Mirella AUR

Mirella AUR

Nu-i aşa, domnilor politicieni, că niciodată nu-i prea devreme să intri în campanie electorală? De altfel şi în cărţile de specialitate se spune că un politician trebuie să fie într-o permanentă campanie electorală, adică a doua zi după aflarea rezultatelor unui scrutin trebuie să numere până la cinci, să răsufle adânc şi să intre în campania electorală pentru alegerile viitoare. Asta presupune ca tot ceea ce va face în mandatul său de patru ani să aibă drept scop consolidarea notorietăţii şi atragerea de noi adepţi, care ulterior să-i recunoască numele pe buletinul de vot şi să-i tragă o ştampilă sănătoasă, aducătoare de alt mandat. Cei care candidează pentru prima dată au avantajul omului nemânjit, dar şi dezavantajul de a nu avea „un nume”, de a nu-l cunoaşte lumea. Şi cum te poate cunoaşte lumea, altfel decât prin intermediul a ceea ce faci? Acesta este motivul pentru care de obicei candidaţii pentru posturile cheie provin din alte posturi cheie, acolo unde notorietatea se obţine gratis, datorită funcţiei. Să mă explic: eşti primar, consilier, preşedinte sau director pe undeva (la stat, mai ales)? E simplu să faci conferinţe de presă şi să prezinţi bilanţuri sau să te lauzi cu rezultatele muncii celor din subordine - gen proiecte scrise, fonduri atrase, dosare rezolvate etc. - şi în acest fel să-ţi vezi numele în ziar şi fizionomia la TV. Şi uite aşa, conferinţă după conferinţă, declaraţie după declaraţie - una mai sforăitoare ca alta - ajungi să te ştie lumea, măcar după nume. În campanie mai plantezi nişte panouri cu tine mari cât casa, mai bagi în cutiile poştale câteva hârtiuţe pe care nu le citeşte nimeni, dar pe care stă scris numele tău, şi omul îl vede măcar în treacăt, când goleşte cutia de maculatură... şi uite aşa ajungi candidat cu şanse la un post plătit din bani publici şi cu mare influenţă. Dacă mai plasezi şi o sacoşă cu „materiale electorale” sub formă de alimente sau plăsticăraie... ăla eşti! Acum, ca să nu mă îndepărtez de subiect, aş vrea să atrag atenţia asupra campaniei pentru alegerile din 2012. Şi nu mă refer doar la alegerile locale, care vor fi prin mai-iunie anul viitor, ci şi la cele parlamentare, care vor fi... hăt!, tocmai în noiembrie-decembrie 2012. Mai este destul timp până atunci, dar aflu că deja unii îşi caută sponsorii, negociază susţineri, dau la gioale altora... Ce mai, legea junglei preelectorale! Nici nu ştiu cine îmi displace mai mult: un politician care deja trage sfori pentru anul viitor sau unul pe care nu l-am mai văzut şi nu am mai auzit de el din 2008, când cerşea voturi. Zilele trecute l-am văzut pe un post local pe un vechi şi arhicunoscut politician care spunea că nu e cazul ca partidele să decidă acum cine va candida şi că el nu ar pune bază pe un sondaj făcut acum, că e prea devreme. Nu e prea devreme, însă, să-şi înceapă propria campanie... altfel de s-ar lăfăi zilnic pe ecranele televizoarelor, după ce trei ani n-am auzit nimic de el? Încă o dovadă că politicienii una spun şi alta fac.
Prin intermediul unui comunicat de presă, primarul Dumitru Nicolae a anunţat ieri, în câteva cuvinte, care au fost rezultatele întâlnirii avute cu reprezentanţii societăţii Apaterm şi cei ai administratorului judiciar, RomInsolv. După cum am scris în ediţia de ieri, primarul anunţase încă de marţi, la conferinţa de presă, că va lua parte miercuri la o întâlnire pe tema ştergerii sumelor cu titlu de penalităţi datorate de populaţie către Apaterm. „Verdictul” dat ieri este acela că „stabilirea acestei măsuri şi modalitatea de implementare vor fi cuprinse în planul de reorganizare a societăţii Apaterm iar condiţiile în care vor fi şterse aceste penalităţi vor fi făcute publice în momentul definitivării planului de reorganizare a societăţii Apaterm”. Trebuie, însă, să facem o precizare: ştergerea penalităţilor şi condiţiile în care se va face acest lucru pot fi prinse în planul de reorganizare a societăţii, numai că şi acest plan trebuie să fie aprobat de instanţă.
Apă Canal anunţă a început ieri dimineaţă să lucreze la înlocuirea vanelor pe strada Brăilei, la inelul de rocadă. Drept urmare, traficul a fost închis total pe banda de trafic Þiglina 1- zona latura Sud spre strada Cloşca. Lucrările, care fac parte din programul ISPA, ar trebui să se finalizeze în această seară, la ora 24. Până atunci, traficul dinspre Micro 19 spre Centru şi B-dul Cloşca este deviat prin breteaua de legătură de lângă Parc, care dă în strada Cloşca, adiacent inelului de rocadă. Am văzut, însă, şi şoferi care, deşi în zonă se aflau mai mulţi poliţişti, urcau direct pe trotuar şi o luau pe scurtătură. Cât priveşte traficul în comun pentru troleibuze, acesta a fost anulat, Transurb asigurând autobuze pe fostele trasee ale troleibuzelor. Trafic închis pe str. Saturn Începând de ieri dimineaţă, de la ora 7.00, din cauza lucrărilor societăţii Apă Canal de înlocuire a vanelor pe str. Saturn, la blocurile B2 şi B3, traficul este închis total pe str. Saturn, pe tronsonul între Piaţa din Þiglina I şi blocul C8. Lucrările sunt programate să se finalizeze în această seară, la ora 24. Circulaţia spre Trecere Bac, modificată Tot Apă Canal, tot pentru Proiectul ISPA, a bulversat circulaţia la inelul de rocadă de la IVAS, dar aici lucrările vor dura până pe 15 septembrie. Circulaţia este restricţionată la intersecţia străzilor B-dul Marii Uniri cu strada Prelungirea Saturn şi acces Trecere Bac (Zona IVAS – Poarta Grădina Botanică). Accesul la Trecerea Bac dinspre Micro 21 se face prin curtea Autoservice-ului IVAS iar cei care vin dinspre B-dul Marii Uniri (Faleza Superioară) spre Micro 21 fac ce fac şi cei ce vin de pe Faleza Inferioară, adică de la Bac: sensul giratoriu fiind complet închis în această perioadă, vor trece tot prin curtea IVAS, pe un drum de piatră de pe care se ridică nori grei de praf, pe care cei de la Mediu sau din Sănătate nu îi văd. Şi încă ceva: nimeni nu dirijează circulaţia în această zonă. Ar fi putut să fie amenajat ad-hoc un sens giratoriu la ieşirea din Autoservice spre Uzina de Apă, mai ales că acolo se bifurcă drumul şi pentru Plaja Dunărea. În weekend-ul trecut a fost jale în zonă, dar se pare că factorii de decizie au fost plecaţi din oraş, la mare, la munte... Oricum, până pe 15 septembrie, când se revine la normal, mai e mult. Poate se gândeşte cineva să fluidizeze zona şi să ia măsuri în legătură cu praful. N-ar fi cine ştie ce efort, faţă de beneficii.
Nu ştiu când s-a produs ruptura. Nu ştiu când eu, cea care am fost, am devenit cu totul alta, mai puţin tolerantă, mai irascibilă şi mult, mult prea nemulţumită de ceea ce se întâmplă în jur. De vreo doi ani de zile în viaţa mea se succed întâmplări care mai de care mai urâte şi din ce în ce mai greu de suportat. Dar... hei! Nu sunt singura. Sunt pline ecranele televizoarelor de ştiri despre oameni care trec prin necazuri greu de suportat. Unii şi-o fac, însă, cu mâna lor. Pe mine mă revoltă faptul că ceea ce mi se întâmplă mie, ca individ, în această societate, nu are nicio legătură cu vreo faptă sau vreo vorbă de-a mea. Alţii sunt cei care mi-au transformat viaţa într-un coşmar. Desigur, şi divinitatea a avut partea sa de contribuţie, dar cu Dumnezeu nu te poţi pune. Eu am ales, însă, „să nu mă pun” nici cu pământenii care s-au interpus în existenţa mea şi mi-au direcţionat destinul pe o cale pe care fac tot posibilul să o abandonez dar nu reuşesc. Mare greşeală... Mare greşeală asta cu iertatul aproapelui. Să mă ierte Dumnezeu, dar... mi-am tot zis că cine sunt eu să judec pe alţii, ce putere am eu să mă iau la trântă cu alţii, ce sorţi de izbândă am eu să mă contrez cu alţii... Şi i-am lăsat într-ale lor. Mi-au luat toleranţa drept slăbiciune. Cu ceva vreme în urmă, însă, ceva s-a rupt în mine. Nu ştiu, repet, când s-a întâmplat asta. Am o bănuială, dar... Oricum, ştiu că dintr-un moment anume n-am mai fost eu. Faptul că nici eu nu mă mai recunoşteam m-a şocat, iniţial. Am luptat cu mine să fac în aşa fel încât să nu observe şi cei din jur. Apoi am obosit. Dar trebuia să fiu tare, aşa că am continuat să trag de mine. Astăzi am ajuns la limită. Nu mai am putere să lupt cu mine, dar am o forţă nebănuită de a lupta cu alţii. De unde vine asta? Iarăşi nu ştiu. M-am săturat de ipocrizie, minciună şi făţărnicie. Nu mai pot tolera lenea, lipsa de responsabilitate şi delăsarea. Acum câţiva ani, o prietenă a trecut prin ceea ce trec eu acum. Când îmi povestea că viaţa ei s-a schimbat într-o clipă, am zis... lasă, că-i doar o fază, îi trece. S-a speriat de boală, de faptul că a fost la un pas de moarte, dar... va uita. Au trecut ani şi între timp viaţa ei a luat o turnură neaşteptată: nu mai munceşte unde muncea, nu mai face ce făcea, nu mai frecventează cercurile pe care le frecventa... Sufletul ei e la fel de cald, vorba ei este la fel de tăioasă dar ceva s-a schimbat. A devenit un om „profitabil” pentru sine. Niciun strop din energia ei nu mai e consumat decât dacă îi face bine trupului, dar mai ales sufletului ei: face acte de caritate pentru care consumă timp şi bani până la epuizare, dar nu ţi-ar ridica un deget pentru un om care se poate ajuta şi singur, dar nu o face de lene. Poate că de astfel de oameni, cum e prietena asta a mea, e nevoie în ţara asta. Prea ne consumăm cu toţii timpul, banii şi energia - de la guvernanţi la simpli muncitori - cu lucruri care nu contează. Eu am decis, asemeni prietenei mele, să fiu mai exigentă cu mine şi cu cei din jur. Poate că asta e calea. Încerc. Poate că asta e calea de scăpare şi pentru această ţară: exigenţa. Eu, acum, am decis să sprijin pe oricine dă dovadă de exigenţă. Populismul şi toleranţa ne-au adus unde suntem, de am ajuns să ne ruşinăm noi de noi. Nu mai suntem verticali şi asta ne costă, ca oameni şi ca societate.
În weekend-ul care a trecut am aflat, cu surprindere, că oficialii bucureşteni au dat drumul la distracţie, sâmbătă, pentru a marca Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor (sărbătorită pe 9 august), manifestările organizate cu acest prilej fiind programate să se desfăşoare între 6 şi 9 august. Mărturisesc faptul că nu am ştiut că pe 9 august e ziua internaţională a grădinilor zoologice şi parcurilor. Ştiam că parcurile se sărbătoresc undeva prin luna mai. În fine... dacă e 9 mai... e de bine, ca să-l parafrazez pe edilul Galaţiului. Trebuie să recunosc faptul că Sorin Oprescu e primar adevărat. Sau, mă rog... are consilieri buni, care s-au gândit că, dacă 9 august pică marţi, de ce să nu organizeze ceva încă din weekend, ca să se poată distra şi cei care nu au plecat în vacanţă... Bravo lor! Duminică am aflat că circul aflat la Galaţi s-a gândit să prelungească şederea în oraş cu două zile şi mi-ar plăcea să cred că această decizie are legătură cu faptul că mulţi gălăţeni şi-au dorit să vadă animalele, chiar dacă Galaţiul are grădină zoologică. Cât despre manifestări la parcul zoo sau ceva organizare prin parcurile oraşului... poate s-au pregătit şi nu ştiu eu. Oricum, la ora la care scriu aceste rânduri - e luni, 8 august, ora 13.00 - eu nu ştiu să fie ceva pregătit. Poate pe ultima sută de metri să apară ceva făcut la repezeală de vreo instituţie... ceva de care gălăţenii nu vor afla deloc sau vor afla prea târziu. Da, acesta este Galaţiul, oraşul în care se întâmplă prea puţine lucruri şi, de ce să n-o spunem, locul unde celor care chiar îşi doresc să facă ceva li se cam dă la gioale, să mai piardă din elan. De aia nu se schimbă mare lucru, pentru că multora nu le pasă iar cei care chiar au de gând să facă ceva nu sunt ajutaţi. Şi, ca să nu par cârcotaşă, trebuie să recunosc faptul că mi se întâmplă din când în când să văd şi lucruri demne de toată lauda. Aş aminti aici festivalurile organizate de studenţi şi cele ale Centrului Cultural, de expoziţiile Grădinii Botanice, festivalurile teatrelor din Galaţi... cam puţin totuşi pentru potenţialul local. În absenţa unor oferte atractive de petrecere a timpului liber, copiii şi tinerii îşi petrec cei mai frumoşi ani în faţa calculatorului sau a televizorului, printre blocuri sau, dacă familia şi buzunarul le permit, prin cluburi. Nu am nimic împotriva acestor modalităţi de socializare. Eu, personal, sunt dependentă de calculator şi televizor, deci îi înţeleg foarte bine pe tineri. Cu mersul în cluburi... depinde. Depinde care cluburi, în ce companie şi cât de des. Nici cu socializarea lângă bloc nu pot spune că nu sunt de acord întru totul, pentru că cei mai frumoşi ani ai copilăriei mi i-am petrecut cu prietenii de pe scara blocului. Atunci aveam, însă, mult spaţiu verde, la doi paşi de casă o pădurice... Unde să se joace acum aceşti copii? Unde să se întâlnească tinerii fără să deranjeze şi fără să se pună şi pe ei în pericol? Răspunsurile trebuie să le dea cei care hotărăsc pentru ei. Numai că lor nu le pasă. Uneori nici măcar nu mai mimează preocuparea. De ce-ar face-o? Ei îşi petrec vacanţa pe alte meleaguri, împreună cu odraslele lor, apoi se laudă prin ziare că nu vor mai merge nciodată nici măcar pe litoralul românesc. Uită că au Dunărea acasă. Uita-le-am numele la alegeri...
Duminica trecută, în cadrul videoconferinţei cu premierul, în Sala Mare a Palatului Administrativ a fost sesizată, cu surprindere, apariţia Violetei Nanu, director executiv al Direcţiei Agricole, care nu mai participase de multă vreme la întâlnirile organizate de prefect. Surpriza cea mare a venit însă în momentul în care s-a aflat că aceasta era acolo în calitate de director executiv al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA). Ieri, Violeta Nanu a susţinut o conferinţă de presă la Direcţia Agricolă, ultima în această instituţie, ocazie cu care a ţinut să lămurească situaţia. Violeta Nanu ne-a informat că, atunci când a văzut pe site-ul ministerului de resort şi pe cel al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, acum două săptămâni, anunţul pentru scoaterea la concurs a postului de director executiv al APIA, a decis să se înscrie în competiţie, aşa cum de altfel a făcut-o şi Dumitru Buţurcă, cel care deţinea funcţia respectivă, dar fără a fi definitiv pe post. Nanu a câştigat concursul, aşa încât acum este director la APIA. Aceasta a recunoscut ceea ce de altfel este evident, şi anume că posturile de acest gen sunt ocupate politic, dar a ţinut să adauge că, iată, „competiţia este deschisă şi în PDL”, unde cei doi competitori sunt colegi. Violeta Nanu a lămurit şi problema prezenţei sale la Prefectură după ce o bună perioadă a preferat ca la întâlnirile cu deconcentratele să delege pe altcineva din instituţia pe care o conducea. Aceasta a confirmat ceea ce deja se zvonea de ceva vreme, şi anume că relaţia sa cu fostul prefect, Cosmin Păun, nu era dintre cele mai bune, dar a ţinut să precizeze că nu a fost vorba de diferende de ordin profesional, ci mai mult de ordin personal. Referitor la ceea ce lasă în urmă la Direcţia Agricolă, Nanu a declarat că deocamdată instituţia va fi condusă de Profira Onode, acum şef serviciu, cea care de altfel a asigurat continuitatea în conducerea acestei instituţii, de pe o poziţie sau alta, în timp ce fotoliul de director - general sau executiv, cum s-a numit de-a lungul timpului - a fost ocupat de o întreagă pleiadă de persoane trimise acolo politic. În ceea ce-l priveşte pe Dumitru Buţurcă, fostul director al APIA, acesta este în concediu de odihnă deocamdată, după cum spune Violeta Nanu, dar la întoarcere probabil va reveni la minister, acolo unde lucra înainte de a fi pus director la APIA. Referitor la ceea ce va face în noul post, Violeta Nanu şi-a conturat deja câteva obiective: o relaţie mai strânsă cu presa, întâlniri periodice cu fermierii în teritoriu şi, dacă e posibil, mutarea instituţiei într-un alt sediu, deoarece, în opinia sa, cel în care funcţionează acum este total neadecvat pentru lucrul cu oamenii veniţi din tot judeţul.
Cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat va începe luni cu probele orale de competenţe, pe care le vor susţine peste 100.000 de elevi din întreaga ţară care au picat în sesiunea din vară. Din 29 august până în 2 septembrie vor avea loc probele scrise. La nivelul judeţului Galaţi s-au înscris la cea de-a doua sesiune de bacalaureat 3.041 de candidaţi, care vor susţine examenele în opt centre. Astfel, la Grupul Şcolar „Gh. Asachi” au fost arondaţi şi elevii de la Colegiul Economic, Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” şi Grupul Şcolar „Sfânta Maria”. Colegiul Tehnic „Aurel Vlaicu” îi va găzdui şi pe cei de la Colegiul Tehnic „Paul Dimo”, Grupul Şcolar din Pechea, Grupul Şcolar din Bereşti şi Grupul Şcolar din Târgu Bujor. La Colegiul de Alimentaţie Publică şi Turism „Dumitru Moţoc” vor susţine examenul cei de la Grupul Şcolar CFR. Elevii de la Grupul Şcolar „Anghel Saligny” şi de la Colegiul Tehnic „Traian” au fost arondaţi la Grupul Şcolar „Radu Negru”. Colegiul Tehnic „Traian Vuia” este centru de examen pentru Colegiul Naţional „Costache Negri”, Liceul cu Program Sportiv,  Liceul Teoretic „Dunărea”, Liceul „Emil Racoviţă” şi Colegiul Naţional „Mihail Kogălniceanu”. La Grupul Şcolar de Marină vor susţine examenele şi elevii de la Liceul Particular „Marin Coman”, CNVA, „Cuza”, Liceul de Artă, Seminarul Teologic şi Liceul Particular „Dimitrie Cantemir”. În Tecuci sunt două centre de examen: Colegiul de Agricultură şi Economie, la care au fost arondate Grupul Şcolar „Tudor Vladimirescu”, Grupul Şcolar Industrial şi Colegiul „Spiru Haret”, şi Colegiul „Calistrat Hogaş, unde vor da examene şi elevii de la Grupul Şcolar „Ovid Caledoniu” şi de la liceele particulare tecucene „Magisterum” şi „Concord”.
Organismul Intermediar pentru POS Mediu Regiunea Sud-Est organizează peste câteva zile un eveniment de prezentare a stadiului de implementare a programului la nivelul regiunii. Pe agenda acestui eveniment sunt înscrise două abordări ale aceleiaşi tematici, respectiv privirea de ansamblu a Organismului Intermediar ca entitate cu rol de management şi control în implementarea POS Mediu dar şi punctele de vedere ale beneficiarilor de finanţare prin POS Mediu asupra implementării programului. Cu această ocazie ni s-au pus la dispoziţie câteva date referitoare proiectele depuse în regiune. În acest moment la nivelul Regiunii 2 Sud-Est se află în diferite stadii de derulare 29 de proiecte (din care 3 urmează să semneze în scurt timp contracte de finanţare) ce însumează un total de aproximativ 880 milioane de euro. Pe Axa Prioritară 1 - sectorul apă/apă uzată, sunt 7 proiecte, dintre care şi unul al Galaţiului, mai exact al SC Apă Canal SA, pentru 129,80 milioane de euro. Pe Axa Prioritară 2 – sectorul de gestionarea integrată a deşeurilor şi Axa Prioritară 3 – sectorul de termoficare s-au depus doar câte un proiect, dar nu e niciunul de la Galaţi. Pe Axa Prioritară 4 – sectorul biodiversitate şi protecţia naturii, la Sesiunea 2 sunt 8 proiecte, niciunul de la Galaţi; Sesiunea 3 - s-au depus 7 proiecte, dintre care unul este al Consiliului Judeţului Galaţi, în valoare de 0,18 milioane de euro, pentru Pădurea Gârboavele; Sesiunea 4 are două proiecte, ambele de la Galaţi, aparţinând Asociaţiei Ecologice Universitare Galaţi (0,28 milioane de euro) şi Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Galaţi (0,38 milioane de euro). Axa Prioritară 5 – sectorul de prevenire a inundaţiilor şi a eroziunii costiere finanţează proiecte pentru inundaţii (2 proiecte, niciunul de la Galaţi) şi eroziune costieră (un proiect, care nu e de la Galaţi). Bilanţul arată cam aşa: Regiunii 2 Sud-Est are şase judeţe, cu 29 de proiecte, dintre care doar 4 sunt ale Galaţiului; din valoarea totală a proiectelor de finanţare, de 880 milioane de euro, Galaţiul a cerut 130 de milioane de euro. Nu e rău, dacă te raportezi la media per judeţ, dar sigur se putea mai bine, deoarece Galaţiul este situat într-o zonă geografică ce i-ar fi permis să acceseze fonduri mult mai multe pe mediu. Şi nu vorbim aici doar de autorităţi publice, ci şi de ONG-uri, de exemplu.
Directorul societăţii Apă Canal - Gelu Stan, preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi - Eugen Chebac şi ministrul Mediului, Laszlo Borbely, au semant ieri contractul de finanţare a proiectului “Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi ape uzate în judeţul Galaţi”.
Proiectul a fost depus pe POS Mediu, Axa Prioritară 1 - sectorul apă/apă uzată, are o valoare de 129,8 milioane de euro, se va derula pe o perioadă de 40 de luni – până la 31 decembrie 2014 - şi are printre obiective realizarea a 126 de puţuri de captare pentru apa potabilă, reabilitarea şi extinderea conductelor de aducţiune a apei, reabilitarea şi extinderea a 230 de km de reţea de distribuţie a apei, realizarea a 10 staţii de pompare a apei potabile, precum şi o serie de investiţii în extinderea reţelei de canalizare – 338 de km, realizarea staţiilor de pompare a apei uzate şi a unor staţii de epurare a apei uzate. După Proiectul ISPA pentru apă al municipiului Galaţi, acesta este cel mai mare proiect cu finanţare de la Uniunea Europeană care este menit să ducă la îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă a locuitorilor.
Contribuţia financiară nerambursabilă care va veni de la Uniunea Europeană pentru implentarea proiectului va fi de 116 milioane de euro, în timp ce contribuţia financiară a Apă Canal va fi de 13 milioane de euro. Din totalul de 130 de milioane de euro, 30 de milioane de euro vor fi cheltuite de operatorul regional Apă Canal pentru municipiul Galaţi iar diferenţa va avea ca ţintă localităţi din judeţ: Tecuci, Târgu Bujor, Pechea şi Lieşti.
În Buletinul procedurilor de insolvenţă nr. 9107 din 22 august a fost publicat tabelul preliminar al creditorilor societăţii Apaterm, furnizoare a agentului termic (apă caldă şi căldură) pentru municipiul Galaţi. După cum se ştie, Apaterm a depus în instanţă o cerere de insolvenţă, care face obiectul dosarului nr. 4783/121/2011 aflat pe rolul Tribunalului Galaţi, şi din acel moment a fost declanşat un adevărat război cu societatea Electrocentrale, cea care furnizează agentul termic primar către Apaterm şi care este cel mai mare creditor al acestei societăţi. Dar nu este singurul creditor, pentru că problemele financiare ale Apaterm nu sunt de ieri, de azi. Electrocentrale este însă cel mai mare creditor şi, la acest moment, reprezintă şi cel mai mare pericol pentru Apaterm, în condiţiile în care societatea aflată în insolvenţă - şi care îşi doreşte reorganizarea, nu falimentul - a rămas fără licenţă de furnizare a agentului termic iar Electrocentrale a căpătat această licenţă şi îşi doreşte să preia serviciul de aprovizionare a Galaţiului cu apă caldă şi căldură. Aceasta este, pe scurt, situaţia actuală a societăţii Apaterm. Elementul de noutate, însă, este întocmirea tabelului preliminar al creanţelor faţă de această societate, adică a listei celor care au de recuperat bani de la Apaterm. Iar această listă, aşa cum veţi vedea, oferă câteva surprize. Vorbim de societăţi mari care au de încasat bani de la societatea aflată în insolvenţă, dar şi de firme mai mici, de la care Apaterm a achiziţionat bunuri sau servicii pe care nu le-a plătit. Mai aflăm însă un lucru interesant: în momentul în care analizăm tabelul creditorilor vedem că apar pe listă o serie de instituţii publice dar şi asociaţii de proprietari care au plătit în avans agentul termic. Practic aceşti creditori nu vor bani de la Apaterm, ci se aşteaptă ca societatea să le livreze agent termic până la finalizarea contractului.

91,34% din datoriile Apaterm sunt către Elecrocentrale

Eram cu toţii conştienţi de faptul că Electrocentrale are cea mai mare sumă de recuperat de la Apaterm, deoarece îi furnizează acesteia principala materie primă, dar odată cu întocmirea tabelului (fie el şi preliminar) al creditorilor putem deja să vorbim de creditorul majoritar. Dar ce vorbim noi... Apaterm e, mai pe româneşte spus, „datoare vândută” către Electrocentrale, în condiţiile în care 91,34% din totalul sumelor datorate de Apaterm sunt către această societate. Practic, Electrocentrale a depus la dosar, pe 11 iulie 2011, dovezi cum că Apaterm „are dă-i dea” 339.701.779,91 lei. S-au analizat hârtiile şi s-a acceptat doar suma de 339.341.779,91 lei. O sumă imensă, aproape de nepronunţat: peste 3.394 miliarde de lei vechi. Cum spuneam, asta înseamnă 91,34% din totalul sumelor datorate de Apaterm, deoarece toate datoriile Apaterm totalizează 371.516.755,02 lei (la acest moment, pentru că nu se ştie cine mai apare şi cu ce creanţe).

150.000 lei, onorariul avocatului Electrocentrale

După cum am arătat mai sus, Electrocentrale are de recuperat o sumă imensă de la Apaterm, dar în tabelul creditorilor apare şi o diferenţă între ceea ce şi-ar fi dorit să recupereze şi ceea ce s-a acceptat. Diferenţa: 360.000 lei. Am aflat de unde vine această sumă neacceptată. În primul rând este vorba de 210.00 lei reprezentând onorariul avocatului pentru executarea unei sentinţe civile din 2001 (nr. 984) şi a Ordonanţei nr. 1352/F/2001, care nu au fost cuprinse în procesul verbal de începere a executării în dosarul 3886/72/VD/06 reînregistrat sub nr. 363/10. Frumos ororariu! Dar la fel de frumos este şi cel al avocatului care reprezintă acum Electrocentrale în dosarul de insolvenţă. Pentru că, da, cealaltă sumă neaprobată, de 150.000 lei (adica un miliard şi jumătate lei vechi), este de fapt onorariul acestui avocat. Motivul pentru care suma nu este prinsă ca şi creanţă este faptul că acest onorariu nu a fost supus încă aprobării de către judecătorul sindic.

Zeci de firme au de recuperat bani de la Apaterm

În condiţiile în care spui că Electrocentrale deţine 91,34% din creanţele Apaterm, mai că-ţi vine să spui că restul nu prea mai contează. Nu este aşa. Zeci de firme, mai mari sau mai mici, aşteaptă să recupereze bani de la Apaterm iar banii aceştia, mulţi sau puţini, pentru firmele acelea înseamnă foarte mult. Nu vorbim, de exemplu, de Ecosal, care are de recuperat doar vreo 620 lei. Vorbim, în schimb, de RDS, care are de recuperat 22.900 lei, sau WBC, care încă mai aşteaptă să primească 17.500 lei. Vorbim, însă, mai ales de societăţi precum Apă Canal, care are de recuperat 3.671.519,56 lei (datorie la data de 8 iulie) sau SC Electrica Furnizare Muntenia Nord SA - 1.866.420,36 lei (datorie acumulată până la data de 8 iulie).
Sunt însă şi câteva societăţi de la care Apaterm a achiziţionat echipamente de tot felul şi nu le-a plătit: calculatoare, contoare, schimbătoare de căldură, echipament de lucru, centrale termice, scule, unelte etc. Acestora li se adaugă societăţile de la care Apaterm a achiziţionat servicii de consultanţă, proiectare, formare profesională, verificare metrologică sau spaţiu publicitar, dar şi firme de construcţii.

Unii nu aşteaptă bani, ci ca Apaterm să le onoreze contractele

Ca să vă faceţi o imagine asupra aceea ce înseamnă recuperarea banilor de la Apaterm, trebuie să facem câteva precizări: în tabelul preliminar al creanţelor figurează creanţe garantate (acestea sunt ale municipalităţii şi totalizează 1.666.326 lei), creanţe chirografare şi creanţe bugetare. Să le luăm pe rând. Creanţe chirografare sunt datoriile către societăţi comerciale, de care vorbeam mai sus, dar nu numai acestea. Vorbim aici şi de unele creanţe care nu sunt scadente, deoarece sumele în cauză reprezintă „anticipaţie energie termică” şi sunt scadente la finalizarea contractului de distribuţie a agentului termic. Este cazul Asociaţiei de proprietari nr. 603, dar şi al societăţii Citadina şi al CN Loteria Română. De asemenea, astfel de cazuri se găsesc şi în tabelul privind creanţele bugetare. Vorbim aici de Consiliul Judeţului, ISU, Direcţia pentru Protecţia Copilului, Teatrul Muzical, Colegiul Naţional „M. Kogălniceanu” şi Direcţia Agricolă. Toţi aceştia se aşteaptă ca Apaterm să le furnizeze apă caldă şi căldură, pentru că au plătit în avans. În schimb, Colegiul Tehnic „Aurel Vlaicu” are de recuperat bani de la Apaterm: 8.136 lei.
Să vă spuneam, la final, şi cât datora Apaterm la ANAF pe data de 14 iulie: 23.693.164 lei, adică 6,37% din toată datoria sa este către stat.
Din datele furnizate de Apaterm pe site-ul propriu, ar avea la rândul său de recuperat în jur de 181 milioane lei, dar faţă de totalul creanţelor actuale, care este de aproximativ 371,5 milioane lei, e prea puţin. Când vorbim de datorii de două ori mai mari decât ce ai tu de recuperat de la alţii, îţi pui o singură întrebare: cine răspunde pentru faptul că s-a ajuns până aici?
Pagina 19 din 29