Claudia PATRICHE

Claudia PATRICHE

Miercuri, 21 Februarie 2018 17:09

Cântarele din pieţe, la control

Serviciul Judeţean de Metrologie Legală (S.J.M.L) Galaţi a efectuat o serie de controale în anul 2017, în ceea ce priveşte asigurarea exactităţii, a uniformităţii măsurilor şi legalitatea mijloacelor de măsurare utilizate în pieţele agroalimentare privind măsurile folosite în tranzacţiile comerciale pentru determinarea maselor. Principalele nereguli au fost lipsa marcajelor şi lipsa sigiliilor acestor mijloace de măsurare. Astfel, în anul 2017 au fost efectuate 687 controale ca urmare a acestor acţiuni de control fiind aplicate un număr de şapte amenzi contravenţionale în valoare de 30.500 de lei.
”S-a avut în vedere sancţionarea operatorilor economici la care s-au găsit situaţii foarte grave.(...) A fost vorba de mijloace de măsurare care nu au fost verificate niciodată de la punerea lor în funcţiune, care au funcţionat 5-6 ani fără a fi verificate metrologic, care nu aveau marcaje, deci era rupt sigiliul metrologic şi la testare dădeau erori. Din păcate, legea nu permite aplicarea de avertismente în cazul acestor controale, nici acum după apariţia Legii Prevenirii”, a declarat Şef SJML Galati: jr.ing. Susanu Lacramioara.
În anul 2017 s-a efectuat verificarea tehnică pentru 2.222 mijloace de joc şi controale la 27 de agenţi economici care preamabalează produse în funcţie de masă sau volum. Tot în 2017, s-a efectuat autorizarea a 10 operatori economici pentru verificare/reparare şi montare a mijloacelor de măsurare.

Gălăţenii vor aştepta autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele în staţii cu refugiu deoarece, începând de miercuri, 21 februarie 2018, municipalitatea a început montarea celor aproximativ 150 de staţii cu refugiu. Locațiile în care a început deja montarea adăposturilor sunt: Trefo, Vultur, Piaţa Energiei 2, Farmacia Hygeia (M 18), Neacşu, Spitalul Judeţean, Micro 19/2 (capăt de linie), Ţiglina I, Mazepa, Potcoava de Aur, Minion – spre Inelul de Rocadă, Sala Sporturilor, Patinoar, Centru, Agenţia CFR, Ţiglina II, Hotel Sofin, Str. Brăilei – Grădiniţa Prichindel, Str. Brăilei – Neacşu, Str. Brăilei – Ţiglina I (spre Coşbuc), Piaţa Energiei (spre Ireg).
O parte dintre aceste staţii cu refugiu au fost donate de către agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza municipiului. Printre cei care au donat se află Hypermarket Shopping City Galaţi cu un număr de 17 bucăţi şi firma de transport Transfero ce a donat un număr de 4 bucăţi. Acestea, vor avea posibilitatea să îşi promoveze elementele de identitate pe toată durata existenţei construcţiei, se arată în comunicatul transmis de Biroul de Presă al Primăriei Galaţi.
”Mulţumim pe această cale firmelor care s-au implicat în demersul iniţiat de Primărie, contribuind la bunăstarea gălăţenilor. Cred că este prima dată când, în Galaţi, pentru un scop comun, mediul privat bate palma cu administraţia publică locală”, a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.
Acesta încurajează gestul şi îndeamnă şi alţi agenţi economici să facă acest lucru: ”Aşadar, pentru toţi agenţii economici din Galaţi care doresc să se alăture acestui proiect este un bun prilej de a-şi promova serviciile şi îi aşteptăm în continuare alături de noi, a mai declarat Ionuţ Pucheanu.

Aleşii judeţului au votat vineri, 16 februarie 2018, în cadrul unei şedinţe ordinare, bugetul judeţului Galaţi, pe anul 2018. Bugetul aprobat de consilierii judeţeni este de 388.176.000 de lei, cu menţiunea că, pe cheltuielile din secţiunea de dezvoltare suma este de aproximativ 35 de milioane de euro. La finalul şedinţei, preşedintele Consiliului Judeţean, Costel Fotea a ţinut să precizeze că este cel mai mare buget pe care l-a avut Consiliul Judeţean de la înfiinţare. De remarcat este faptul că, cele mai mari alocări sunt la Sănătate unde vor fi 20,4 milioane lei faţă de 14,1 milioane lei în 2017, şi la secţiunea de Cultură unde vor fi 36,8 milioane lei faţă de 28,3 milioane lei anul trecut. Aşadar, aşa cum a menţionat preşedintele CJ în nenumărate rânduri, banii vor merge anul acesta mai mult pe Sănătate şi Cultură. ”Sper ca operatorii, cei care vor veni să construiască, să aibă capacitatea să ne cheltuie banii, pentru că asta înseamnă o dezvoltare a judeţului, condiţii mai optime atât pentru sănătate, drumuri şi celelalte domenii, dar şi o dezvoltare economică pe orizontală pentru că înseamnă locuri de muncă, taxe şi impozite locale şi bineînţeles dezvoltă şi economia pentru că oamenii consumă. În momentul de faţă vorbim de cel mai mare buget pe care l-a avut Consiliul Judeţean de la înfiinţare. Aş putea spune că este şi cel mai mare buget alocat pe investiţii, ceea ce ne bucură”, a declarat Costel Fotea.

Bugetul de dezvoltare al CJ este mai mare decât cel al municipiului Galaţi

”Un buget care ne face cinste şi ne onorează pentru că putem vorbi despre investiţii de anvergură în judeţul Galaţi, nu doar de cârpeli. Comparând bugetul din 2018 cu bugetul din anii 2015, 2016, 2017, sumele arată cam aşa: În 2015, Consiliul Judeţean a avut un buget de 248.653.000 de lei, în 2016 a avut un buget de 265.000.000 de lei, în 2017 a avut un buget de 255.000.000 lei de lei, iar în anul 2018 are un buget de 388.176.000 de lei.(..) Pe cheltuielile secţiunii de dezvoltare este prinsă o sumă de aproximativ 35 de milioane de euro, ceea ce nu a mai avut Consiliul Judeţean, lucru care mă bucură. Şi, dacă acum un an de zile sumele pe investiţii erau mai mici, ne face să fim încrezători că vom implementa proiectele aşa cum le-am promis cetăţenilor. În 2017, cheltuielile cu bunurile şi serviciile erau de 57%, în 2018 la cheltuielile cu bunurile şi serviciile avem doar 44%, în 2017 aveam cheltuieli de personal de 25%, în 2018 avem 17%, în 2017 aveam cheltuieli cu investiţiile de 18%, în 2018 de 39%. Pe investiţii ne-am axat cel mai mult. (...) Aceste sume de investiţii vin şi din proiectele pe care le are Consiliul Judeţean deja contractate pe fonduri europene, pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi alte surse atrase, ca atare, în 2018 bugetul este optimist şi sperăm ca spre sfârşitul anului să putem spune că este «wow», pentru că în afară de sumele astea atrase vom mai avea şi alte sume atrase în cursul anului 2018 ceea ce mă face să cred că în 2018, la sfârşitul anului, suma cu cheltuielile pe investiţii va fi mult mai mare. În momentul de faţă am luat în calcul doar contractele şi banii existenţi, nu am luat în calcul şi contractele pe care urmează să le semnăm într-o săptămână două, sau sumele care mai urmează să vină la bugetul CJ din fonduri europene sau alte surse. Ca atare, vorbim în momentul de faţă de o sumă certă”, a explicat Costel Fotea.
Cu toate acestea, consilierii PNL s-au abţinut de la votul pentru buget invocând că sunt prea mulţi bani pentru agrement şi mai puţini pentru drumurile judeţene. Nemulţumirea lor fiind legată de o serie de sume prevăzute în buget pentru Balta Zătun şi pentru un studiu de fezabilitate al parcului de aventură de la Gârboavele.

 

Când vine vorba de împărţirea finanţărilor nerambursabile de la bugetul local al judeţului Galaţi, măsura nu poate fi aceeaşi pentru toate sectoarele de activitate. De departe, capitolul ”Sport” pare a fi unul din punctele vulnerabile şi unul dintre cele mai disputate subiecte, asta după ce, aşa cum se ştie în ultimele decenii sportul din Galaţi nu a avut sprijin financiar din partea Consiliului Judeţean (CJ). La ultima şedinţă a consilierilor judeţeni, s-au iscat discuţii aprinse pe această temă, unul dintre consilieri, Dorin Butunoiu, fiind nemulţumit de faptul că nu se alocă bani pentru sport, a venit cu un amendament ”făcut pe genunchi” - după cum l-a catalogat preşedintele CJ, Costel Fotea - cu doar o oră înainte de începerea şedinţei, în condiţiile în care bugetul a fost în dezbatere publică timp de două săptămâni. Indignat de replica consilierului ”Pentru că v-am aruncat o minge la fileu”, preşedintele CJ a declarat că îşi doreşte să sprijine financiar entităţile sportive din municipiu şi din judeţ, dar, doar în baza unui regulament bine pus la punct.

Sportul din mediul rural, o prioritate

Potrivit declaraţiilor preşedintelui CJ, Costel Fotea, prioritatea va fi reprezentată de sportul din mediul rural: ”Credeţi-mă că sunt unul dintre fanii sportului, sunt unul dintre oamenii care îşi doreşte foarte mult să finanţeze sportul gălăţean, dar nu pot să aloc o sumă de 50.000 de lei, sau 100.000 de lei, fără să am un regulament clar. Trebuie să ştim ce finanţăm, ce înseamnă ca şi cluburi, pentru că nu poţi să finanţezi doar fotbal, nu poţi să finanţezi doar handbal, hockey, trebuie să aloci surse de bani pentru toate sporturile. Aşa cum am promis, o să mă ţin de cuvânt şi nu o să-mi încalc niciodată cuvântul, dar prefer să facem un lucru temeinic, decât să aprobăm acum 50.000, 100.000 de lei pentru sport şi să nu ştim care sunt criteriile după care le acordăm. Dacă reuşim să facem un regulament care să fie funcţional şi să fie bazat pe nişte criterii după care să acordăm aceste sume sportului, cu mare drag îmbrăţişez sportul, şi cele mai mari performanţe în România pe sport le are mediul rural. Nu trebuie să ne îndreptăm doar spre municipiu sau către oraş să finanţăm sportul. Medaliile sunt aduse şi de boxerul de la Pechea şi de halterofilul de la Piscu, şi de cei de la Judo din Tîrgu Bujor.

Un regulament clar până la rectificarea bugetară din iulie

Preşedintele CJ a mai spus: ”Eu cred că avem timp până în iulie, când vom avea rectificare bugetară, să punem la punct un regulament. Credeţi-mă că voi face o comisie din specialişti din cadrul Consiliului Judeţean. Nu am făcut nici o strategie la nivel de judeţ pe sport pentru că nu a venit nimeni cu o propunere concretă. Toată lumea a venit cu «Domnule, vreau bani». Sunt de acord, dăm bani, dar banii ăia trebuie să-i dăm pe nişte criterii. Nu vreau să creadă cineva că sunt obtuz şi nu vreau să dau bani la sport, din contră, dar vreau să fie făcut legal şi vreau să fie făcute nişte criterii, pentru că atunci când sunt făcute nişte criterii nu creezi fricţiuni sau stare de animozitate între două sporturi sau între CJ şi anumiţi sportivi”.

La ultima şedinţă de Consiliu Local, aleşii locali au votat mai multe hotărâri ce prevăd refacerea sistemului rutier şi de regenerare urbană din 5 cartiere importante ale oraşului. Lucrările se vor ridica la aproape 16 milioane de euro, această sumă fiind alocată de la bugetul local şi/sau din împrumuturile deja contractate. Cartierele ce vor beneficia de aceste lucrări sunt : Ţiglina I, Aurel Vlaicu, Mazepa II, Siderurgiştilor Vest şi Micro 20.
În aceste cartiere, ca de altfel în tot municipiul Galaţi, lipsa locurilor de parcare pare să fie una din cele mai vechi probleme datorită creşterii numărului de autovehicule, asta în condiţiile în care locurile de parcare nu s-au modificat, ba din contră multe dintre ele fiind ocupate şi de rable abandonate. O altă problemă la ora actuală sunt sistemele de canalizare, întrucât nu sunt prevăzute suficiente guri de scurgere, iar acolo unde există sunt fie colmatate, fie aflate într-un stadiu avansat de degradare. Pe lângă acestea, construcţiile realizate haotic (garaje, chioşcuri, magazine) ridică iarăşi multe nemulţumiri pentru locuitorii din cartiere.

Vor fi asfaltate chiar şi trotuarele

Lucrările ce vor urma a fi executate vizează refacerea structurii rutiere pe zonele degradate sau cu cedări de fundaţie care vor fi adaptate categoriei străzilor în funcţie de caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare, de traficul rutier astfel încât să se asigure capacitatea corespunzătoare, înlocuirea bordurilor degradate, aşternerea unui covor asfaltic, înlocuirea gurilor de scurgere degradate şi a grătarelor sparte, executarea semnalizării rutiere orizontale şi verticale, refacerea trotuarelor existente cu îmbrăcăminte din beton de ciment aducere la cotă a capacelor de pe căminele existente şi a gurilor de scurgere, resistematizare pe verticală a zonei, refacerea dispozitivelor de scurgere si evacuare a apelor de suprafaţă degradate din zona spațiilor verzi, plantare arbori şi arbuşti.

Care sunt costurile şi în ce constă modernizarea

În cartierul Aurel Vlaicu valoarea totală a investiţiei se ridică la 20,2 milioane de lei cu o durată de realizare a investiţiei de 42 de luni. 6.000 mp pentru parcări noi, 3.000 mp de spaţii verzi, 250 de arbori sunt câteva din investiţiile ce vor da un nou suflu cartierului. Sursa de finanţare fiind bugetul local şi/sau împrumut. 
În cartierul Ţiglina valoarea totală a investiţiei se ridică la peste 21, 3 milioane de lei ( aici fiind vorba de cea mai mare sumă alocată pentru modernizare), cu o durată de realizare la fel ca în cartierul mai sus menţionat, respectiv 42 de luni. De precizat că şi în cartierul Ţiglina vor fi 24.000 mp pentru parcări noi, 12.000 mp pentru spaţii verzi, 250 de arbori ce vor fi nou plantaţi.
În cartierul Micro 20, pe B-dul Dunărea tronson cuprins între Str. Brăilei şi B-dul Galaţi, valoarea totală a investiţiei este una destul de infimă, aceasta ridicându-se doar la suma de 5,2 milioane de lei. Aici, lucrările vor avea în prim plan reţeaua de canalizare, 3.000 mp de spaţii verzi şi doar 60 de arbori noi. De precizat că, pentru refacerea acestui sector este nevoie doar de 18 luni. Sursa de finanţare fiind bugetul local şi/sau împrumut.
În cartierul Siderurgiştilor Vest, zona delimitată de bulevardul Siderurgiştilor şi străzile Gheorghe Doja, Fagului şi Energiei, valoarea totală a investiţiei este 11, 6 milioane de lei. 7.500 mp pentru parcări noi, 2.000 mp suprafaţă spaţii verzi. Durata totală a investiţiei este de 42 de luni, iar sursa de finanţare o reprezintă bugetul local şi/sau împrumut.
Cel de-al 5-lea cartier ce va fi modernizat este cartierul Mazepa, zona delimitată de străzile Brăilei, Roşiori, Regiment 11 Siret şi bulevardul Marii Uniri. Aici proiectul prevede amenajarea a 3.000 mp de parcări noi şi 3.600 mp de spaţii verzi cu o durată de realizare a investiţiei tot de 42 de luni şi sursa fiind bugetul local şi/sau împrumut.

Va fi sau nu lumină în cartiere

Aleşii locali au aprobat şi documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii şi indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea sistemului de iluminat public în cartierele Mazepa, Ţiglina I şi Ţiglina II. Principalele probleme sunt reţelele electrice subterane, învechite, şi uzate, de peste 40 de ani, după cum se arată în documentaţie. Sursa principală de finanţare pentru modernizarea sistemului public de iluminat sunt fondurile europene.
În Ţiglina I şi II, zonele vizate sunt cuprinse între strada Brăilei - strada Cloşca - bulevardul Marii Uniri - Prelungirea George Coşbuc - strada Brăilei şi, respectiv, strada Brăilei - strada Siderurgiştilor - strada Basarabiei - bulevardul George Coşbuc - strada Brăilei. Durata de realizare a investiţiei este de 1 an, iar sursa de finanţare fiind: 2% de la bugetul local, 13% bugetul de stat şi restul de 85% din Fondul European de Dezvoltare Regională.
În cartierul Mazepa este vizată aria cuprinsă între străzile Brăilei - Regiment 11 Siret - Prelungirea George Coşbuc - Bulevardul Marii Uniri - Prelungirea Traian - strada Brăilei. Valoarea investiţiei se ridică la peste 11,9 milioane de lei, cu o durată de realizare a investiţiei de 1 an, sursa de finanţare fiind aceeaşi de mai sus.

Consilierii judeţeni au aprobat vineri, 16 februarie 2018, noua organigramă şi statul de funcţii pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ”Sf. Apostol Andrei Galaţi. Cele două documente prevăd schimbări benefice pentru funcţionarea unităţii spitaliceşti care duce lipsă de personal de ani de zile. Una dintre cele mai importante modificări ale organigramei prevede suplimentarea cu 44 de posturi la Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI). Potrivit prevederilor unui Ordin al Ministerului Sănătăţii, ATI ar trebui să aibă între 160 şi 192 de posturi, dar până acum erau prevăzute doar 116 posturi. Potrivit noii hotărâri de consiliu, Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă va avea 28 de posturi de medic primar (până acum erau 21 de posturi), la care se adaugă şi crearea unui post pentru un medic psiholog şi a unuia de kinetoterapeut. Posturile de asistent medical debutant/asistent medical/asistent medical principal, cu studii superioare de lungă durată/superioare de scurtă durată, vor fi suplimentate cu 13 posturi, de la 63 la 76 de posturi, iar numărul infirmierelor se va dubla de la 17 la 34. Noua organigramă mai prevede pentru ATI şi crearea unui nou post de îngrijitoare, 2 posturi de brancardier, 1 post de operator de calculator şi 1 post de secretar.
În plus, noua organigramă prevede şi transformarea unor posturi de medic rezident în medic specialist, a unor posturi de medic specialist în medic primar, introducerea unui nou post de medic specialist nefrologie la Centrul de Hemodializă, dar şi promovarea prin transformarea posturilor pentru un număr de 58 salariaţi.

Aleşii locali au aprobat acordarea titlului de ”Cetăţean de Onoare al municipiului Galaţi” doctorului Gheorghe Bugeac. ”Domnul Gheorghe Bugeac merită toată atenţia societăţii gălăţene şi răsplătirea tuturor eforturilor sale pentru propăşirea spirituală şi materială a oraşului nostru, implicându-se, în mod deosebit, în viaţa medicală fiind doctor zeci de ani la Spitalul Judeţean, membru al Societăţii de Medicină Nucleară din 1992, cel care a înfiinţat primul Laborator de Medicină Nucleară din Moldova şi a introdus ecografia în judeţul Galaţi”, se arată în expunerea de motive care a stat la baza hotărârea de consiliu local.
Titlul de cetăţean de onoare se acordă cetăţenilor oraşului care au adus un aport deosebit în evoluţia oraşului prin activităţi deosebite pe plan cultural, economic, ştiinţific, iar efortul este „răsplătit” prin acest titlu.

Lista primarului Ionuţ Pucheanu de reabilitare a infrastructurii de cartier, prin refacerea completă a trotuarelor, asfaltarea străzilor, aleilor şi crearea de locuri de parcare continuă. Astfel, proiectul de hotărâre pentru modificarea H.C.L. nr. 215/27.04.2017 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul ”Modernizare str. Siderurgiştilor şi str. 1 Decembrie 1918” urmează a fi aprobat la următoarea şedinţă, pe 15 februarie. Proiectul a fost demarat de către edil încă din vara anului 2016, este vorba despre modernizarea străzilor Siderurgiştilor şi 1 Decembrie 1918, care constituie una dintre axele importante ale oraşului. După cum se ştie, până la acest moment lucrările de reabilitare au fost executate în cartierele Ţiglina I şi Mazepa II, în proporţie de 25 la sută. Acestora li se vor alătura alte şase zone importante ale oraşului. Este vorba despre I.C. Frimu (pe porţiunea cuprinsă între Siderurgiştilor, 1 Decembrie, Aurel Vlaicu şi George Coşbuc), Micro 38, Micro 39A, B şi C şi o parte din cartierul Micro 13.

Faţă de 2016, traficul naval pe Dunărea maritimă, prin canalul Sulina, a crescut în 2017 cu 5,2% la numărul de nave şi 14,2% la tone marfă, potrivit directorului Administraţiei Fluviale Dunărea de Jos (AFDJ) Galaţi, Dorian Dumitru.
"Tot timpul anului s-a asigurat o adâncime de minimum 25 de picioare, mai mult decât recomandă Comisia Dunării, de minimum 24 de picioare. Adâncimea s-a realizat prin intervenţiile cu draga 'Dunărea Maritimă', cu care s-a realizat în tot anul 2017 un volum de dragaj de aproape 670.000 mc, în valoare de 2,67 milioane euro. Tot cu această dragă am acţionat şi în portul Constanţa, unde am realizat un volum de dragaj de aproape 110.000 mc, în valoare de aproximativ 410.000 euro", potrivit lui Dorian Dumitru.
Directorul AFDJ Galaţi a mai spus că au fost asigurate în condiţii optime semnalizarea şi serviciul de pilotaj pe sectorul maritim al Dunării şi că s-au efectuat dragări în valoare de 1,4 milioane euro.
"Chiar şi în aceste condiţii, pentru o perioadă de circa 120 de zile, vara trecută, şenalul navigabil, în anumite puncte critice, nu a avut adâncimea minimă admisă, de 2,5 metri, motiv pentru care în acest an AFDJ Galaţi şi-a propus să demareze mai devreme decât de obicei lucrările de dragaj, fără a aştepta o scădere accentuată a cotelor Dunării", a declarat Dorian Dumitru.

Miercuri, 07 Februarie 2018 15:17

AFDJ şi-a reînnoit parcul de nave

 

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a ieşit într-o conferinţă de presă pentru a face publice achiziţiile anului 2017 în ceea ce priveşte reînnoirea parcului de nave. Astfel că, unul din cele mai importante proiecte de achiziţie al AFDJ a fost contractul încheiat între Şantierul Naval Damen Galaţi şi Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi ce a avut ca obiect construirea primei nave-remorcher finanţată de la bugetul de stat, prima de altfel, după anul 1990 construită la şantier pentru AFDJ. Remorcherul ASD 2810 este un remorcher de manevră maritim - portuar de înaltă performanţă şi cu un design modern. Nava este proiectată pentru remorcare la cârlig, remorcare cu vinci şi operaţiuni de împingere. Propulsia navei este asigurată de două motoare principale cu pornire electrică şi două unităţi de propulsive şi guvernare active cu elice cu pas fix în duze, montate la pupa navei. Cu ajutorul acestora, nava atinge o viteză de 12.9 km şi tracţiune la punct fix de 58tf.

2 pilotine maritime au fost deja recepţionate

O altă investiţie importantă a fost recepţia pilotinei maritime ” Irina ”- navă destinată asigurării activităţii de pilotaj, respectiv transportul piloţilor la bordul navelor maritime ce va fi exploatată, în principal, în bară Sulina, pe sectorul romanesc al Dunării maritime şi în zona costieră a Mării Negre. Valoarea contractului a fost de 1.873.000 lei, exclusiv TVA. Nava a fost proiectată şi construită astfel încât este capabilă să opereze în condiţii meteo severe, respectiv la valuri mari (gradul de agitaţie al mării 4, înălţimea valurilor 1,25-2,5 m pe scală Douglas), precum şi la o forţă a vântului de 5-6/ 29-49 km/h pe scală Beaufort. Mai mult, la sfârşitul anului trecut în luna decembrie a fost recepţionată şi nava ”soră” ANDREEA M- navă destinată asigurării activităţii de pilotaj, respectiv transportul piloţilor la bordul navelor maritime ce va fi exploatată, în principal, în bară Sulina, pe sectorul romanesc al Dunării maritime şi în zona costieră a Mării Negre. Pilotină are trei membri de echipaj şi poate transportă un număr de şase piloţi. Nava a fost proiectată şi construită astfel încât este capabilă să opereze în condiţii meteo severe, respectiv la valuri mari (gradul de agitaţie al mării 4, înălţimea valurilor 1,25 - 2,5 m pe scală Douglas), precum şi la o forţă a vântului de 5-6/ 29-49 km/h pe scală Beaufort. Valoarea contractului a fost de 1.900.000 lei, exclusiv TVA, iar durata de execuţie a navei a fost de 10 luni.
Referitor la cele două pilotine maritime, directorul Adminitraţiei Fluviale Maritime (AFDJ) Galaţi, Dorian Dumitru a declarat:” Fondurile din care s-au construit aceste pilotine, sunt fonduri proprii, din fondul de dezvoltare constituit din amortisment. Primele nave contractate şi achiziţionate de AFDJ din 1990 până în 2017.”
Tot la capitolul nave ce au fost deja recepţionate se află şi Barja Tanc 500 tone- navă fluvială, nepropulsată, cu echipaj permanent ce are corpul construit din oţel. Nava are o capacitate de depozitare de 500 de tone şi este prevăzută cu compartimente de stocare separată, pentru două categorii de motorină: cu scutire de la plata accizei - pentru navigaţie şi cu acciza plătită, necesară asigurării funcţionării instalaţiilor de încălzire, amplasate la bordul navelor.
Barja tanc este echipată cu instalaţie de ambarcare/livrare combustibil, prevăzută cu skid şi echipamente de măsurare ce asigură determinarea cu precizie ridicată a cantităţilor de combustibil stocate la bord. Valoarea contractului a fost de 5.320.000 lei, exclusiv TVA, iar durata de execuţie al navei a fost de 11 luni.
”Este o navă pe care noi o folosim ca navă depozit pentru combustibil, combustibil folosit pentru navele care se află în exploatare”, a declarat directorul AFDJ referitor la nava Barjă Tanc.

Remorcherul maritim FARUL urmează să intre în dotarea AFDJ

”Remorcherul Farul nu am reuşit să-l recepţionăm în cursul anului 2017, dar are termen de livrare până în Aprilie 2018. Cu acest remorcher am reuşit anul trecut să facem probele pe mare la Constanţa, nava s-a comportat foarte bine, a declarat directorul AFDJ, Dorian Dumitru.
Remorcherul maritim FARUL a fost construit de către B.V. DAMEN SHIPYARDS Gorinchem. Valoarea contractului a fost de 22.550.000 lei, exclusiv TVA, iar termenul de livrare a navei este de 12 luni. Nava a fost proiectată şi construită sub supravegherea societăţii de clasificare BUREAU VERITAS, iar structura corpului permite remorcherului navigaţia prin gheaţă subţire compactă şi gheaţă spartă cu sloiuri de grosime până la 20 cm.

O pilotină fluvială urmează să fie recepţionată

”Avem în anul 2018 până în luna iunie de recepţionat o pilotină fluvială, valoarea unei pilotine fluviale este de 1.600.000 de lei, este cu un singur motor, spre deosebire de cele maritime, iar în lista pe 2018 am mai introdus încă două pilotine fluviale tot cu un singur motor. Sperăm ca la sfârşitul anului 2018 să avem ori 3 pilotine, ori una şi în primul trimestru din 2019 să fie gata şi celelalte pe care le achiziţionăm anul acesta, depinde de modul cum se va derula procedura de achiziţie, a mai declarat Dorian Dumitru.

Pagina 7 din 13