Comunicat de presă

Comunicat de presă

Dacă mai era nevoie de încă o dovadă că economia ţării este ignorată, iată ca acest fapt a fost reliefat chiar şi la programarea cetăţenilor la vaccinare.

O prioritizare a imunizării populaţiei mai haotică ca asta este greu de imaginat. Nu s-au gândit o secundă la economia reală, la salariaţii care în această perioadă neagră au susţinut cu greu economia ţării şi s-au dus la muncă zi de zi, în mijloace de transport în comun aglomerate sau cum a putut fiecare.

S-au dus la muncă şi nu putut să-şi desfăşoare activitatea online muncitorii din fabricile care nu şi-au putut opri producţia, la fel şi cei din servicii şi comerţ, căci supermarket-urile, mall-urile nu s-au închis. Aceşti oameni de ce nu aveau dreptul să fie vaccinaţi cu prioritate?

Bine că s-au vaccinat cu prioritate, ignorând o programare firească dintr-o ţară în care îşi respectă populaţia, rudele tuturor "specialilor". Sute de mii de salariaţi din ţara asta, în legătură cu care autorităţile au considerat că nu lucrează în "domenii-cheie", s-au dus zi de zi la muncă, s-au îmbolnăvit, au stat cu teamă să nu aducă virusul acasă la copii şi bunici.

Ei sunt cei care au susţinut cum au putut firmele private care aduc lună de lună bani la bugetul de stat! Cine se gândeşte la aceşti oameni? Cine se gândeşte la toţi angajaţi din privat, din economia reală? Ei nu merită atenţia statului? Stat care de altfel ştie să-i împovăreze cu taxe şi impozite şi ştie să le impună o mulţime de resctricţii, stat care a ştiut mai uşor să închidă afacerile decât să vaccineze angajaţii!

A fost nevoie de 10 ani pentru ca autorităţile locale din Galaţi să recunoască evidentul: pontonul ”Schengen”, deţinut de APDM este, deocamdată, inutil. A costat 1 milion de euro dar, pentru că a fost proiectat greşit, este incompatibil tehnic cu navele de croazieră care navighează pe Dunăre. Are bordul liber prea jos pentru navele de croazieră şi nu poate fi folosit pentru scopul în care a fost construit.

Repet: 10 ani. A fost nevoie de 10 ani, în care pontonul nu a fost utilizat, pentru ca autoritaţile să recunoască evidentul.

Ce facem? Îl lăsăm să rămână inutil, sau transformăm un proiect greşit, într-un proiect de viitor?

În acest moment, soluţia propusă ar fi ca acesta să fie transformat în restaurant.

Propun încă o opţiune, academică: de a folosi pontonul pentru programul de cercetare iniţiat de Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, care urmează să deruleze monitorizarea şi cercetarea complexă a mediului şi a vieţii acvatice pe tot cursul Dunării, inclusiv cu o navă de cercetare specializată, a cărei achiziţie ESTE deja aprobată cu finanţare nerambursabilă europeană.

E vorba de cel mai mare proiect cu acest specific din TOATĂ Europa, iniţiat de o universitate din România, care a primit şi aprobare, şi finanţare. Da, de aici, din Galaţi.

Pontonul ar urma să extindă facilităţile de bazare a echipamentelor ştiinţifice şi a echipelor de cercetători implicate în operaţiunile REXDAN.

Bineînţeles că putem găsi multiple întrebuinţări acestui ponton care, în prezent, zace nefolosit.

Întrebările sunt:

- Care dintre acestea ar fi mai utile Galaţiului? Ce ar fi mai de impact: un restaurant sau o staţie de cercetare?

- Pe ce vrem să ne axăm? Pe ce avem deja, sau pe ceva ce ne-ar aduce recunoaştere internaţională, progres şi întărirea poziţiei centrului academic gălăţean pe plan european?

Voi susţine cooperarea şi dialogul între toate părţile mai sus citate cu factorii decizionali guvernamentali, pentru ca această soluţie să fie analizată şi să fie PRIMA OPŢIUNE în contextul necesităţii de a identifica o întrebuinţare Pontonului ”Schengen”.

Bogdan Rodeanu
Deputat USRPLUS Galaţi
Vicepreşedinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională

Lucrările de modernizare şi extindere de la Unitatea de Primiri Urgenţe sunt proiectate fără logică de vreme ce au dus această secţie în stradă. Şi nu în orice stradă, ci într-una dintre cele mai aglomerate artere rutiere din municipiu, iar această gândire a proiectului mi se pare neinspirată.
În primul rând intrarea în Unitatea de Primiri Urgenţe se face dintr-una dintre cele mai  aglomerate zone ale Galaţiului. Bolnavii şi cadrele medicale sunt nevoiţi să folosească un spaţiu amplasat neprofesionist. Trecătorii sunt şi ei puşi în situaţia de a ocoli zona.
Când ai atâta spaţiu de jur împrejurul spitalului, de ce să nu profiţi de el şi să gândeşti o reorganizare a spaţiului în aşa fel încât să existe o continuitate şi o bună organizare a întregului flux al primirilor cazurilor urgente?
Nu este doar părerea mea. Am stat de vorbă cu specialişti în analiza şi conceperea sistemelor de primiri urgenţe, iar aceştia mi-au spus că speră să fim feriţi de un flux masiv de pacienţi ca urmare a vreunui accident colectiv sau cine ştie ce catastrofă, căci riscăm să vedem şir de ambulanţe în stradă.
Poate era o oprtunitatea mai bună dacă se lua în calcul şi se analiza posibilitatea de a muta Urgenţele în corpul de clădire în care este acum Policlinica. Cred că existau şi alte variante decât strada. În ultimii 50 de ani, nicăieri în lumea civilizată nu s-a construit o unitate de primiri urgenţe într-o arteră rutieră aglomerată.
Şi atunci cum să nu te găndeşti că banii investiţi pe mult trâmbiţata extindere şi modernizare a Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean Galaţi nu sunt decât bani aruncaţi în nişte lucrări făcute cu o totală lipsă de viziune şi profesionalism!
Când va fi inaugurată, va fi deja o investiţie depaşită moral încă din faza de proiect!

Galaţiul bagă milioane de euro într-o plajă ce va fi folosită de gălăţeni timp de 3 luni pe an în loc să fie investiţi într-un spital municipal care să ajute la decongestionarea spitalului judeţean. În şedinţa Consiliului Local Galaţi de miercuri, s-a votat suplimentarea cheltuielilor pentru Plaja Dunărea cu încă un milion de euro. În total, suma investită până acum în plaja de la Galaţi este de 6 milioane de euro. Şi încă nu s-a terminat! Câte ajustări ale valorii totale ale acestei investiţii vor mai fi făcute până la finalizarea lucrărilor rămâne de văzut.

Nu spun că gălăţenii nu au nevoie de o plajă, de un loc unde să-şi petreacă timpul liber, mai ales că mulţi nu-şi permit să meargă în concedii, la mare. Însă trebuie să ne gândim şi la nevoile urgente ale acestui oraş, iar sănătatea e mai importantă decât orice. Dacă luăm în calcul şi faptul că statul este cel mai prost manager al unor investiţii sau cel prost administrator al unor astfel de obiective, o să vedem că o cheltuială aşa de mare nu se justifică şi nici nu poate fi recuperată vreodată din exploatare. Mă tem că investiţia în Plaja Dunărea va fi dusă de valuri în timp foarte scurt!

De aceea consider că plaja gălăţenilor se putea face cu bani mai puţini şi bine gestionaţi, iar diferenţa putea fi investită într-un spital municipal de care Galaţiul are cu adevărat nevoie!

Parlamentul European a declarat anul 2021 ca fiind Anul European al Căilor Ferate. Uniunea Europeană vrea să încurajeze toată ţările europene să crească proporţia persoanelor şi a mărfurilor care călătoresc pe calea ferată, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european (Green Deal). Se ştie că transportul feroviar este ecologic cu eficienţă energetică ridicată şi va avea un rol esenţial în eforturile Uniunii Europene de a asigura neutralitatea climatică până în 2050.
Politica UE în domeniul transportului feroviar promovează anul 2021 ca fiind primul an complet în care normele convenite în cadrul celui de al patrulea pachet feroviar vor fi puse în aplicare pe întreg teritoriul UE. Aceste norme sunt concepute pentru a deschide piaţa serviciilor de transport intern de călători şi pentru a reduce costurile şi sarcina administrativă pentru întreprinderile feroviare care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul UE.
Uniunea Europene a alocat cam 20 miliarde de europentru „Green Deal”, inclusiv pentru investiţii în calea ferată, dar guvernul, Parlamentul şi parlamentarii, toţi factorii de răspundere din sectorul feroviar nu scot o vorbă despre fondurile europene pentru modernizarea căii ferate! De parcă toţi decidenţii ar vrea să distrugă definitiv calea ferată naţională. În timp ce Europa se îndreaptă cu paşi mari şi repezi către dezvoltarea şi utilizarea la nivel maxim a transportului feroviar, noi îl transformăm în fier vechi! Uniunea Europeană, începând din acest an va crea şi folosi coridoare europene de cale ferată, iar noi vom rămâne în afara lumii civilizate din nou, aşa cum s-a făcut şi cu autostrăzile.
În 1990, România avea a opta cea mai extinsă reţea feroviară din Europa şi eram ţara cu cea de-a şaptea cea mai mare lungime a căilor ferate electrificate. Cu atât am rămas!

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a mobilizat Grupul S&D pentru demersuri de stopare a discriminării cetăţenilor români şi din alte patru ţări membre ale Uniunii Europene de către autorităţile din Marea Britanie. Totodată, într-o scrisoare adresată vicepreşedintelui social-democrat al Comisiei Europene, Maros Sefcovic, Dan Nica atrage atenţia că ”cinci ţări ale UE – România, Bulgaria, Estonia, Lituania şi Slovenia – nu sunt eligibile pentru taxe de viză reduse pentru Marea Britanie”.

Eurodeputatul român subliniază că ”cetăţenii din 21 de state membre UE beneficiază de o reducere de 55 de lire sterline, atunci când solicită anumite vize în Marea Britanie, în cadrul programelor destinate antreprenorilor, personalului medical, cercetătorilor, lucrătorilor caritabili, muncitorilor cu calificare medie şi lucrătorilor temporari. Nu e vorba atât de preţ, cât de principiu şi de riscul ca, dacă UE nu acţionează acum, să se creeze un precedent şi Marea Britanie să continue să aleagă în mod discriminator între statele membre. De aceea, e nevoie acum de solidaritatea ţărilor UE”, consideră Dan Nica.

”O astfel de decizie generează o diferenţiere semnificativă şi discriminare faţă de ceilalţi cetăţeni ai Uniunii Europene”, declară europarlamentarul PSD, pledând pentru o acţiune imediată a Comisiei Europene, menită să determine Marea Britanie să renunţe la tratamentul discriminator.

”Pe tot parcursul procesului Brexit, noi, social-democraţii europeni, am fost uniţi şi fermi în apărarea direcţiilor importante pe care le-am stabilit pentru a proteja drepturile cetăţenilor, interesele economice europene, locurile de muncă şi standardele noastre sociale, de muncă şi de mediu ridicate”, se arată în solicitarea eurodeputatului român trimisă vicepreşedintelui Comisiei Europene, Maros Sefcovic.

Printr-o declaraţie politică, deputatul AUR Lilian Scripnic a cerut actualilor guvernanţi ca, odată cu redeschiderea şcolilor, să se urmărească nu doar recuperarea materiei pierdute, ci şi a sănătăţii psihice şi morale a copiilor.

„Copiii din România au revenit, după 11 luni de experimente eşuate de educaţie pe Internet, la şcoala faţă în faţă - singura şcoală care poate să existe. Ţara noastră a pierdut nejustificat aproape un an de formare a viitorilor specialişti, a viitorilor lideri, dar şi a caracterelor, a solidarităţii, a respectului faţă de valorile acestei naţiuni. De la apariţia pandemiei, niciun stat din Europa nu a pus lacătele pe şcoli un timp atât de îndelungat cum am făcut-o noi”, a declarat Lilian Scripnic.

În opinia acestuia, „redeschiderea şcolilor este, fără nicio îndoială, victoria AUR. Este unul dintre cele mai importante obiective pentru care noi am militat în campania electorală, despre care am vorbit la consultările de la Cotroceni, pe care l-am susţinut pe stradă, în mass-media şi în Parlament”.

Deputatul AUR a criticat modul în care autorităţile au pregătit momentul revenirii la şcoală. „Maniera în care actuala coaliţie de guvernare a înţeles să pregătească redeschiderea şcolilor a semănat confuzie, nedumerire şi indignare între actorii principali implicaţi în procesul educaţional - părinţi, elevi şi cadre didactice. Au existat divergenţe de opinii pe această temă între Ministerul Educaţiei, cel al Sănătăţii şi Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. S-a dorit vaccinarea profesorilor înainte de revenirea la cursuri, dar nu există vaccinuri. Se doreşte testarea COVID-19 în şcoli cu teste antigen, dar nu există teste şi nici personal medical pentru administrarea acestora. În esenţă, testarea şi vaccinarea sunt acte medical opţionale care nu trebuie să aibă legătură cu buna desfăşurare a procesului educaţional”, a explicat Lilian Scripnic.

Acesta este de părere că, odată cu redeschiderea şcolilor, copiii trebuie să îşi redobândească abilităţile de a socializa şi empatiza, trebuie să se simtă parte a comunităţii şi a naţiunii de care aparţin. „În numele elevilor şi cadrelor didactice din cele 188 de unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţul Galaţi, vă solicit să ne concentrăm, în următoarea perioadă, pe recuperarea celor mai preţioase valori pe care le-am pierdut în cele 11 luni fără şcoală. Şi nu mă refer doar la recuperarea materiei din programă, în condiţiile în care un număr copleşitor de elevi nu au avut acces la tablete şi Internet, iar educaţia online s-a dovedit a fi lipsită de eficienţă. Mă refer, în egală măsură, la sănătatea psihică şi morală a elevilor”, a mai spus deputatul AUR.

Pentru a sublinia miza pentru România şi pentru români a deciziilor legate de educaţie, Lilian Scripnic a încheiat declaraţia sa politică din Parlament cu un citat din Spiru Haret, fost ministru al Educaţiei, patriot, renumit pentru organizarea învăţământului românesc modern: „Cum arată astăzi şcoala, aşa va arăta mâine ţara”.

Luni, Ministerul Finanţelor s-a împrumut de la bănci aproape un miliard de lei, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benhmark. Această informaţie a fost făcută publică de Banca Naţională a României, dar opoziţia de paie este preocupată de orice altceva numai de datoriile imense pe care le face guvernul penelist. Mai exact, Guvernul a împrumutat, luni, 951,4 milioane de lei de la bănci. Marţi a avut loc o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 90 milioane de lei.

Şi de parcă nu ar fi suficient, Ministerul Finanţelor are în plan împrumuturi de la băncile comerciale de 4,6 miliarde de lei, din care 600 milioane lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi patru miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat. Toate acestea numai în luna februarie! Nici în ianuarie nu a fost mai bine, căci statul a mai împrumutat încă 5 miliarde lei, sumă destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Dar aceste împrumuturi vin după ce anul trecut, Guvernul PNL s-a împrumutat în total aproximativ 34 miliarde euro, adică cu aproximativ 80% decât suma cu care România s-a împrumutat în anul 2019.

Cu astfel de politici economico-financiare, ţara a intrat deja într-o criză profundă, iar numai gândul că datoriile făcute în ultimul an de zile îndatorează ţara pe următorii 20-30 de ani nu ne facem decât să constatăm că Guvernul Cîţu a vândut inclusiv viitorul copiilor noştri. Nu este deloc clar nici pe ce s-au dus toţi aceşti bani. Investiţii noi nu sunt, nici cele începute nu mai sunt finanţate! Deja se vorbeşte de măsuri de austeritate care vor stoarce şi sufletul din români pentru a plăti datoriile nesfârşite făcute în doar un an de zile! "România normală" este de fapt "România vândută!".

Pandemia de coronavirus a scos la suprafaţă multe dintre minusurile pe care România le are. Poate că cea mai gravă problemă este cea care ţine de siguranţa alimentară. Această criză ne-a făcut să înţelegem cât de important este să fim producători şi nu doar importatori! Avem resurse, avem forţă de muncă, trebuie doar să existe dorinţă din partea factorilor decidenţi în ceea ce priveşte încurajarea producţiei în România.
După 1989 s-a preferat doar să se închidă sau să se privatizeze prin vânzarea activelor pentru tranzacţii imobiliare. Acum, vedem consecinţele negative ale acelor decizii. Putem să îndreptăm aceste lucruri, însă pe 6 decembrie trebuie să facem alegerea Pro România.
În calitate de deputat de Galaţi voi promova două programe care au în vedere încurajarea producţiei la noi acasă.
Primul program pe care îl voi propune şi îl voi susţine din Parlament se referă la asigurarea siguranţei alimentare a României. Mai exact, el presupune susţinerea de investiţii în unităţi de producţie pentru industria alimentară. Dacă vom susţine producătorii agricoli şi fermierii, atunci putem reduce importul şi putem echilibra balanţa de plăţi a României.
Al doilea program are la bază principiul „Produs în România”. Ce îmi doresc este ca prin intermediul Parlamentului să luăm acele măsuri care să asigure promovarea consumului de produse şi servicii realizate şi prestate pe teritoriul naţional.
Siguranţa alimentară este un element de bază pentru orice stat al lumii. Acest lucru nu îl putem realiza în ţara noastră decât dacă suntem PRO România, PRO antreprenori locali, PRO producători locali. Ei pot asigura atât siguranţă alimentară, cât şi locuri de muncă pentru români!

PRO România a decis, în forurile sale de conducere, prezentarea în spaţiul public a primelor măsuri pentru ieşirea ţării din criză.
„Aceste două măsuri reprezintă şi condiţiile pe care PRO România vrea să le impună pentru acordarea sprijinului parlamentar după 6 decembrie pentru învestirea unui nou guvern. Sunt măsuri vitale şi urgente pentru ca România să iasă din criza în care se adânceşte pe zi ce trece”, a precizat senatorul gălăţean Marin Nicolae.
Preşedintele PRO România, Victor Ponta, a prezentat aceste prime măsuri din planul pentru ieşirea din criză - venitul minim de criză pentru persoane fizice şi sprijinul economic de criză pentru companii.
„Cred că este important să le spunem oamenilor ce câştigă ei după 6 decembrie, ce câştigă politicienii ştim. Mi-am propus să venim cu două măsuri foarte clare, foarte simple, care se aplică pe tot anul 2021 şi care merg ţintit către oamenii care au nevoie de sprijin şi către firmele care au nevoie de susţinere. Aceste două măsuri vor fi condiţiile PRO România pentru a vota în noul Parlament un guvern”, a declarat preşedintele PRO România.
Una dintre cele două măsuri este intitulată venitul minim garantat şi presupune asigurarea, pentru fiecare român, a cel puţin 2000 lei lunar şi 1500 lei/membru de familie.
„Oamenii cu venituri mici trebuie să ştie că există programe concrete, foarte clare, foarte simple, care să-i ajute să treacă peste anul 2021. Propunem asigurarea unui venit minim de criză, care să asigure fiecărui român cel puţin 2000 lei lunar şi 1500 lei/membru de familie. Acest venit minim se calculează ca diferenţă dintre venitul realizat şi nivelul garantat menţionat şi se acoperă în proporţie de 50% prin bani şi 50% prin tichete valorice”, a explicat liderul PRO România.
Cea de a doua măsură prezentată astăzi de preşedintele PRO România este denumită sprijinul economic de criză şi se adresează IMM-urilor, firmelor cu capital privat şi capital românesc.
”Noi venim cu trei măsuri foarte concrete şi clare pe care orice întreprinzător în această ţară le poate simţi. În primul rând, şi aici este vorba despre HORECA şi producătorii din industria alimentară, cota de TVA redusă de la 9 % la 5% - este un sprijin concret. Aceşti 4% reprezintă, de fapt, nu doar nişte bani, ci şi un sprijin, psihologic dacă vreţi, pentru sectoarele cele mai afectate de această criză.  A doua facilitate este eliminarea pentru 2021 a impozitului pe profit specific, impozitul pentru microîntreprinderi, taxele şi impozitele datorate pentru activele corporale neutilizate din cauza restricţiilor şi interdicţiilor administrative. Al treilea lucru, extrem de important, este să acoperim minimum 50% pentru chiriile aflate în plată pe perioada nefuncţionării din cauza restricţiilor.  Nu este normal să lăsăm firmele mici să lupte în procese cu proprietari care le spun ”nu ne interesează că v-au închis, plătiţi-ne chiria!”. Este o bătălie inegală şi trebuie să intervenim să salvăm aceste firme”, a explicat preşedintele PRO România.
Victor Ponta susţine că există o singură condiţie esenţială pentru toate aceste firme ca să beneficieze de sprijin, şi anume să păstreze în cursul anului 2021 acelaşi număr de persoane angajate.
”Propunerea noastră, ca partid, este ca oamenii şi firmele să nu fie abandonate în 2021, să acţionăm de la 1 ianuarie să facem sisteme extrem de simple şi extrem de uşor de aplicat în practică. Şi dacă facem asta, din 2021 putem să construim”, a concluzionat Victor Ponta.

Pagina 2 din 8