Ioana Tanase

Ioana Tanase

Donald Trump, preşedintele Statelor Unite ale Americii, a anunţat că se va întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin în marja summitului G20 care va avea loc la sfârşitul lunii iunie în Japonia, relatează Agerpres. "Mă voi întâlni cu Putin la G20", a spus Trump de la Casa Albă, după ce l-a primit pe preşedintele polonez Andrzej Duda. "Mă voi întâlni cu preşedintele (chinez) Xi la G20. Mă voi întâlni cu mulţi lideri", a adăugat el.
Trump a anunţat acelaşi lucru şi în luna mai, dar Kremlinul a indicat atunci că nu există "un acord" cu privire la o întâlnire bilaterală între cei doi lideri. Ultima lor întrevedere a avut loc la Helsinki, în iulie 2018. Donald Trump, care a promis că va îmbunătăţi relaţiile dintre SUA şi Rusia, a şocat clasa politică americană prin tonul său conciliant faţă de Vladimir Putin.

În Uniunea Europeană au fost selectate opt situri unde vor funcţiona centrele de supercalcul ce vor găzdui primele supercalculatoare europene. Acestea vor ajuta cercetătorii, industria şi întreprinderile din Europa să dezvolte noi aplicaţii într-o gamă largă de domenii, de la conceperea de medicamente şi materiale noi la combaterea schimbărilor climatice.

Întreprinderea Comună pentru Calculul European de Înaltă Performanţă (EuroHPC) a selectat opt situri ale centrelor de supercalcul, din opt state membre, care vor găzdui noile calculatoare de înaltă performanţă. Centrele-gazdă vor fi situate la Sofia (Bulgaria), Ostrava (Republica Cehă), Kajaani (Finlanda), Bologna (Italia), Bissen (Luxemburg), Minho (Portugalia), Maribor (Slovenia) şi Barcelona (Spania). Acestea vor sprijini dezvoltarea de aplicaţii majore în domenii precum medicina personalizată, conceperea de medicamente şi materiale, bioingineria, prognozele meteorologice şi schimbările climatice. În total, 19 din cele 28 de ţări participante la întreprinderea comună vor face parte din consorţiile care vor asigura funcţionarea acestor centre. Bugetul total este de 840 de milioane EUR, cifră care ţine seama şi de finanţarea oferită de UE. Modalităţile exacte de finanţare ale noilor supercalculatoare vor fi prevăzute în acordurile de găzduire care vor fi semnate în curând.

Domeniile de utilizare ale supercalculului sunt extrem de numeroase. Acesta poate, de exemplu, să prevadă evoluţia condiţiilor meteorologice locale şi regionale şi să prezică amploarea şi traiectoria furtunilor şi inundaţiilor, permiţând activarea sistemelor de avertizare timpurie pentru fenomenele meteorologice extreme. De asemenea, acesta este utilizat pentru conceperea de noi medicamente, pentru rezolvarea ecuaţiilor complexe de fizică prin care se generează modele ale proceselor moleculare şi ale interacţiunii unui medicament nou cu ţesuturile umane. Industria aviatică şi cea auto folosesc, de asemenea, supercalculul pentru a efectua simulări complexe şi pentru a testa avioane şi autovehicule în ansamblul lor sau componente ale acestora. În plus, deoarece acestea sunt esenţiale pentru desfăşurarea unor simulări la scară largă şi pentru analizarea datelor, supercalculatoarele sunt o componentă extrem de importantă în dezvoltarea inteligenţei artificiale şi în stimularea atuurilor Europei în materie de securitate cibernetică şi platforme blockchain.

Întreprinderea Comună, împreună cu centrele-gazdă selectate, intenţionează să achiziţioneze opt supercalculatoare: trei precursoare ale calculatoarelor exascale (capabile să execute mai mult de 150 Petaflops sau 150 de milioane de miliarde de calcule pe secundă), care se vor număra printre primele cinci astfel de calculatoare la nivel mondial, şi cinci calculatoare petascale (capabile să execute peste 4 petaflops sau 4 milioane de miliarde de operaţiuni pe secundă). Este de aşteptat ca precursorul sistemelor exascale să ofere o putere de calcul de 4-5 ori mai mare decât sistemele actuale de supercalcul de top din cadrul Parteneriatului pentru tehnică de calcul avansată în Europa (PRACE). Dacă se ţine seama şi de sistemele petascale, se dublează astfel resursele de supercalcul disponibile la nivel european, ceea ce înseamnă că mult mai mulţi utilizatori vor avea acces la ele.

În următoarele luni, se vor semna acorduri cu entităţile-gazdă selectate şi cu consorţiile acestora. Aceste acorduri vor prevedea modul în care se va derula procesul de achiziţionare a calculatoarelor, precum şi angajamentele bugetare ale Comisiei şi, respectiv, ale statelor membre. Se preconizează că supercalculatoarele vor deveni operaţionale în a doua jumătate a anului 2020 pentru utilizatorii europeni din mediul academic, din industrie şi din sectorul public. Toate supercalculatoarele noi vor fi conectate la reţeaua paneuropeană de mare viteză GEANT, la fel ca supercalculatoarele existente în cadrul PRACE. În următoarele zile, acest pas important pentru supercalculul european va fi prezentat de înalţi funcţionari ai Comisiei, cărora li se vor alătura reprezentanţi ai guvernelor naţionale şi ai centrelor de supercalcul implicate.

Propusă de Comisie şi sprijinită de Consiliul UE, întreprinderea comună EuroHPC a fost înfiinţată în noiembrie 2018, cu scopul de a dota UE cu o infrastructură de supercalcul de nivel mondial până la sfârşitul anului 2020. În februarie 2019, întreprinderea comună a lansat primele cereri de exprimare a interesului pentru selectarea siturilor care să găzduiască primele supercalculatoare până la sfârşitul anului 2020. Au fost lansate două astfel de cereri: una pentru entităţile care vor găzdui supercalculatoarele petascale şi una pentru entităţi care vor găzdui supercalculatoarele exascale. Supercalculul este o prioritate-cheie în programul Europa digitală al UE, propus de Comisie în mai 2018 în contextul următorului buget pe termen lung al UE, care include o propunere de 2,7 miliarde EUR pentru a finanţa supercalculul în Europa în perioada 2021-2027. Acest buget va permite întreprinderii comune să sprijine achiziţionarea de supercalculatoare exascale (capabile să execute 1018 calcule pe secundă sau o mie de petaflops) până în 2023, precum şi să dezvoltarea unor aplicaţii de vârf pentru aceste supercalculatoare şi a competenţelor necesare de utilizare a acestora, a anunţat Europa.eu citată de Infocons.ro.

Conform cercetătorilor Kaspersky, s-a descoperit că persoane rău-voitoare se folosesc de anumite funcţionalităţi ale aplicaţiei Calendar pentru a trimite invitaţii nedorite la diferite evenimente, anunţă CERT-RO.

Victimele primesc o invitaţie la eveniment, aceasta este adăugată automat în calendar şi trimite notificări utilizatorului.

În invitaţie se găseşte şi un link către un site pe care se află un chestionar cu premii pe care aceştia le pot câştiga daca îşi introduc datele la final.

Guvernul a adoptat în ultima şedinţă de miercuri, 12 iunie 2019, un act normativ care prevede desfiinţarea centrelor de plasament vechi pentru copiii aflaţi în grija statului. Din 2021 copiii aflaţi sub protecţie socială vor locui în case şi apartamente de tip familial, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

„În şedinţa de guvern de astăzi (n.r - 12 iunie 2019), la propunerea ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Guvernul a adoptat un act normativ prin care se modifică şi se completează Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Principalele schimbări vizează dezinstituţionalizarea copiilor până la finalul anului 2020, încurajarea plasamentului în familie sau la rude, prin acordarea unei indemnizaţii de sprijin, şi interzicerea instituţionalizării copiilor în centre de plasament, aşa cum le ştim în acest moment existente în ţara noastră. Actul normativ adoptat de guvern introduce obligaţia autorităţilor de la nivel local, dar şi a furnizorilor privaţi de servicii sociale, de a închide centrele de plasament de tip vechi sau de a reorganiza serviciile de tip rezidenţial până pe 31 decembrie 2020. După data de 1 ianuarie 2021 copiii vor primi îngrijire adecvată în case de tip familial, unde vor fi îngrijiţi maximum 12 copii în fiecare casă sau în apartamente de tip familial, unde vor fi îngrijiţi maximum şase copii în fiecare apartament”, a anunţat Nelu Barbu, la finalul şedinţei de Guvern.

Actul normativ prevede ca reprezentanţii centrelor de plasament care refuză desfiinţarea acestora riscă amendă între 3000 şi 10.000 de lei.

„Nerespectarea acestei prevederi, anume desfiinţarea centrelor de plasament de tip vechi, va fi considerată contravenţie şi se va pedepsi cu o amendă cuprinsă între 3000 şi 10.000 de lei. De asemenea, prin modificările aduse legii sunt stimulate şi persoanele care doresc să se implice în creşterea şi îngrijirea unui copil separat de familie, prin introducerea unei indemnizaţii de sprijin lunar în cuantum de 400 de lei. Decizia a fost luată după ce s-a constatat în timp că plasamentul în familie sau la o persoană, o rudă, este mai eficient pe termen mediu şi lung pentru copiii separaţi de familie”, a mai precizat Nelu Barbu care a mai spus că actul normativ creşte, de asemenea, indemnizaţia tinerilor care ies din sistemul social.

Câte centre de plasament mai sunt în judeţul Galaţi

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Galaţi mai are în subordine doar două centre de plasament. Este vorba despre Centrul de asistenţă pentru copii cu cerinţe educative speciale şi Centrul de plasament nr. 3 - serviciu de tip rezidenţial pentru copii cu handicap grav, ambele în municipiul Galaţi, iar la Tecuci mai este încă unul, Centrul de plasament Tecuci. În total, în centrele din Galaţi sunt 37 de copii, iar la Tecuci încă 15. Restul copiilor instituţionalizaţi se află în case de tip familial, DGASPC Galaţi deţinând 8 astfel de locuinţe în municipul Galaţi şi una în Tecuci.

După cum ne-a declarat directorul general adjunct - protecţia socială din cadrul DGASPC Galaţi, Ciprian Groza, în vederea respectării legislaţiei, la Galaţi, cel mai greu, dacă nu aproape imposibil, va fi desfiinţarea Centrului de plasament nr. 3 deoarece aici sunt instituţionalizaţi doar copii cu handicap grav şi care ar fi greu de relocat în case de tip familial, căci aceştia necesită supraveghere şi asistenţă medicală permanentă. Cu toate acestea, până la termenul limită prevăzut de lege, autorităţile vor găsi soluţia cea mai bună şi pentru aceşti copii.

Arhiepiscopia Dunării de Jos a organizat, la începutul acestei săptămâni, o amplă activitate misionară şi social filantropică îndreptată către familiile afectate de inundaţii din localitatea gălăţeană Corod. În acest context, 132 de familii din localitatea Corod, judeţul Galaţi, a căror case au fost afectate de inundaţii, au primit ajutoare din partea Arhiepiscopiei Dunării de Jos, constând în produse de igienă: detergent manual pentru rufe şi spălat vase, săpun, clor, spirt, prosoape şi găleţi.
Ajutoarele au fost o completarea a celor oferite în zilele anterioare, atunci când protoieriile Tecuci şi Covurlui, din cadrul Eparhiei Dunării de Jos, s-au mobilizat exemplar şi, pe lângă forţa de muncă a preoţilor şi credincioşilor, au sprijinit persoanele sinistrate prin oferirea de alimente de primă necesitate (apă, pâine, zahăr, făină, mălai, paste, produse lactate, etc.) şi produse pentru curăţarea şi igienizarea caselor afectate (detergent, spirt, dezinfectant, clor, mături, mănuşi, găleţi, foraşe, cizme, papuci, bidinele, lavete, var, etc.).
Părintele protoiereu de Tecuci, împreună cu cei patru preoţi din localitatea Corod au mers cu zece voluntari la casele afectate de inundaţii pentru a împărţi ajutoarele şi a vedea cele ce mai sunt de făcut în continuare pentru rezolvarea acestei grele probleme. Credincioşii s-au bucurat şi au mulţumit pentru sprijinul acordat de către preoţi în aceste momente dificile din viaţa lor. Valoarea totală a produselor ce au fost oferite până în prezent este de 21.000 lei.

Primăria municipiului Galaţi continuă să aplice majorări ale impozitul cu 500% pentru proprietarii care lasă clădirile să se degradeze peste măsură, astfel încât acestea devin un pericol pentru trecători, dar urâţesc şi oraşul. În acest context, pe ordinea de zi a Consiliuli Local ce urmează a se întruni la sfârşitul lunii iunie, vor figura două proiecte de hotărâre privind majorarea cu 500% a impozitului pe terenuri, începând cu anul 2020, pentru terenul situat in Galaţi, str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 53, dar şi pentru clădirea TESA-C4 şi terenul aferent situat în str. Paul Paltanea, nr. 10.

”Codul Administrativ este pentru cetăţeni şi nu urmăreşte politizarea niciunei funcţii publice, şi nici prejudicierea vreunei instituţii fundamentale. Proiectul este susţinut, în forma ce va fi adoptată de Guvernul României, de toate structurile asociative ale unităţilor administrativ-teritoriale şi creează un cadru legal unitar, coerent, clar şi simplificat pentru activitatea administraţiei publice”, a declarat viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în cadrul conferinţei de presă pe care a susţinut-o pe data de 10 iunie, având ca temă proiectul Codului Administrativ. La prezentarea proiectului Codului Administrativ au participat, alături de ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu, şi reprezentanţi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale: Emil Drăghici (preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, primarul comunei Vulcana Băi - judeţul Dâmboviţa), Csaba Boncidai (primarul comunei Pericei - judeţul Sălaj), Alin Adrian Nica (primarul comunei Dudeştii Noi - judeţul Timiş), Aladin Georgescu (preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi), dar şi Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Noul Cod aduce claritate şi eficienţă în administraţia publică, integrând 17 acte normative şi are ca scop îmbunătăţirea serviciilor publice, prin înlăturarea consecinţelor negative semnalate în special de practicieni. Prin adoptarea acestui act normativ se va reglementa administraţia publică centrală, administraţia publică locală, prefectul, instituţia prefectului şi serviciile publice deconcentrate şi va institui reguli specifice proprietăţii publice şi private a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. Tot în Codul Administrativ va reglementa şi statutul funcţionarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administraţia publică şi evidenţa personalului plătit din fonduri publice, răspunderea administrativă, dar şi serviciile publice.

Elaborarea unui Cod Administrativ în România a fost solicitată, pentru prima dată în spaţiul public românesc, de către Asociaţia Comunelor din România, în anul 2004. În perioada 2014 - 2017, proiectul Codului Administrativ a fost definitivat la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), în colaborare cu un grup de lucru interinstituţional, format din preprezentanţi ai mai multor instituţii publice, structurilor asociative ale administraţiei publice, mediului universitar şi organizaţiilor neguvernamentale. Proiectul definitivat în prezent la nivelul MDRAP transpune măsuri prevăzute în documentele strategice asumate de România în contextul condiţionalităţilor ex-ante privind administraţia publică. În urma rundelor de întâlniri bilaterale cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, aceştia şi-au exprimat aprecierea faţă de proiectul realizat.

Ministerul Educaţiei Naţionale a publicat lista candidaţilor care s-au înscris, anul acesta, la concursul de titularizare în învăţământul preuniversitar. Deşi calendarul examenului prevedea ca lista să fie afişată pe 03 iunie 2019, publicarea s-a făcut cu întârziere, adică pe pe 06 iunie. Calendarul acestui concurs prevede că până pe 28 iunie se vor desfăşura probele practice/orale şi inspecţiile speciale la clasă. Proba scrisă a examenului de titularizare va avea loc pe 17 iulie 2019. Potrivit metodologiei de organizare a concursului, profesorii care susţin titularizarea, pentru angajarea pe o perioadă nedeterminată, trebuie să obţină cel puţin nota 7 la examen. De asemenea, înainte de examen, candidaţii care deja predau trebuie să obţină cel puţin media 7 la inspecţia de la clasă. Listele cu candidaţi şi posturile disponibile din judeţul Galaţi pot fi consultate pe site-ul http://titularizare.edu.ro/2019/generated/files/j/index.html#GL.

PRO România a devenit, de astăzi (n.r. - 11 iunie 2016), membru cu drepturi depline al Partidului Democrat European, după ce a avut statut de observator, se anunţă printr-un comunicat de presă al partidului condus de Victor Ponta. Schimbarea statutului s-a produs în urma votului din cadrul Partidului Democrat European.

Partidul Democrat European (EDP), înfiinţat în decembrie 2004, la Bruxelles, este o formaţiune politică ce are o doctrină de centru şi este în favoarea integrării europene. EDP a fost fondat ca reacţie la influenţa crescândă a partidelor eurosceptice în cadrul instituţiilor europene şi a atras partidele pro-europene din grupul Partidului Popular European (PPE), pentru a forma un nou bloc multinaţional de centru.

Conform definiţiei date chiar de unul dintre fondatorii formaţiunii politice europene, François Bayrou, EDP este un partid pentru oamenii care nu sunt nici conservatori, nici socialişti. De la începutul celui de-al şaselea Parlament European, din 2004-2009, EDP a constituit un grup parlamentar comun cu Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), numit Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. Deşi deputaţii ALDE şi EDP continuă să stea împreună, în acelaşi grup parlamentar, cele două partide politice europene rămân entităţi separate.

Conform statutului, Partidul Democrat European se defineşte ca o mişcare politică transnaţională, care intenţionează să construiască o democraţie europeană fixată în valorile comune ale libertăţii, solidarităţii şi educaţiei.

Liberty Steel, companie deţinută de Sanjeev Gupta, parte a gigantului mondial GFG Alliance, şi-a extins astăzi (n.r. - 11 iunie 2019) prezenţa pe piaţa americană a produselor din oţel odată cu achiziţionarea Johnstown Wire Technologies (JWT) din Johnstown, Pennsylvania, cel mai mare producător de carbon şi aliaj de sârmă din America de Nord.

Achiziţia a fost finanţată prin fonduri de capital de grup şi împrumuturi de la PNC Business Credit şi îi oferă companiei Liberty o capacitate importantă de a produce o gamă de produse din carbon şi aliaje de sârmă de înaltă calitate pentru mai multe pieţe, printre care infrastructura, industria auto, furnizorii de utilităţi şi sectorul de consum.

Fabrica din Johnstown are un efectiv de 250 de angajaţi şi va întregi operaţiunile de topire şi laminare pe care Liberty le deţine în Georgetown, Carolina de Sud şi Peoria, Illinois. Împreună cu uzina de procesare a deşeurilor metalice din Tampa, Florida, va cuprinde întregul lanţ valoric al pieţei oţelului din S.U.A..

Spaţiul pe care este amplasată uzina Johnstown are o suprafaţă de 60.000 de metri pătraţi, o istorie de peste 100 de ani de înalte standarde în producţia de oţel, şi un jucător cheie aflat în top 3 companii cu capacitate de producţie capabile să ofere materia primă necesară pentru modernizarea infrastructurii îmbătrânite a Statelor Unite ale Americii - CHQ, electro-galvanizat, aluminizat şi fire de sârmă. JWT deţine în prezent poziţia de lider de piaţă în sectoarele de electro-galvanizare şi aluminizare.

Sanjeev Gupta, preşedinte executiv al grupului GFG, a declarat: "Este o mare plăcere să le urăm bun venit în familia noastră celor 250 de colegi. Integrarea în amonte şi în aval cu fabricarea de produse cu valoare adăugată reprezintă o parte importantă a strategiei noastre în domeniul oţelului din SUA. Adăugarea noii facilităţi specializate din Johnstown consolidează în continuare grupul de fabrici existente la Georgetown şi Peoria". Liberty a intrat pe piaţa din S.U.A. în 2017 prin achiziţionarea fabricii deţinute de ArcelorMittal din Georgetown, urmată de achiziţionarea în 2018 a Keystone Consolidated Industries, inclusiv fabrica principală din Peoria.

Pagina 1 din 40