Ioana Tanase

Ioana Tanase

Furnizarea şi distribuţia de produse lactate, produse de panificaţie şi fructe (lapte, corn sau mere) în cadrul Programului pentru şcoli al României, aferent anului şcolar 2019-2020, a demarat cu greu în judeţul Galaţi. La aproape o lună de la începerea anului şcolar, elevii gălăţeni au primit produsele aşteptate cu mare nerăbdare, în special în mediul rural. Motivul întârzierii a fost dat de desfăşurarea groaie a procedurilor de achiziţie derulate de Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice - SICAP. În acest context, CJ Galaţi a încheiat abia în luna octombrie acordurile cadru cu firmele care au câştigat licitaţia care a fost împărţită în 9 loturi, cu o valoare totală a achiziţiei de 9.312.270 lei fără TVA.

Drept urmare, firmele care vor distribui lapte sau iaurt, corn sau biscuiţi sunt: Lot 1 - Zona Galaţi - Vânători - Produse de panificaţie Alpine SRL Brăila, iar Lot 2 - Zona Tecuci - Produse de panificaţie, Lot 3 - Zona Pechea - Produse de panificaţie şi Lot 4 - Zona Tg. Bujor - Produse de panificaţie au fost adjudecate de Vel Pitar. Pentru produse lactate: Lot 5 - Zona Galaţi - Vânători, Lot 6 - Zona Tecuci, Lot 7 - Zona Pechea, Lot 8 - Zona Tg. Bujor licitaţia a fost câştigată de societatea AGRO-PAN-STAR SRL Covasna. Lotul 9 - Fructe, mai exact mere, a fost atribuit firmei Pol Fruct SRL Ploieşti.

Cu fiecare ieşire publică, preşedintele Klaus Iohannis demonstrează că nu vrea altceva decât să readucă justiţia sub cizma serviciilor secrete şi a influenţelor politice. Acuzaţia a fost lansată luni, 14 octombrie 2019, de către Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO).

„Intenţia declarată a Preşedintelui Iohannis de a “rezolva“, adică a desfiinţa, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), desfiinţare dorită şi de o serie de partide, demască adevăratul obiectiv al acestora, de restauraţie a controlului serviciilor de informaţii şi a politicului asupra justiţiei. SIIJ a fost şi este susţinută de către magistraţii corecţi care au văzut şi luat poziţie atât împotriva presiunilor şi abuzurilor făcute de DNA asupra judecătorilor şi procurorilor, cât şi împotriva presiunilor serviciilor de informaţii şi ale politicului asupra justiţiei. Numirile în conducerea Parchetului General, DNA şi DIICOT sunt toate politice, implicând decizional numai ministrul justiţiei şi Preşedintele României, ambii oameni politici. Ca o paranteză, în acest moment toate aceste trei parchete au conducere interimară, ceea ce le face şi mai controlabile de către Preşedinte. Amintim că procurorul-şef DIICOT a fost forţat să demisioneze la presiunea Preşedintelui României, presiune pe care asociaţii ale magistraţilor, care pretind că apară independenţa procurorilor şi a justiţiei, au ignorat-o deplin.

La DNA a existat, într-un mod total lipsit de transparenţă, un serviciu special pentru anchetarea magistraţilor, care era sub comanda procurorului şef al DNA, numit politic. Condiţia de accedere a unui procuror în DNA, şi implicit în acest serviciu special, era de minim 6 ani experienţă (din care 2 erau anii stagiaturii, deci 4 ani efectiv lucraţi că procuror definitiv) şi un interviu complet netransparent cu procurorul şef DNA, numit politic. S-a ajuns astfel că procurori de la parchete de pe lângă judecătorii, fără experienţă, care au promovat la DNA în baza unui interviu netransparent şi lipsit de obiectivitate cu un procuror-şef numit politic, să investigheze magistraţi pentru infracţiuni de competenţa DNA. În acelaşi timp, în rest, pentru cea mai măruntă infracţiune magistraţii trebuie să fie investigaţi, conform legii, de procurori cu grad minim de parchet de pe lângă curţile de apel. La această lipsa de experienţă a procurorilor din DNA, care i-au anchetat pe judecători şi procurori, s-a adăugat cooperarea subterană şi în afară legii dintre DNA şi SRI în urma căreia, pentru a se da exemple şi a “băga frica” în magistraţi, se punea presiune pe unii dintre ei prin dosare fabricate soldate deja cu eşecuri răsunătoare.

Dată fiind această stare de fapt, care a creat o evidenţă şi incontestabilă presiune asupra procurorilor şi judecătorilor, la propunerea magistraţilor s-a înfiinţat SIIJ ca o secţie în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aflată la vârful ierarhiei parchetelor, sub controlul Procurorului General, dar care să ofere atât criterii clare şi transparente de profesionalism pentru procurorii ce vor face parte din secţie, cât şi garanţii pentru excluderea oricărei implicări politice în numirile din cadrul ei. Astfel, dacă în cadrul serviciului special pentru anchetarea magistraţilor din cadrul DNA puteau promova procurori cu 6 ani experienţă şi grad de judecătorie, în SIIJ pot promova numai procurori cu minim 18 ani experienţă şi grad minim de curte de apel. Dacă în DNA, şi implicit în cadrul fostului serviciului special pentru anchetarea magistraţilor din cadrul DNA, puteau intra procurori în baza unui interviu netransparent cu procurorul şef, numit politic, accederea în SIIJ se face în baza unui interviu în faţă unei comisii formată exclusiv din membri CSM, interviu care este transmis live. Dacă în cadrul serviciului special pentru anchetarea magistraţilor din DNA nu se cunoaşte nici azi cine au fost procurorii care au activat în cadrul lui şi ce grad profesional aveau, numele procurorilor ce activează în cadrul SIIJ este public.

Aceste criterii, precum şi altele pe care le găşiţi în Legea 304/2004, au fost gândite tocmai pentru a stopa orice presiuni asupra magistraţilor cinstiţi şi corecţi, dar în acelaşi timp pentru a garanta românilor că magistraţii care au comis fapte penale vor fi traşi la răspundere penală în mod profesionist, la fel ca orice cetăţean care încalcă legea. Aşadar, subliniem încă odată, nici un om politic nu este implicat în selecţia şi numirea procurorului şef sau a procurorilor din cadrul SIIJ. Cu toate acestea, atât Preşedintele Iohannis cât şi unele partide politice îşi manifestă determinarea să desfiinţeze secţia invocând repetat că funcţionarea acesteia va pune presiune asupra judecătorilor şi procurorilor pentru că s-ar afla sub control politic. Toţi aceşti oameni politici, promotori a unor sloganuri, au datoria faţă de români să explice clar cum o secţie a Parchetului General în care, pentru prima oară, nici un om politic nu are nici un cuvânt de spus cu privire la numirea procurorilor ce o compun, poate reprezenta o presiune asupra magistraţilor şi s-ar afla sub control politic. Să explice clar şi concret cum membrii CSM, singurii implicaţi în numiri, aleşi democratic de judecători şi procurori, vor de fapt să pună presiune asupra acestora folosindu-se de SIIJ, aşa cum aceşti politicieni clamează neîntrerupt.

A face un obiectiv politic, cu precădere de campanie electorală pentru prezidenţiale, din desfiinţarea SIIJ, înseamnă că scopul real al celor ce-l promovează este revenirea justiţiei la anii abuzurilor şi restauraţia controlului serviciilor şi a politicului asupra justiţiei. Nu poţi clama decât ipocrit că doreşti independenţa justiţiei când, de fapt, vrei să controlezi politic toate parchetele şi blamezi necontenit singură structura de parchet aflată complet în afară influenţelor politice. Amintim că Preşedintele Iohannis, în prima şedinţă CSM la care a participat, în 2015, a spus că doreşte includerea Procurorului General în CSAT, idee cu care, culmea, Ministerul Public a fost de acord. Cât timp CSAT este format exclusiv din politicieni şi şefi ai serviciilor de informaţii, aflaţi sub comanda Preşedintelui României, care este şi şeful CSAT, este evident că includerea Procurorului General în CSAT însemna un control total al serviciilor şi politicului asupra parchetelor. Modificările la legile justiţiei, cum sunt numirea conducerii ICCJ de către Secţia pentru judecători a CSM şi nu de Preşedinte, obligativitatea publicării tuturor actelor extrajudiciare care influenţează justiţia (inclusiv protocoalele secrete), înfiinţarea SIIJ şi altele, au fost propuse sau susţinute de către magistraţi tocmai pentru a înlătura definitiv influenţă politicului şi a serviciilor din justiţie.

În concluzie, înfiinţarea SIIJ şi modul în care a fost reglementată organizarea şi funcţionarea acesteia este o garanţie pentru cetăţenii României că vor fi cercetaţi penal de procurori imparţiali şi independenţi şi că vor fi judecaţi de judecători liberi, care se supun numai legii, în afară oricăror presiuni şi influenţe. De asemenea, SIIJ este şi o garanţie că, în conformitate cu principiul constituţional al egalităţii în faţa legii, magistraţii care încalcă legea vor fi traşi la răspundere, la fel ca orice alt român, de procurori independenţi de orice influenţe. Dat fiind că, printre obiective, Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) îl are şi pe acela de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, precum şi a independenţei justiţiei, ne rezervăm dreptul de a prezenţa opiniei publice manipulările şi dezinformarile oamenilor politici, ale presei şi ale unor ONG-uri pe subiecte ce ţin de justiţie, precum şi de a denunţă, ori de câte ori este cazul, acţiunile acestora pentru restaurarea controlului serviciilor şi politicului asupra justiţiei”, se arată în comunicatul AJADO.

Clubul Sportiv Municipal (CSM) Galaţi are un nou director general începând de vineri, 11 octombrie 2019. Numirea a fost făcută prin ordin al Primarului municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu. Noul director este Radu Cosca, om de afaceri şi consilier local ALDE, care îl înlocuieşte astfel pe Dumitru Marius Cosoreanu care a avut statut de director interimar.

"Îmi propun să aduc schimbări în viziunea şi strategia clubului, în primul rând prin dezvoltarea centrului de copii şi juniori la toate ramurile sportive, din cele 9 secţii. În al doilea rând îmi propun atragerea de fonduri financiare în afara celor bugetate de Consiliul Local şi aici mă refer la contracte de sponsorizare, reclamă, publicitate, dar şi prin vânzarea de bilete. Până la urmă noi trebuie să producem un spectacol sportiv la care iubitorii de sport trebuie să participe achiziţionând bilete", ne-a declarat Radu Cosca.

CSM Galaţi este cel mai mare club polisportiv din Galaţi şi a fost înfiinţat în anul 2018 prin hotărârea Consiliului Local al muncipiului Galaţi şi este o institiţie publică de interes local cu personalitate juridică, afiliată la federaţiile sportive naţionale de specialitate. În cadrul CSM Galați funcţionează 9 secţii sportive, 22 de ramuri sportive din care 11 discipline individuale şi 11 discipline pe echipe. Clubul are 318 sportivi legitimaţi, 36 de antrenori specializaţi, 31 de participări la competiţiile naţionale şi 16 sportivi promovaţi în loturile naţionale.

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a iniţiat o procedură de licitaţie pentru achiziţionarea serviciilor de înregistrare sistematică în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor din 215 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din 37 de judeţe. Printre acestea se numără şi trei comune din judeţul Galaţi.
În acest context, ANCPI a publicat în data de 11 octombrie 2019, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SICAP), anunţul "Servicii de înregistrare sistematică în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară a imobilelor Etapa 2 - 215 UAT- uri din 37 de judeţe". Finanţarea acestor servicii este asigurată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional - Proiectul major privind "Creşterea gradului de acoperire şi incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România".
Achiziţiile se desfăşoară pe loturi, fiecare comună reprezentând un lot. Suprafaţa totală estimată a celor 215 loturi este de 1.294.509 de hectare. Procedura va fi finalizată cu încheierea de contracte multianuale/lot pentru o perioadă de 24 de luni. Valoarea estimată este de 169.580.679 de lei fără TVA.
Anunţul a fost publicat şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), astfel încât la proceduri poate avea acces orice operator din ţară sau din străinătate care îndeplineşte cerinţele solicitate de ANCPI. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 25 noiembrie 2019.
Proiectul "Creşterea gradului de acoperire şi incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România" completează obiectivul Programului naţional de cadastru şi carte funciară (PNCCF) prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 ha din 660 UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi 46.933.673 - cofinanţare de la bugetul de stat.
Selectarea UAT-urilor din zonele rurale a fost făcută după următoarele criterii de prioritizare: localităţi care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României; localităţi care implementează ori sunt incluse în proiecte de dezvoltare a infrastructurii în cadrul altor programe; localităţi în care sunt identificate zone cu vulnerabilităţi sociale particulare privind accesul informal la proprietate.
Cele trei localităţi din judeţul Galaţi pentru care au fost demarate procedurile de atribuire sunt: Lieşti - cu o suprafaţă de contractat de 6.215 hectare, Independenţa - 2.174 hectare şi Barcea - 1.736 hectare.

Un parteneriat francofon unic la nivel de judeţ este dezvoltat an de an de Colegiul Naţional "Al. I.Cuza" Galaţi împreună cu Liceul General şi Profesional "Daniel Arnault" din Ribérac, regiunea Nouvelle-Aquitaine, Franţa. Colaborarea dintre cele couă instituţii de învăţământ a demarat în urmă cu cinci ani, astfel că din anul şcolar 2014-2015 elevii colegiului gălăţean au beneficiat de stagii de o lună de zile la familiile corespondenţilor lor francezi, fiind încadraţi în sistemul lor de învăţământ. Mobilitatea de elevi a avut şi continuă să aibă reciprocitate. S-a pornit cu schimburi anuale de 2 elevi ca să se ajungă, în 2019, la 5 elevi stagiari în liceul partener. În luna octombrie a acestui an, Mardaru Bianca, Ciurea Cristina, Grecu Maria Rodica, Sandu Katia Giulya, Pavel Ioan Alexandru de la clasa a X-a F (foto), specializarea filologie bilingv franceză, se bucură de această experienţă inedită.

"În fiecare an, proiectul nostru de pateneriat a înregistrat un real succes. Avantajele pentru elevi sunt numeroase: profitul lingvistic major, integrarea în familii franceze, familiarizarea cu sistemul de învăţământ francez, cunoaşterea altor obiceiuri, a unui stil de viaţă diferit, al unui alt ritm cotidian, dezvoltarea personală şi autonomia pe care o dobândesc departe de familii. Mesajul comun pe care ni l-au transmis elevii noştri este următorul: «Trăim o experienţă minunată, alături de persoane noi, într-o ţară în care nu am mai călătorit. Chiar dacă în primele zile ne-a fost greu, ne-am acomodat repede, iar corespondenţii noştri ne-au devenit cei mai buni prieteni. Sperăm ca pe viitor să avem parte de cât mai multe astfel de proiecte». Nu ne-am limitat doar la schimburile de elevi, ci am dezvoltat colaborarea prin vizitele reciproce de profesori, prin redactarea comună a proiectului Erasmus +KA2 «L’éducation par l’art du cinéma»", ne-a declarat directorul Colegiului Naţional "Al. I.Cuza" Galaţi, prof. Iulia-Maria Chirnoagă.

Toate activităţile derulate sau în curs de derulare au fost şi sunt o reuşită de ambele părţi, datorită implicării profesorilor români şi francezi, directorilor români şi francezi, elevilor, părinţilor acestora şi reprezentanţilor Regiunii Nouvelle-Aquitaine, din partea colegiului gălăţean, responsabil filieră bilingvă francofonă fiind prof. Monica Iancu şi directorul colegiului, prof. Iulia Chirnoagă.

Patru maşini au fost implicate, în dimineaţa zilei de vineri, 11 octombrie 2019, într-un accident rutier petrecut pe DJ 248, în localitatea Vultureşti, au informat reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Vaslui. Din primele verificări ale poliţiştilor rutieri, un autoturism înmatriculat în Galaţi în care se aflau trei persoane, care potrivit martorilor se deplasau la Iaşi, unde mergeau să se închine la moaştele Sfintei Parascheva, pe fondul neatenţiei în conducere a pătruns pe contrasens şi a lovit lateral o maşină înmatriculată în judeţul Iaşi, care se deplasa pe direcţia Iaşi - Vaslui.

"După ce a acroşat maşina din Iaşi, în care se afla conducătorul auto în vârstă de 28 de ani, împreună cu doi pasageri, autoturismul din Galaţi a lovit frontal o maşină din judeţul Vaslui, în care se afla doar şoferul, un bărbat în vârstă de 36 de ani, din comuna Rebricea. În spatele maşinii din Galaţi circula o altă maşină în care se afla doar conducătorul auto, care, dorind să evite carambolul, a ieşit în decor. În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a două persoane din maşina înmatriculată în Galaţi, soţia conducătorului auto şi un pasager şi şoferul maşinii care a fost lovită frontal, cele trei victime fiind transportate la spital. În cauză a fost întocmit dosar de cercetare penală pentru vătămare corporală din culpă", a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui, Bogdan Gheorghiţă.

Conducătorii auto ai maşinilor implicate în accident aveau permisele de conducere valabile şi nu consumaseră băuturi alcoolice. Traficul în zonă a fost afectat, circulaţia efectuându-se, timp de câteva zeci de minute, alternativ, pe o singură bandă de mers, relatează Agerpres.

Ministerul Afacerilor Externe informează că, din datele oficiale furnizate de autorităţile britanice cu privire la implementarea schemei de înregistrare (EUSS), rezultă că, până la finalul lunii septembrie a acestui an, 280.600 de cetăţeni români s-au înregistrat deja pentru obţinerea noului statut (pre-settled şi settled status). Cifrele comunicate de partea britanică, raportate la estimările oficiale privind numărul cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene care locuiesc, muncesc şi studiază în Marea Britanie, arată că aproximativ 64% dintre cetăţenii români au depus cereri de înregistrare prin schema EUSS, fiind a doua cea mai numeroasă comunitate de cetăţeni europeni care a depus cereri de înregistrare.
Încă din debutul procesului Brexit, prioritatea majoră asumată de Guvernul României a vizat protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor români care locuiesc, muncesc sau studiază în Marea Britanie. În acest sens, au fost obţinute asigurări ferme din partea Guvernului britanic şi există în continuare o înţelegere comună cu privire la necesitatea salvgardării statutului cetăţenilor europeni din Marea Britanie în orice circumstanţe, inclusiv în cazul unei retrageri fără acord.
Guvernul României menţine un dialog permanent atât cu autorităţile britanice, cât şi cu instituţiile europene şi statele membre, pentru a asigura o monitorizare cât mai cuprinzătoare a modului de implementare a angajamentelor asumate privind drepturile cetăţenilor.
Obiectivul Ministerului Afacerilor Externe, în perioada următoare, vizează intensificarea campaniei de informare adresată cetăţenilor români din Marea Britanie, în vederea sprijinirii procesului de înregistrare a acestora, pentru a putea beneficia, în continuare, de drepturile dobândite. În acest sens, MAE încurajează toţi cetăţenii români care doresc să rămână în Marea Britanie şi după data retragerii acestui stat din UE să se înregistreze cât mai curând posibil şi să apeleze la sprijinul Ambasadei României la Londra şi a Consulatelor Generale ale României de la Manchester şi Edinburgh pentru asistenţă suplimentară.

Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit joi, 10 octombrie 2019, în şedinţă comună pentru dezbateri şi vot asupra moţiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de premierul Viorica Dăncilă. Parlamentul a adoptat moţiunea: "464 total, numărul total prezent - 399, voturi exprimate - 245, anulate - 3, numărul total de voturi valabil exprimate - 242, din care voturi pentru adoptarea moţiunii de cenzură - 238, contra - 4, abţineri, zero. Ca urmare a faptului că din totalul de 464 de parlamentari au fost prezenţi 399, din care 238 au votat pentru, moţiunea de cenzură a întrunit majoritatea voturilor cerută de Constituţie pentru pentru adoptare", a precizat secretarul Senatului, Marcel Vela, în plen. "Având în vedere rezultatul voturilor exprimate de deputaţi şi senatori, Parlamentul României adoptă moţiunea de cenzură, retrage încrederea Guvernului României prin hotărârea Parlamentului nr. 1 pe 2018. Potrivit art 10 alin. 4, Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunere jurământului de membrii noului Guvern", a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. Viorica Dăncilă a declarat că va rămâne la şefia PSD şi că nu are ce să-şi reproşeze.

Poliţia Rutieră aminteşte că la sfârşitul acestei săptămâni, mai exact sâmbătă, 12 octombrie 2019, vor intra în vigoare ultimele modificări ale Codului Rutier prin care folosirea telefonului mobil la volan va fi pedepsită cu amenzi de peste 1.000 de lei şi chiar cu suspendarea permisului de conducere pentru 30 de zile. În aceste zile au loc acţiuni de prevenţie în trafic, şoferii sunt opriţi pentru a li se atrage atenţia asupra noilor reguli care se vor aplica din 12 octombrie. În timpul conducerii pe drumurile publice a unui vehicul aflat în mişcare, conducătorului acestuia îi este interzisă ţinerea în mână sau folosirea cu mâinile în orice mod a telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcţia de înregistrare ori redare text, foto sau video.

La şedinţa Consiliului Judeţean Galaţi, ce s-a desfăşurat la sfârşitul lunii septembrie 2019, consilierii ALDE Galaţi au propus ca unul dintre obiectivele prioritare ale Galaţiului să fie reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti - Galaţi, în loc de construirea aeroportului la Galaţi. Consilierul judeţean, Adrian Alexandru, în plenul şedinţei, a prezentat opinia ALDE: "Problema nu este dacă ar fi sau nu ar fi bine să avem aeroport la Galaţi, pentru că discuţia nu ar dura nici măcar cinci minute. Dar discuţia ar trebui purtată cu privire la prioritatea investiţiilor din judeţul Galaţi". Adrian Alexandru a subliniat faptul că acest proiect cuprins şi în Masterplanul de Transport, dacă s-ar realiza ar reduce considerabil timpul de deplasare până în Bucureşti.

Întrebat despre această propunere expusă în Consiliul Judeţean, preşedintele ALDE Galaţi, Cristian Dima, a explicat: "Cred că autorităţile administraţiei publice locale trebuie să facă toate eforturile necesare pentru ca Ministerul Transporturilor să prioritizeze această investiţie, date fiind beneficiile pe care le poate aduce. În plus, conform Master Planului General de Transport al României, în anul 2020 vor fi disponibili 2,4 miliarde euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare, iar tronsonul DN04A Bucureşti - Iaşi via Buzău - Galaţi este prioritar. Astfel că, în conformitate cu proiecţia bugetară asumată de Ministerul Transporturilor, în anul 2016 există deja sume gândite special pentru reabilitarea liniei de cale ferată despre care grupul consilierilor ALDE a făcut vorbire. În plus, reamintesc faptul că infrastructura feroviară din România se află în administrarea CFR SA (CFR Infrastructură) companie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Ca partid liberal, ALDE înţelege să susţină o astfel de iniţiativă pentru că ea ajută atât cetăţenii, cât şi toţi operatorii de transport feroviar prezenţi pe această rută. Mai mult, o infrastructură adecvată poate încuraja mediul de afaceri din acest domeniu să facă investiţii pentru siguranţa şi confortul sporit al călătorilor. Astfel, Ministerul Transporturilor poate prioritiza, prin alocare de fonduri, reabilitarea căii ferate Bucureşti - Galaţi. Iniţiativa CJ Galaţi este şi în această speţă una care ar putea să grăbească această investiţie. Modernizarea infrastructurii atât feroviare, cât şi rutiere, către Constanţa a dus la dublarea activităţii economice a judeţului Constanţa. Cred că nu mai sunt necesare argumente suplimentare asupra necesităţii acestei investiţii".

Pagina 1 din 52