Comunicat de presă

Comunicat de presă

Podul peste Dunăre devine pe zi ce trece realitate. După mai bine de 20 de ani de poveşti, iată că în mai puţin de doi ani guvernul din care ALDE face parte a reuşit să semneze autorizaţia de construire pentru începerea lucrărilor la podul suspendat peste Dunăre. Este un moment important pentru locuitorii din regiunea Galaţi – Brăila – Tulcea. În urmă cu peste un an şi jumătate, în calitate de secretar de stat, i-am propus premierului de la acea vreme, Sorin Grindeanu, demararea proiectului podului peste Dunăre în cadrul discuţiilor pe care le-am avut. I-am prezentat atunci fostului premier importanţa pe care acest obiectiv o are pentru regiunea noastră, implicaţiile sociale şi economice pe care le are o asemenea lucrare. Mă bucur că un secretar de stat din partea ALDE a fost cel care a pus semnătura pe această autorizaţie de începere a lucrărilor la pod. După 20 de ani este un lucru extrem de benefic faptul că în cele din urmă podul devine realitate. Sunt mândru că un Guvern din care face parte ALDE, un partid liberal, a contribuit la demararea proiectului. Totodată, faptul că regiunea noastră a fost reprezentantă la nivel central de lideri politici responsabili provenind din ambele partide ale coaliţiei de guvernare, a făcut ca acest obiectiv să poată fi demarat. Podul suspendat peste Dunăre va fi al treilea pod din Europa ca deschidere! Odată finalizat, podul va intra în rândul marilor construcţii de acest fel din Europa. Este îmbucurător pentru mine şi colegii mei că ALDE, continuatorul liberalilor din România, contribuie la dezvoltarea ţării, la modernizarea infrastructurii.

Măsurile anunţate de ministrul de Finanţe cu o seară în urmă consider că au fost făcute în pripă, fără o analiză prealabilă. Reacţiile care au apărut în spaţiul public după anunţurile ministrului Teodorovici arată clar faptul că propunerile ministerului nu au fost analizate împreună cu specialiştii din domeniile vizate.
În 2019, pentru a-şi continua creşterea, economia românească trebuie să rămână atractivă pentru investitori, dar şi pentru instituţiile bancare. Suprataxările anunţate de ministrul Teodorovici ridică multe semne de întrebare, având în vedere că vorbim în cazul băncilor de un impozit pus pe o dobândă interbancară.
Pachetul de măsuri propuse de ministerul de Finanţe are potenţialul de a genera slăbiciuni în lanţ şi, probabil, să aibă un impact negativ asupra consumatorului final în domeniile telecomunicaţii, energie bancar, pensii private. În urma acestor modificări pe final de an, vor suferi şi antreprenorii români, inclusiv cei care sunt în discuţii cu mari investitori din străinătate.
Nu pot fi de acord cu măsuri care nu au un studiu de impact realizat şi prezentat public. Asemenea decizii ar trebui să fie luate după o amplă dezbatere publică la care să participe şi reprezentanţii domeniilor vizate.
Instabilitatea legislativă fiscală este o problemă pentru reprezentanţii IMM-urilor şi pentru întreg mediul de afaceri. Modificările legislaţiei fiscale au generat efecte negative asupra IMM-urilor, iar schimbările aduse pe final de an legislaţiei fiscale vor afecta în mod serios mediul de afaceri. Încrederea în sistemul fiscal este o condiţie esenţială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează deciziile de investiţii
Sper ca măsurile anunţate de ministrul Teodorovici să fie puse în dezbatere, să fie discutate, analizate cu specialiştii domeniilor vizate. Reacţiile apărute în ultimele ore ar trebui să ducă la o întâlnire în jurul mesei a Guvernului cu reprezentanţii mediului de afaceri, domeniului bancar, energetic şi al telecomunicaţiilor.

Decizia Transurb de a achiziţiona autobuzele necesare pentru a susţine transportul public pe perioada iernii reprezintă un demers de apreciat şi lăudabil, având în vedere că în anotimpul rece, mai ales în timpul căderilor de zăpadă, gălăţenii caută modalităţi de a ajunge mai uşor şi în siguranţă unde au nevoie. Gălăţenii trebuie să ştie că se pot baza pe infrastructura locală de transport, aceasta fiind capabilă să facă faţă oricărei situaţii apărute. Mă bucur că am avut azi o discuţie pe acest subiect cu primarul Ionuţ Pucheanu, alături de care am discutat despre necesitatea susţinerii unui transport public modern în Galaţi, domnia sa arătându-şi disponibilitatea pentru a susţine acele decizii care sunt în interesul gălăţenilor. ALDE va susţine toate demersurile care se impun pentru ca gălăţenii să aibă acces la un sistem de transport sigur, eficient şi modern, la cele mai înalte standarde. 

Poate pentru unii demersul conducerii Transurb este surprinzător, însă trebuie să avem în vedere faptul că nu ne permitem ca pe timpul iernii sau chiar şi în cazuri speciale să nu existe o soluţie pentru transportul în comun. Acest demers al Transurb nu afectează cu nimic licitaţia desfăşurată de primărie pentru achiziţia de noi mijloace de transport, autobuze electrice şi hibrid. 

Aşa cum am mai spus, achiziţia de mijloace de transport noi este o prioritate pentru dezvoltarea unui oraş. Pentru servicii de transport public de calitate avem nevoie de vehicule la standarde europene. Însă, până când acestea vor ajunge, conducerea Transurb trebuie să întreprindă toate demersurile pentru a nu bloca traficul în Galaţi, pentru a le facilita gălăţenilor deplasarea în oraş. Este adevărat că vorbim despre tramvaie noi în Galaţi care costă în jurul a un milion de euro bucata, dar până ce acestea vor veni şi vor putea fi operaţionale, gălăţenii trebuie să aibă încredere că transportul public e o soluţie viabilă, care oferă condiţii de transport la standarde europene. Este adevărat că e greu să pui pe picior de egalitate un mijloc de transport second hand cu unul care costă un milion de euro sau cu un autobuz hibrid care depăşeşte 300.000 de euro, dar mai ales cu un autobuz electric care de regulă are un preţ mai mare cu 30% sau noile troleibuzele care urmează să completeze parcul de transport în Galaţi, care au şi ele un preţ în jur de 300.000 de euro. 

Din punctul meu de vedere, este lăudabilă  intenţia şi abordarea, precum şi interesul arătat de conducerea societăţii de transport şi grija faţă de cetăţeni în încercarea de a avea întotdeauna în parcul auto un număr de mijloace de transport funcţionale, care să iasă în orice situaţie pe traseu ca rezervă. Aceasta cred a fost intenţia conducerii când a declanşat procedura de achiziţie de autobuze second hand. De asemenea, a contat foarte mult mobilitatea şi independenţa unui autobuz, care spre deosebire de troleibuze şi tramvaie nu e condiţionat de linia de contact sau de şină pe parcursul iernii pentru a putea asigura un grad de mobilitate superior şi garantat. Dacă avem o iarnă grea şi vor fi porţiuni de drum care nu vor putea fi eliberate de gheaţă sau zăpadă în timp util, e posibil să fie probleme cu linia de contact sau cu şina de tramvai, acestea având o stare de uzură, ele fiind aflate în exploatare de foarte mulţi ani. Totodată, să avem în vedere că se pot întâmpla tot felul de accidente, precum ruperea liniilor de contact, blocarea traseului cu zăpadă. Mi se pare corect din partea conducerii să încerce să prevadă aceste situaţii care de multe ori creează impresia că vin pe nepregătite.

Sunt adeptul unui transport modern şi ecologic, dar în acelaşi timp trebuie să fim şi realişti în privinţa anumitor aspecte. Criticile care pot fi aduse Transurb sunt în privinţa faptului că propune achiziţia de autobuze second hand. Achiziţia pentru autobuze moderne, pentru tramvaie şi troleibuze este în derulare, iar aceasta nu va fi sub nicio formă perturbată. Însă, pentru tramvaie care au costuri de milioane de euro este necesară infrastructura adecvată. Pentru troleibuze la fel. Le luăm, dar cum şi pe ce linii le utilizăm? Linia de contact pentru troleibuze trebuie înlocuită pentru că prezintă un grad de uzură ridicat. 

Această situaţie, în care Transurb a lansat achiziţia acestor autobuze, poate fi echilibrată prin achiziţia de autobuze noi. Ele pot participa activ şi sunt extrem de aşteptate de gălăţeni şi desigur o investiţie utilă pentru oraş. Chiar dacă nu intră în categoria autovehiculelor nepoluante, electrice sau hibrid, putem gândi pentru creşterea mobilităţii în orice anotimp şi necondiţionat de vreme, achiziţia de autobuze Euro 6, aşa cum s-a întâmplat şi în Capitală, acolo unde au fost achiziţionate mai multe astfel de maşini. Situaţia generată de Transurb trebuie să fie tratată cu profesionalism şi dezbătută în continuare. 

Personal consider că ar fi indicat ca primăria să poată avea posibilitatea să acorde o susţinere operatorului de transport public. Probabil, pentru a nu mai pune presiune pe bugetul primăriei, operatorul a încercat prin resurse proprii să ia mijloace de transport de calitate, satisfăcătoare şi la un preţ mic.

Având în vedere impactul în spaţiul gălăţean, am luat legătura cu primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, care m-a asigurat, aşa cum a mai făcut-o şi în alte ocazii, că va face toate demersurile pentru a susţine ca acest serviciu să ajungă la standarde europene. Deschiderea arătată de domnul primar Pucheanu o apreciez şi sunt convins că vom găsi soluţii favorabile pentru achiziţia de mijloace de transport noi, la cele mai înalte standarde, pentru a avea un serviciu de transport public de cea mai bună calitate.

Inspectoratul General pentru Imigrări informează cu privire la punerea în aplicare, începând cu data de 9 noiembrie a.c., a Legii nr. 247 pentru modificare și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 7 noiembrie 2018.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.194/2002 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014, în sensul asigurării transpunerii Directivei (UE) 2016/801 a Parlamentului European şi a Consiliului privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaţionale şi muncă "au pair".

Noile modificări legislative privind încadrarea în muncă a cetăţenilor străini pe teritoriul României vizează, în principal, relaxarea condițiilor în ceea ce privește eliberarea avizului de angajare în muncă a străinilor, pentru tipurile de lucrător permanent, stagiar și transfrontalier, prin simplificarea procedurilor de selecție parcurse de către angajatori.

O altă modificare vizează reducerea nivelului salariului de la mediu brut pe țară, la salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Astfel, străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin două ori câştigul salarial mediu brut.

Cetățenii străini care sunt numiţi la conducerea unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în baza unui contract de mandat ori altui document cu aceeaşi valoare juridică, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă fără prezentarea unui contract de muncă, dacă fac dovada mijloacelor de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată în această calitate, cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

De asemenea, străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă în calitate de lucrător"au pair" li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu timp parţial, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că durata timpului de muncă nu depăşeşte 25 de ore pe săptămână. Cuantumul salariului acordat este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, calculat la fracţia de timp lucrată.

 

Taxele pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă/detașare au fost reduse la jumătatefață de valoarea percepută până la data prezentei legi, respectiv de la 200 euro la 100 euro în cazul avizului de angajare pentru lucrător permanent, detașat, transfrontalier, stagiar și de la 50 euro la 25 de euro, în cazul în care angajatorul încadrează în muncă un străin titular al dreptului de ședere temporară pentru studii după absolvirea studiilor sau pentru titularul dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei, precum și în cazul schimbării angajatorului sau a funcției, la același angajator.

Legea aprobată aduce modificări importante şi OUG 194/2002 privind regimul străinilor din România. Astfel, viza de lungă şedere pentru studii poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student, stagiar, elev sau care participă la un program de schimb de elevi sau proiect educaţional.

În cazul studenţilor, solicitarea trebuie să fie însoţită de următoarele documente: dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei Naţionale, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ cu frecvenţă, la o instituţie de învăţământ superior de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, dovada achitării taxei de studii pentru cel puţin un an de studii, dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţinsalariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză.

Pentru străinii care participă la un program de schimb de elevi sau proiect educaţional, este necesar a se face dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizaţia care realizează şi care deţine un spaţiu de locuit, considerat normal pentru o familie din România, sau într-o unitate specială de cazare selecţionată de către organizaţia care realizează activitatea.

Legea stabilește noi condiții pentru străinii intrați în România în baza convențiilor internaționale sau a altor acte normative prin care sunt exonerați de la obținerea vizei, care încalcă reglementările în domeniu migrației, în principal privind încadrarea în muncă.

În ceea ce privește regimul sancționator acesta se completează prin introducerea unor noi contravenții pentru cei care împiedică în orice mod lucrătorii Inpectoratului General pentru Imigrări de a exercita, total sau parțial, controale în medii și locuri frecventate de străini. Valoarea amenzii este cuprinsă între 5.000 și 10.000 lei. 

Noile reglementări  sunt de natură a oferi un regim juridic simplificat categoriilor de străini care desfășoară activități lucrative pe teritoriul României și o gestionare eficientă a fenomenului migraţiei.

Consecvenţa lui Călin Popescu-Tăriceanu în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor a început să deranjeze! În consecinţă i se face un nou dosar de către DNA!
Atenţia opiniei publice din România a fost concentrată în ultimele zile asupra unui subiect a cărui apariţie ridică serioase semne de întrebare. Noul dosar pe numele preşedintelui Senatului şi al ALDE Călin Popescu-Tăriceanu pare a fi semnalul că războiul politic pentru anul 2019 a început. O spun încă de la început: am încredere în Călin Popescu-Tăriceanu şi în nevinovăţia sa!
În ultimele mai bine de 24 de ore am aflat din „surse” ale diverselor canale media ce ar conţine dosarul. Aceste surse sunt mai bine informate chiar decât persoanele vizate. Văd că revine moda brevetată de procurorii DNA de a realiza dosare date „pe surse”, de a transmite informaţii deformate, în aşa fel încât să fie realizată o condamnare publică a persoanei în cauză înainte de a se cunoaşte adevăratele acuzaţii.
De ce spun că acest dosar ridică serioase semne de întrebare. În primul rând, faptele pentru care este acuzat Călin Popescu-Tăriceanu sunt din perioada 2004 – 2008, adică de o perioadă de timp între 10 şi 14 ani. Procurorii îşi aduc brusc aminte de o situaţie de acum aproape 14 ani, despre care s-a mai discutat în spaţiul public tot „pe surse” în 2015, abia acum. De ce abia acum? De ce în actualul context politic? Sunt întrebări legitime pe care ar trebui să ni le punem după ce am văzut cum se fac dosarele în România.
De asemenea, aceste acuzaţii vin după ce timp de 8 ani de zile, preşedintele Senatului a fost ascultat, urmărit şi înregistrat. Tot în acest timp au fost tentative să i se mai fabrice dosare preşedintelui ALDE, dar cu toate acestea instanţa l-a declarat nevinovat.
Cui foloseşte această campanie dusă împotriva preşedintelui Călin Popescu-Tăriceanu? În mod natural, ea serveşte unui candidat la prezidenţialele de anul viitor, unul care şi-a anunţat deja intenţia de a candida sau unuia care urmează să îşi anunţe această intenţie.
În acelaşi timp, acest dosar poate fi văzut ca fiind o nouă încercare de rupere a coaliţiei de guvernare şi de formare a unui nou Guvern tehnocrat. Din păcate, planurile le vor fi date peste cap.
Timp de atâţia ani de zile nimeni din DNA nu s-a preocupat să verifice denunţul la care se face referire, nimeni nu s-a preocupat să verifice ceva legat de implicarea lui Călin Popescu-Tăriceanu. Brusc, apare acest interes în contextul în care Augustin Lazăr este pe făraş de la Parchetul General. Probabil că Augustin Lazăr vrea să demonstreze naţiunii cât e de activ şi cum scoate el un dosar împotriva preşedintelui Senatului după un denunţ din urmă cu 4 ani.
Mizele sunt, cu siguranţă, multe. Una dintre ele ar putea fi aceea de a scădea ALDE, pentru că ALDE e un partid cotat foarte bine în sondaje, care poate să devină un partid important în România. O altă miză ar fi aceea de a-i afecta imaginea lui Călin Popescu-Tăriceanu în încercarea sa de a candida la alegerile prezidenţiale de anul viitor. Prestaţia lui Călin Popescu-Tăriceanu şi faptul că tot mai mulţi români au încredere în el creează tot felul de tensiuni în anumite zone.
Cei care au pus bazele acestui nou dosar pierd din vedere faptul că Tăriceanu nu e Orban, pe care poţi să îl şantajezi cu dosare. Călin Popescu-Tăriceanu a rămas consecvent în mesajul său privind abuzurile statului paralel, în pofida tuturor încercărilor la care a fost supus de procurori.
Acest nou dosar creat lui Călin Popescu-Tăriceanu arată că în România a început o bătălie infernală. Putem anticipa, cred că fără a greşi, că anul 2019 va fi anul dosarelor, al loviturilor, al acuzaţiilor şi poate, de ce nu, o revenire la perioada de tristă amintire a regimului Băsescu, atunci când adversarii politici trebuiau eliminaţi.