Ioana Tanase

Ioana Tanase

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a publicat lista aplicanţilor în cadrul programului Start-up Nation 2018, conform prevederilor schemei de ajutor de minimis. Având în vedere că toate cele 33.514 planuri de afaceri trimise au peste punctajul minim de 50 de puncte, toţi aplicanţii din lista sunt acceptaţi de principiu în vederea verificării administrative şi a eligibilităţii.

Începând de luni, 18 februarie 2019, vor intra în etapa de verificare administrativă şi a eligibilităţii de la RUE 1 la RUE 13.005. Aşadar, vor intra în verificare planurile de afaceri care au obţinut 100 de puncte şi vor avea în vedere crearea a minimum 4 noi locuri de muncă. În ceea ce priveşte restul aplicanţilor, acestea vor rămâne în lista de aşteptare, urmând ca, în cazul în care vor exista renunţări, respingeri, diferenţe de sume care să genereze bugetele necesare, să intre în verificări şi peste RUE 13.005. Lista poate fi descarcată AICI.

Din Galaţi, sunt 724 de aplicanţi, adică aproape dublu faţa de ediţia anterioară a programului (2017) când au fost înregistraţi 358 de aplicanţi.

Domnule Cristache, tocmai ce aţi votat Bugetul de stat pe 2019. La ce pot să se aştepte românii?
Ca parlamentar responsabil, vă spun, încă de la început, că am votat împotriva acestui Buget. Din punctul meu de vedere, pe Buget, scrie mare: Recesiune şi Genocid. Recesiune din cauza măsurilor prociclice şi a creşterii nejustificate a fiscalităţii. Tot ce este entitate economică privată se va feri să facă investiţii în anul 2019. De altfel, vedem deja efectele OUG 114 - inflaţie în creştere, ROBOR în creştere, deşi ne-au promis invers, creştere alarmantă a cursului de schimb valutar, diminuarea rezervelor BNR. Având în vedere că nici Europa nu se simte prea bine, Italia, al doilea partener comercial al României, intrând deja în recesiune, eu cred că a doua jumătate a lui 2019 va fi foarte dificilă. Să dea Dumnezeu să nu fie aşa, dar mi-e că tripleta de aur Dragnea - Vâlcov - Teodorovici ne va servi recesiune pe tavă. Genocid ca urmare a tăierii fondurilor pentru personele cu dizabilităţi. Cu siguranţă, cel puţin în zona rurală, administraţiile publice locale nu vor putea suporta aceste cheltuieli şi vom vedea presa plină de tragedii individuale. Primăriile comunelor din Galaţi aşteaptă, de regulă, începutul anului următor pentru a plăti ultimele facturi din anul precedent. Spre exemplu, anul acesta, abia prin martie vor termina de plătit facturile din noiembrie şi decembrie 2018. Iar Dragnea, ca să se răzbune pe madam Firea, le mai pune în cârcă şi partea de asistenţă socială pentru persoanele cu dizabilităţi. Va fi crunt.

Ce aduce Bugetul pe 2019 pentru Galaţi?
Felul în care s-au făcut alocările pentru Bugetul pe 2019 m-a convins că Galaţiul este ţinta unui experiment politico - economico - social absolut tragic: există o strategie pusă la cale de PSD Galaţi, gândită de europarlamentarul Dan Nica şi vicepremierul Viorel Ştefan, ca judeţul Galaţi să devină printre cele mai sărace judeţe ale României - să rămână la stadiul de subdezvoltare. Pentru că doar aşa îi pot cumpăra pe oameni cu o pungă de făină şi o sticlă de ulei la alegeri. Concret, eu am propus 121 de amendamente, iar majoritatea PSD - ALDE, cea care conduce deopotrivă judeţul şi oraşul, mi le-a respins pe toate, pe motiv că aşa e ordin de sus. Am cerut alocarea a 57,36 de milioane de lei pentru construirea a 61 de creşe, întocmai cu promisiunile electorale făcute de PSD în 2016. În desele mele vizite prin judeţ, una dintre problemele semnalate a fost lipsa creşelor şi grădiniţelor, oamenii neavând cu cine să-şi lase copiii. De asemenea, am solicitat achiziţionarea de ambulanţe în localităţile din judeţ, accesul la servicii medicale de urgenţă fiind o uriaşă problemă. Suma cerută nu era foarte mare - 28,67 de milioane de lei. În total, am solicitat pentru Galaţi doar un sfert din cât vrea să dea Dragnea pentru un program inutil de screening în depistarea carenţelor de Vitamina D. Şi, chiar şi în aceste condiţii, solicitările mi-au fost refuzate, pe motiv că există "ordin de sus". Dincolo de aceste amendamente, e clar că nu se doreşte deloc dezvoltarea judeţului. Toate proiectele au fost blocate. Nu se face nici podul peste Dunăre. Mai ales în contextul în care Tudose (susţinător al proiectului) tocmai ce a plecat la Pro România. Nu mai presează nici PSD Brăila. Nu se face nici aeroportul cu care o să vină Nica în campanie să se laude. Nu se face nici centura ocolitoare a municipiului Galaţi, cu care se tot lăuda Costeluş Fotea. Nu se alocă bani nici pentru modernizarea infrastructurii portuare. Nu se alocă bani nici pentru spitalul regional Galaţi - Brăila despre care se tot discută.

Cum a ajuns Galaţiul în această situaţie de a nu primi niciun fel de finanţare pentru proiectele de infrastructură majore?
E în totalitate vina liderilor PSD. Dan Nica, principalul vinovat pentru starea de subdezvoltare a judeţului, şi-a folosit capitalul de influenţă în scop personal (obţinerea încă unui mandat de europarlamentar) în detrimentul finanţării proiectelor judeţului. De cealaltă parte, Viorel Ştefan face tot posibilul pentru a bloca proiectul podului peste Dunăre, care i-ar distruge, practic, afacerea cu Bacul. Pucheanu, în toată povestea asta, este precum căprioara Bambi pe gheaţă. La un moment dat, a încercat el să se lipească de Firea şi Negoiţă şi să ceară mai mulţi bani pentru oraş, dar, apoi, după ce l-a chemat la ordine Nica, s-a retras ca un laş. E bine de ştiut că în Pucheanu nu poate nimeni să-şi pună baza. Nici nu înţelege, nici nu are influenţa necesară.

În ultima perioadă, aţi fost foarte activ în atacurile dumneavoastră la adresa primarului Pucheanu. Ce aveţi cu el?
Personal, nu am absolut nimic de împărţit cu Pucheanu. Problema mea este că el reprezintă chintesenţa pesedismului: incompetenţă, fudulie, aroganţă, ticăloşie şi un pic de cleptomanie. Poate că nu e la fel de toxic ca jupân’ Durbacă, dar face la fel de mult rău Galaţiului. El este bomboana de pe coliva acestui oraş. Tot ce atinge se transformă în scrum. Galaţiul plesneşte din toate încheieturile: frig în case de îngheaţă pietrele, transport în comun mai rău ca pe vremea lui Ceauşescu, străzi de Ev Mediu, oameni care mor cu zile în spitale, maidanezi peste tot, faleza care alunecă în Dunăre. Suntem oraş plasat între trei ape şi nu avem nici măcar un pârlit de ştrand ca lumea, o plajă la care să poată merge oamenii vara. Avem ţevi sparte, cu durată de funcţionare depăşită de câteva ori şi pierderi colosale de apă. Se bat oamenii prin oraş pentru o parcare, în timp ce Poliţia Locală a ajuns să dea amenzi pentru a acoperi golurile bugetare. Şi el cu ce se ocupă? Cu acordarea de contracte sub 200.000 de lei pentru a nu face licitaţie (peste 95% dintre contractele Primăriei), majoritatea către firme prietene sau chiar către finul său. Sau cu paranghelii de milioane de euro care ar trebui să-i facă pe oameni să uite că orasul Galaţi, din perla Moldovei s-a transformat într-o capcană în care sunt prinşi proprii locuitori. Sunt din ce în ce mai mulţi tineri care pleacă din oraş pentru că văd niciun fel de şansă de dezvoltare. Mă uit la Cluj - Napoca, la Oradea, la Timişoara, Arad sau chiar Iaşi şi văd că există progrese. Numai la noi se produce o degradare constantă. Dacă ceva nu se schimbă la alegerile locale din 2020, Galaţiul moare.

Soluţii aveţi?
Absolut. Da. Sunt soluţii generale şi soluţii punctuale. Soluţiile generale se referă la: promovarea oamenilor care ştiu carte în Primărie şi dispariţia celor care sunt acolo doar pentru că au carnet de partid; oamenii cu carte au sarcina de a face proiecte cu fonduri europene (Pucheanu n-a fost în stare să ia nici banii pentru autobuzele hibrid de la Fondul de Mediu, Galaţiul fiind primul oraş exclus); depolitizarea funcţiilor de la companiile şi instituţiile din subordinea Primăriei; deblocarea fondurilor guvernamentale printr-o relaţie directă şi corectă cu Executivul, spre deosebire de acum când Pucheanu nu ştie nici unde e clădirea Guvernului în Bucureşti; distrugerea coteriilor de interese, precum povestea cu podul peste Dunăre care este blocat pentru ca Viorel Ştefan să facă milioane de euro din Bac. Acestea sunt chestiuni macro, de organizare internă şi de raportare la Puterea politică şi executivă. Fie şi numai punerea în aplicare a acestora va aduce beneficii uriaşe oraşului. Dar eu am şi soluţii sectoriale, pentru fiecare problemă punctuală...

Daţi-ne un exemplu. Ce aţi face dumneavoastră cu Transurbul?
Nu cred că trebuie desfiinţat aşa cum susţine Pucheanu, ci trebuie rentabilizat şi modernizat. Cum? În primul rând, afară cu majoritatea celor din personalul TESA - au fie carnete de partid, fie interese divergente faţă de cele ale municipalităţii, pentru că numai cu cai troieni în interior se poate căpuşa o societate. Pasul al doilea îl reprezintă o analiză privind rentabilizarea traseelor din oraş. În opinia mea, Transurbul ar trebui să funcţioneze pe traseele profitabile, iar operatorii privaţi, dacă vor, să le ia pe celelalte. Acum, se întâmplă fix invers. În final, trebuie cumpărate mijloace de transport în comun moderne (cu bani din fonduri proprii, cu bani europeni sau chiar prin împrumuturi). Cu SH-uri nu vom face nicio treabă. În plus, ajungem să plătim mai mult decât dacă le luăm noi prin reparaţiile făcute. Ca să nu creadă cineva că ştiu doar să-l înjur pe Pucheanu. Licitaţia pentru achiziţionarea celor 20 de minibuze noi este un prim pas înainte. Mărunt, dar absolut necesar. Acum, rămâne să vedem că această intenţie a Primăriei - pentru că ne aflăm doar la stadiul de intenţie - se va şi materializa, iar minibuzele vor veni la Galaţi în martie.

Cum aţi rezolva problema podului dintre Galaţi şi Brăila?
Aceea este o chestiune extrem de simplă. Dacă Viorel Ştefan este îndepărtat de la butoane, Guvernul alocă banii necesari pentru ca lucrările să înceapă. Toată documentaţia există deja. De altfel, vă aduc aminte că ministrul Teodorovici a şi spus acest lucru în mai multe rânduri - trebuie doar rezolvată opoziţia politică faţă de acest proiect de la nivel local. Ştiţi care este culmea? Cei de la Brăila vor acest proiect, fostul prim-ministru Tudose chiar mi-a spus că, dacă rămânea în funcţie, demara lucrările la pod. Acesta este cazul ciudat în care există un dezavantaj că PSD Galaţi este mai influent pe lângă Dragnea decât PSD Brăila.

Pentru că a venit vorba de Brăila, cum aţi rezolva dumneavoastră diferendul dintre cele două administraţii locale?
Vă spun sincer că mi-am făcut cruce în momentul în care am văzut explicaţiile puerile ale ambilor primari cu privire la zona metropolitană. Ambiţie de oameni săraci cu duhul. În loc să se pună la aceeaşi masă pentru a vedea priorităţile celor două oraşe, ei se ceartă ca precupeţele în piaţă pe locul în care să se întâlnească. Dacă aş fi primarul Galaţiului, nu aş avea nicio problemă să mă duc la Brăila, să las din orgoliul meu, pentru a rezolva problemele oraşului. Un primar trebuie să fie primul om care slujeşte şi apără interesele celor care l-au votat. Galaţiul şi Brăila au 14 deputaţi şi 6 senatori. Împreună, am putea reprezenta o forţă la nivel parlamentar, dacă s-ar abandona orgoliile prosteşti şi faliile pe criterii politice. Avem câteva priorităţi comune: 1. Atragerea investitorilor prin unirea resurselor celor două oraşe; 2. Realizarea infrastructurii de transport. Eu am iniţiat un proiect legislativ intitulat Autostrada Estului: Bucureşti - Ploieşti - Buzău - Galaţi - Brăila. Speranţa mea este că, atunci când va veni Bugetul la dezbaterea din Parlament, vom obţine măcar fondurile necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate şi că, în 2020, licitaţiile şi lucrarea pot măcar să înceapă. 3. Realizarea podului peste Dunăre, care a fost blocat cu bună ştiinţă de Dan Nica şi Viorel Ştefan.

Toate bune şi frumoase din ce spuneţi. Totuşi, PMP este un partid mic? E fezabil să vă imaginaţi că veţi câştiga alegerile din 2020?
În primul rând, eu cred că PMP va dovedi la europarlamentare, care sunt după colţ, că poate fi principala forţă a Opoziţiei gălăţene. Unde vă dau însă dreptate este că, singuri nu putem bate acest colos reprezentat de PSD. Au prea mulţi bani, prea multe interese, reţelele lor sunt foarte bine puse la punct, deţin Puterea cvasitotală. Există două variante realiste în care Opoziţia poate să elibereze Galaţiul de sub dominaţia lui Nica şi incompetenţa lui Pucheanu: fie se modifică legislaţia electorală şi se revine la alegerea primarilor din două tururi de scrutin, fie Opoziţia desemnează un singur candidat în perspectiva alegerilor locale din 2020. Onest vorbind, prima variantă este dificilă spre imposibilă în actuala logică parlamentară. Aşa că, nu ne rămâne decât ca noi, preşedinţii partidelor de Opoziţie din Galaţi (PMP, PNL, USR, PLUS), să ne punem la aceeaşi masă şi să vedem care este soluţia cea mai bună. Dacă în 2020 mergem divizaţi, tare mi-e că rămânem tot cu Pucheanu sau cu vreo altă marionetă de-a lui Nica. Refuzul de a ne uni ar echivala cu o trădare a intereselor gălăţenilor, un ajutor nesperat pentru PSD. Ştiu sigur că Nica se teme de perspectiva Opoziţiei unite. Dacă ne unim forţele, scăpăm Galaţiul, în 2020, de „ciuma roşie”.

Care ar trebui să fie criteriul prin care să fie ales candidatul comun pentru care dumneavoastră militaţi?
Susţin foarte decis că nu trebuie să fie un aranjament politic, ci un rezultat meritocratic. Merge pe ideea unei cercetări sociologice, în care să fie incluşi toţi posibilii candidaţi şi să vedem care este varianta cea mai bună. Decizia ar trebui luată înainte de europarlamentare. Nu vă ascund faptul că, în perioada următoare, PMP Galaţi va comanda un sondaj de opinie foarte serios, pentru a vedea nu doar cum stăm în perspectiva europarlamentarelor, ci pentru a ne ghidona strategia în pespectiva anului viitor, care este crucial pentru soarta oraşului şi a judeţului.

Dumneavoastră v-aţi dori să obţineţi această susţinere a tuturor partidelor de Opoziţie?
Evident. De aceea m-am şi înscris în competiţia internă din PMP. Am şi anunţat public că aş dori să candidez la Primărie. Nu mă cramponez însă de asta. Dacă e cineva care e mai bine plasat ca mine şi are şanse să câştige alegerile locale, voi fi primul care îl va susţine. Nu sunt un om vanitos sau orgolios - îmi doresc ca oraşul în care trăiesc şi pe care-l iubesc să se schimbe în bine. Vreau ca fetiţa mea, Mara, să rămână aici şi să nu fie obligată să plece spre Bucureşti, Cluj - Napoca sau Iaşi. Când mă bat cu atâta convingere cu PSD, o fac şi pentru viitorul tuturor copiilor noştri. În ceea ce priveşte unitatea Opoziţiei, cred cu tărie că pornirea dialogului între noi este primul şi cel mai urgent pas. Sunt convins că vom descoperi că sunt mai multe lucruri care ne apropie decât cele care ne separă.

S-a vorbit despre o fuziune între PMP şi PNL? Ce se mai aude cu această poveste?
Nu e un subiect de actualitate. Cu siguranţă, eu nu îmi fac planuri în funcţie de PNL la Galaţi. Asta nu înseamnă că nu putem vorbi aceeaşi limbă. Eu oricând mă pot aşeza cu George Stângă la aceeaşi masă şi să stabilim un proiect comun pentru Galaţi. Discut cu oricine din Opoziţie, mai puţin cu Durbacă, omul care a fost precum un cancer pentru acest oraş. Cred că varianta cea mai bună pe acest subiect este să ne auzim după europarlamentare.

Remuneraţiile cuvenite avocaţilor în activităţi desfăşurate în cadrul asistenţei judiciare au fost majorate cu 141% în urma unui protocol încheiat joi, 14 februarie 2019, între Ministerul Justiţiei (MJ), Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) şi Ministerul Public. Potrivit prevederilor protocolului, onorariile sunt minimale, nu pot fi reduse, iar majorarea onorariilor "poate fi efectuată până la dublul limitei minime", în raport de volumul de muncă efectiv sau de complexitatea prestaţiei. De asemenea, s-a extins tipologia prestaţiilor avocaţiale vizate de Protocol, în raport de propunerile barourilor înregistrate la UNBR până la 21 martie 2017, iar enumerarea acestora nu este exhaustivă. "Urmare a întâlnirilor ce au avut loc în zilele de 13-14 februarie 2019, Ministerul Justiţiei, UNBR şi Ministerul Public au semnat Protocolul tripartit privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă judiciară privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală", informează un comunicat al MJ transmis, joi Agerpres.
Negocierile privind încheierea acestui Protocol au fost demarate din anul 2017, urmare a solicitării UNBR de majorare a onorariilor ce fuseseră negociate şi acceptate în anul 2015 prin încheierea Protocolului bilateral al organizaţiei profesionale cu MJ. Potrivit sursei citate, cuantumul onorariilor reflectate în Protocolul a fost stabilit prin raportare la evoluţiile economico-financiare, pe baza creşterii salariului minim pe economie ca valoare de referinţă, ajungându-se la un consens asupra faptului că, onorariile astfel cum au fost stabilite prin Protocolul încheiat în anul 2015, nu puteau fi în măsură să acopere serviciul prestat de avocat, asigurând totodată şi calitatea apărării persoanelor ce sunt nevoite, datorită mijloacelor materiale precare, să apeleze la asistenţă judiciară din oficiu. "Totodată, au fost introduse noi categorii de cereri ce pot face obiectul sistemului de ajutor public judiciar, pentru a acoperi activitatea la care avocatul din oficiu este solicitat a presta serviciul, ţinând cont de solicitările de asistenţă în activitatea desfăşurată de Ministerului Public ce vor fi acoperite din bugetul alocat de acesta", se arată în comunicat.

Plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului a votat joi, 14 februarie 2019, un amendament la legea bugetului de stat pe 2019 care prevede majorarea alocaţiilor pentru copii. Astfel, alocaţiile vor creşte de la 84 la 150 de lei, pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani, şi de la 200 la 300 de lei pentru copii cu vârsta de până la 2 ani, potrivit deputatului PNL Robert Sighiartău. Majorarea va intra în vigoare de la 1 martie 2019. Sumele necesare vor fi incluse în bugetul Ministerului Muncii. Amendamentul a fost adoptat cu 123 de voturi pentru, 119 de voturi contra şi o abtinere.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Galaţi au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a fostului primar al Tecuciului, Ţuchel Gerhardt Daniel, fiind acuzat că a prezentat documente false pentru a obţine pe nedrept fonduri nerambursabile. Potrivit comunicatului de presă al DNA, Ţuchel Gerhardt Daniel, la data faptei primar al municipiul Tecuci, judeţul Galaţi, a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Pe lângă acesta, au mai fost trimişi în judecată şi viceprimarul şi secretarul municipiului Tecuci de la acea vreme, Radovei Dănuţ Petrică şi Mitruţ Narciza, la data faptelor viceprimar, respectiv secretar al municipiului Tecuci, judeţul Galaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că în cursul anului 2013, inculpatul Ţuchel Gerhardt Daniel, primar al municipiului Tecuci, beneficiind de ajutorul celorlalţi doi inculpaţi, a depus cu rea-credinţă la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente false şi incomplete în scopul de a obţine în mod injust sume de bani în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă. O parte din documentele false depuse la A.P.I.A., printre care şi o hotărâre de Consiliu Local, au fost emise şi semnate de ceilalţi doi inculpaţi. Prin aceste demersuri, primăria municipiului Tecuci a obţinut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum de 155.838 lei, sumă cu care A.P.I.A. s-a constituit parte civilă în cauză. În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unor bunuri imobile ce aparţin inculpaţilor Radovei Dănuţ Petrică şi Mitruţ Narciza. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Galaţi cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Autorităţile din Galaţi au dispus inspectarea şi verificări ale adăposturilor special amenajate de protecţie civilă din municipiu. Verificările vor viza structura de rezistenţă, instalaţiile de energie electrică, dar şi la instalaţia de filtroventilaţie sau la instalaţiile de apă potabilă şi canalizare. Galaţiul are 145 de adăposturi şi, potrivit Primăriei Galaţi, cele mai multe se află în cartierele Dunărea, Aeroport, dar şi pe str. Siderurgiştilor, str. Furnaliştilor sau str. 01 decembrie 1918. Municipalitatea verifică anual cele 145 de adăposturi începând din anul 2010.

Nici nu şi-au pus bine armele în rastel, după ce pe 31 ianuarie s-a închis sezonul de vânătoare la iepuri, şi iată că pasionaţii de vânătoare pot ieşi din nou la pândă. Ministerul Apelor şi Pădurilor a emis un ordin prin care extinde perioada de vânătoare la specia mistreţ femelă şi purcel până la data de 14 mai 2019, în limita cotelor de recoltă stabilite deja prin ordinul ministrului Apelor şi Pădurii nr. 540/2018. Motivaţia emiterii acestui ordin a avut la bază şi prevederile planului de măsuri pentru combaterea pestei porcine africane (PPA), în condiţiile în care numărul de cazuri de cazuri de mistreţi afectaţi de această boală nu s-a diminuat. "Perioada de vânătoare la scroafe şi purcei de mistreţ s-a încheiat pe data de 31 ianuarie, odată cu cea pentru iepuri, dar astăzi (n.r. - 08 februarie 2019) Ministerul Apelor şi Pădurilor ne-a comunicat ordinul de ministru prin care se prelungeşte perioada până pe data de 14 mai 2019", ne-a declarat directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Galaţi, Adrian Alexandru.

Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) informează că se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie - 09 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 26 aprilie - 09 iunie inclusiv, cu excepţiile prevăzute în legislaţie. Măsura a fost luată în conformitate cu Ordinul comun al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministrului Mediului cu nr. 54/76/2019 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie şi refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2019.

Se interzic:

- pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie - 09 iunie inclusiv;
- pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie - 09 iunie inclusiv;
- pescuitul în scop comercial şi recreativ al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în fluviul Dunărea în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria, pe o durată de 45 de zile, în perioada 15 aprilie-30 mai inclusiv;
- pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 26 aprilie - 09 iunie inclusiv;
- pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în Complexul Razim – Sinoe şi lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie - 09 iunie.

Se interzice pescuitul comercial, recreativ şi familial al speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, după cum urmează:

a) ştiuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 15 martie inclusiv, cu respectarea art. 1 din Ordinul comun al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministrului Mediului cu nr. 54/76/2019 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2019;
b) în mod special, pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", în afara perioadelor de prohibiţie, pescuitul recreativ/sportiv la ştiucă este permis numai cu reţinerea a maxim două exemplare pe zi, care să însumeze nu mai mult de 5 kilograme sau un singur exemplar dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg;
c) în mod special, pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", în afara perioadelor de prohibiţie, pescuitul recreativ/sportiv la crap este permis numai cu reţinerea unui singur exemplar pe zi, care să nu depăşească 5 kg;
d) în mod special, pe valea Iadului de la Baraj Leşu-Stâna de Vale şi pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ/sportiv Dâmboviţa Superioară (Schit Dragoslavele-Baraj Pecineagu), Lac Pecineagu, Vălsanul Mijlociu (Brădetu-Baraj Dobrogeanu), Geoagiu Superior (Izvoare până la Cheile Rămeţ), râul Someşul Cald de la limita zonei de protecţie integrală a Parcului Natural Apuseni, până la confluenţa cu Lacul Beliş, în afara perioadelor de prohibiţie, pescuitul recreativ/sportiv al tuturor speciilor de peşti, este permis numai cu eliberarea tuturor capturilor (catch & release);
e) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota lota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007;
f) coregonul şi lipanul, tot timpul anului;
g) păstrăvul de mare, tot timpul anului;
h) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânel, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv şi din 15 septembrie 2019 până pe 30 aprilie 2020;
h) sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific;
i) racul de munte (Astacus astacus), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 15 iunie inclusiv şi în perioada 15 octombrie - 31 decembrie inclusiv;
j) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie-31 august inclusiv.

În Marea Neagră se interzic:

a) reţinerea, deţinerea şi comercializarea rechinului în perioada 15 martie -15 aprilie inclusiv şi în perioada 15 octombrie - 30 noiembrie inclusiv, în afara acestor perioade este permisă reţinerea şi comercializarea doar pentru exemplarele de rechin pescuite accidental;
b) reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;
c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific;
d) pescuitul gobiidelor, pe o durată de 31 de zile, în perioada 15 aprilie - 15 mai inclusiv;
e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, cu obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din Zona Economică Exclusivă (ZEE).
Perioada de prohibiţie a calcanului este 15 aprilie - 15 iunie inclusiv. Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului.

Prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial şi recreativ al scrumbiei de Dunăre se stabileşte pe sectoare astfel:

a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 26 martie - 04 aprilie inclusiv;
b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 01 aprilie - 15 aprilie inclusiv;
c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Chiciu, km 374,5, pe o durată de 15 zile, în perioada 09 aprilie - 23 aprilie inclusiv;
d) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale de la Chiciu, km 374,5, până la Baraj Porţile de Fier II, inclusiv braţul Gogoşu km 874,8, pe o durată de 20 de zile, în perioada 18 aprilie - 07 mai inclusiv;
e) pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în faţa gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 kilometri în largul mării şi pe un coridor lat de 2 kilometri socotit câte 1 kilometru de o parte şi de alta a axului braţelor Sfântu Gheorghe şi Sulina, în faţa braţului Chilia, lăţimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul braţului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;
f) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setci în perioada 18 aprilie - 27 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";
g) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaş) se pot reţine în vederea valorificării.

"În perioadele de prohibiţie, pescarii amatori mai pot pescui doar în bălţile proprietate privată, iar în judeţul Galaţi, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Galaţi, pune la dispoziţia acestora ferma piscicolă Maţa Rădeanu, aflată în proprietatea asociaţiei. Pentru membrii asociaţiei, taxa pentru pescuit este de 30 lei/persoană/zi, iar pentru pescarii care nu sunt membrii asociaţiei noastre, percep un tarif de 50 de lei", ne-a declarat Adrian Alexandru, directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Galaţi.

A fost aprobată lansarea apelului cu numărul 2 pentru grupul vulnerabil "copii" în cadrul O.S. 8.3 C, atât la nivel naţional cât şi în zona de Investiţie Teritorială Integrată Delta Dunării, "Ghidul Solicitantului - Condiţii specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelurilor de proiecte pentru P.O.R.2019/8/8.1/8.3/C, Grup vulnerabil: copii, din cadrul Axei prioritare 8-Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale, Prioritatea de Investiţii 8.1 - Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale şi de recreare, precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile prestate de colectivităţile locale, Obiectivul Specific 8.3 - Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale" a fost aprobat vineri, 01 februarie 2019, prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, interimar, şi va fi publicat în site-ul programului.
Documentul conţine informaţiile specifice necesare în vederea lansării apelului de proiecte P.O.R.2019/8/8.1/8.3/C Grup vulnerabil "copii", referitoare la specificitatea proiectelor, modalitatea de completare şi de depunere a cererii de finanţare, condiţii de eligibilitate, criterii de evaluare, o descriere a etapelor de verificare, evaluare, contractare a proiectelor. De asemenea, sunt incluse instrucţiuni de completare a Cererii de finanţare de către solicitanţi. Depunerea cererilor de finanţare se face utilizând sistemul electronic - aplicaţia MY SMIS. Pentru pregătirea proiectelor este prevăzută o perioadă de aproximativ o lună de la data publicării Ghidului specific 8.3 C, iar apelul va fi deschis în vederea depunerii cererilor de finanţare o perioadă de patru luni. Apelul este de tip necompetitiv, pe principiul "primul venit, primul servit", bazat pe lista de centre de plasament ce urmează să fie închise elaborată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), în cadrul proiectului SIPOCA 2.

Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) a confirmat că un cutremur cu magnitudinea 3,9 pe scara Richter s-a produs marţi dimineaţa, la ora locală 3:18, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău. Conform INFP, seismul a avut loc la o adâncime de 113 de kilometri, iar cele mai apropiate oraşe de epicentru au fost: Nehoiu (27 km), Covasna (40 km), Întorsura Buzăului (49 km), Târgu Secuiesc (54 km) şi Buzău (60 km). În luna februarie 2019, în România s-au produs cinci cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,2 şi 3,9 pe scara Richter. Anul trecut, cel mai puternic seism a avut loc în data de 28 octombrie, în judeţul Buzău, şi a avut o magnitudine de 5,8 pe Richter, mişcarea tectonică fiind resimţită şi la Bucureşti.

Pagina 1 din 26