Comunicat de presă

Comunicat de presă

Am observat în ultima perioadă o serie de consecinţe ale OUG 114 subliniate de reprezentanţi ai mai multor domenii, printre care energia, telecomunicaţii şi sectorul bancar.
În ultimele săptămâni, preşedintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a ascultat cele mai importante companii din domeniul energiei, precum şi reprezentanţii băncilor, în ceea ce priveşte nemulţumirile pe care ei le au faţă de OUG 114. Prin dialogul pe care l-a organizat preşedintele ALDE pe marginea ordonanţei 114, a fost temperată poziţia iniţială a ministrului de finanţe. Dialogul cu băncile şi cu reprezentanţii sectorului energetic a avut loc în logica principiilor liberale în economie, pe care eu şi ALDE le susţinem la guvernare.
Există o serie de observaţii critice în legătură cu efectele Ordonanţei 114 de ambele părţi. În ceea ce priveşte băncile, am încercat prin această ordonanţă să găsim o formulă mai bună, care să protejeze populaţia, dar să fie acceptabilă şi de sistemul bancar. OUG 114 nu a fost făcută pentru a le face viaţa grea băncilor, ci ea a avut scopul de a le face viaţa mai uşoară cât mai multor români.
Una dintre problemele semnalate este cea legată de taxa de 2% pe cifra de afaceri a societăţilor din energie. Această taxă, sigur că ar putea să afecteze negativ cifra de afaceri prin diminuarea investiţiilor viitoare, diminuează profitabilitatea, apetitul pentru investiţii noi, pentru retehnologizare, eficientizare. Ceea ce dorim în România este să avem un sector energetic performant, competitiv. Sunt convins că acest lucru îl vom putea face.
Toate aceste semnale care vin din partea reprezentanţilor domeniilor menţionate trebuie avute în vedere. Dacă sunt efecte nedorite, ele pot fi corectate în Parlament, fără a fi schimbată ideea ordonanţei.

 

Bugetul pentru 2019, pe lângă domeniile prioritare, precum sănătatea, educaţia, investiţiile, cuprinde o serie de programe guvernamentale care pot contribui la consolidarea mediului de afaceri românesc. Acestea sunt: programul naţional multianual de microindustrializare, programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, programul UMCTAD/ EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării IMM, programul naţional mutianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii şi programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii “Start-up Nation - ROMÂNIA”.
În privinţa Programului naţional multianual de microindustrializare, acesta a primit un buget de 22.678.000. Această sumă permite deschiderea unui nou apel de proiecte în anul 2019. De asemenea, un alt program care primeşte finanţare în bugetul pentru 2019 este Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români. Acest program va primi de la buget 10 milioane de euro pentru anul 2019, iar prin intermediul său, firmele private româneşti vor fi susţinute pentru a merge în străinătate la târguri şi expoziţii. Totodată, prin bugetul pe 2019 se alocă un buget de 504.000 de lei pentru lansarea unei noi sesiuni în Programul UMCTAD/ EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării IMM. Acest program va permite calificarea reprezentanţilor mediului de afaceri prin cursuri gratis de antreprenoriat.
Un program extrem de util este cel pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. Sper ca un număr cât mai mare de doamne din mediul de afaceri să aplice la el şi să participe la cursuri de perfecţionare. În trecut, femei de afaceri românce au putut urma cursuri de antreprenoriat în România, dar o parte dintre ele, şi în străinătate, prin acest program.
De departe cel mai important este Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii “Start-up Nation - ROMÂNIA”. Aşa cum a anunţat, Guvernul, în proiectul său trimis la Parlament, a majorat creditele de angajament pentru acest program, faţă de alocarea propusă de Ministerul Finanţelor, de la 444 milioane de lei la 2 miliarde de lei. Cu această alocare statul va putea semna contracte de finanţare pentru maximum 10.000 de firme calificate în buget pe anul 2019.
Îmi doresc ca tot mai mulţi întreprinzători români să îndrăznească să aplice cât mai mult la programele derulate de Guvernul României. Consider că peste toate neajunsurile, în ţara noastră există premisele necesare pentru ca spiritul antreprenorial să răzbească. De ce spun asta? Pentru că văd antreprenori care sunt lideri în domeniile lor, iar ei pot sta la baza dezvoltării capitalului românesc fără îndoială.

Cristian Dima,
Preşedinte ALDE Galaţi

Bugetul pentru 2019 prevede două lucruri esenţiale. Pe de o parte, toate măsurile de creştere economică şi consolidarea veniturilor cetăţenilor. Pe de altă parte, are loc o susţinere a investiţiilor publice. Modelul economic pe care îl propune proiectul de buget este păstrarea creşterii economice, creşterea veniturilor, creşterea nivelului investiţiilor.
Priorităţile ALDE pentru exerciţiul bugetar 2019, aşa cum au fost ele exprimate şi în discuţiile care au precedat adoptarea proiectului de buget de Guvern, sunt următoarele:
În primul rând, sustenabilitatea bugetului, prin menţinerea sub control a deficitului bugetar. Acesta este motivul pentru care am solicitat o scădere a deficitului faţă de anul 2018, pentru a exista spaţiu fiscal care să înlăture orice risc. În acest sens, am salutat coborârea deficitului bugetar la 2,55% din PIB.
Din punct de vedere al destinaţiilor, ALDE optează pentru o creştere a investiţiilor. Anul 2019 trebuie să fie un an al investiţiilor. Bugetul pentru 2019 prevede 50 miliarde lei pentru investiţii, cu 15,4 miliarde de lei mai mult faţă de 2018, un plus de 45% faţă de anul trecut.
În acelaşi timp, aş vrea să subliniez partea referitoare la bugetele locale, cele care vor primi alocări record de 47,9 miliarde lei, cu 20% mai mari decât cele din 2018. La nivel local, pentru Consiliile Judeţene s-a făcut o creştere a alocărilor de la 250 lei/locuitor la 450 lei/locuitor. În privinţa bugetelor locale, plafonul minim pentru primăriile de municipiu va fi de 12 milioane lei (cu 7 milioane lei în plus faţă de 2018). Bugetele primăriilor de oraşe vor avea un plafon minim de 6 milioane lei (cu 3 milioane lei mai mult comparativ cu 2018). În cazul primăriilor de comune are loc o creştere a alocărilor de la 750 lei/locuitor la 1000 lei/locuitor, iar plafonul minim va fi de 2 milioane de lei, cu 1 milion mai mult faţă de 2018.
Mi se pare important să menţionez şi faptul că bugetul prevede o creştere a punctului de pensie cu 15% începând cu 1 septembrie 2019, de la 1100 lei la 1265 lei, şi a pensiei minime cu 10%, de la 640 lei la 704 lei.
Oferim pentru prima dată un proiect investiţional pentru zona Moldovei. Scopul bugetului, printre altele, este şi acela de a asigura coeziunea şi solidaritatea pentru dezvoltarea regiunilor ţării şi pentru reducerea decalajului existent la ora actuală.
Toate acestea necesită o monitorizare severă pe care ALDE o va exercita prin toate pârghiile pe care le deţine.

Cristian Dima,
Preşedinte ALDE Galaţi

"Stimate domnule preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea,

Judeţul şi Municipiul Galaţi au fost condamnate, în ultimii 30 de ani, la subdezvoltare printr-o strategie voită a PSD. De aceea, nu s-au construit drumuri şi proiectele de infrastructură au rămas pe hârtie. Aţi candidat în 2016 pentru un post de consilier judeţean şi aţi devenit, apoi, preşedinte al CJ Galaţi cu promisiunea că, în mandatul dumneavoastră, veţi realiza drumul de centură în jurul Municipiului Galaţi.

În anul 2017, aleşii judeţeni şi locali au votat trecerea unei suprafeţe de teren aferente drumului de centură din domeniul public al municipiului Galaţi în domeniul public al judeţului Galaţi. Faptul că nu se ocupa Ionuţ Pucheanu, cel mai incompetent primar din istoria oraşului, năştea o speranţă că lucrurile ar fi putut să se mişte în direcţia dorită.

Spuneaţi atunci, domnule Fotea, că veţi accesa fonduri europene în valoare de 40 de milioane de euro pentru demararea proiectului. Vă lăudaţi atunci că, în cel mai bun caz, veţi termina lucrările în 2019 şi, în cea mai nefaborabilă variantă, proiectul ar fi gata în 2023.

În 2018, în luna iulie, susţineaţi că au venit, la Galaţi, celebrii experţi ai Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Vest pentru a evalua proiectul. Spuneaţi că semnarea contractului este iminentă şi că anul acesta (2019) vor începe lucrările. Iată că toate termenele au trecut şi niciunul dintre angajamentele dumneavoastră nu a fost respectat. Situaţia este cu atât mai spinoasă cu cât nimeni nu v-a împins spre asumarea unor astfel de termene, Consiliul Judeţean fiind cel care a anunţat toate aceste date nerespectate în final.

Domnule Fotea,

Partidul Mişcarea Populară (PMP) este principalul adversar al PSD la nivel de judeţ şi municipiu. Când vine vorba de dumneavoastră, am considerat întotdeauna că proiectele sunt mai importante decât lupta politică. Pentru că am crezut că nu sunteţi făcut din acest aluat otrăvit ca Dan Nica, Viorel Ştefan, Eugen Durbacă sau Ionuţ Pucheanu, am aşteptat ca angajamentele CJ Galaţi să fie respectate.

Din păcate, constatăm astăzi că aţi practicat aceeaşi abureală ieftină a electoratului gălăţean precum siniştrii dumneavoastră colegi de partid. Aţi promis lucruri, aţi avut beneficii de imagine şi aţi luat voturi, iar, în final, judeţul şi oraşul nu s-au ales cu nimic. Ar fi chiar culmea ca gălăţenii astfel ţepuiţi să vă vadă cum defilaţi cu tartorul Dan Nica în campania pentru europarlamentare susţinând că, imediat, pornesc lucrările şi că e o reuşită deosebită a PSD.

Domnule preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi,

Partidul Mişcarea Populară vă solicită să prezentaţi, de urgenţă, situaţia exactă a proiectului: documentaţia depusă, stadiul contractului, analiza privind exproprierile necesare, discuţiile cu responsabilii guvernamentali şi cu factorii politici din cadrul PSD. Gălăţenii merită să ştie dacă vor avea sau nu şosea de centură. O conferinţă de presă pe acest subiect este nu utilă, ci necesară. Opinia publică trebuie informată despre starea unei asemenea lucrări de infrastructură vitală zonei.

Dacă aveţi vreo străfulgerare de conştiinţă sau ştiţi cumva că există un blocaj politic în PSD care împiedică realizarea acestui proiect, aveţi datoria să vorbiţi public despre aceste lucruri sau, dacă nu vă simţiţi în stare să treceţi linia de demarcaţie a obedienţei faţă de mai marii dumneavoastră de partid, corect ar fi să vă daţi demisia."

Deputat Cătălin Cristache,

preşedinte PMP Galaţi

Podul peste Dunăre devine pe zi ce trece realitate. După mai bine de 20 de ani de poveşti, iată că în mai puţin de doi ani guvernul din care ALDE face parte a reuşit să semneze autorizaţia de construire pentru începerea lucrărilor la podul suspendat peste Dunăre. Este un moment important pentru locuitorii din regiunea Galaţi – Brăila – Tulcea. În urmă cu peste un an şi jumătate, în calitate de secretar de stat, i-am propus premierului de la acea vreme, Sorin Grindeanu, demararea proiectului podului peste Dunăre în cadrul discuţiilor pe care le-am avut. I-am prezentat atunci fostului premier importanţa pe care acest obiectiv o are pentru regiunea noastră, implicaţiile sociale şi economice pe care le are o asemenea lucrare. Mă bucur că un secretar de stat din partea ALDE a fost cel care a pus semnătura pe această autorizaţie de începere a lucrărilor la pod. După 20 de ani este un lucru extrem de benefic faptul că în cele din urmă podul devine realitate. Sunt mândru că un Guvern din care face parte ALDE, un partid liberal, a contribuit la demararea proiectului. Totodată, faptul că regiunea noastră a fost reprezentantă la nivel central de lideri politici responsabili provenind din ambele partide ale coaliţiei de guvernare, a făcut ca acest obiectiv să poată fi demarat. Podul suspendat peste Dunăre va fi al treilea pod din Europa ca deschidere! Odată finalizat, podul va intra în rândul marilor construcţii de acest fel din Europa. Este îmbucurător pentru mine şi colegii mei că ALDE, continuatorul liberalilor din România, contribuie la dezvoltarea ţării, la modernizarea infrastructurii.

Măsurile anunţate de ministrul de Finanţe cu o seară în urmă consider că au fost făcute în pripă, fără o analiză prealabilă. Reacţiile care au apărut în spaţiul public după anunţurile ministrului Teodorovici arată clar faptul că propunerile ministerului nu au fost analizate împreună cu specialiştii din domeniile vizate.
În 2019, pentru a-şi continua creşterea, economia românească trebuie să rămână atractivă pentru investitori, dar şi pentru instituţiile bancare. Suprataxările anunţate de ministrul Teodorovici ridică multe semne de întrebare, având în vedere că vorbim în cazul băncilor de un impozit pus pe o dobândă interbancară.
Pachetul de măsuri propuse de ministerul de Finanţe are potenţialul de a genera slăbiciuni în lanţ şi, probabil, să aibă un impact negativ asupra consumatorului final în domeniile telecomunicaţii, energie bancar, pensii private. În urma acestor modificări pe final de an, vor suferi şi antreprenorii români, inclusiv cei care sunt în discuţii cu mari investitori din străinătate.
Nu pot fi de acord cu măsuri care nu au un studiu de impact realizat şi prezentat public. Asemenea decizii ar trebui să fie luate după o amplă dezbatere publică la care să participe şi reprezentanţii domeniilor vizate.
Instabilitatea legislativă fiscală este o problemă pentru reprezentanţii IMM-urilor şi pentru întreg mediul de afaceri. Modificările legislaţiei fiscale au generat efecte negative asupra IMM-urilor, iar schimbările aduse pe final de an legislaţiei fiscale vor afecta în mod serios mediul de afaceri. Încrederea în sistemul fiscal este o condiţie esenţială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează deciziile de investiţii
Sper ca măsurile anunţate de ministrul Teodorovici să fie puse în dezbatere, să fie discutate, analizate cu specialiştii domeniilor vizate. Reacţiile apărute în ultimele ore ar trebui să ducă la o întâlnire în jurul mesei a Guvernului cu reprezentanţii mediului de afaceri, domeniului bancar, energetic şi al telecomunicaţiilor.

Decizia Transurb de a achiziţiona autobuzele necesare pentru a susţine transportul public pe perioada iernii reprezintă un demers de apreciat şi lăudabil, având în vedere că în anotimpul rece, mai ales în timpul căderilor de zăpadă, gălăţenii caută modalităţi de a ajunge mai uşor şi în siguranţă unde au nevoie. Gălăţenii trebuie să ştie că se pot baza pe infrastructura locală de transport, aceasta fiind capabilă să facă faţă oricărei situaţii apărute. Mă bucur că am avut azi o discuţie pe acest subiect cu primarul Ionuţ Pucheanu, alături de care am discutat despre necesitatea susţinerii unui transport public modern în Galaţi, domnia sa arătându-şi disponibilitatea pentru a susţine acele decizii care sunt în interesul gălăţenilor. ALDE va susţine toate demersurile care se impun pentru ca gălăţenii să aibă acces la un sistem de transport sigur, eficient şi modern, la cele mai înalte standarde. 

Poate pentru unii demersul conducerii Transurb este surprinzător, însă trebuie să avem în vedere faptul că nu ne permitem ca pe timpul iernii sau chiar şi în cazuri speciale să nu existe o soluţie pentru transportul în comun. Acest demers al Transurb nu afectează cu nimic licitaţia desfăşurată de primărie pentru achiziţia de noi mijloace de transport, autobuze electrice şi hibrid. 

Aşa cum am mai spus, achiziţia de mijloace de transport noi este o prioritate pentru dezvoltarea unui oraş. Pentru servicii de transport public de calitate avem nevoie de vehicule la standarde europene. Însă, până când acestea vor ajunge, conducerea Transurb trebuie să întreprindă toate demersurile pentru a nu bloca traficul în Galaţi, pentru a le facilita gălăţenilor deplasarea în oraş. Este adevărat că vorbim despre tramvaie noi în Galaţi care costă în jurul a un milion de euro bucata, dar până ce acestea vor veni şi vor putea fi operaţionale, gălăţenii trebuie să aibă încredere că transportul public e o soluţie viabilă, care oferă condiţii de transport la standarde europene. Este adevărat că e greu să pui pe picior de egalitate un mijloc de transport second hand cu unul care costă un milion de euro sau cu un autobuz hibrid care depăşeşte 300.000 de euro, dar mai ales cu un autobuz electric care de regulă are un preţ mai mare cu 30% sau noile troleibuzele care urmează să completeze parcul de transport în Galaţi, care au şi ele un preţ în jur de 300.000 de euro. 

Din punctul meu de vedere, este lăudabilă  intenţia şi abordarea, precum şi interesul arătat de conducerea societăţii de transport şi grija faţă de cetăţeni în încercarea de a avea întotdeauna în parcul auto un număr de mijloace de transport funcţionale, care să iasă în orice situaţie pe traseu ca rezervă. Aceasta cred a fost intenţia conducerii când a declanşat procedura de achiziţie de autobuze second hand. De asemenea, a contat foarte mult mobilitatea şi independenţa unui autobuz, care spre deosebire de troleibuze şi tramvaie nu e condiţionat de linia de contact sau de şină pe parcursul iernii pentru a putea asigura un grad de mobilitate superior şi garantat. Dacă avem o iarnă grea şi vor fi porţiuni de drum care nu vor putea fi eliberate de gheaţă sau zăpadă în timp util, e posibil să fie probleme cu linia de contact sau cu şina de tramvai, acestea având o stare de uzură, ele fiind aflate în exploatare de foarte mulţi ani. Totodată, să avem în vedere că se pot întâmpla tot felul de accidente, precum ruperea liniilor de contact, blocarea traseului cu zăpadă. Mi se pare corect din partea conducerii să încerce să prevadă aceste situaţii care de multe ori creează impresia că vin pe nepregătite.

Sunt adeptul unui transport modern şi ecologic, dar în acelaşi timp trebuie să fim şi realişti în privinţa anumitor aspecte. Criticile care pot fi aduse Transurb sunt în privinţa faptului că propune achiziţia de autobuze second hand. Achiziţia pentru autobuze moderne, pentru tramvaie şi troleibuze este în derulare, iar aceasta nu va fi sub nicio formă perturbată. Însă, pentru tramvaie care au costuri de milioane de euro este necesară infrastructura adecvată. Pentru troleibuze la fel. Le luăm, dar cum şi pe ce linii le utilizăm? Linia de contact pentru troleibuze trebuie înlocuită pentru că prezintă un grad de uzură ridicat. 

Această situaţie, în care Transurb a lansat achiziţia acestor autobuze, poate fi echilibrată prin achiziţia de autobuze noi. Ele pot participa activ şi sunt extrem de aşteptate de gălăţeni şi desigur o investiţie utilă pentru oraş. Chiar dacă nu intră în categoria autovehiculelor nepoluante, electrice sau hibrid, putem gândi pentru creşterea mobilităţii în orice anotimp şi necondiţionat de vreme, achiziţia de autobuze Euro 6, aşa cum s-a întâmplat şi în Capitală, acolo unde au fost achiziţionate mai multe astfel de maşini. Situaţia generată de Transurb trebuie să fie tratată cu profesionalism şi dezbătută în continuare. 

Personal consider că ar fi indicat ca primăria să poată avea posibilitatea să acorde o susţinere operatorului de transport public. Probabil, pentru a nu mai pune presiune pe bugetul primăriei, operatorul a încercat prin resurse proprii să ia mijloace de transport de calitate, satisfăcătoare şi la un preţ mic.

Având în vedere impactul în spaţiul gălăţean, am luat legătura cu primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, care m-a asigurat, aşa cum a mai făcut-o şi în alte ocazii, că va face toate demersurile pentru a susţine ca acest serviciu să ajungă la standarde europene. Deschiderea arătată de domnul primar Pucheanu o apreciez şi sunt convins că vom găsi soluţii favorabile pentru achiziţia de mijloace de transport noi, la cele mai înalte standarde, pentru a avea un serviciu de transport public de cea mai bună calitate.

Inspectoratul General pentru Imigrări informează cu privire la punerea în aplicare, începând cu data de 9 noiembrie a.c., a Legii nr. 247 pentru modificare și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 7 noiembrie 2018.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.194/2002 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014, în sensul asigurării transpunerii Directivei (UE) 2016/801 a Parlamentului European şi a Consiliului privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaţionale şi muncă "au pair".

Noile modificări legislative privind încadrarea în muncă a cetăţenilor străini pe teritoriul României vizează, în principal, relaxarea condițiilor în ceea ce privește eliberarea avizului de angajare în muncă a străinilor, pentru tipurile de lucrător permanent, stagiar și transfrontalier, prin simplificarea procedurilor de selecție parcurse de către angajatori.

O altă modificare vizează reducerea nivelului salariului de la mediu brut pe țară, la salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Astfel, străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin două ori câştigul salarial mediu brut.

Cetățenii străini care sunt numiţi la conducerea unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în baza unui contract de mandat ori altui document cu aceeaşi valoare juridică, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă fără prezentarea unui contract de muncă, dacă fac dovada mijloacelor de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată în această calitate, cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

De asemenea, străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă în calitate de lucrător"au pair" li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu timp parţial, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că durata timpului de muncă nu depăşeşte 25 de ore pe săptămână. Cuantumul salariului acordat este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, calculat la fracţia de timp lucrată.

 

Taxele pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă/detașare au fost reduse la jumătatefață de valoarea percepută până la data prezentei legi, respectiv de la 200 euro la 100 euro în cazul avizului de angajare pentru lucrător permanent, detașat, transfrontalier, stagiar și de la 50 euro la 25 de euro, în cazul în care angajatorul încadrează în muncă un străin titular al dreptului de ședere temporară pentru studii după absolvirea studiilor sau pentru titularul dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei, precum și în cazul schimbării angajatorului sau a funcției, la același angajator.

Legea aprobată aduce modificări importante şi OUG 194/2002 privind regimul străinilor din România. Astfel, viza de lungă şedere pentru studii poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student, stagiar, elev sau care participă la un program de schimb de elevi sau proiect educaţional.

În cazul studenţilor, solicitarea trebuie să fie însoţită de următoarele documente: dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei Naţionale, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ cu frecvenţă, la o instituţie de învăţământ superior de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, dovada achitării taxei de studii pentru cel puţin un an de studii, dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţinsalariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză.

Pentru străinii care participă la un program de schimb de elevi sau proiect educaţional, este necesar a se face dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizaţia care realizează şi care deţine un spaţiu de locuit, considerat normal pentru o familie din România, sau într-o unitate specială de cazare selecţionată de către organizaţia care realizează activitatea.

Legea stabilește noi condiții pentru străinii intrați în România în baza convențiilor internaționale sau a altor acte normative prin care sunt exonerați de la obținerea vizei, care încalcă reglementările în domeniu migrației, în principal privind încadrarea în muncă.

În ceea ce privește regimul sancționator acesta se completează prin introducerea unor noi contravenții pentru cei care împiedică în orice mod lucrătorii Inpectoratului General pentru Imigrări de a exercita, total sau parțial, controale în medii și locuri frecventate de străini. Valoarea amenzii este cuprinsă între 5.000 și 10.000 lei. 

Noile reglementări  sunt de natură a oferi un regim juridic simplificat categoriilor de străini care desfășoară activități lucrative pe teritoriul României și o gestionare eficientă a fenomenului migraţiei.

Consecvenţa lui Călin Popescu-Tăriceanu în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor a început să deranjeze! În consecinţă i se face un nou dosar de către DNA!
Atenţia opiniei publice din România a fost concentrată în ultimele zile asupra unui subiect a cărui apariţie ridică serioase semne de întrebare. Noul dosar pe numele preşedintelui Senatului şi al ALDE Călin Popescu-Tăriceanu pare a fi semnalul că războiul politic pentru anul 2019 a început. O spun încă de la început: am încredere în Călin Popescu-Tăriceanu şi în nevinovăţia sa!
În ultimele mai bine de 24 de ore am aflat din „surse” ale diverselor canale media ce ar conţine dosarul. Aceste surse sunt mai bine informate chiar decât persoanele vizate. Văd că revine moda brevetată de procurorii DNA de a realiza dosare date „pe surse”, de a transmite informaţii deformate, în aşa fel încât să fie realizată o condamnare publică a persoanei în cauză înainte de a se cunoaşte adevăratele acuzaţii.
De ce spun că acest dosar ridică serioase semne de întrebare. În primul rând, faptele pentru care este acuzat Călin Popescu-Tăriceanu sunt din perioada 2004 – 2008, adică de o perioadă de timp între 10 şi 14 ani. Procurorii îşi aduc brusc aminte de o situaţie de acum aproape 14 ani, despre care s-a mai discutat în spaţiul public tot „pe surse” în 2015, abia acum. De ce abia acum? De ce în actualul context politic? Sunt întrebări legitime pe care ar trebui să ni le punem după ce am văzut cum se fac dosarele în România.
De asemenea, aceste acuzaţii vin după ce timp de 8 ani de zile, preşedintele Senatului a fost ascultat, urmărit şi înregistrat. Tot în acest timp au fost tentative să i se mai fabrice dosare preşedintelui ALDE, dar cu toate acestea instanţa l-a declarat nevinovat.
Cui foloseşte această campanie dusă împotriva preşedintelui Călin Popescu-Tăriceanu? În mod natural, ea serveşte unui candidat la prezidenţialele de anul viitor, unul care şi-a anunţat deja intenţia de a candida sau unuia care urmează să îşi anunţe această intenţie.
În acelaşi timp, acest dosar poate fi văzut ca fiind o nouă încercare de rupere a coaliţiei de guvernare şi de formare a unui nou Guvern tehnocrat. Din păcate, planurile le vor fi date peste cap.
Timp de atâţia ani de zile nimeni din DNA nu s-a preocupat să verifice denunţul la care se face referire, nimeni nu s-a preocupat să verifice ceva legat de implicarea lui Călin Popescu-Tăriceanu. Brusc, apare acest interes în contextul în care Augustin Lazăr este pe făraş de la Parchetul General. Probabil că Augustin Lazăr vrea să demonstreze naţiunii cât e de activ şi cum scoate el un dosar împotriva preşedintelui Senatului după un denunţ din urmă cu 4 ani.
Mizele sunt, cu siguranţă, multe. Una dintre ele ar putea fi aceea de a scădea ALDE, pentru că ALDE e un partid cotat foarte bine în sondaje, care poate să devină un partid important în România. O altă miză ar fi aceea de a-i afecta imaginea lui Călin Popescu-Tăriceanu în încercarea sa de a candida la alegerile prezidenţiale de anul viitor. Prestaţia lui Călin Popescu-Tăriceanu şi faptul că tot mai mulţi români au încredere în el creează tot felul de tensiuni în anumite zone.
Cei care au pus bazele acestui nou dosar pierd din vedere faptul că Tăriceanu nu e Orban, pe care poţi să îl şantajezi cu dosare. Călin Popescu-Tăriceanu a rămas consecvent în mesajul său privind abuzurile statului paralel, în pofida tuturor încercărilor la care a fost supus de procurori.
Acest nou dosar creat lui Călin Popescu-Tăriceanu arată că în România a început o bătălie infernală. Putem anticipa, cred că fără a greşi, că anul 2019 va fi anul dosarelor, al loviturilor, al acuzaţiilor şi poate, de ce nu, o revenire la perioada de tristă amintire a regimului Băsescu, atunci când adversarii politici trebuiau eliminaţi.

Pagina 2 din 2