Comunicat de presă

Comunicat de presă

Creşterea atractivităţii Regiunii Sud-Est prin valorificarea potenţialului turistic şi al patrimoniului cultural şi natural este unul dintre obiectivele strategice ale Programului Operaţional Regional. Adică fonduri europene cu care regiunea noastră s-ar putea dezvolta. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a infrastructurii şi serviciilor, integrate într-o strategie care să valorifice potenţialul turistic al regiunii ar atrage milioane de euro din fonduri europene.
Autorităţile adminsitrativ-teritoriale trebuie să acorde prioritate pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural antropic şi aici mă refer la monumente şi vestigii istorice, elemente arhitectonice de patrimoniu ca fiind un important factor de atractivitate turistică, dar şi la produsele de nişă, organizate şi comercializate în mod integrat, adică turismul gastronomic şi oenologic, itinerar şi de croazieră. Avem toate aceste elemente, însă prea des uitate ori neglijate.
Amenajarea falezei cu elemente specifice din toate zonele ţării, cu promovarea identităţii regionale şi naţionale, ar aduce beneficii pentru gălăţeni şi pentru turiştii interni şi externi, ar transforma zona, care ar deveni incomparabil mai atractivă din punct de vedere turistic.
Finanţările acordate pentru infrastructuri turistice şi restaurarea obiectivelor de patrimoniu au reprezentat şi reprezintă obiective ce pot fi finanţate prin intermediul programelor europene, însă autorităţile locale, trebuie să meargă pe proiecte corelate, unitar tratată zona. Proiectele fragmentate, fără o abordare coerentă şi integrată reduc dramatic şansa eligibilităţii şi a finanţării. Potenţialul turistic al Galaţiului trebuie valorizat, trebuie să-l generăm cu viziune, de frica staţionării sub spectrul subdezvoltării.

Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a fost ales în grupul europarlamentar de supraveghere a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Grupul de lucru, creat prin decizia Conferinţei preşedinţilor de grupuri politice din Parlamentul European, va exercita controlul asupra principalului instrument de ieşire din criză a UE.
„Vom monitoriza punerea în aplicare a Mecanismului ce totalizează 672,5 miliarde de euro, sub formă de subvenţii şi împrumuturi în condiţii avantajoase pentru statele membre, şi vom avea de două ori pe lună dialoguri de evaluare cu Comisia Europeană. Practic, prin acest grup de lucru se exercită controlul parlamentar asupra modului în care fondurile UE sunt direcţionate de la Bruxelles către statele membre. Priorităţile mele sunt repartiţia justă şi eficientă a banilor europeni pentru România şi verificarea implementării la nivel naţional a Planului de Redresare şi Rezilienţă”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.
Liderul social-democrat a precizat că grupul de lucru va analiza, de asemenea,  viitoarele acte delegate şi de punere în aplicare ce vor fi emise în baza Regulamentului privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

Aflăm din presa centrală că problemele se acutizează la grupul din care face parte Liberty Galaţi. Am afirmat în repetate rânduri că autorităţile nu sunt preocupate de temele cu adevărat importante pentru ţară!
Galaţiul, şi aşa ocolit de investiţii importante din orice direcţie (naţionale, europene, private etc.) ar putea ajunge şi victima unui investitor "de carton" după ce "un băiat deştept" a se citi Adrian Năstase, a cedat activul strategic al României fără a asigura garanţia creşterii producţiei şi a păstrării forţei de muncă!
Fostul patron, Lakshmi Mittal, a scos tot ce putea fi mai bun din combinat şi din capitalul uman local vânzând către un personaj controversat cu suspiciunea de a fi demolatorul acestui obiectiv economic extrem de important pentru România.
La începutul lunii martie, fondul britanic Greensill a intrat în insolvenţă în Marea Britanie, Greensill fiind principalul creditor al GFG Alliance, grupul din care face parte şi Liberty Galaţi şi care aparţine lui Sanjeev Gupta.
Eu sper totuşi că este doar o suspiciune şi, de fapt, actualul patron, Sanjeev Gupta, va respecta România şi Galaţiul, dezvoltând producţia, deşi noi nu avem nicio certitudine pentru că nu există niciun angajament ferm cu clauze asiguratorii în acest sens.
Până atunci, trăim cu stresul unui dezastru care ar însemna reducerea producţie, contractarea activităţii cu toate consecinţele dezastruoase pentru ţara şi pentru Galaţi.

Este greu de înţeles cum poate cineva gândi şi acţiona în zona restrângerii libertăţilor şi drepturilor noastre! Cum să reduci programul de funcţionare a agenţilor economici în încercarea de a reduce aglomeraţia? De ce să reduci circulaţia în weekend exact când oamenii care sunt toată săptămâna la muncă, îşi fac cumpărăturile necesare traiului de zi cu zi! Ori nu ai experienţă şi legătură cu realitatea, ori eşti distructiv şi rău intenţionat.
Dacă deserveşti un număr de clienţi până la ora 21.00, ora închiderii de până acum, constaţi ca este aglomerat şi creste riscul epidemiologic. Reducând programul de funcţionare şi deservind acelaşi număr de clienţi, ce consecinţe crezi ca va fi? Va fic un stres suplimentar şi pentru clienţi şi pentru personalul angajat.
În plus, chiar dacă reduci programul de deplasare, tot acelaşi număr de maşini sau persoane vor dori să se deplaseze pe aceleaşi drumuri, dar într-o perioadă de timp mai scurtă şi, inerent, creşte aglomeraţia, cu consecinţe nefaste asupra sănătăţii populaţiei. Şi exemplele pot continua în turism, servicii publice, etc.
Dacă şi-au propus sa reducă populaţia prin eliminare în masă, au ales într-adevăr o soluţie disimulată bine, dar sigură!
Ar trebui demonstrat ştiinţific dacă aceste restricţii au rolul de reducere a riscului de îmbolnăvire şi transmitere intracomunitară a virusului, pentru că a trecut un an de zile de la debutul pandemiei, timp suficient să se facă studii cu rol semnificativ în deciziile de a reduce libertatea cetăţenilor. Autorităţile nu fac decât să aplice un mimetismul infantil şi nepotrivit, doar pentru a arăta Europei că noi facem mai mult ca ei în limitarea drepturilor şi libertăţii cetăţenilor, ceea ce este foarte grav pentru noi toţi. România are densitatea populaţiei mult redusă faţă de alte ţări, iar decidenţii noştri imită prosteşte ce văd în practica altor state urbanizate cu densitate incomparabil mai mare faţă de România!
Oamenii vor să muncească în ţara asta pe care ei se străduiesc să o închidă!

Milioane de români sunt nevoiţi să achite facturi mai mari la energie electrică, deşi guvernanţii ne asigurau pe toţi că liberalizarea pieţei de energie va aduce ieftiniri. Banca Naţională a făcut o analiză a liberalizării pieţei de energie electrică şi a concluzionat că facturile au crescut, în medie, cu 18,4%. Oficialii nu au făcut decât să dezinformeze 6 milioane de clienţi casnici.
În luna decembrie a anului trecut se întreceau în declaraţii: „Nu va creşte preţul la energie!“, „Se va modifica legislaţia astfel încât oamenii să nu plătească mai mult!“ etc.
Procesul de liberalizare a pieţei de energie s-a desfăşurat în mare linişte pe tot parcursul anului 2020 într-un anonimat total. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE nu şi-a respectat obligaţia de a informa  corect şi complet populaţia, ba mai mult de atât, într-o nepăsare totală faţă de români, a publicat Ghidul de Liberalizare a Pieţei de Energie Electrică cu doar 14 zile înainte de liberalizare. Cu câteva zile înainte de liberalizarea pieţei energiei electrice, ANRE a prezentat proiectul de Ordin prin care arăta că piaţa se va liberaliza la data de 1 ianuarie 2021. Însă cu pandemia, cu sărbătorile de iarnă, cu carantină şi alte multe necazuri pe cap, românii s-au trezit că au intrat în „Furnizare de Ultimă Instanţă“, iar acum suportă preţuri mai mari cu peste 18% la energie electrică.
În plus, o eroare făcută cu rea credinţă a fost nedefinirea consumatorului vulnerabil, care ar fi trebuit să rămână, fără discuţii, în zona preţului protejat. Procedându-se astfel, aceasta ar fi fost în primul rând o măsură de protecţie a populaţiei. S-a putut amâna orice cu motivaţia că suntem în pandemie, dar să amâne şi această liberalizare a pieţei de energie electrică, nu au putut sau nu au vrut!

Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD, a declarat că prelungirea cu zece ani a Regulamentului european privind roamingul va permite românilor care călătoresc şi muncesc în UE să plătească preţuri româneşti pentru apelurile în roaming, trimiterea de SMS şi utilizarea datelor de internet. „Susţin decizia Comisiei Europene de a prelungi Regulamentul, ale cărui prevederi avantajoase în materie de roaming ar fi expirat la 30 iunie 2022. Încetarea taxării în roaming, în 2017, este una din marile realizări ale UE şi trebuie să continuăm această poveste de succes, care elimină barierele în calea comunicării şi mobilităţii“, a subliniat Dan Nica.

În calitate de coordonator al eurodeputaţilor grupului S&D din Comisia pentru Industrie, Energie, Inovare şi Cercetare a Parlamentului European, Dan Nica a fost unul din promotorii prelungirii avantajelor pentru cetăţenii europeni ce beneficiază de roaming. „Noua propunere de regulament reduce şi mai mult preţurile, fapt ce ne pregăteşte pentru momentul post-pandemie, în care cetăţenii vor reîncepe să călătorească şi să lucreze în străinătate. Accesul consumatorilor europeni la infrastructura de bandă largă fără fir, de înaltă performanţă şi la preţuri accesibile, în întreaga UE, este o necesitate“, a precizat Dan Nica. Europarlamentarul PSD a menţionat că numărul de apeluri telefonice efectuate în roaming s-a triplat după 2017, în UE, iar volumul datelor utilizate în străinătate a crescut de 12 ori după eliminarea taxelor suplimentare.

Dacă mai era nevoie de încă o dovadă că economia ţării este ignorată, iată ca acest fapt a fost reliefat chiar şi la programarea cetăţenilor la vaccinare.

O prioritizare a imunizării populaţiei mai haotică ca asta este greu de imaginat. Nu s-au gândit o secundă la economia reală, la salariaţii care în această perioadă neagră au susţinut cu greu economia ţării şi s-au dus la muncă zi de zi, în mijloace de transport în comun aglomerate sau cum a putut fiecare.

S-au dus la muncă şi nu putut să-şi desfăşoare activitatea online muncitorii din fabricile care nu şi-au putut opri producţia, la fel şi cei din servicii şi comerţ, căci supermarket-urile, mall-urile nu s-au închis. Aceşti oameni de ce nu aveau dreptul să fie vaccinaţi cu prioritate?

Bine că s-au vaccinat cu prioritate, ignorând o programare firească dintr-o ţară în care îşi respectă populaţia, rudele tuturor "specialilor". Sute de mii de salariaţi din ţara asta, în legătură cu care autorităţile au considerat că nu lucrează în "domenii-cheie", s-au dus zi de zi la muncă, s-au îmbolnăvit, au stat cu teamă să nu aducă virusul acasă la copii şi bunici.

Ei sunt cei care au susţinut cum au putut firmele private care aduc lună de lună bani la bugetul de stat! Cine se gândeşte la aceşti oameni? Cine se gândeşte la toţi angajaţi din privat, din economia reală? Ei nu merită atenţia statului? Stat care de altfel ştie să-i împovăreze cu taxe şi impozite şi ştie să le impună o mulţime de resctricţii, stat care a ştiut mai uşor să închidă afacerile decât să vaccineze angajaţii!

A fost nevoie de 10 ani pentru ca autorităţile locale din Galaţi să recunoască evidentul: pontonul ”Schengen”, deţinut de APDM este, deocamdată, inutil. A costat 1 milion de euro dar, pentru că a fost proiectat greşit, este incompatibil tehnic cu navele de croazieră care navighează pe Dunăre. Are bordul liber prea jos pentru navele de croazieră şi nu poate fi folosit pentru scopul în care a fost construit.

Repet: 10 ani. A fost nevoie de 10 ani, în care pontonul nu a fost utilizat, pentru ca autoritaţile să recunoască evidentul.

Ce facem? Îl lăsăm să rămână inutil, sau transformăm un proiect greşit, într-un proiect de viitor?

În acest moment, soluţia propusă ar fi ca acesta să fie transformat în restaurant.

Propun încă o opţiune, academică: de a folosi pontonul pentru programul de cercetare iniţiat de Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, care urmează să deruleze monitorizarea şi cercetarea complexă a mediului şi a vieţii acvatice pe tot cursul Dunării, inclusiv cu o navă de cercetare specializată, a cărei achiziţie ESTE deja aprobată cu finanţare nerambursabilă europeană.

E vorba de cel mai mare proiect cu acest specific din TOATĂ Europa, iniţiat de o universitate din România, care a primit şi aprobare, şi finanţare. Da, de aici, din Galaţi.

Pontonul ar urma să extindă facilităţile de bazare a echipamentelor ştiinţifice şi a echipelor de cercetători implicate în operaţiunile REXDAN.

Bineînţeles că putem găsi multiple întrebuinţări acestui ponton care, în prezent, zace nefolosit.

Întrebările sunt:

- Care dintre acestea ar fi mai utile Galaţiului? Ce ar fi mai de impact: un restaurant sau o staţie de cercetare?

- Pe ce vrem să ne axăm? Pe ce avem deja, sau pe ceva ce ne-ar aduce recunoaştere internaţională, progres şi întărirea poziţiei centrului academic gălăţean pe plan european?

Voi susţine cooperarea şi dialogul între toate părţile mai sus citate cu factorii decizionali guvernamentali, pentru ca această soluţie să fie analizată şi să fie PRIMA OPŢIUNE în contextul necesităţii de a identifica o întrebuinţare Pontonului ”Schengen”.

Bogdan Rodeanu
Deputat USRPLUS Galaţi
Vicepreşedinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională

Lucrările de modernizare şi extindere de la Unitatea de Primiri Urgenţe sunt proiectate fără logică de vreme ce au dus această secţie în stradă. Şi nu în orice stradă, ci într-una dintre cele mai aglomerate artere rutiere din municipiu, iar această gândire a proiectului mi se pare neinspirată.
În primul rând intrarea în Unitatea de Primiri Urgenţe se face dintr-una dintre cele mai  aglomerate zone ale Galaţiului. Bolnavii şi cadrele medicale sunt nevoiţi să folosească un spaţiu amplasat neprofesionist. Trecătorii sunt şi ei puşi în situaţia de a ocoli zona.
Când ai atâta spaţiu de jur împrejurul spitalului, de ce să nu profiţi de el şi să gândeşti o reorganizare a spaţiului în aşa fel încât să existe o continuitate şi o bună organizare a întregului flux al primirilor cazurilor urgente?
Nu este doar părerea mea. Am stat de vorbă cu specialişti în analiza şi conceperea sistemelor de primiri urgenţe, iar aceştia mi-au spus că speră să fim feriţi de un flux masiv de pacienţi ca urmare a vreunui accident colectiv sau cine ştie ce catastrofă, căci riscăm să vedem şir de ambulanţe în stradă.
Poate era o oprtunitatea mai bună dacă se lua în calcul şi se analiza posibilitatea de a muta Urgenţele în corpul de clădire în care este acum Policlinica. Cred că existau şi alte variante decât strada. În ultimii 50 de ani, nicăieri în lumea civilizată nu s-a construit o unitate de primiri urgenţe într-o arteră rutieră aglomerată.
Şi atunci cum să nu te găndeşti că banii investiţi pe mult trâmbiţata extindere şi modernizare a Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean Galaţi nu sunt decât bani aruncaţi în nişte lucrări făcute cu o totală lipsă de viziune şi profesionalism!
Când va fi inaugurată, va fi deja o investiţie depaşită moral încă din faza de proiect!

Galaţiul bagă milioane de euro într-o plajă ce va fi folosită de gălăţeni timp de 3 luni pe an în loc să fie investiţi într-un spital municipal care să ajute la decongestionarea spitalului judeţean. În şedinţa Consiliului Local Galaţi de miercuri, s-a votat suplimentarea cheltuielilor pentru Plaja Dunărea cu încă un milion de euro. În total, suma investită până acum în plaja de la Galaţi este de 6 milioane de euro. Şi încă nu s-a terminat! Câte ajustări ale valorii totale ale acestei investiţii vor mai fi făcute până la finalizarea lucrărilor rămâne de văzut.

Nu spun că gălăţenii nu au nevoie de o plajă, de un loc unde să-şi petreacă timpul liber, mai ales că mulţi nu-şi permit să meargă în concedii, la mare. Însă trebuie să ne gândim şi la nevoile urgente ale acestui oraş, iar sănătatea e mai importantă decât orice. Dacă luăm în calcul şi faptul că statul este cel mai prost manager al unor investiţii sau cel prost administrator al unor astfel de obiective, o să vedem că o cheltuială aşa de mare nu se justifică şi nici nu poate fi recuperată vreodată din exploatare. Mă tem că investiţia în Plaja Dunărea va fi dusă de valuri în timp foarte scurt!

De aceea consider că plaja gălăţenilor se putea face cu bani mai puţini şi bine gestionaţi, iar diferenţa putea fi investită într-un spital municipal de care Galaţiul are cu adevărat nevoie!

Pagina 1 din 8