fost Grecia, Turcia, Macedonia, Serbia, şi România.

Luni, 02 Octombrie 2017 10:08

Investiţii de milioane de lei la CFR

CFR SA are în program pentru anul în curs modernizarea din surse proprii a unui număr de 71 de treceri la nivel cu calea ferată pentru care a prevăzut 22,771 milioane de lei, iar în 2018 intenţionează să mai aloce încă 40 de milioane de lei pentru lucrări similare, a declarat, recent directorul de Exploatare al companiei, Viorel Scurtu, la audierile din Comisia pentru transporturi din Camera Deputaţilor.
"Pentru acest an, CFR SA şi-a propus două tipuri de programe. Având în vedere că beneficiem de mai multe tipuri de finanţări pe programul de investiţii finanţate din surse proprii ale companiei, ne-am propus modernizarea unui număr de 71 de treceri la nivel pentru acest an, alocând din bugetul propriu o sumă de 22,771 milioane lei. În continuarea acestui program pe care l-am conceput pe programul de investiţii surse proprii, evaluăm că pentru anul 2018, dacă bugetul va fi aşa cum îl previzionăm, să alocăm încă 40 de milioane de lei pe modernizări de treceri la nivel. Modernizările pe care ni le propunem ţin atât de modernizarea părţii carosabile prin elemente care să îmbunătăţească circulaţia rutieră, cât şi prin elemente de siguranţă care să existe la intersecţia de trafic feroviar cu rutier", a precizat Scurtu.
Răspunzând unor comentarii ale unor deputaţi care au fost de părere că suma de circa 80.000 de euro alocată pentru modernizarea unei treceri la nivel este mult prea mare, reprezentantul companiei care administrează infrastructura feroviară a admis că aceste costuri se apropie de 100.000 de euro şi a dat asigurări că "nu se îmbogăţeşte nimeni exagerat'' dintre cei care execută lucrările, iar CFR SA nu risipeşte banii.
"În ceea ce priveşte modernizarea trecerilor la nivel, preţul mediu este de aproape 100.000 de euro pentru modernizarea unei treceri la nivel. Această modernizare include modernizarea suprafeţei rutiere cu dale, modernizarea instalaţiilor care înseamnă câteodată alimentarea, aducerea curentului de la diferite distanţe, instalaţii de siguranţă, bariere etc. Din experienţă, nu se îmbogăţeşte nimeni exagerat dintre cei care execută aceste treceri la nivel, iar noi nu risipim banii. La acest moment, modul de achiziţie în această companie se face legal şi cu responsabilitate", a susţinut oficialul, în faţa deputaţilor.
Cu ajutorul fondurilor europene, CFR SA derulează un program de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată din fonduri europene, aici fiind prevăzută modernizarea unui număr de 150 de treceri la nivel echipate cu indicatoare rutiere
"Pe lângă programul de investiţii surse proprii, pentru acest an CFR SA a început derularea unui program de modernizare a trecerilor la nivel din fonduri europene, propunând pentru modernizare 150 de treceri la nivel echipate cu indicatoare rutiere. Pe acest subiect suntem un pic întârziaţi pentru că pe Programul POS-T 2007 — 2013 am avut un element de program de siguranţă, cum îl numim noi, prin care am promovat modernizarea a 112 treceri la nivel cu calea ferată şi din păcate procedura de achiziţie încă este contestată la Curtea de Apel, iar până la emiterea deciziei finale ne aflăm în imposibilitatea de a decide ce facem cu ele", a adăugat Viorel Scurtu.
Potrivit acestuia, în prezent, pe reţeaua feroviară din România există 5.080 de treceri la nivel, dintre care 3.493 de treceri la nivel sunt dotate doar cu indicatoare rutiere.
"Sunt 5.080 de treceri la nivel cu calea ferată total, din care 3.493 sunt treceri la nivel doar cu indicatoare rutiere, iar 1.587 sunt treceri la nivel cu protecţie activă cum le spunem noi, care includ treceri la nivel cu barieră mecanică păzită, treceri la nivel cu barieră cu semnalizare luminoasă acustică. Treceri la nivel cu sistem manual de protecţie, deci cu bariere păzite, sunt 469, treceri la nivel cu sistem de protecţie cu avertizare sonoră sau barieră automată sau mecanică, deci chiar dacă au semnalizare sonoră au şi personal, sunt 35, pentru diferite situaţii pe care le impune siguranţa circulaţiei. Sisteme de barieră automate cu avertizare şi cumpene sunt 182 şi bariere protejate cu sisteme automate de avertizare numai cu lumini şi semnalizare acustică sunt 889", a detaliat Scurtu.
Reprezentanţii CFR SA au fost audiaţi, recent în Comisia pentru transporturi a Camerei Deputaţilor, în care s-a analizat situaţia actuală a companiei.

Atragerea de fonduri europene o prioritate pentru CFR, în perioada următoare

CFR SA a depus la Comisia Europeană (CE) cereri de rambursare pentru proiectele fazate în valoare de 841,501 milioane de euro, din care cert se vor primi în acest an 337,136 milioane de euro, iar în luna noiembrie şi pe parcursul anului viitor şi-a propus să trimită aplicaţii pentru proiecte de peste 2,373 miliarde de euro, a declarat recent, directorul de Exploatare al companiei, Viorel Scurtu, la audierile din Comisia pentru transporturi din Camera Deputaţilor.
"La acest moment, CFR SA are aplicaţii pentru finanţarea proiectelor fazate prin care se returnează de la Comisia Europeană, deci se face absorbţie pentru 841,501 milioane de euro, din care sunt cert rambursate în acest an 337,136 de milioane euro. În acelaşi timp, avem aplicaţii care sunt depuse începând din luna mai, iunie, pe care au şi venit bani, iar în continuare, până la data de 30 august şi până la finele anului, CFR îşi propune să trimită la Comisie aplicaţii — în mod deosebit în luna noiembrie şi în anul 2018 — aplicaţii de rambursare de fonduri europene în valoare de peste 2,373 miliarde de euro", a spus Scurtu.
Reprezentantul CFR SA a precizat că rambursarea presupune depunerea aplicaţiilor, care înseamnă cereri de rambursare însoţite de documentele justificative, analiza efectuată de Comisia Europeană şi aprobarea rambursării.
"Modul de finanţare a lucrărilor de modernizare este în felul următor: încheiem contracte, statul român, prin Ministerul de Finanţe, finanţează de la bugetul statului lucrările, plătim facturile, depunem aplicaţiile prin MFP către Ministerul Fondurilor Europene prin Organismul Intermediar de la Ministerul Transporturilor, se trimit la Comisie, se aprobă şi banii vin înapoi statului român. Nu vin la CFR. Eu v-am precizat că aplicaţiile sunt depuse — 850 de milioane de euro — sunt acceptate şi returnate 337 de milioane — iar pentru restul urmează analiza şi urmează returnarea. Există şi o situaţie cu aplicaţiile depuse pentru a fi analizate fondurile de returnat în următorii ani — 2018 până la finele programului. Aplicaţii înseamnă cereri de rambursare, însoţite de documente justificative — facturi, certificate de plată, situaţii de lucrări", a explicat Viorel Scurtu.
Reprezentanţii CFR SA au fost audiaţi,recent , în Comisia pentru transporturi a Camerei Deputaţilor, în care s-a analizat situaţia actuală a CFR Infrastructură.

Luni, 02 Octombrie 2017 10:06

Galaţiul îşi sărbătoreşte vârstnicii

Casa de Cultură a Sindicatelor Galaţi, cu ocazia Zilei Internaţionale a Vârstnicilor vă invită, marţi, 2 octombrie, la evenimentul "Mâinile bătrânilor..." , începând cu ora 15:00, la Cafenea - Cinema Prof."Ioan Manole''. În cadrul evenimentului, pe lângă lecturi şi socializare, va avea loc lansarea cărţii “Ai venit, Cerşembra” de Paul Rotaru (Editura “Sinteze”). Din 14 decembrie 1990, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat data de 1 octombrie ca fiind “Ziua Mondială a Vârstnicilor”. "Haideţi şi voi să ne bucurăm împreună de o vârstă frumoasă!", îndeamnă organizatorii.
Peştii au personalităţi complexe, iar fiecare exemplar reacţionează conform propriului caracter atunci când se confruntă cu situaţii stresante, unii dintre indivizi demonstrând mai mult curaj decât alţii, potrivit unui studiu publicat recent de Universitatea Exeter, informează AFP. Cercetătorii au studiat o populaţie de Trinidadian guppy, peşti mici originari din America de Sud, care au suportat cu bine viaţa în acvariu, şi au observat că fiecare exemplar a răspuns în propriul său mod la stres, chiar dacă fuseseră confruntaţi cu situaţii diferite. Atunci când sunt plasaţi într-un mediu nefamiliar, guppy adoptă strategii diferite pentru a face faţă acestei situaţii stresante — mulţi încearcă să se ascundă, alţii încearcă să scape, alţii explorează cu atenţie locurile şi aşa mai departe, după cum a explicat Tom Houslay de la Centrul pentru Ecologie şi Conservare al universităţii din sud-vestul Marii Britanii. Experimentul a fost efectuat în mod repetat şi de fiecare dată fiecare exemplar de guppy şi-a păstrat propriul său tip de comportament, se subliniază în studiul publicat în revista ''Functional Ecology''. În faza următoare a cercetării oamenii de ştiinţă vor încerca să determine contribuţia genetică şi de mediu la aceste comportamente pentru mai buna înţelegere a procesului evolutiv şi pentru a afla dacă diferite strategii comportamentale se menţin când specia evoluează, după cum a explicat profesorul Alastair Wilson. ''Dorim să cunoaştem modul în care personalitatea are legătură cu alte faţete ale vieţii şi până la ce punct acest lucru este determinat de influenţele genetice — mai degrabă decât cele de mediu'', a spus acesta, conform Phys.org. ''Scopul este acumularea de cunoştinţe cu privire la procesele de evoluţie, a modului în care strategiile comportamentale s-ar putea menţine pe măsură ce speciile evoluează'', a adăugat Wilson.
''It'', filmul horror realizat de regizorul argentinian Andrés Muschietti, va avea o continuare care va ajunge pe marile ecrane în septembrie 2019, a informat recent într-un comunicat Warner Bros. citat de EFE. Muschietti a marcat un record cu premiera acestui film în SUA, care a avut încasări de 123,1 milioane de dolari, cel mai bun debut înregistrat vreodată de un film de groază. De atunci ''It'' a devenit filmul cu cele mai mai încasări din istoria genului horror. În 1973, filmul ''The Exorcist'' a avut încasări de 233 de milioane de dolari în SUA şi de 441,3 milioane la nivel mondial. Filmul lui Muschietti are până acum încasări de 266,1 milioane de dolari în SUA şi de 478,1 milioane în întreaga lume. ''It'', cu un buget de aproximativ 35 de milioane de dolari, prezintă povestea unui grup de copii care se confruntă cu ameninţarea lui Pennywise, un clovn sinistru cu un trecut plin de violenţă şi de crime, ce terorizează mica localitate Derry. Bill Skarsgard, Finn Wolfhard, Jaeden Lieberher şi Sophia Lillis sunt protagoniştii filmului. Continuarea se va axa pe aceleaşi personaje ajunse însă la vârsta adultă. Gary Dauberman se va ocupa de scenariul acestui sequel. Deocamdată nu există o confirmare că Andrés Muschietti va realiza şi continuarea filmului ''It''.
Valurile de căldură care au afectat în această vară sudul Europei poartă pecetea schimbării climatice, indică un raport al ONG-ului ştiinţific Climate Central dat publicităţii recent, relatează AFP. Potrivit cercetătorilor, care au folosit modele informatice şi înregistrări privind temperaturile, dereglarea climei, generată de activităţile umane, a făcut de zece ori mai probabilă producerea unei veri atât de calde. Iar până în 2050 vara din 2017 va fi una tipică în sudul Europei dacă lumea nu va reuşi să reducă concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă, au adăugat ei. Aceste cercetări au fost efectuate în cadrul proiectului ştiinţific internaţional Worldwide Weather Attribution, care îşi propune să stabilească dacă episoadele meteorologice extreme sunt legate de încălzirea globală. "Am găsit probe clare ale unei influenţe umane asupra recordului de căldură din această vară — privind temperatura în general şi în mod specific asupra valului de căldură botezat 'Lucifer'", a declarat Geert Jan van Oldenborgh, cercetător în cadrul Royal Netherlands Meteorological Institute (KNMI). Acest val de caniculă supranumit "Lucifer" a lovit la începutul lui august sud-estul Franţei, Italia şi Croaţia. Studiul estimează că un astfel de eveniment este în prezent de patru ori mai probabil decât în 1990. "Numeroase localităţi din sudul Europei au acum o şansă din zece de a trece în fiecare an printr-un episod de caniculă la fel de puternic ca cel din această vară", a adăugat Geert Jan van Oldenborgh. "La începutul secolului al XX-lea, o astfel de vară ar fi fost extrem de rară", a mai spus el. Cercetătorul Robert Vautard, din cadrul Laboratorului ştiinţelor climatice şi ale mediului (LSCE, situat în apropierea Parisului), susţine că "este esenţial ca oraşele să colaboreze cu oamenii de ştiinţă şi experţii în sănătate publică pentru a dezvolta planuri de acţiune, întrucât o căldură atât de mare va fi ceva obişnuit la jumătatea secolului".
Pagina 84 din 85