Comunicat de presă

Comunicat de presă

Liderul europarlamentarilor PSD, Dan Nica, solicită organizarea unei dezbateri în plenul Parlamentului European, concretizată prin adoptarea unei rezoluţii comune privind obligativitatea respectării standardelor europene în vigoare pentru lucrătorii sezonieri români din statele UE.
„Cer tuturor deputaţilor români din Parlamentul European să dea dovadă de unitate şi să susţină acest demers. E nevoie de un efort comun, coordonat pentru a asigura drepturile elementare ale compatrioţilor noştri victime ale abuzurilor angajatorilor. Lăsaţi competiţia politică şi orgoliile deoparte! Urgenţa socială a românilor aflaţi într-o situaţie vulnerabilă, adesea umilitoare, ne obligă la acţiune urgentă şi concretă”, a declarat liderul delegaţiei PSD din Parlamentul European, citat într-un comunicat de presă preluat de Agerpres.
Europarlamentarul social-democrat a precizat că Parlamentul European „trebuie să solicite, printr-o rezoluţie oficială”, Comisiei Europene şi statelor membre ale UE, să garanteze: condiţii de călătorie în siguranţă pentru toţi lucrătorii sezonieri; cazare şi condiţii de muncă decente şi care permit distanţarea socială; norme precise de securitate a muncii, monitorizate de autorităţile abilitate; contracte de muncă înmânate lucrătorilor şi care stabilesc salarii negociate colectiv şi asigurări decente de sănătate; informaţii şi asistenţă în limbile materne ale lucrătorilor şi puncte de contact pentru situaţii neprevăzute.
„Solicit Comisiei Europene să monitorizeze atent aplicarea prevederilor legislaţiei europene în materie şi Guvernului României să acţioneze mai prompt şi mai responsabil pentru apărarea drepturilor propriilor cetăţeni”, a subliniat Dan Nica.

Orele de aşteptare afară, în faţa unui magazin sau a unei instituţii, în cozi lungi şi nesfârşite, din perioada comunistă au fost readuse de Guvernul Orban în societatea românească. Din cauza proastei gestionări a crizei provocată de coronavirus, cetăţenii sunt nevoiţi să suporte umilinţa de a sta la cozi pentru orice. Şi în Galaţi, ca în toată ţara, sunt cozi la intrarea în magazine sau la intrarea în instituţiile statului, sunt cozi la plata taxelor şi impozitelor sau la alimentarea autovehiculelor cu combustibil. Cetăţenii trebui să-şi rezolve treburile adminsitrative, să-şi plătească facturile sau să-şi facă aprovizionarea, dar pentru asta sunt nevoiţi să stea în ploaie, în soare sau vânt, deoarece în incinta instituţiilor sau magazinelor oamenii nu au voie să intre decât într-un număr limitat, chiar dacă spaţiul interior ar permite respectarea distanţei impuse de lege.
Dacă salariaţii care stau în spatele ghişeelor insituţiilor publice sau la casele de marcat din magazine pot fi protejaţi de panouri de protecţie, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre gălăţenii obligaţi să stea la cozi. În aer liber nu mai este obligatoriu portul măştii, aşadar stând la coadă creşte riscul ca o persoană, purtător asimptomatic de coronavirus, să strănute şi să infecteze cel puţin 2-3 persoane din jurul său. Şi atunci cum s-a redus riscul de infectare cu aceste măsuri luate haotic şi fără a fi analizate înainte de a fi puse în aplicare? Oamenii râmân cu umilinţa şi cu timpul pierdut la cozi!
Sunt voci care spun că românii ar trebui să se obişnuiască să folosească cât mai mult mediul online pentru a face cumpărături sau pentru a plăti taxele şi impozitele. Haideţi să fim corecţi cu noi înşine! Pensionarii, categoria cea mai vulnerabilă în faţa acestui virus, nu se pricep să facă asta, iar copiii lor, cei care i-ar putea ajuta, sunt plecaţi în străinătate din nou. Cine le-a facilitat plecarea? Tot guvernul penelist! Şi ei, la rândul lor, au fost umiliţi atât la venirea în ţară, dar şi la plecare, căci cu toţii am văzut la televizor cozile interminabile de la graniţele ţării, dar şi avioanele puse la dispoziţie special pentru a le facilita plecarea la muncă la cules sparanghel. Cât mai trebuie să suporte poporul român aceste umilinţe?
Aşa înţelege Guvernul Orban să respecte cetăţenii care plătesc taxe şi impozite, care au ales să rămână în ţară şi care merită să fie respectaţi de politicieni tot timpul, nu doar atunci când au buletinul de vot în faţă!

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a declarat că: ”Guvernul trebuie să trimită de urgenţă Comisiei planul naţional de relansare economică, pentru ca România să poată beneficia de fondurile europene începând din septembrie. E nevoie de mai multă promptitudine şi responsabilitate în acţiunile de contractare a finanţării UE. Totodată, trebuie să ne asigurăm că România va primi fără discriminare cota parte din subvenţii. Din această fază, preşedintele Iohannis are obligaţia să asigure în Consiliul European suportul necesar adoptării acestor propuneri. Orice diminuare a bugetului şi a distribuţiei propuse de Comisie ar însemna un eşec grav pentru România, în condiţiile în care putem accesa până la 10% din bugetul total, adică 75 de miliarde de euro pentru România, din care 50 miliarde sub formă de investiţii şi 25 miliarde ca împrumuturi”, a atras atenţia Dan Nica.

Europarlamentarul PSD a precizat că echilibrul între subvenţii şi împrumuturi propus prin Planul European de Redresare, anunţat azi (n.r. - 27 mai 2020) de Comisia Europeană, ţine cont de nevoile de finanţare ale statelor membre şi de capacitatea de rambursare, precum şi de solicitările europarlamentarilor social-democraţi. ”Comisia propune un fond de relansare total de 750 miliarde euro, din care 500 miliarde sub formă de subvenţii şi 250 miliarde ca împrumuturi”, a precizat Dan Nica.

”Liniile directoare ale viitorului program de relansare economică europeană, comunicate azi, exprimă o ambiţie politică încurajatoare. Comisia a trebuit să aibă în vedere, pe de o parte, formularea unei propuneri care să obţină unanimitatea în Consiliu şi majoritatea în Parlamentul European, iar pe de altă parte să ofere impulsul de care regiunile şi sectoarele economice cele mai afectate de criza Covid-19 au atâta nevoie. E nevoie acum de o analiză imediată pentru a stabili impactul sectorial al crizei şi necesităţile concrete de recapitalizare”, a subliniat europarlamentarul român.

Dan Nica a apreciat că perspectiva creionată de Comisie oferă un răspuns solid transformării problemei lichidităţilor în risc de solvabilitate, prin ideea de creştere a plafoanelor resurselor proprii şi a împrumutului pe pieţele de capital, pentru a reinjecta fondurile în programele Cadrului Financiar Multianual prin instrumentul de redresare economică. ”Apreciez propunerea de rambursare în viitorul cadru financiar, adică după 2027, cu scadenţă finală în 2058. Este o perspectivă pe termen foarte lung, ce are în vedere realităţile concrete pe care le-am adus în atenţia comisarilor europeni, în ultimele luni, în cursul reuniunilor Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie”, a menţionat Dan Nica, coordonator al europarlamentarilor S&D din această comisie.

”Facilitatea de recuperare şi rezilienţă, sub formă de subvenţii şi împrumuturi pentru investiţii şi reforme ale statelor membre, Asistenţa de redresare pentru coeziune teritorială, consolidarea programelor de Dezvoltare rurală, Facilitatea de investiţii strategice, Instrumentul de asistenţă pentru solvabilitate şi un Program aparte pentru sănătate – sunt pârghii necesare, care răspund solicitărilor Delegaţiei PSD şi Grupului S&D”, a detaliat eurodeputatul PSD.

Luna iunie, lună în care se dau examenele de evaluare naţională şi bacalaureat, se apropie cu repeziciune. Copiii, părinţii şi profesorii sunt debusolaţi şi speriaţi din cauza faptului că actualul guvern nu reuşeşte să organizeze cum trebuie aceste examene în condiţiile în care pandemia de coronavirus este încă în plină desfăşurare. Nu se ştie cum se fac înscrierile, online sau olograf, nu se ştie cum se va face accesul în clase, dacă se va purta obligatoriu mască şi mănuşi şi nici câţi profesori vor fi de acord să-i supravegheze.

Ministerul Educaţiei se bâlbâie în continuare fără să vină cu soluţii pentru aceşti copii care au în faţă examene importante pentru viitorul lor. Ce face Ministerul Educaţiei de două luni de zile de când elevii stau acasă din cauza pandemiei? A stabilit calendarul examenelor şi a dat ordin ca şcoala să se mute online şi cam atât. Nu şi-a dat silinţa să creeze condiţii nici profesorilor şi nici copiilor care nu au acces la tehnologie, uitând că şcoala - indiferent dacă e online sau nu - trebuie să fie gratuită. Aşa cum nu-şi dă interesul nici să asigure condiţii şi reguli pentru elevii din anii terminali, care trebuie să dea, peste nici o lună, examenele de Evaluare naţională şi Bacalaureat.

Aceşti copii nu aveau destul stresul examenelor, acum trebuie să aştepte procedurile şi metodologiile de desfăşurare a examenelor naţionale pe care ministerul nu se grabeşte să le emită, deşi mai este doar aproximativ o lună de zile până atunci.

Puţinele cerinţe publicate până acum de Ministerul Educaţiei vor fi foarte greu de pus în practică.

În multe şcoli din Galaţi va fi foarte greu să se asigure distanţarea de cel puţin 2 metri, ştiut fiind că multe unităţi de învăţământ sunt supraaglomerate şi se confruntă cu o capacitate insuficientă a spaţiilor raportat la efectivele de copii. De asemenea, se pune şi problema asigurării unui număr suficient de profesori supraveghetori. Câţi dascăli vor fi de acord să stea cu masca pe faţă ore în şir şi să-şi asume riscul unei infectări cu noul coronavirus? Probleme cu asigurarea numărului necesar de profesori care sa supravegheze examenele au fost şi anii trecuţi, în vremuri de pace, dar acum în vreme de război?

Cât va dura până va începe examenul având în vedere că toţi copiii vor fi nevoiţi să aştepte să li se ia temperatura la intrare? Dar copiii aflaţi în autoizolare pentru că le-au venit părinţii din străinătate, din zone cu risc, cum vor da aceste examene? Ca să nu mai vorbim de miile de elevi care nu au acces la tehnologie şi care nu au posibilitatea să se înscrie online, dacă aceasta va fi metoda pentru care va opta ministerul.

Sunt prea multe aspecte neclare, iar timpul până la susţinerea examenelor este foarte scurt.

Daca tot nu este în stare să gestioneze toate aceste aspecte, Guvernul Orban să gaseasca urgent o alternativă,un sistem de evaluare şi echivalare care să nu expună copiii şi profesorii riscului de a se îmbolnăvi.

Nu avem voie la nuntă sau înmormântare mai mult de 8 persoane, în schimb putem să adunăm sute de copii şi dascăli în acelaşi loc, timp de câteva ore? Ce este mai important, sănătatea sau notele la un examen care se va desfăşura după 2 luni în care copiii nu au fost la şcoală şi s-au pregătit cu adevarat numai cei ce şi-au permis să plătească ore de pregătire în particular?

Cât de meschin poţi fi să sacrifici viitorul unor copii pe altarul incompetenţei şi al prostiei politice de care dă dovada Guvernul PNL?

Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD, a declarat că asigurările vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, în vederea unei relansări economice incluzive şi nediscriminatorii sunt încurajatoare pentru România.

„Pledez constant, de la debutul crizei cauzate de COVID-19, pentru ca România şi celelalte state din afara Zonei Euro să beneficieze de tratament egal în programul de redresare economică cu cele care au adoptat moneda unică. În şedinţa de ieri a Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE), i-am solicitat comisarului Dombrovskis clarificări privind finanţarea pentru băncile din statele non-Euro din UE, precum şi cu referire la rolul gazului natural şi al energiei nucleare în tranziţia ecologică. Delegaţia PSD este mobilizată pentru ca România să nu fie marginalizată în finanţarea relansării post-pandemie şi pentru ca investiţiile ce urmează să fie direcţionate spre tehnologii ecologice să nu ducă la sacrificarea unor sectoare industriale cu puternic impact economic şi social în România şi alte ţări membre”, a precizat europarlamentarul social-democrat.

„Guvernul României are datoria de a-şi intensifica, la rândul său, demersurile pentru a obţine garanţii pe aceste două coordonate esenţiale: accesul egal la finanţarea pentru redresare şi rolul ce va reveni gazelor şi energiei nucleare în următoarele decenii. Sunt direcţiile de care depinde viitorul economic al României”, a declarat Dan Nica.

În dialogul avut cu vicepreşedintele Comisiei Europene pentru moneda Euro şi dialogul social, responsabil, de asemenea, pentru stabilitate financiară, servicii financiare şi pieţele de capital, Dan Nica a atras atenţia că „un plan puternic de recuperare trebuie să garanteze accesul la finanţare pentru toate statele membre, în funcţie de nevoile lor. De asemenea, este necesară posibilitatea de a emite datorii, pentru a face faţă efectelor negative ale Covid-19. Iar statele Zonei Euro şi cele non-Euro trebuie să beneficieze în mod nediscriminatoriu de acces la fondurile pentru redresare”.

De asemenea, eurodeputatul PSD a subliniat că „planul de redresare a industriei europene trebuie să stabilească obiective clare pentru salvarea întreprinderilor din UE, pentru asigurarea condiţiilor de concurenţă echitabilă pe piaţa unică şi pentru relocarea unor industrii în UE, în special în sectoarele critice, precum cel medical şi farmaceutic”.

Vicepreşedintele Dombrovskis a dat asigurări, în video-reuniunea comisiei europarlamentare de resort, că vor fi puse la dispoziţie fonduri şi programe de sprijin economic pentru toate statele membre ale UE, pe lângă mecanismele dedicate exclusiv Zonei Euro. În ceea ce priveşte reconfigurarea energetică după renunţarea la cărbune, comisarul european a precizat că gazul este considerat combustibil de tranziţie, iar utilizarea energiei nucleare face obiectul unei evaluări în curs.

În intervenţia sa de azi, coordonatorul europarlamentarilor S&D din Comisia ITRE, a menţionat că „prognoza economică de primăvară, dată publicităţii săptămâna trecută, indică o recesiune profundă şi inegală, precum şi o recuperare incertă. Inflaţia în UE este prognozată la 0,6% în 2020 şi la 1,3% în 2021. Criza cauzată de pandemie ne-a arătat fragilitatea lanţului valoric şi dependenţa noastră de pieţele globale. Consumul şi comerţul, producţia industrială, investiţiile, fluxurile de capital şi lanţul de aprovizionare sunt puternic afectate”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a declarat că este esenţial să fie stabilită suma ce va fi alocată Fondului European de Redresare şi, totodată, ca statele membre să aibă acces egal la finanţarea menită să relanseze economia UE, în funcţie de nevoile proprii. Totodată, eurodeputatul social-democrat a pledat pentru o definire clară a modului de alocare a banilor europeni, pentru a evita orice fel de condiţionalităţi ascunse.
„Mă bucur că una din coordonatele de bază ale pachetului de sprijin economic este reprezentată de principiul solidarităţii. Am pledat constant şi insistent în acest sens, împreună cu colegii din Delegaţia PSD şi Grupul S&D. Este o primă victorie şi vom continua să acţionăm pentru a ne asigura că alocarea viitoare a banilor europeni se va face pe criterii echitabile pentru toate statele membre şi nu le va favoriza doar pe unele dintre ele. Alături de principiul nediscriminării între ţările Uniunii, politica de coeziune este principalul vector pentru viitoarea politică de relansare a UE şi salut faptul că, referitor la viitorul Cadru Financiar Multianual, proiectul de rezoluţie a Parlamentului European recunoaşte caracterul central al politicii de coeziune ca vector de investiţii pe termen lung, acesta fiind cel mai eficient mecanism european de convergenţă. Rămâne să vedem cum va fi pusă în practică ideea fundamentală a solidarităţii. În primul rând, este esenţial să stabilim clar suma dedicată Fondului de Redresare, componenta principala a pachetuluide investiţii”, a subliniat Dan Nica.
Poziţia Parlamentului European privind viitorul Cadru Financiar Multianual şi Planul de Redresare urmează să fie supusă joi votului plenului.
Eurodeputatul social-democrat a criticat opoziţia Popularilor Europeni (PPE) faţă de stabilirea unui buget precis al Fondului European de Redresare şi a precizat că e nevoie de o alocare pe ţări, din partea Comisiei Europene, a fondurilor pentru relansarea economică post-pandemie.
„PPE, familie politică din care face parte şi PNL, ca partid de guvernare, nu a vrut să fie stabilită o sumă exactă şi nu a acceptat să elimine referirea la împrumuturi ca formă de contractare a sumelor viitoare”, a criticat Dan Nica.
Liderul europarlamentarilor PSD a solicitat, totodată, ca Fondul de Redresare să devină operaţional cât mai curând posibil în acest an, să fie compus în primul rând din subvenţii şi să fie finanţat prin emiterea de obligaţiuni de lungă durată garantate de bugetul UE, în aşa fel încât statele membre să nu fie nevoite să facă împrumuturi dezavantajoase de pe pieţele financiare.

Începând cu data de 15 mai, va înceta „starea de urgență” și va fi decretată „starea de alertă”, care va presupune o relaxare a restricțiilor de circulație în cadrul localităților de domiciliu. Acest lucru va însemna reluarea transportului public la capacitatea de transport de înaintea „stării de urgență”, dar în același timp va presupune ca în mijloacele de transport să fie obligatorie purtarea măștilor de protecție și a mănușilor și păstrarea distanței de siguranță de 1,5 metri pentru prevenirea infectărilor cu coronavirus.

Asta va însemna reducerea drastică a numărului de călători dintr-un mijloc de transport.

Deocamdată nici la nivel guvernamental nu a fost găsit răspunsul la întrebările jurnaliștilor despre cum se va circula cu Metroul sau cu autobuzele din București în condițiile păstrării distanței de 1,5 metri între călători.

Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem și să găsim răspuns este cum vom reuși noi la Galați să convingem o persoană care are bilet sau abonament să nu urce în autobuz, pentru că este permis accesul pentru, să spunem, numai 14 pasageri și acea persoană este a 15-a și trebuie să aștepte următorul autobuz de pe acel traseu.

În alte orașe, la Cluj sau Brașov, se stă la rând în stație și se urcă în autobuz în ordine, fără ca cineva să încalce regula comunității. La Galați nu funcționează această regulă și oricine deține bilet sau abonament se consideră îndreptățit să urce în autobuz, oricât ar fi de aglomerat, pentru că a plătit serviciul public. Nimeni nu poate spune că nu este așa.

Pentru a găsi o rezolvare a păstrării numărului de călători care pot urca într-un mijloc de transport la Galați, lansez în dezbatere publică propunerea ca, în perioada decretării „stării de alertă”, transportul public în comun trebuie să fie gratuit, asumat de comunitate. Astfel, „prețul” beneficierii de acest serviciu public să fie plătit de gălățeanul care circulă cu autobuzul prin respectarea regulilor impuse de comunitate, adică în autobuz să poată urca un număr limitat de călători.

Vreau să fiu bine înțeles, nu este o propunere populistă de genul „hai să nu mai plătească nimeni bilet”, este o responsabilizare cu privire la faptul că și în perioada „stării de alertă” trebuie să respectăm păstrarea distanței de siguranță în mijloacele de transport.

Călătorului i se oferă un serviciu plătit de comunitate și în schimbul acestui serviciu public primit gratuit el trebuie să respecte condițiile impuse de comunitate, în principal aceea de beneficia de transport în limita locurilor disponibile în autobuz.

Până la impunerea restricțiilor de circulație, încasările zilnice ale societății Transurb SA Galați erau, în medie, de aproximativ 70.000 de lei. După impunerea restricțiilor de circulație, aceste încasări au scăzut la circa 10.000 de lei. În condițiile eliminării restricțiilor începând cu data de 15 mai putem estima că media încasărilor va fi de aproximativ 20.000 de lei, pentru că transportul local se va desfășura în condițiile păstrării distanței de siguranță între călători.

S-ar putea întâmpla și situații în care o persoană care a cumpărat bilet să nu poată urca în autobuz și să aștepte alt mijloc de transport. Este o situație neplăcută, dar fiecare cetățean trebuie să respecte regulile comunității pentru că noi toți, întreaga comunitate din Galați, trebuie să fim protejați împotriva acestei epidemii.

Este o situație de criză și trebuie să înțelegem că pentru a ieși cu bine din această situație trebuie să respectăm regulile, chiar făcând sacrificii.

PRO România a depus în Parlament un proiect de lege prin care prevede acordarea de măști de protecție tuturor cetățenilor români pentru a preveni răspândirea sau îmbolnăvirea coronavirusului. Proiectul a fost inițiat pentru a asigura, concret, un sprijin populației României și pentru a împiedica creșterea numărului de îmbolnăviri.
„Asistăm de mai bine de o lună de zile doar la declarații fără acoperire și la critici. Nu am văzut în această perioadă nimic concret. Am propus de-a lungul timpului soluții concrete care s-au dovedit a fi unele bune, ele fiind adoptate de actualul Executiv. Dacă ei nu au soluții, noi venim cu propuneri prin care să îi obligă să aplice rezolvările concrete pentru protejarea sănătății românilor”, a precizat senatorul gălățean Nicolae Marin.
Prin legea propusă spre dezbatere și adoptare Parlamentului se prevede acordarea gratuit a unui set de 30 de măști de protecție pentru fiecare cetățean român aflat pe teritoriul României până la data de 15 mai 2020. „În vederea asigurării protecție cetățenilor de pe teritoriul României în actualul context epidemiologic determinat de răspândirea noului coronavirus, Ministerul Sănătății  prin UNIFARM S.A. dispune achiziționarea de măști de protecție, conform standardelor europene in vigoare, preponderent de la producători interni și din import. Fondurile pentru acordarea măștilor se asigură de la bugetul de stat și din fondurile proprii ale companiei Unifarm S.A. Distribuția măștilor se realizează de compania Unifarma S.A. prin Direcțiile de Sănătate publică județene și al Municipiului București către autoritățile publice locale. Autoritățile publice locale se vor asigura de distribuirea către fiecare cetățean al setului de 30 măști de protecție în mod gratuit”, se prevede în propunerea legislativă inițiată de liderul PRO România, Victor Ponta.

Un venit minim pentru toți românii

Alături de conducerea formațiunii politice, senatorul gălățean Nicolae Marin a fost de acord cu inițierea unui alt act normativ pentru sprijinirea cetățenilor. Este vorba despre propunerea prin care se prevede asigurarea unui venit minim garantat de 1500 de lei pentru toate persoanele afectate negativ de criza generată de apariția coronavirusului. Potrivit propunerii, ajutorul se acordă atât pe perioada stării de urgență, cât și pentru o perioadă de șase luni de la încetarea acesteia.
„Asistăm la o situație în care o mare parte dintre români se află imposibilitatea de a plăti ratele la bancă, utilitățile și chiar mâncarea. Tocmai de aceea avem nevoie de un venit minim garantat pentru fiecare cetățean afectat de pandemie. Venitul minim garantat este un element ce nu poate fi exceptat din pachetele de politici fiscale pe care guvernele le introduc, existența veniturilor ducând la consum și implicit la atenuarea efectelor negative ale crizei”, se arată în expunerea de motive a propunerii depusă la Parlament.
Conceptul de venit minim garantat este văzut în prezent ca soluție de atenuare a efectelor crizei la nivelul Spaniei, fiind de-a lungul timpului testat la nivel internațional în state precum: SUA, Brazilia, Germania, Finlanda, Olanda, China, Iran sau Kenia.
De asemenea, inițiatorii susțin că aplicarea măsurii se va realiza rapid și eficient, informațiile privind veniturile cetățenilor în funcție de categoria acestora fiind deja gestionate de stat, prin instituții sau programe dedicate (ANAF, REVISAL, baza de date a Casei de Pensii a Agențiilor pentru Ocuparea Forței de Muncă, etc.). Guvernul, prin agențiile de plăți și inspecție socială din fiecare județ, va asigura, pentru o perioadă limitată, un venit minim garantat de 1500 lei persoanelor care nu mai înregistrează venituri sau vor completa venitul persoanelor aflate sub acest prag, inclusiv ale pensionarilor. Protecția persoanelor aflate în situații delicate trebuie să reprezinte o prioritate în contextul aplicării unor măsuri de contracarare a unei crize economice, prezentul proiect de lege urmărind instituirea unor astfel de norme suport pentru cei nevoiași și evitarea creșterii inegalităților sociale.

Încă nu vedem căderea economică a României la adevărata sa dimensiune, însă în spate, în fiecare oră, România mai pierde câte o firmă, câteva sute de locuri de muncă, câteva milioane pentru bugetul de stat. Ca să vă faceţi o idee, o analiză a Ziarului Financiar arată că România pierde 1 miliard de euro pe zi din cifra de afaceri, adică 50% din cifra de afaceri, şi 30% din PIB (600 – 650 milioane de euro). De la instaurarea stării de urgenţă (pe care Iohannis a prelungit-o din cauza incompetenţei Guvernului MEU), companiile din România (româneşti sau străine) au pierdut peste 14 miliarde de euro! Cel mai afectat este, însă, bugetul de stat, care se află într-o situaţie de-a dreptul critică. Vom asista la o cădere dramatică a încasărilor şi o creştere a cheltuielilor. În luna aprilie, deficitul bugetar va ajunge la 4-5 miliarde Euro (conform analizei Ziarului Financiar)!!! În bugetul pe 2020 era prevăzut un deficit de 800 milioane euro în luna aprilie!

Cifrele nu mai pot fi întoarse, acest lucru e clar! Nimeni nu poate să spună în acest moment în cât timp îşi va putea reveni economia României, business-ul românesc. De ce? Pentru că nu se face nimic, nu se iau măsuri, nu există o strategie, un plan! Ni se spune că vor veni cu un plan de redresare DUPĂ CRIZĂ!!! 

Acest Guvern incompetent nu e capabil să elaboreze planuri de combatere a crizei. Mai grav este că nu vor fi capabili să elaboreze nimic sustenabil pentru perioada următoare. Nu au fost capabili să vină cu un plan când nu eram în pandemie, nu au fost capabili să se ţină de promisiunile făcute în momentul învestirii, darămite acum. După ce se va termina criza de sănătate publică, nimeni nu va mai avea încredere în acest Guvern. Românii nu mai au ce aşteptări să mai aibă de la ei. Trebuie să găsim o soluţie cât mai rapidă pentru a ne putea extrage ţara din această cumplită criză în care ei ne adâncesc. 

În urmă cu 10 ani de zile, atunci când la guvernare era predecesorul PNL-ului de azi (PDL-ul lui Băsescu), România a pierdut 150.000 de companii (majoritatea româneşti) şi 700.000 de locuri de muncă din care a mai recuperat numai 400.000. În criza actuală avem peste 1 milion de români în şomaj tehnic şi alte sute de mii ale căror contracte au fost reziliate. Unii analişti spun că, în cel mai optimist scenariu, ar putea să urmeze o revenire rapidă, iar în cel mai bun caz la finalul anului se va ajunge la 70% din ceea ce am avut înainte de criză.

Acest scenariu optimist, pentru a se putea produce, are nevoie de susţinerea Guvernului!!! Guvernul trebuie să vină cu un plan de măsuri urgent, nu după criză! Mediul de afaceri românesc, dar şi companiile străine, nu mai pot susţine încă o lună de zile, fără o perspectivă clară, locurile de muncă, afacerile lor în ţară. Teoriile economice pe care ni le predă Guvernul Orban sunt un dezastru pentru economia reală! Dar cine să înţeleagă lucrul acesta? 

Aş dori să înţelegem cu toţii că, dacă nu vom putea să pornim economia, atunci ne vor fi confiscate, sub aparenţa cumpărării în interes public sau la o valoare derizorie, ceea ce a mai rămas din activele din economie, dar mai ales din avuţia naţională, în primul rând resursele naturale, păduri, zăcăminte, petrol, gaze etc.

Ordonanţa militară nr. 8 interzice exportul de cereale după ce s-a exportat tot şi am rămas cu rezervele la nivel de avarie. Abia dacă au mai rămas în rezerva de stat 700.000 tone de grâu. S-a exportat masiv în ultima perioadă, iar populaţia riscă să să fie afectată şi de o criză alimentară. Exportul de alimente trebuia suspendat din prima zi a situaţiei de urgenţă, fiind ştiut foarte bine faptul că România exportă materie primă şi importă tot mai multă hrană.

Dacă ce a mai rămas din  producţia de cereale de anul trecut a plecat la export, în plină criză, ce ne mai rămâne? Şi dacă decizia suspendării exporturilor de produse agroalimentare a fost luată prea târziu, putea fi contrabalansată de măsuri prin care să producem mai cu sârg. Dar cum să avem o producţie bună în agricultură când seceta afectează deja o mare parte din suprafaţă, iar din aproape 10 milioane de hectare cultivate, se irigă mai puţin de 1 milion de hectare. Fermierii sunt disperaţi că nu au cu cine să muncească pământul, iar guvernul Orban lasă mii de oameni să se înghesuie pe aeroportul din Cluj ca să plece la cules sparanghel în Germania, în loc să găsească soluţii ca aceşti oameni să rămână în ţară şi să muncească pământul strămoşesc.

E foarte bine că s-au suspendat exporturile (mai bine mai târziu decât niciodată), dar asta nu va rezolva criza alimentară ce se prefigurează cu repeziciune. Cu acest guvern incompetent, care nu ştie să gestioneze resursele ţării nici în timp de pace, cu atât mai puţin în timp de criză, vom ajunge să cumpărăm aceleaşi produse agroalimentare vândute până acum. Mă aştept ca firmele de casă ale guvernului PNL/PD să fi exportat doar actele aferente vânzării cerealelor, au încărcat vapoarele, iar guvernul o să constate în scurt timp că nu ne ajung cerealele din rezerva de stat şi le vor răscumpăra de 10 ori mai scump. Dar oare vom mai avea de unde să importăm produse alimentare, căci toate ţările vor ţine cu dinţii de producţia proprie. Şi aici cel mai bun exemplu este Germania, care ignoră că miile de muncitori pot aduce îmbolnăviri suplimentare de coronavirus. Germania vrea recoltă cu orice preţ, iar România a exportat grâul, dar şi agricultorii.

Pagina 4 din 8