Claudia PATRICHE

Claudia PATRICHE

După ce, la finele lunii trecute Electrocentrale (CET) a decis sistarea căldurii şi a apei calde menajere din cauza datoriilor pe care municipalitatea le înregistrează către producătorul de agent termic primar, gălăţenii care au mai rămas racordaţi la sistemul centralizat de termoficare au rămas fără apă caldă şi mai au de aşteptat până vor primi deoarece potrivit primarului municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, Electrocentrale îi obligă să cumpere o cantitate prea mare de agent termic raportat la numărul de abonaţi ale căror locuinţe încă sunt racordate la serviciile centralizate. Potrivit acestuia, în momentul de faţă în municipiul Galaţi au mai rămas aproximativ 7.000 de familii care beneficiază de livrarea apei calde menajare în sistem centralizat.

Referitor la acest subiect, primarul Ionuţ Pucheanu a declarat: ”Aşteptăm un răspuns de la cei de la Electrocentrale, noi am demarat - când spun noi, mă refer inclusiv la cei de la Calorgal - am demarat corespondenţa necesară pentru a se ajunge la un numitor comun, dar până în momentul de faţă nu avem, din păcate, un răspuns care pe noi ca şi municipalitate să ne poată mulţumi. Mă refer la faptul că la numărul de abonaţi care au mai rămas în momentul de faţă în sistem, avem nevoie lunar de maxim 700 de gigacalorii pentru apa caldă, ceea ce ne pot oferi dumnealor în momentul de faţă depăşeşte undeva, după calculele noastre 10-11 mii de gigacalorii, deci o diferenţă enormă (de gigacalorie)”.

Referitor la strategia pe care CET o are pentru prepararea apei calde din timpul verii, primarul a adăugat: ”De obicei pierderile pe timp de vară a celor de la Calorgal se ridică la peste 90% pentru că e o cantitate foarte mare pe care sunt obligaţi să o achziţioneze pentru a putea furniza puţinul de care au nevoie cetăţenii care au mai rămas branşaţi. Aşteptăm să vedem dacă cei de la Electrocentrale chiar şi cu soluţia de abur de la combinat vor putea să vină la o cantitate mult mai apropiată faţă de nevoile noastre pentru că nu putem pentru o ceaşcă de apă, chiar dacă fac comparaţia asta, nu putem lua un butoi în permanenţă, credeţi-mă, oricât de multe neplăceri poate am crea în această perioadă totuşi sunt banii cetăţenilor şi nu putem să-i aruncăm în stânga şi în dreapta oricum”.

Se ştie că scopul municipalităţii este de a oferi o subvenţie în valoare de 3.000 de lei fiecărui abonat la sistemul centralizat de termoficare care se debranşează pentru a-şi achiziţiona centrale termice ori electrice, panouri radiante, calorifere sau boilere, iar sistemul centralizat de furnizare a căldurii să fie închis definitiv pentru că produce mari pagube la bugetul local. Întrebat când vor fi reluate aceste plăţi de către Primărie, edilul a adăugat: ”În urma răspunsului pe care ar trebui să-l primim de la Electrocentrale vom vedea dacă reuşesc dumnealor să reducă cantitatea pe care ne obligă să o cumpărăm, e posibil să ajungem la un acord. Dacă nu, şi o ţin pe această cantitate imensă pentru noi de care nu avem nevoie, sper să poată să ne dea o negaţie în acest sens şi atunci în urma acestei negaţii să putem veni şi noi în faţa consilierilor locali pentru a propune aceeaşi soluţie de anul trecut (acordarea de ajutoare de financiare de la Primărie gălăţenilor care optează pentru debranşarea de la sistemul centralizat şi cumpără surse alternative de încălzire)”.

Sezonul estival bate la uşă, însă nu şi povestea ”Jungle Splash”. Mai exact, Plaja Valurile Dunării concesionată de firma KARAN Business & Finance SRL, nu pare a-şi deschide porţile prea curând, iar gălăţenii vor fi nevoiţi să aleagă alte destinaţii pentru bronzare, relaxare şi bălăceală. Deşi în acest loc ar fi trebuit să-şi facă apariţia până în momentul de faţă un Indoor Baby-land, cluburi de paintball, minigolf, tiroliană, bazine, hotel, etc. se pare că acestea sunt, dar, doar pe hârtie.

Nemulţumirea vine nu doar din partea cetăţenilor, ci şi a municipalităţii sau cel puţin asta reiese din nenumăratele declaraţii făcute public chiar de primarul municipiului Galaţi care spune că a încercat de mai multe ori rezilierea contractului pe care l-au încheiat în urmă cu un an. Potrivit acestuia, pe data de 11 aprilie 2018 expiră termenul de obţinere a autorizaţiei de construcţie pentru ceea ce concesionarul (KARAN Business & Finance SRL) s-a angajat că va face prin caietul de sarcini.

”E a treia sau a patra oară când încercăm rezilierea acestui contract, de fiecare dată când se ajunge în ultima zi de plată a ceea ce are de plătit se plăteşte, dacă e să o privim din punct de vedere al bugetului e o chestie bună doar pentru că bugetul nostru se reîntregeşte cu sume considerabile dacă e să o privim din punct de vedere faptic, într-adevăr nici mie nu-mi convine ca încă o vară să treacă pe lângă noi. Aşteptăm până pe data de 11 aprilie atunci când expiră termenul de obţinere a autorizaţiei de construcţie pentru ceea ce concesionarul s-a angajat că va face prin caietul de sarcini, vom vedea dacă până pe data de 11 va depune toate actele necesare obţinerii autorizaţiei de construcţie, dacă nu, suntem în postura de a ne constitui parte civilă şi a încerca să reziliem în instanţă acest contract. Nu am reuşit să ajung la plajă, să văd cum arată lucrările. Mi s-a comunicat că au fost aduse materiale, pompe pentru bazine, nu am fost, vă spun doar ce mi s-a relatat de către concesionar”, a declarat edilul.

Neculai Gălăţanu, reprezentantul firmei Karan Business & Finance SRL ne-a declarat că documentaţia pentru autorizaţia de construcţie a fost depusă în luna februarie a acestui an şi a durat aşa mult deoarece avizele necesare ce trebuie obţinute în vederea întocmirii documentaţiei pentru autorizaţia de contrucţie au fost obţinute cu greutate. ”Interesul meu este să fac ceva acolo pentru că aceşti bani pe care i-am dat către primărie sunt bani proveniţi dintr-o linie de credit unde eu plătesc dobânzi. Dacă eu nu fac nimic, nu pot să-mi acopăr linia de credit pentru care eu am venit cu nişte aporturi şi garanţii personale, ale mele, ale asociaţiilor, ale firmei. Ori eu nu sunt nebun la cap să-mi pierd garanţiile pentru a face cuiva, oraşului, punga mare plătind concesiunea. Până acum am plătit câteva sute de mii de euro şi deci am intrat într-un tunel în care nu există loc de întoarcere, dar ca să putem face ce ne-am propus, mai trebuie să facem nişte paşi pentru că trebuie să obţinel avizele şi autorizaţiile necesare şi nu eliberez eu. Ei le eliberează, primăria”, ne-a declarat, Neculai Gălăţanu.

Şi Lacul Partidului ar putea fi o variantă viabilă pentru plajă, în următorii ani

”Lacul Partidului”, redenumit în anii '90 ”Lacul Vânători” întră în vizorul municipalităţii drept alternativă în lipsa altui loc de făcut plajă. Întrebat dacă ar putea fi însă o alternativă viabilă, primarul a explicat: ”La Lacul Vânători, e doar o problemă de cartografiere să-i spunem aşa, pe zonele prinse care pot atrage fonduri europene, adică să-l facem exact cum a fost şi cel de la Zătun, din păcate linia de demarcaţie în zona care ar putea atrage fonduri excede acest Lac, el fiind trecut în arealul comunei Vânători. E proprietatea municipiului Galaţi dar este pe raza teritorială a comunei Vânâtori ceea ce în momentul de faţă aşa cum arată lucrurile nu este eligibil. Avem promisiuni din cadrul Ministerului că acestă hartă se poate modifica, am demarat în acest sens demersurile necesare pentru ca Lacul Vânători să poată fi prins în acest proiect pe fonduri europene”.

La mai puţin de o lună de zile după ce primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu declara că în scurt timp va înfiinţa Clubul Sportiv Municipal Galaţi astfel încât toate discuţiile aprinse legate de finanţarea cluburilor sportive din Galaţi să nu mai aibă temei, iată că pe site-ul primăriei a fost lansat în dezbatere publică Regulamentul de organizare şi funcţionare a Clubului Sportiv Municipal Galaţi.

”Primăria îşi va deschide propriul club de sport, care va îngloba toate ramurile sportive. În modul acesta, toţi cei care vor dori să practice sport, se vor putea înscrie şi vor fi degrevaţi în totalitate de plata oricăror taxe, pentru că, în momentul de faţă, copii - după cum bine ştim - trebuie să plătească pentru echipamente, deplasări, antrenamente. Toate acestea vor fi puse la dispoziţie de către Primăria Municipiului Galaţi. Vom avea antrenori, vom face tot posibilul ca acele cluburi deja existente şi care vor achiesa la această construcţie să nu-şi piardă nici componenţa şi nici locul pe care-l ocupă în campionate şi nici liga în care activează în momentul de faţă. Dacă sunt trei cluburi de handbal, vom avea o singură echipă de handbal a municipalităţii. Dacă un club vrea să activeze în continuare, va trebui să-şi găsească finanţare de la privaţi. Totul se va face conform legii, eu spun că e de bun augur, prin urmare intrăm şi noi în rând cu lumea”, a declarat primarul, Ionuţ Pucheanu.

Potrivit regulamentului supus dezbaterii publice, Clubul Sportiv Municipal Galaţi va avea ca scop ”obţinerea de performanţe sportive, în competiţiile sportive interne şi internaţionale, precum şi promovarea imaginii municipiului Galaţi în societatea civilă prin participarea la activităţi sportive, precum şi în cadrul evenimentelor speciale de relaţii publice precum şi ”promovarea ramurilor de sport, ca discipline individuale şi pe echipe, fotbal, futsal, baschet, handbal, volei, nataţie, şah, arte marţiale, hochei, patinaj artistic, patinaj viteză, box, rugby”.
În cadrul Clubului Sportiv Municipal Galaţi vor funcţiona următoarele secţii pe ramură de sport, ca discipline sportive individuale şi pe echipe, astfel: individuale (şah, box, nataţie, patinaj viteză) şi pe echipe (fotbal, futsal, baschet, handbal, volei, nataţie, arte marţiale, hochei, patinaj artistic, rugby).

Numirea şi eliberarea din funcţie a Preşedintelui Clubului Sportiv Municipal Galaţi se va face de către Consiliul Local Galaţi la propunerea Primarul Municipiului Galaţi, conducerea executivă fiind asigurată de preşedintele şi şefii de secţii sportive. Organul de conducere deliberativ va fi Consiliul Director care va avea următoarea componenţă: Preşedintele Clubului Sportiv Municipal Galaţi, un reprezentant din partea aparatului de specialitate al Primarului şi trei reprezentanţi ai Consiliul Local al municipiului Galaţi.

Regulamentul supus dezbaterii publice poate fi descărcat de AICI, iar propunerile şi sugestiile pot fi depuse zilnic până la data de 12 aprilie, prin formularul online de pe site-ul Primăriei ca mesaj în format electronic pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau prin poştă, pe adresa instituţiei din Galaţi, Str. Domnească nr. 54 sau la Registratura Generală din Galaţi.

Reamintim că, prin votul aleşilor locali, 29 de cluburi sportive au primit finanţare pe anul în curs de la bugetul local, în valoare de 4,7 milioane de lei.

Ultima rectificare a bugetului municipiului Galaţi pe anul 2018 pusă pe ordinea de zi la ultima şedinţă de Consiliu Local a stârnit ample controverse. Rectificarea a fost necesară deoarece în urma unei sentinţe civile pronunţată de Curtea de Apel Galaţi şi pusă în executare, municipalitatea este obligată la plata unei despăgubiri obţinute în instanţă de proprietarul unei clădiri demolate pentru extinderea străzii Traian. Prin urmare, fondul de rezervă al bugetului local a fost diminuat cu suma de 1.350.000 de lei pentru achitarea acestei despăgubiri către proprietarul imobilului care era situat în strada Brăilei nr. 18 (fosta pizzerie de pe colţul străzilor Brăilei şi Traian).
„Persoana care a fost expropriată pentru lărgirea străzii Traian ne-a acţionat în judecată. A câştigat o valoare mai mare decât a fost iniţial evaluată de evaluatorul plătit de municipiul Galaţi. Executorul a şi trecut la executarea tuturor conturilor Primăriei municipiului Galaţi şi în acest moment suntem nevoiţi să prindem de urgenţă această sumă pentru a fi achitată această reevaluare a imobilului”, a declarat un reprezentat al departamentului economic din cadrul Primăriei.

Ce spun liberalii

Referitor la acest subiect, consilierii PNL s-au arătat nemulţumiţi de activitatea evaluatorului folosit de Primăria Municipiului Galaţi. ”Dacă evaluarea iniţială a fost greşită, atunci respectivul evaluator n-ar mai trebui folosit de Primărie atunci când se stabilesc preţurile pentru vânzarea unor terenuri”, a spus Valeriu - Onuţ Atanasiu, la care colegul său de partid, consilierul local PNL Paul Găvănescu, a adăugat: ”Evaluarea iniţială a fost de 256.000 de lei, acum avem despăgubiri de 1.350.000 de lei, este de cinci-şase ori mai mult! Unde s-a greşit? Nu se poate să plătim 1.350.000 de lei pentru o sută şi ceva de metri pătraţi!”
„A venit un expert şi a spus că face doi lei, nu i-a convenit preţul, s-a dus în judecată, iar instanţa de judecată, că te aperi sau nu te aperi, stabileşte o sumă ce trebuie plătită ca şi despăgubire, care rămâne certă, exigibilă, şi trebuie executată. Când vinzi un produs, ţi se pare că face o mie, dacă îl cumperi, face un leu. Vom vedea ce spune instanţa”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.
La Tribunal mai sunt încă trei procese deschise de proprietarii imobilelor demolate de pe strada Traian, pe sectorul cuprins între Piaţa Centrală şi strada Brăilei, iar Primăria în toate aceste cazuri este reprezentată de casa de avocatură Daghie şi Asociaţii.

 

Aproape toate parcurile şi locurile de joacă din Galaţi, cu excepţia celor de pe Faleza Dunării, respectiv Parcul "Viva" şi a Falezei Copiilor, de pe Faleza inferioară precum şi a celor din curtea grădiniţelor şi şcolilor funcţionează fără autorizaţie, iar echipamentele cu care sunt dotate acestea pot pune în pericol viaţa şi siguranţa copiilor, asta au descoperit cei de la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Galaţi în urma unor controale efectuate la finele anului trecut. Ca urmare a acestor nereguli sesizate de către comisarii de la Protecţia Consumatorilor, municipalitatea a montat panouri informative la intrările în locurile de joacă, prin care îi atenţionează pe cetăţeni că sunt închise. Deşi sunt montate aceste panouri, locurile de joacă au fost luate cu asalt de către părinţi şi copii în această perioadă şi nimeni nu pare a ţine cont de atenţionare.


Potrivit celor de la CJPC Galaţi, în fiecare parc trebuie amplasat un panou care să indice informaţii pentru consumatori despre denumirea parcului de distracţii, numărul autorizaţiei de funcţionare a parcului de distracţii, emisă de autorităţile publice locale, datele de identificare a administratorului, inclusiv adresa unde acesta are sediul şi numerele de telefon ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă (salvare, pompieri, poliţie) şi al autorităţii pentru protecţia consumatorilor, pentru situaţii de urgenţă. De asemenea, echipamentele de agrement trebuie inscripţionate cu denumirea echipamentului, codul de identificare al echipamentului pentru agrement, seria, anul de fabricare, producător/ importator şi caracteristicile tehnice, după caz (limită de vârstă pentru utilizarea echipamentelor, greutatea maximă admisă, înălţimea maximă admisă, numărul maxim de utilizatori admis, numărul certificatului de conformitate dacă este cazul).


Întrebat de jurnalişti când se vor redeschide locurile de joacă şi vor fi respectate condiţiile impuse de către cei de la Protecţia Consumatorului, primarul a declarat: ”Unele sunt într-atât de vechi, trebuie să recunoaştem au 20 de ani, dacă nu mai bine de 20 de ani, iar la momentul în care ele au fost puse în funcţiune nu existau aceleaşi reglementări ca în momentul de faţă, şi anume: să-ţi dea producătorul agrement tehnic, să-l poţi afişa, să poţi afişa mentenanţa, la câţi ani, cele noi. Pentru cele noi făcute în ultimii ani de zile, avem un astfel de agrement să-l putem prezenta oricând. Pentru cele mai vechi este aproape imposibil. Nici măcar cei care le-au produs nu ştiu dacă mai sunt pe piaţă în momentul de faţă să poţi lua legătura cu ei să poată să-ţi dea un agrement tehnic pentru ceva ce au produs acum 20-30 de ani. Pentru acestea mai noi e în curs de emitere, avem alte 10 locuri de joacă care urmează a fi modernizate în totalitate, e o procedură în desfăşurare în momentul de faţă şi tot în procedură este şi mentenanţa locurilor de joacă care e scoasă la licitaţie”.
Întrebat dacă e corect ca spaţiile de joacă să fie folosite deşi teoretic sunt închise primarul Ionuţ Pucheanu a adăugat: ”Din punctul meu de vedere nu, dar nu sunt un specialist în exploatat locuri de joacă. Aşa cum au funcţionat până acum cred că pot funcţiona şi de acum încolo, e mai mult o chestie procedurală. Aceleaşi controale au fost dispuse la nivelul întregii ţări, din păcate la noi la Galaţi nu neapărat că ne-au găsit mai în neregulă decât alte municipalităţi, cred că funcţionarii publici din cadrul protecţiei consumatorului au fost ceva mai cu aplomb în aplicarea acestor măsuri, pentru că aceleaşi măsuri şi aceleaşi probleme sunt peste tot în ţară, dar la noi aşa se întâmplă mereu, noi suntem mai cu moţ”.

Prioritatea Pimăriei Municipiului Galaţi de a da un suflu nou flotei Transurb SA, societatea care asigură transportul în comun în municipiul Galaţi, continuă. După ce la finalul anului trecut, parcul auto a fost parţial reînnoit prin achiziţionarea celor 14 troilebuze noi, astăzi (n.r. - 4 aprilie 2018) aleşii locali convocaţi în şedinţă extraordinară au votat două proiecte de hotărâre ce vizează achiziţionarea a 8 tramvaie noi, însă, prioritatea Pimăriei Galaţi este de a înlocui întreaga flotă de tramvaie.
”În urma discuţiilor pe care le-am avut cu reprezentanţii celor de la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud - Est e posibil să ne putem înlocui flota de tramvaie pe care o folosim în momentul de faţă, ceea ce înseamnă că toate tramvaiele pe care le utilizăm în prezent, într-o perioadă de un an, doi sau cât ar dura producerea lor, vor putea fi înlocuite”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.
În prezent, parcul de tramvaie al societăţii de transport public local Transurb SA Galaţi este format din 44 de tramvaie, dar doar 16 dintre ele asigură transportul în comun zi de zi. Anii de fabricaţie a acestora variază între 1957 şi 1988 cu o vârstă medie de 35 de ani, nefiind dotate niciunul conform standardelor europene, de unde rezultă un grad mare de uzură cu necesitatea de a se face eforturi financiare ridicate pentru întreţinere şi reparaţii, consumuri mari de energie electrică şi un confort redus oferit călătorilor. Nu în ultimul rând, pentru a atrage publicul călător către acest tip de transport ecologic este necesară mărirea confortului, a vitezei de deplasare (mobilitate ridicată) precum şi micşorarea consumului de energie şi a poluării fonice, acestea fiind principalele motive pentru care se doreşte a fi reînnoită flota de transport în comun. Tramvaiele electrice ultramoderne, silenţioase ce îşi vor face apariţia pe străzile din municipiul Galaţi vor costa aproximativ 1,5 milioane euro fiecare, sursa de finanţare fiind asigurată din fondurile europene accesate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, pentru care doar 2% din investiţie se alocă de la bugetul local, 13 la sută de la bugetul de stat, iar restul de 85% din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Gălăţenii vor avea sistem de iluminat modern cu tehnologie de tip LED, asta după ce, de mai bine de un an de zile în unele cartiere a lipsit cu desăvârşire şi clasicul sistem de iluminat. În acest sens, pe masa consilierilor locali întruniţi în şedinţă extraordinară miercuri, 04 aprilie 2018, se vor afla două proiecte de hotărâre ce vizează aprobarea indicatorilor tehnico - economici pentru ”Modernizare sistem de iluminat public în cartierul Ţiglina I, II” şi ”Modernizare sistem de iluminat public în cartierul Mazepa”. În Ţiglina I şi II, zonele vizate sunt cuprinse între strada Brăilei - strada Cloşca - bulevardul Marii Uniri - Prelungirea George Coşbuc - strada Brăilei şi, respectiv, strada Brăilei - strada Siderurgiştilor - strada Basarabiei - bulevardul George Coşbuc - strada Brăilei, cu o durată de realizare a investiţiei de 1 an şi pentru care vor fi alocaţi aproximativ 21,7 milioane de lei.
În cartierul Mazepa este vizată aria cuprinsă între străzile Brăilei - Regiment 11 Siret - Prelungirea George Coşbuc - Bulevardul Marii Uniri - Prelungirea Traian - strada Brăilei cu o valoarea a investiţiei ce se ridică la peste 11,9 milioane de lei şi cu o durată de realizare a investiţiei tot de 1 an.
Potrivit documentaţiei, în prezent, sistemul de iluminat public din municipiul Galaţi cuprinde puncte de aprindere, cutii de distribuţie, linii electrice de joasă tensiune, aparate de iluminat, accesorii, conductoare, echipamente de comandă, învechite şi uzate, de peste 40 de ani. Astfel, corpurile de luminat existente vor fi înlocuite cu lămpi de iluminat tip LED ce vor fi echipate cu controllere de telegestiune individuale, va fi implementat un sistem de telegestiune compus din dimming şi telemanagement cu dispecerat unic pentru iluminatul public prin furnizarea de diferite elemente de software/hardware, stâlpii de tip lampadar deterioraţi vor fi înlocuiţi cu stâlpi tip lampadar de tip ornamental şi o reţea LES cabluri tip. Mai mult de atât, se doreşte şi trecerea în subteran a reţelei electrice aeriene.
Cele două proiecte de modernizare a sistemului de iluminat public în cartierele Mazepa, Ţiglina I şi Ţiglina II sunt propuse pentru finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, pentru care doar 2% din investiţie se alocă de la bugetul local, 13 la sută de la bugetul de stat, iar restul de 85% din Fondul European de Dezvoltare Regională. Cele două proiecte însumează o investiţie de 33,6 milioane de lei, adică peste 7 milioane de euro.
Reamintim că, după o licitaţie anulată şi o alta contestată, firma gălăţeană Suntech Service SRL este delegată pentru gestiunea serviciului de iluminat public din municipiul Galaţi, de la finele anului trecut.

Consiliul Judeţean Galaţi (CJ) va construi un pod nou peste pârâul Găunoasa, de pe drumul judeţean 251G, care leagă localităţile Valea Mărului şi Măcişeni, după ce, în urma cu câteva săptămâni, acesta a fost afectat de o surpare de teren. În urma acestei surpări traficul a fost închis pe DJ 251G, folosindu-se astfel o rută ocolitoare provizorie pentru a asigura continuitatea transportului.
Deşi au trecut doar două săptâmâni de atunci, CJ Galaţi nu pierde timpul, iar la ultima şedinţă, consilierii judeţeni au aprobat indicatorii tehnico - economici pentru realizarea acestuia, iar potrivit declaraţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea în curând va fi scos la licitaţie contractul privind lucrările de execuţie. Potrivit documentaţiei, se prevăd lucrări de refacere a sistematizării verticale a terenului şi de refacere a zonei aferente podului, precum şi lucrări de calibrare a albiei, de consolidare şi de apărare a malurilor pârâului în zona viitorului pod.
Referitor la acest subiect, Costel Fotea a mai declarat ” Acest pod a mai fost afectat şi de inundaţiile din 2015, dar acum a fost practic dărâmat complet şi nu se mai poate circula”. Valoarea totală a investiţiei este de 1,5 milioane de lei.
Reamintim că podul de peste pârâul Găunoasa, de pe drumul judeţean 251G, care leagă localităţile Valea Mărului şi Măcişeni, a fost dărâmat din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile şi a gradului de uzură în stare avansată, pe 18 martie 2018, iar la faţa locului s-au deplasat echipe de la Consiliul Judeţean Galaţi.

După mulţi ani în care infrastuctura rutieră judeţeană a avut parte doar de cârpeli şi peticiri, creând astfel o serie de efecte negative pentru traficul auto, mai cu seamă în anotimpul rece şi în perioadele cu precipitaţii abundente, Consiliul Judeţean Galaţi (CJ) a obţinut finanţare europeană pentru modernizarea a încă 85 de kilometri de drum judeţean şi 22 de poduri şi podeţe ce vor fi reabilitate.
Primul tronson vizat este cuprins între: Vârlezi - Tg. Bujor - Umbrăreşti - Viile - Fârţăneşti - Folteşti, (DJ 242), unde vor fi reabilitaţi aproximativ 30,7 km de drum şi 16 poduri mici, cu deschiderea maximă sub 20 m, care asigură continuitatea drumului judeţean DJ 242, peste cursurile de apă locale, din care cel mai important este râul Covurlui. Valoarea totală a investiţiei pentru acest tronson este de 72 milioane lei.
Al doilea tronson vizat este Buciumeni – Nicoreşti – Cosmeşti – Movileni – Barcea (DJ 252). Se vor reabilita 21,5 km de drum şi va fi refăcut podul peste pârâul Caina, din Nicoreşti, cu o valoarea totală a investiţiei de 42 milioane de lei. Al treilea tronson vizat este Matca - Valea Mărului – Cudalbi - Slobozia Conachi - Smârdan (DJ 251), unde vor fi asfaltaţi 28 km de drum între localităţile Matca – Cudalbi şi între localităţile Slobozia Conachi şi Smârdan. Pe acest tronson, vor fi reabilitate cinci poduri, respectiv: podul de pe DJ 251, peste râul Corozel, podul de pe DJ 251, peste pârâul Lozova la Schela, podul de pe DJ 251, peste pârâul Negrea la Schela, podul de pe DJ 251, peste Valea Gheboasei la Smîrdan şi podul de pe DJ 251, peste râul Mălina la Smîrdan. Valoarea totală a investiţiei este de 67 milioane de lei.
Potrivit declaraţiilor preşedintelui CJ, Costel Fotea, execuţia lucrărilor ar putea începe în această vară, în lunile iulie-august 2018. Cele trei tronsoane de aproximativ 85 de km sunt finanţate prin fonduri europene, existând o contribuţie de doar 6,5 milioane de lei de la bugetul Consiliului Judeţean Galaţi.

Politiştii şi jandarmii din municipiul Galaţi şi din judeţ vor avea la dispoziţie echipamente de ultimă generaţie în urma unui protocol de cooperare dintre Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Galaţi, în cadrul Programului „IMPACT”, care să-i ajute la intervenţiile acestora şi care să contribuie la întărirea ordinii şi liniştii publice. Mai exact, secţiile de poliţie din municipiu şi din judeţ Galaţi vor fi dotate cu 70 camere video auto şi 210 microSd-uri cu capacitatea de 64 Gb, 1 imprimantă multifuncţională color A3, 7 imprimante multifuncţionale monocrom A3 şi 9 sisteme de calcul (monitor, unitate centrală, UPS, tastatură şi mouse). În acest sens, consilierii judeţeni au aprobat la ultima şedinţă de CJ un proiect de hotărâre ce vizează ”Operativitatea şi creşterea eficienţei Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Galaţi, prin dotarea cu echipamente destinate efectivelor operative”. Vor beneficia de aceste echipamente cinci secţii de poliţie din municipiul Galaţi, Serviciul Rutier, Secţia 1 Rurală Galaţi, Secţia 2 Rurală Smârdan şi Secţia 3 Rurală Lieşti. Valoarea totală a investiţiei se ridică la 228.000 lei, sume ce vor fi alocate astfel: 202.000 lei către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Galaţi şi 26.000 lei pentru Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Dunărea de Jos” Galaţi".

”Toate astea vin cu scopul de a eficientiza operaţiunea de intervenţie şi de combatere a infracţiunilor din oraşul nostru şi cred că este o investiţie şi o cheltuială care în timp îşi va arăta efectele, în sensul că reduce anumite costuri cu personalul. În acelaşi timp aceste investiţii vin şi în sprijinul cetăţeanului deoarece unităţile de intervenţie vor fi nevoite ştiind că sunt filmate să intervină aşa cum cere legea cu respect pentru cetăţean, respectându-i drepturile şi libertăţile acestuia”, a declarat co-iniţiatorul acestui proiect, consilier judeţean ALDE, Daniel Deaconescu.

Referitor la aceste investiţii, un cuvânt de spus a avut şi preşedintele ALDE Galaţi, Cristian Dima, care a declarat: ”Poate să nu fie la prima vedere o măsură aşa liberală, să te apuci de supravegheat cetăţenii prin municipiu, dar ştim cu toţii că ţine de siguranţa şi în final de reducerea costurilor privind personalul. Una e să ai patrule peste tot prin oraş să păzească ca acum 300 de ani cu bastonul în mână şi alta e să poţi să-i ţii undeva şi să poţi interveni atunci când este cazul şi punctual. Noi considerăm că aceste investiţii sunt în beneficiul municipalităţii”.

Pagina 2 din 13