Mirella AUR

Mirella AUR

Luni, 26 Septembrie 2011 03:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebarea devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile. Ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am răsfoit arhivele şi am constatat că numele unora n-au mai apărut în presă de când i-am votat, acum trei ani. Dar au apărut acum patru ani, acum cinci ani, când se pregăteau să ne cerşească votul. Şi am mai constatat ceva: cei care cerşesc voturi provin din anumite cercuri, unde şi-au făcut imagine înainte. Acesta este motivul pentru care am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. Acest exerciţiu de sinceritate nu este al meu sau al oamenilor politici care ne „abureau” cu promisiunile sau cu realizările lor, ci al realităţii însăşi. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor. Analiza mea începe în septembrie 2006, adică fix acum 5 ani. În fiecare zi de luni, vă voi oferi o radiografie a săptămânii respective din anii 2006 până la zi, aşa cum a fost ea redată în paginile ziarului la vremea respectivă. Astăzi, 26 septembrie 2011, voi analiza perioada 19-25 septembrie, din 2006 până în 2010. Mirella AUR Se întâmpla în perioada 19-25 septembrie 2006... - Victor Paul Dobre, preşedinte PNL Galaţi şi secretar de stat la Ministerul Administraţiei şi Internelor la acea vreme,  considera că nu se poate vorbi despre un război între liderii de la centru ai PNL şi preşedintele Traian Băsescu pe marginea amestecului acestuia din urmă în activitatea Guvernului Tăriceanu, deşi tocmai fusese demis ministrul Apărării la presiunile preşedintelui. Colegul lui Dobre, deputatul Emil Strungă, a opinat chiar că “cel mai potrivit om pentru această funcţie ar fi Victor Paul Dobre. El are tot ce-i trebuie pentru a conduce Ministerul Apărării”. Două opinii liberale contrazise ulterior de realitate: Băsescu n-a mai dat la pace cu Tăriceanu nici în ziua de azi iar Dobre n-a ajuns ministru al Apărării. - Să nu credeţi că doar liberalii sunt slabi la previziuni. Colegul din Alianţa D.A., preşedintele PD Mircea Toader, şi el secretar de stat în cadrul MAI, considera că şeful Guvernului, Călin Popescu Tăriceanu, este “un om mic” din punct de vedere politic, care şi-a arătat limitele de politician atunci când a făcut gafa de a nu fi de acord cu organizarea alegerilor anticipate în 2005. Acum, după 5 ani, puţini sunt cei care nu apreciază activitatea lui Tăriceanu, iar faptul că i-a rezistat lui Băsescu până în 2008 contrazice previziunea lui Toader că acesta ar fi un om mic din punct de vedere politic. Aş vrea să văd eu încă un politician în România care conduce Guvernul ani la rând în ciuda opoziţiei crunte a preşedintelui. Cât despre cuvintele lui Toader, a lipsit foarte puţin ca acesta să fie dat afară din Guvern, pentru că premierul Tăriceanu s-a simţit jignit de declaraţiile făcute de acesta. Ei, dar Toader a căpătat stima preşedintelui Băsescu, pentru asta. Poate acesta este şi motivul pentru care ulterior i-a iertat greşelile din Parlament. Ştiţi dumneavoastră... cele cu degetul arătat aiurea sau lipsa cvorumului pentru votarea legilor guvernului. - Executorul judecătoresc Micu Constantin a început executarea silită a Primăriei pentru recuperarea a 19.600 de euro reprezentând drepturi salariale restante pentru 40 de angajaţi ai Teatrului Muzical. Povestea e veche, din 2003, când salariaţii şi conducerea Teatrului nu au ajuns la o înţelegere în privinţa plăţii diurnelor pentru un turneu în străinătate. Disputa s-a mutat în justiţie, unde sindicatul din Teatru a avut câştig de cauză şi a încercat să execute silit Teatrul Muzical, numai că în conturile instituţiei de cultură nu existau bani, aşa încât angajaţii şi-au îndreptat atenţia către ordonatorul principal de credite: Primăria Galaţi. Municipalitatea a plătit pentru gafele directorului Florin Melinte, dar acesta este în continuare pe post, în ciuda faptului că şi în zilele noastre consilierii locali cer înlăturarea sa. - Chiar dacă liberalii din Bucureşti susţineau că Theodor Stolojan şi Valeriu Stoica trebuie să fie excluşi din PNL, consilierul lui Tăriceanu, senatorul gălăţean Paul Păcuraru, recomanda ca cei doi liberali de frunte să fie păstraţi - deşi cei doi liberali erau preocupaţi doar de interesele politice şi jocurile preşedintelui Băsescu - pentru că excluderea lor i-ar transforma în nişte martiri. Ulterior trădarea celor doi a devenit totală, aceştia înfiinţând PLD, care ulterior va fuziona cu PD. Aşa s-a născut PDL, partidul aflat la guvernare. De aia e bine să arunci o privire în trecut: nu vi se pare că UNPR calcă pe urmele PLD? - Ion Ştefan, director al SC Apă-Canal la acea vreme, a decis să apeleze la o formă extremă de protest - greva foamei - pentru neacordarea tichetelor de masă în ultimul an, dar şi a unui împrumut în valoare de 120 de miliarde de lei vechi care ar aduce societatea pe zero la capitolul pierderi. În cadrul unei conferinţe de presă, aceasta a făcut un scurt bilanţ al activităţii sale şi a arătat că problemele SC Apă-Canal au început chiar din momentul despărţirii de SC Apaterm, când societatea s-a ales cu un “balast” de 226 de miliarde de lei vechi. Aici ar fi de punctat două lucruri. Unul ar fi acela că nu am mai auzit să mai fi intrat vreodată un director în greva foamei pentru binele salariaţilor şi al societăţii. Al doilea: nu mai înţeleg cum e cu „balastul” acela, adică datoriile, pentru că zilele trecute un distins politician spunea că, dimpotrivă, Apă Canal a fost curată-curată după divizare (ca o cerinţă a programului ISPA) şi că Apaterm a preluat toate datoriile fostei societăţi şi de aia e Apaterm acum pe chituci iar Apă Canal înfloreşte. Eu spun că trebuie discutat cu cifrele în faţă, că prea ne iau toţi de proşti. - Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Galaţi era la un pas de a obţine executarea silită a societăţii Apă Canal pentru neplata unei datorii de aproape 5.000.000 de lei, care reprezintă o parte a datoriei pe care Apă Canal a preluat-o la desprinderea de Apaterm. Deci şi Electrica spune că datoriile s-au împărţit la divizare. ... 2007 - Directorul executiv al APM Galaţi, Mihai Turcu, a făcut propunerea ca începând de vineri după-amiază şi până luni dimineaţă să fie interzisă circulaţia maşinilor pe Faleza Superioară a Dunării, pe porţiunea cuprinsă între Trecere bac şi statuia lui I.C. Brătianu, dar şi să se amplaseze camere de luat vederi pe Faleza Superioară pentru a se constata ce se întâmplă acolo noaptea. Nu s-a întrerupt circulaţia - dacă îmi amintesc bine, s-a invocat o chestiune legată de ISPA, cum că şi aşa nu avem pe unde circula - şi nici nu s-au montat camere pe Faleză. Poate se reiau aceste idei, pentru că mai e puţin şi se termină şi programul ISPA. Faleza e un loc de promenadă absolut superb, mai ales în sezonul cald. De altfel, singurul pe care îl are Galaţiul la această dată. - Primarul Galaţiului se arăta optimist în legătură cu obţinerea finanţării pentru un proiect de „cosmetizare” a centrului oraşului: „Am împărţit municipiul Galaţi exact în 15 sectoare. Vrem să reabilităm în special centrul oraşului. Eu zic că sunt şanse mari să obţinem bani pentru restaurarea arhitecturală a zonei centrale”. Valoarea proiectului era de 50 de milioane de euro, bani ce ar fi putut să vină pe fonduri structurale pentru refacerea faţadelor, a spaţiilor verzi şi a tot ce este din vechi. Uitasem de acest proiect. Asta e, se pare că nu a fost un proiect câştigător. Realitatea este că la acel moment municipalitatea nu avea o echipă bună care să scrie proiecte. Ulterior acest lucru s-a corectat şi, iată, au început să vină şi la Galaţi fonduri nerambursabile atrase de Primărie. - Reprezentanţii Administraţiei Pieţelor Agroalimentare (APA) Galaţi încercau fără succes să obţină un teren între Galaţi şi Brăila pentru înfiinţarea unei pieţe de gros. Directorului APA de la acea vreme, Emil Popa, declara că înfiinţarea unei pieţe între cele două oraşe vecine este un eşec din cauza faptului că nu se putea rezolva problema parteneriatului între cele două judeţe: “Avem o propunere din partea autorităţilor din Brăila, care sunt de părere ca piaţa de gros să fie făcută în Zagna-Vădeni”. Popa spunea însă că nu este o variantă favorabilă Galaţiului, deoarece piaţa ar fi la o distanţă mare de Galaţi şi mai aproape de Brăila. Galaţiul are acum piaţă de gros, în ciuda crâcnelilor celor de la Brăila. Ba, e amplasată la marginea de est a oraşului, departe de brăileni. Ce-i drept, e departe şi de comunele noastre cu specific legumicol. E mai mult o piaţă pentru basarabeni. Eu spun că ar mai merge făcută una, în partea opusă a oraşului, pentru cei din zona Tecuciului. - Directorul de la acea vreme al Autorităţii de Sănătate Publică, dr. Sorin Ungurianu, anunţa că vom avea un spital cu adevărat european, de la dotări şi până la ambient şi condiţii hoteliere, dar asta abia peste patru ani (adică acum, în 2011!), şi nu în 2008, aşa cum se promisese iniţial. Este vorba despre noul Spital Judeţean de Urgenţă, ce trebuia să se se ridice în Bariera Traian. Mai are rost să spunem că şi acum avem tot numai vorbe despre acel spital? Prefectul chiar a făcut zilele trecute declaraţii pe această temă. Acum ce-i drept, ne trebuie un spital cu dotări şi personal de calitate, dar am putea oricând să-l modernizăm pe cel deja existent. Bani să fie... ... 2008 - PNL îşi anunţa candidaţii pentru Parlament: Paul Ichim, Marius Stan, Paul Păcuraru şi Sorin Ungurianu pentru Senat şi  Vasile Pârlog, Mircea Răzvan Cristea, Mihai Manoliu, Sandu Traian, Bogdan Manea, Victor Paul Dobre, Emil Strungă, Tania Bogdan, Mihai Bucatanschi şi Viorel Cristovici pentru Camera Deputaţilor. Despre unii dintre ei nu am mai auzit nimic după ce „au înfrânt”. Paul Păcuraru este un caz aparte. Acesta s-a retras de nevoie din politică. Pentru cei care au uitat de ce, vor apărea şi detaliile. - După ce discuţiile dintre Galaţi şi Brăila pe tema zonei metropolitane au cam fost date uitării, social-democraţii au declarat că nu se lasă şi vor lupta pentru ca Galaţiul, dar şi alte localităţi limitrofe, să facă parte dintr-un pol de dezvoltare, de fapt o zonă metropolitană cuprinzând localităţile Tuluceşti, Vânători, Smârdan, Braniştea şi Şendreni, după cum anunţa Dan Nica. Planuri, vise, promisiuni... dar încă nu-i timpul pierdut. Unii dintre noi poate chiar vor apuca acele vremuri. - Traian Băsescu a semnat decretul privind suspendarea din funcţia de ministru al Muncii a lui Paul Păcuraru, deoarece DNA a început urmărirea penală faţă de acesta pentru infracţiunea de luare de mită. Paul Păcuraru a declarat că dosarul a fost făcut pentru tam-tam, pentru imagine şi pentru a compromite activitatea Guvernului, a sa şi a PNL-ului. Oricum, din acel moment Paul Păcuraru, politician de marcă al Galaţiului timp de multă vreme, a intrat pe o pantă descendentă iar ulterior un incident cu tentă sexuală a pus capăt carierei sale politice. - Alianţa PSD+PC şi-a “aruncat” candidaţii în lupta pentru Parlament. Pentru Camera Deputaţilor au candidat: Iorgu Dascălu, Ionel Daniel Butunoi, Cornel Hamza, Viorel Ştefan, Dan Nica, Florin Pâslaru, Lucreţia Roşca, Aurel Nechita şi Bogdan Liviu Ciucă (PC). La Senat au candidat Laurenţiu Chirvăsuţă, Gheorghe Saghian, Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa şi Viorel Nicolae Mânzu. Unii au câştigat, alţii au picat testul electoral, legea uninominalului le-a jucat feste altora... Unii dintre ei deja nu mai sunt în PSD pentru că au migrat la alte partide, fie pentru că au pierdut alegerile şi nu le-a plăcut opoziţia, fie pentru că le-a plăcut prea mult puterea după ce au văzut cine a preluat frâiele guvernării. ... 2009 - Liderii ţărănişti gălăţeni şi-au oferit susţinerea pentru candidatul PDL la prezidenţiale, ceea ce le-ar conferi ţărăniştilor şansa de a ajunge la guvernare în 2012, democrat-liberalii urmând să le cedeze o parte din locuri la locale şi parlamentare. Ce vise mai aveau şi ţărăniştii în 2009... Astăzi se bat precum chiorii, cu trei aripi şi trei preşedinţi. Vin alegerile şi, după cum se întrevede, nu numai că PNÞCD nu va intra în Parlament, dar nici la alegerile locale nu vor prinde nimic, dacă vor continua în acelaşi fel. Cât despre „recunoştinţa” PDL pentru sprijinul de la alegerile prezidenţiale din 2009... să fim serioşi! Parcă îl văd şi acum pe Marian Popa, liderul ţărăniştilor gălăţeni, cum exalta de fericire, în spatele lui Traian Băsescu, în noaptea în care s-au anunţat rezultatele alegerilor. Chiar vreau să văd cum PDL le va ceda ţărăniştilor  candidaturi la alegerile locale şi parlamentare şi ulterior invitaţia la guvernare. - Deputatul Boldea îi cerea imperios ministrului Educaţiei să îşi anuleze ordinul prin care impunea numirea directorilor interimari de către ministru, şi nu de către inspectoratele şcolare, conform legislaţiei anterioare. Acesta a mers mai departe, cerând chiar demisia ministrului, deoarece a încălcat atât reglementările anterioare, precum şi pe cele nou adoptate. - Învăţământul era la acea vreme măr al discordiei dintre PSD şi PDL, de fapt un pretext pentru ca cele două partide să se certe pentru putere. Victor Paul Dobre, liderul liberalilor gălăţeni, a lansat un mesaj social-democraţilor, apreciind că vor fi perdanţii guvernării Boc. „După mine marele perdant e PSD. Să fii cu varza unsă şi cu slănina în pod... nu se poate. Ei au intrat într-un joc pe care PDL îl ştia. Problema e că PSD nu e prea sprinten în chestiunea aceasta. E ca un elefant într-un magazin cu porţelanuri. Când se mişcă sparge tot”. Acum PNL şi PSD sunt împreună, braţ la braţ, în USL, împotriva duşmanului PDL. Pesediştii nu au, însă, de ce să le poarte ranchiună liberalilor pentru că îi criticau. În fond... cine i-a pus să se „mânjească” pentru câteva luni la guvernare? ... 2010 - 40 de sindicalişti de la Cartel Alfa Galaţi, reprezentând sindicatele de la Atlas, ICMRSG, FSS Metarom Galaţi din Combinat, din învăţământ, sănătate, agricultură, au protestat la sediile partidelor politice şi ale cabinetelor parlamentarilor PDL de Galaţi pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de prevederile Legii pensiilor şi faţă de intenţia Executivului de modificare a Codului Muncii. Sindicaliştii au lipit pe geamurile sediilor, afişe pe care scria „A nu reacţiona înseamnă a accepta tacit!” sau „În fiecare zi spuneţi Guvernului cum trăiţi şi ce probleme aveţi”. La cabinetul de parlamentar al deputatului Mircea Toader protestul a fost unul mai original, câţiva protestari aruncând în curte săculeţi care conţineau praf de zgură şi de var, dorind să arate prin acest gest în ce condiţii sunt nevoiţi să muncească cei mai mulţi dintre ei. Sindicaliştii nu au avut cu cine discuta la sediile partidelor politice sau la cabinetele parlamentarilor. Unul dintre cabinetele parlamentare care nu a fost vizitat de sindicalişti a fost cel al senatorului PDL Marius Necula, motivul invocat de liderul Cartel Alfa Galaţi fiind acela că... sindicaliştii nu ştiau unde este sediul. Un episod neplăcut al protestului sindicaliştilor de la Cartel Alfa Galaţi a avut loc în timpul opririi la cabinetul deputatului PDL Mihail Boldea, de unde o doamnă a ieşit în curte şi i-a „înjurat ca la uşa cortului” pe sindicalişti. Unii s-au enervat şi i-au răspuns la fel. - „După mine marele perdant e PSD. Să fii cu varza unsă şi cu slănina în pod... nu se poate. Ei au intrat într-un joc pe care PDL îl ştia. Problema e că PSD nu e prea sprinten în chestiunea aceasta. E ca un elefant într-un magazin cu porţelanuri. Când se mişcă sparge tot”. Declaraţia îi aparţine lui Victor Paul Dobre, liderul liberalilor gălăţeni, care îi atenţiona în septembrie 2009 pe cei din PSD că au făcut o greşeală intrând la guvernare cu PDL şi că vor fi perdanţii guvernării Boc.
Luni, 03 Octombrie 2011 03:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebarea devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile. Ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am răsfoit arhivele şi am constatat că numele unora n-au mai apărut în presă de când i-am votat, acum trei ani. Dar au apărut acum patru ani, acum cinci ani, când se pregăteau să ne cerşească votul. Şi am mai constatat ceva: cei care cerşesc voturi provin din anumite cercuri, unde şi-au făcut imagine înainte. Acesta este motivul pentru care am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. Acest exerciţiu de sinceritate nu este al meu sau al oamenilor politici care ne „abureau” cu cu promisiunile sau cu realizările lor, ci al realităţii însăşi. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor. Analiza mea a început în septembrie 2006. În fiecare zi de luni puteţi vedea în paginile ziarului o radiografie a săptămânii respective din anii 2006 până la zi, aşa cum a fost ea redată în mass media la vremea respectivă. Astăzi, 3 octombrie 2011, voi analiza perioada 26 septembrie - 2 octombrie, din 2006 până în 2010. Mirella AUR Se întâmpla în perioada 26 septembrie - 2 octombrie 2006... - În cadrul unei şedinţe interne din cadrul Organizaţiei Judeţene PC Galaţi a fost atins subiectul excluderii din partid a consilierului local Marian Popa, deşi acesta părăsise formaţiunea politică de multă vreme. Picu Apostol Roman, vicepreşedinte al PC Galaţi, a explicat: „Nu aş vrea să fiu fariseu, dar cred că această acţiune este un prim pas în atacarea conform legii a postului de consilier deţinut de Marian Popa în Consiliul Local”. Cu alte cuvinte, era doar o formalitate... dar conservatorii erau obligaţi să încerce. - În cadrul Consiliului Local, consilierul PSD Nicolae Rainea a propus ca Vasile Pârlog, fost consilier local PNL timp de 4 mandate, să fie recompensat pentru activitatea depusă în legislativul local. Precizăm că Pârlog a renunţat la statutul de consilier local în favoarea postului de director în cadrul Prefecturii Galaţi, unde activează şi astăzi. - Directorul Apă Canal, Ion Ştefan, ieşea din greva foamei după şapte zile de protest, în care a solicitat majorări salariale, tichete de masă pentru angajaţi şi garantarea de către CL a unui împrumut care să acopere datoriile societăţii la bugetul de stat şi Electrica. Ion Ştefan preciza că a încheiat protestul pentru că primarul a promis că legislativul local va garanta un împrumut în valoare de 12 milioane de lei şi va face o rectificare bugetară prin care o parte din profitul societăţii - e vorba de 1,8 milioane de lei - va fi destinată unor majorări salariale. Împrumutul a fost aprobat ulterior de toţi consilierii locali, indiferent de culoarea politică a acestora. Astfel, greva foamei făcută de directorul general al Apă Canal s-a dovedit eficientă, inclusiv primarul Dumitru Nicolae, care a criticat protestul lui Ion Ştefan, recunoscând faptul că societatea avea nevoie de aceşti bani pentru a funcţiona corespunzător. În perioada care a urmat, veţi vedea că Apă Canal a trecut printr-o serie de schimbări care au transformat-o într-o societate fără probleme. N-ar trebui uitat, totuşi, că un om, în urmă cu cinci ani, şi-a atras oprobiul public - nu e aici destul spaţiu pentru a reproduce criticile care i s-au adus lui Ion Ştefan - pentru a întoarce faţa Primăriei şi Consiliului Local către această societate. - Centrul Regional de Transfuzii Galaţi îşi muta cu totul activitatea în noul sediu, de pe Pelungirea bld. Coşbuc. Reamintim acest lucru deoarece spaţiul impropriu în care îşi desfăşura activitatea suscitase numeroase discuţii iar construcţia noii clădiri începuse încă din anul 1995. Aşa se lucrează în România: începi în deceniul ăsta ca să termini în următorul. ... 2007 - Pe lista de investiţii aprobate de Consiliul Local a fost introdusă consolidarea Sălii Sporturilor, care a intrat încă din anul 2004 în patrimoniul Primăriei. După ce a fost lăsată în paragină trei ani, Sala Sporturilor era propusă pentru finalizarea consolidării structurii de beton, refacerea în totalitate a instalaţiilor şi montarea unei centrale termice, reabilitarea grupurilor sanitare, a terenului de joc şi a instalaţiei de alimentare cu energie electrică. S-au vehiculat şi sumele necesare, ba chiar s-a dat şi un termen de doi ani pentru finalizarea lucrărilor. Din păcate, abia după patru ani s-a început consolidarea. Şi nu cu fonduri de la Primărie. - Vicepreşedintele Partidului Verde, Constantin Telagan, şi-a dat demisia. Preşedintele Organizaţiei Judeţene de la acea vreme, Ion Ştefan, declara că a găsit demisia lui Telagan când s-a întors din periplul prin ţară. Gestul lui Telegan a survenit urmare a unor declaraţii făcute într-o conferinţă de presă, privind posibilitatea eutanasierii animalelor fără stăpân. “A adus anumite lucruri în discuţie, care nu sunt în politica partidului nostru, ecologist creştin, cum vrem noi să-i spunem, şi salutăm înfiinţarea unei legi de protecţie a animalelor şi în acelaşi timp de reglementare a unei poliţii a animalelor”, a spus şeful Partidului Verde de la acea vreme. Totodată, Ştefan a spus că nu are nimic personal cu Telegan şi că acesta nu s-ar fi integrat niciodată în partid. “Noi încercăm să construim încet-încet o imagine a unor oameni care vor să facă ceva în acest oraş şi nu mi se pare normal ca o persoană care are o anumită problemă sau simte într-un anumit fel în problema animalelor să reprezinte un grup. Telegan a plecat cu un mare şut în fund. I-am explicat foarte clar că modul în care reprezinţi un grup nu este un mod personal. Acesta (n.r. - Constantin Telegan) a înţeles, eu i-am găsit demisia pe masă când am venit la Galaţi şi nu mai avem ce discuta de asemenea persoane”, a completat Ion Ştefan. Se cam uitase de acest episod. Constantin Telegan este acum într-o aprigă campanie preelectorală, pentru că vrea să fie ales edil şef al Galaţiului. Va fi interesant de văzut cum va gestiona subiectul câinilor fără stăpân din această nouă perspectivă, pentru că iubitorii de animale nu sunt deloc puţini. - Senatoarea PSD Adriana Þicău a fost desemnată să ocupe locul al şaselea pe listele candidaţilor pentru alegerile europarlamentare. A fost cel mai bine plasat gălăţean pe o listă de candidaţi în raport cu ceilalţi politicieni care reprezintă Galaţiul, din partea altor partide, pentru alegerile europarlamentare. După cum se ştie, pentru PE, fiecare partid prezintă doar o listă de candidaţi (aleşi din toată ţara). Şanse reale au cei din primele poziţii, în funcţie, desigur, de puterea partidului. Locul 6 a fost bun pentru un partid ca PSD şi Adriana Þicău a intrat în PE. Acum este la al doilea mandat. Din păcate, activitatea sa nu a mai fost la fel de vizibilă pentru publicul larg. În interiorul partidului, însă, se pare că este implicată. - Lucreţia Roşca, care la acea vreme era consilier local, anunţa că a iniţiat o propunere privind amenajarea în vecinătatea blocurilor a unor locuri speciale pentru maidanezi, care vor fi îngrijiţi de locatarii iubitori de animale. E inutil să mai spunem că au trecut patru ani şi iniţiativa a murit din faşă. Peste un an, Lucreţia Roşca a devenit deputat şi de trei ani se află în Parlament. Nu s-a găsit nici măcar un coleg de partid din CL să-i preia iniţiativa. - Eugen Durbacă, preşedinte al Consiliului Judeţului la acea vreme şi preşedinte al filialei judeţene a Partidului Conservator, a făcut în timpul unei şedinţe a CJ mai multe referiri la vârsta înaintată a consilierului PD David Craiu: “Domnul Craiu încearcă la 80 de ani să se remarce, când ar trebui să facă altceva”. Un gest care nu i-a făcut onoare liderului PC, care, la drept vorbind, are şi dumnealui o vârstă... Dar, aşa cum am mai spus şi cu altă ocazie, David Craiu, care între timp a plecat dintre noi, a intrat în istoria Galaţiului prin ceea ce a făcut până în ultima zi a vieţii sale. De altfel, la sfârşitul şedinţei cu pricina, dr. Paul Ichim, consilier liberal la acea vreme, i-a replicat pertinent lui Eugen Durbacă: “Nu cred că ar trebui să ne mai uităm la vârsta oamenilor, ci ar trebui să fim mai atenţi la ce se spune. Eu sincer aş vrea să am puterea lui David Craiu la 80 de ani. În plus, este dreptul fiecărui om de a se opune unei decizii, libertatea asta a fost câştigată. Nu contează vârsta celui care se opune”. ... 2008 - Consiliului Judeţului şi-a ales vicepreşedinţii. Propunerile din partea reprezentanţilor tuturor partidelor prezente în CJ au fost Eugen Durbacă (PC), Tania Bogdan (PNL) şi Iulian Aramă (PD-L). Dacă primii doi au primit fiecare câte 27 de voturi „pentru”, ceea ce le-a şi adus câte un mandat de vicepreşedinte CJ, pentru următorii patru ani, democrat-liberalul Iulian Aramă a fost votat doar de şase din cei şapte consilieri judeţeni PD-L. E rău când nu te susţin nici măcar colegii de partid. Acum se aude că Aramă vrea să candideze la fotoliul de preşedinte al CJ. Are curaj. - Consolidarea Falezei de la un capăt la altul a fost trecută ca prioritate, la nivel declarativ, de edilul şef al Galaţiului, pentru anul 2009. La fel, modernizarea Plajei Dunărea, rezolvarea problemei câinilor comunitari, organizarea de croaziere între Galaţi şi Brăila cu nava “Steaua Polară“ etc. Un alt obiectiv al lui Dumitru Nicolae era cel privind efectuarea lucrărilor de reparaţii la Teatrul de Păpuşi după ce municipalitatea va finaliza discuţiile cu noul proprietar al clădirii, în vederea stabilirii preţului care va trebui plătit pentru ca imobilul să ajungă în ograda Primăriei. Nu a fost luată în calcul criza, aşa că priorităţile au luat o pauză de câţiva ani. Poate noul primar nu le va abandona. - PNG-CD a prezentat candidaţii pentru alegerile parlamentare: Sorin Anton David, Remus Matei, Petru Trifan, Adrian Smărăndoiu, Panaite Tudose, Nicolai Boghici, Florin Decuseară, Gabriel Liviu Chifu şi Viorel David la Camera Deputaţilor iar la Senat - Iulian Ştefan Þocu, Petrică Grigoruţă, Marius Dănilă şi Adrian Silvestru. „Cred că o să avem un scor bun, chiar foarte bun. Este clar, la europarlamantare am avut un scor electoral acceptabil, la alegerile locale un scor dezastruos, acum a venit rândul alegerilor parlamentare, unde, de asemenea, sperăm să fie mai bine”, spunea Smărăndoiu. Optimismul a fost în van. Din toată tevatura cu PNG, doar Gigi Becali a avut de câştigat, că s-a asigurat de un post călduţ la Bruxelles pentru câţiva ani. Restul... masă de manevră. - Mihai Capră (PD-L) îşi motiva gestul de a renunţa la candidatura pentru Camera Deputaţilor: “Vreau să vă spun că este o decizie absolut personală, care ţine de o analiză pe care am făcut-o, atât din punct de vedere al familiei mele, care ar avea mult de suferit în situaţia în care aş fi nevoit să plec luni din Galaţi şi să mă întorc joi seara. (...) Al doilea aspect este că nu e ceea ce-mi place. Ideea de a sta opt ore în fotoliu acolo şi a asculta discursurile din Parlament nu e ceea ce îmi doresc. Am avut o viaţă mult prea tumultoasă până acum ca să mă retrag într-un scaun, ca să mă filmeze ziariştii scobindu-mă în nas sau dormind. (...) La început am cochetat cu ideea de a candida. Trebuie să recunosc faptul că am cochetat cu această idee şi mi-am pus şi eu întrebarea aceasta: cum de la început mi-am dorit? Singurul răspuns posibil, deşi nu-mi face plăcere, dar trebuie să recunosc, este că am căzut în păcatul trufiei, cum ar spune Preasfinţitul Casian Crăciun, am zis că le arăt eu la duşmanii mei ce rezultate o să obţin şi vor muri ei de ciudă, asta ca să citez dintr-un clasic în viaţă, Adi Copilul Minune”. Trebuie să recunosc faptul că nu l-am ştiut pe Mihai Capră aşa haios. Probabil că a avut atunci un puseu de sinceritate. Ulterior, însă, s-a cam sucit. De câţiva ani e secretar de stat şi nu cred că stă pe acasă mai mult decât un deputat. Dar un post în care eşti numit e mai uşor de obţinut decât unul în care trebuie să fii ales. Deşi, să recunoaştem, profesional nu prea ai ce să-i reproşezi. ... 2009 - După desfacerea guvernării PSD - PD-L au apărut ecourile în plan local. La ceva timp după semnarea de către preşedintele Băsescu a revocării mandatului de ministru deţinut de gălăţeanul Dan Nica, vicepreşedinţii organizaţiilor gălăţene ale celor două partide au preluat refrenul cântat la centru - „Ba ei!”. Eugen Chebac (PSD) a precizat: „Băsescu nu a făcut în ultimii cinci ani decât crize peste crize. Iar astăzi a făcut cea mai mare criză. Peste cea economică a făcut şi o criză guvernamentală”. În replică, Marius Necula (PD-L) a precizat că regretă personal situaţia prin care trece Dan Nica, pe care îl apreciază, considerând însă că întreaga responsabilitate a ruperii guvernării comune revine în exclusivitate PSD. Chestia aceasta cu aprecierile lui Marius Necula vizavi de foştii colegi din PSD nu e nouă şi, atât timp cât şi-o asumă, n-ar trebui să-l supere acuzaţiile că mai cochetează cu aceştia la nevoie. - Deputatul liberal Victor Paul Dobre aprecia că mult trâmbiţata idee a „autonomiei locale”, vehiculată de Guvernul Boc, este în fapt „o filozofie care nu are nimic în comun cu statul modern. E o viziune etatistă, comunistă, populistă. (...) Li se spune câte creioane să folosească, câtă hârtie etc.”. Dobre a precizat că „în ţările civilizate” o parte din valoarea TVA şi a impozitului pe profit rămâne în plan local iar o parte este centralizată. Această măsură ar duce la dezvoltarea economică a diverselor regiuni şi nu la centralizarea bunăstării doar într-un singur punct din ţară, respectiv în capitală. Oricine poate aprecia că Bucureştiul este parcă într-o cu totul altă lume, nicidecum în România. Dobre a folosit argumentele menţionate pentru a arăta că în fapt nu se pune problema intenţiei reale a implementării autonomiei locale. De fapt, „metoda e simplă: înapoi cu 20 de ani, în vremurile de fericită amintire” comenta Dobre. Liderul liberalilor gălăţeni aducea aceste critici guvernului condus de Boc, chiar dacă în mandatul anterior, cel al guvernului liberal Tăriceanu II, în care a deţinut funcţia de secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, nu s-a grăbit să implementeze modelul din „ţările civilizate”. Atunci avea pârghiile, „economia duduia” şi, ca atare, ar fi putut să o facă. ... 2010 - Preşedintele filialei locale a Patronatului IMM-urilor, Marian Filimon, afirma că este o victorie faptul că Executivul a ascultat solicitările oamenilor de afaceri gălăţeni iar unele dintre cererile lor au fost deja soluţionate. Guvernaţii s-au ţinut de cuvânt şi au aprobat eliminarea cu 1 octombrie a impozitului minim. Alte măsuri adoptate de Guvern vizează diminuare nivelului dobânzilor datorate de firme pentru creanţele fiscale neachitate la termen, nivel care a fost micşorat de la 0,05% la 0,04%, reglementarea posibilităţii ca executarea silită împotriva unei firme care are de primit bani de la stat să fie suspendată în momentul în care un contribuabil are de primit bani de la bugetul statului, prevedere care nu exista până atunci. „Nu putem decât să salutăm măsurile aprobate în cadrul şedinţei de guvern şi care reprezintă o reală mână de ajutor dată mediului privat. Noi, întreprinzătorii particulari, am cerut în nenumărate rânduri să se ia aceste măsuri, pe care le-am propus, şi este bine măcar că Guvernul a luat aceaste măsuri în al doisprezecelea ceas”, declara Marian Filimon. - Circa 90 de reprezentanţi ai sindicatelor din Combinat afiliate la FSS Metarom Galaţi au participat la mitingul organizat la Bucureşti de Cartel Alfa, la care au participat 7.000 de sindicalişti din diferite ramuri ale economiei, precum şi poliţişti ai inspectoratelor judeţene de poliţie şi poliţiei de frontieră. Sindicaliştii, care aveau autorizaţie să protesteze în Piaţa Victoriei, au decis în mod spontan să plece într-un marş la Palatul Cotroceni, unde şi-au strigat nemulţumirile şi au cerut să discute cu preşedintele României, acţiune care nu a fost autorizată. Pentru a-şi arăta nemulţumirile în mod şi mai vehement, unii dintre poliţiştii veniţi la miting îmbrăcaţi în uniforme au aruncat cu caschetele şi au strigat lozinci care cuprindeau cuvinte jignitoare la adresa preşedintelui statului. Vă amintiţi de „Ieşi afară, javră ordinară”? Parcă a fost ieri... - Vicepreşedintele grupului parlamentar PSD din Camera Deputaţilor, Florin Pâslaru, respingea declaraţiile preşedintei Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, care acuzase PSD că ar fi pretins 127 de miliarde de lei contra sprijinului acordat pe Legea pensiilor. Pâslaru infirma existenţa oricărei înţelegeri, adăugând că suma respectivă reprezintă acordul prealabil al guvernului de finanţare a unor proiecte din teritoriu: „Nu am tras niciun ban. Este vorba despre banii care trebuie daţi către colegii (colegiile electorale n.r.) în urma solicitărilor pe care le fac parlamentarii”. În ceea ce priveşte mita cerută de PSD... PD-L n-a putut dovedi nimic. Ce-i drept, nici PSD n-a putut certifica faptul că Legea pensiilor a fost votată prin fraudă. - Deşi preşedintelele organizaţiei judeţene a PNL Galaţi, Victor Paul Dobre, anunţa în cadrul unei conferinţe de presă că Marius Stan va fi candidatul PNL la fotoliul de primar la următoarele alegeri locale, Marius Stan răspundea evaziv în ceea ce priveşte intenţia sa de a se înscrie în cursa pentru Primăria Galaţi: „Nu ştiu în acest moment dacă voi candida la fotoliul de primar al Galaţiului. Nu am luat nicio decizie şi nu pot să afirm că voi candida din partea PNL pentru că nu am luat nicio hotărâre. Nu ştiu de ce Victor Paul Dobre a declarat că eu voi candida din partea PNL Galaţi la Primărie. Întrebaţi-l pe el de ce a spus asta. Când voi lua o decizie referitoare la faptul dacă voi candida sau nu, voi anunţa”. Marius Stan este consilier local al PNL şi preşedintele clubului de fotbal Oţelul Galaţi şi a candidat la ultimele alegeri locale din partea PNL la fotoliul de primar, dar nu a reuşit să intre în turul doi. Actuala USL, formată din PNL, PC şi PSD, l-a nominalizat recent pe Marius Stan ca şi candidat, dar zarurile nu sunt aruncate. Declaraţiile de mai sus erau făcute acum un an şi până la alegerile locale s-ar putea să se mai scurgă un an. - „Nu e ceea ce-mi place. Ideea de a sta opt ore în fotoliu acolo şi a asculta discursurile din Parlament nu e ceea ce îmi doresc. Am avut o viaţă mult prea tumultoasă până acum ca să mă retrag într-un scaun, ca să mă filmeze ziariştii scobindu-mă în nas sau dormind. (...) La început am cochetat cu ideea de a candida. Trebuie să recunosc faptul că am cochetat cu această idee şi mi-am pus şi eu întrebarea aceasta: cum de la început mi-am dorit? Singurul răspuns posibil, deşi nu-mi face plăcere, dar trebuie să recunosc, este că am căzut în păcatul trufiei, cum ar spune Preasfinţitul Casian Crăciun, am zis că le arăt eu la duşmanii mei ce rezultate o să obţin şi vor muri ei de ciudă, asta ca să citez dintr-un clasic în viaţă, Adi Copilul Minune”. Declaraţia îi aparţine lui Mihai Capră (PD-L) şi a fost făcută înainte de alegerile parlamentare din 2008 pentru a-şi motiva gestul de a renunţa la candidatura pentru Camera Deputaţilor.
Miercuri, 05 Octombrie 2011 03:00

Nu linge unde ai scuipat... şi invers

Acum  mai bine de o lună m-am apucat de o treabă pe care iniţial o intuiam frumoasă şi interesantă. M-a apucat aşa, de-odată, dorinţa de a arunca un ochi în trecut, pentru că memoria începea să-mi joace feste, ziceam eu. Nu mai înţelegeam unele chestiuni... de genul „ce naiba l-a apucat pe ăla drăganul de celălalt, că parcă ştiam că nu demult îl porcăia”. Drept urmare, ca să scap de gândul că „Roza” (scleroza) îmi dă târcolae, am aluat arhiva ziarului la răsfoit. Mi s-a părut interesant şi am decis să fac o analiză săptămânală, să le reamintesc şi altora ce făceau şi ce spuneau unii nu mai departe de acum câţiva ani. N-am luat-o de la calendele greceşti, ci de acum cinci ani. Nu ştiu şi nu mă interesează ce cred cei care îşi văd dezvăluit acum trecutul pe care l-au crezut îngropat undeva, în neant. Pentru mine experienţa acestei incursiuni în trecut este relaxantă, amuzantă şi adesea edificatoare. E ca şi cum m-aş trage singură de mânecă, din când în când, spunându-mi: „Ai văzut? Nu te-ai înşelat acum X ani când ziceai că Y nu merită luat în seamă. Jeg a fost, jeg a rămas”. Da, eu m-am edificat în multe probleme. Necazul e că jegul e tot acolo unde era cum 5, 4, 3... ani. Ba poate e mai sus. Asist în aceste zile la unele lucruri care îmi fac scârbă. Am auzit un politician al puterii care recunoştea franc faptul că au împânzit serviciile publice cu dobitoci uşor de manipulat şi că, şi dacă ar fi vrut să pună oameni capabili în posturi cheie, n-ar fi avut de unde să-i ia, că partidul n-are. Văd politicieni care migrează cu gândul la putere şi spun că o fac pentru ţară şi popor. Daţi-mi o lămâie! Ba nu, un kil! Mama mea avea o vorbă: „Fă-te frate cu dracu' până treci puntea”. Am iubit-o pe mama, că m-a învăţat tot ce-i mai bun în viaţă. Asta cu dracu' nu mi-a plăcut, deci am cam adaptat-o, în sensul că fac şi eu compromisuri, ca tot omul, dar numai în cazuri de viaţă şi de moarte... sau pe-acolo. Nu o să mă auziţi niciodată preaslăvind pe cineva pentru că-mi e şef sau pentru că e bogat şi-mi poate da şi mie o cozvârtă. La fel, nu o să mă vedeţi niciodată hulind pe cineva după ce nu mi-a mai fost şef sau a ajuns mai jos decât mine. Mie un om îmi place sau nu-mi place. Şi cine mă cunoaşte ştie că eu spun franc, în faţă, dacă nu-mi place ceva sau de cineva. E un defect al meu. Am pierdut mult din această cauză, dar dorm bine noaptea. Precizez însă că munca mea nu este afectată în niciun fel de simpatiile sau antipatiile mele şi nici de portofelul unuia sau al altuia. Acum vreun an aproape că nu avem bani de pâine, dar nu m-a ştiut nimeni. Revăd acum ziarele de atunci, editate tot sub oblăduirea mea, şi nu găsesc nici măcar un rând care face referire la „nenorociţii care au şi nu dau”. Şi, de asemenea, nu m-aţi văzut nici ridicând osanale vreunui politician sau om de afaceri pentru bani. De aia eu nu mă voi îmbogăţi decât dacă voi câştiga la Loto. Dar ştiţi ce e culmea? Nu se îmbogăţesc nici cei care ling unde nu de demult au scuipat sau scuipă unde au lins până de curând.
Luni, 10 Octombrie 2011 03:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebare devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile. Ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am răsfoit arhivele şi am constatat că numele unora n-au mai apărut în presă de când i-am votat, acum trei ani. Dar au apărut acum patru ani, acum cinci ani, când se pregăteau să ne cerşească votul. Şi am mai constatat ceva: cei care cerşesc voturi provin din anumite cercuri, unde şi-au făcut imagine înainte. Acesta este motivul pentru care am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. Acest exerciţiu de sinceritate nu este al meu sau al oamenilor politici care ne „abureau” cu promisiunile sau cu realizările lor, ci al realităţii însăşi. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor. Analiza mea a început în septembrie 2006. În fiecare zi de luni puteţi vedea în paginile ziarului o radiografie a săptămânii respective din anii 2006 până la zi, aşa cum a fost ea redată în mass media la vremea respectivă. Astăzi, 10 octombrie 2011, voi analiza perioada 3-9 octombrie, din 2006 până în 2010. Mirella AUR Se întâmpla în perioada 3-9 octombrie 2006... - Liberalul Emil Strungă vorbea despre o situaţie ciudată din Consiliul Judeţului după o şedinţă interesantă: „Miza acestei şedinţe are un substrat politic, şi anume rezolvarea unor probleme interne ale «monstruoasei coaliţii» PSD-PC, care funcţionează la Galaţi, atât în CJ, cât şi în Consiliul Municipal. Şi anume, în schimbul numirii lui Dorin Otrocol la societatea Drumuri şi Poduri, s-a obţinut menţinerea în funcţia de director la Apă Canal a lui Ion Ştefan, precum şi acoperirea unor datorii imense ale acestei societăţi, de aproximativ 120 de miliarde de lei vechi. Aşa că, în opinia noastră, PSD e în postura ursului păcălit de vulpe din povestea lui Creangă, Eugen Durbacă reuşind să-l păcălească cu foarte multă uşurinţă, pe spinarea contribuabililor gălăţeni”. Precizăm că Durbacă era atunci preşedine al CJ iar Ion Ştefan era în partidul său. E adevărat că PSD, care conducea Primăria, colabora cu PC, care conducea judeţul. Liberalii, aflaţi la conducerea ţării, nu puteau să vadă cu ochi buni ceea ce se întâmpla la Galaţi, mai ales că PC colabora la nivel naţional cu guvernanţii şi în plan local cu opoziţia. Acum e o mare prietenie între PNL, PC şi PSD. Să vedem şi cât va dura. - Preşedintele Organizaţiei Judeţene a PSD Galaţi, deputatul Dan Nica, îi dădea replica liberalului Emil Strungă: „În primul rând, PC este în alianţă cu PNL la nivel naţional, la guvernare. Aşa că nu ştiu cine e ursul şi cine e vulpea. Domnul Strungă ştie acest lucru şi ştie bine despre coaliţia de guvernare. La nivelul judeţului Galaţi noi avem acţiuni comune cu PC pentru a asigura stabilitatea şi funcţionarea instituţiilor judeţului şi a localităţilor din judeţul Galaţi în beneficiul cetăţenilor”. Dan Nica a ţinut să atace şi Guvernul condus de liberalul Călin Popescu Tăriceanu: „Am văzut că premierul Tăriceanu a declarat că va sprijini proiectele municipiului Cluj-Napoca. M-aş bucura ca Guvernul să sprijine şi proiectele municipiului Galaţi, pentru că, atunci când a fost vorba despre spitalul regional, Galaţiul a fost scos de pe hartă, când a fost vorba despre proiecte mari de infrastructură, Galaţiul a fost scos de pe hartă, iar când a fost vorba de investiţii în locuinţe, la fel, Galaţiul a fost scos de pe hartă”. Avea dreptate liderul PSD Galaţi, dar trebuie totuşi să recunoaştem că situaţia e aceeaşi şi acum, cu singura diferenţă că pe Dan Nica nu prea l-a mai văzut nimeni la ochi în ultima vreme. Dar vine ea campania şi atunci să vedeţi declaraţii politice! - Conducerea gălăţeană a Partidului Noii Generaţii se erija în avocatul preşedintelui Traian Băsescu. Preşedintele Adrian Smărăndoiu şi mâna sa dreaptă, Petru Trifan, l-au atacat pe liderul conservatorilor de la acea vreme, Dan Voiculescu, pentru că acesta s-a luat de şeful statului. “Traian Băsescu este singurul om politic de la guvernare care vede cel mai bine ce ar trebui să facă ţara noastră în prag de aderare la UE”, spunea Smărăndoiu. Discursul acestuia era identic celui al şefului său, „războinicul luminii”, care se afişa cu preşedintele Băsescu inclusiv la restaurant. Acum Becali „ia lumină” de la Bruxelles, la fel ca fiica preşedintelui, în timp ce „pălmaşii” din PNG Galaţi au rămas ce-au fost... şi nici măcar atât. ... 2007 - Intenţia municipalităţii de a se asocia cu o firmă a unor israelieni - cu doar doi angajaţi şi care în ultimii doi ani a mers în pierdere - pentru a da o nouă faţă Plajei “Dunărea”, năştea multe controverse. Era vorba de 16 hectare de teren pe care firma dorea să realizeze un ansamblu alcătuit dintr-un port de ambarcaţiuni şi un complex turistic. Cartea de vizită a firmei din Bucureşti, care avea ca principal obiect de activitate cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii, i-a pus pe gânduri pe primar şi pe consilierii locali cărora doi colegi de-ai dânşilor - Alexandru Teodorescu şi Eugen Găvan - le-au prezentat doar nişte pliante. Dumitru Nicolae declara, în cadrul unei conferinţe de presă: “Cine a zis că ne asociem? Această firmă a venit acum două luni cu acest proiect şi a prezentat ceea ce vrea să facă. De la vorbe până la fapte mai e însă cale lungă. (...) Nu am scos la licitaţie proiectul pentru că nu a fost ideea municipalităţii, ci proiectul lor”. Nu s-a mers mai departe cu acest proiect deoarece au ieşit la iveală câteva lucruri ciudate. Acum Galaţiul are un mic ponton pentru ambarcaţiuni dar cu zona Plajei nu s-a mai făcut nimic. - Conform unei hotărâri adoptate de Consiliul Local, ar fi trebuit să se cheltuiască 136.880 de euro pentru punerea în practică a unui sistem integrat de monitorizare video de la distanţă a zonelor publice şi obiectivelor cu risc criminogen ridicat din municipiu. Contribuţia municipalităţii ar fi fost de 27.000 euro, diferenţa urmând a fi acoperită din finanţare nerambursabilă. Potrivit primarului Dumitru Nicolae, municipalitatea intenţiona să achiziţioneze camere de supraveghere video pentru a fi amplasate în primul rând în unităţile de învăţământ şi în zonele cu probleme mari de siguranţă, cum ar fi Faleza Dunării. Din câte ştim, nu s-a făcut nimic în acest sens, probabil pentru că nu s-a obţinut finanţarea nerambursabilă. - Social-democratul Nicolae Rainea a ieşit în faţa jurnaliştilor pentru a face publică o scrisoare ce i-a parvenit de la CNSAS, prin care se demonstrează că nu a făcut poliţie politică. Rainea spunea că cel care a cerut la CNSAS acest control a fost colegul său de partid Dorin Meran (care ulterior a dispărut din PSD şi acum, mai nou, e moderator TV). La acea vreme a fost o întreagă vânătoare de foşti colaboratori. Fiecare pâra pe cine putea. Am avut şi noi un coleg de presă care a cerut CNSAS să verifice toţi şefii din mass media gălăţeană, aşa că am obţinut şi eu o hârtie de necolaborare. Au picat, însă, câteva mituri din plan local, pentru că am avut şi noi colaboratorii noştri. Şi îi avem în continuare tot acolo unde erau în urmă cu patru ani, ba pe unii chiar în locuri mai călduţe. ... 2008 - Mircea Nicu Toader declara că are speranţe mari legate de dezvoltarea oraşului Tecuci, dar şi a localităţilor din jurul acestuia, şi speră ca în următorii ani acestea să facă parte dintr-un mare pol de dezvoltare: “Noi dorim să aducem zona din jurul Tecuciului pe un plan de dezvoltare comparabil cu Galaţiul. Eu şi întreaga echipă care lucrează acolo vom realiza acolo, ca o modalitate de echilibru pentru zona gălăţeană, o zonă de creştere economică şi socială. Vrem să se creeze un pol de dezvoltare economic şi social pentru zona Tecuci, în perspectiva anului 2012, când vom discuta noua împărţire administrativ-teritorială a României şi în mod cert judeţele nu vor mai avea această configuraţie. Va fi o zonă mult mai mare şi va trebui ca fiecare municipiu sau oraş să aibă în jurul lui un pol de dezvoltare economică şi socială. Dorim să facem din această zonă un adevărat pol de dezvoltare, mergând pe potenţialul deosebit pe care îl are Tecuciul şi în special comunele din jurul Tecuciului. Dezvoltarea agro-industrială şi dezvoltarea unei infrastructuri de industrie alimentară este esenţială. În acest sens, vom susţine facilităţi speciale pentru astfel de zone de dezvoltare”. Reţineţi: Toader vorbea înainte de alegerile din 2008 despre anul 2012, când vom discuta noua împărţire administrativ-teritorială a României. Uneori mă sperie astfel de „previziuni”. La momentul respectiv nimeni nu l-a întrebat pe Toader de unde ştie de reîmpărţirea administrativ-teritorială. L-au lăsat toţi să vorbească ce vrea iar acum, după trei ani, se miră de graba cu care se doreşte împărţirea României. ... 2009 - Galaţiul era inclus pe lista celor douăzeci de judeţe ai căror prefecţi proveniţi din rândurile PSD au fost înlocuiţi. Demiterea lui Claudiu Brânzan nu a fost o surpriză pentru acesta, deoarece declarase deja cu câteva zile înainte că intenţionează să îşi depună demisia, dar la nivelul partidului a fost luată decizia să se aştepte demiterea prefecţilor de către Guvernul Boc II. Brânzan preciza: „Prefecţii au fost raşi în momentul unu şi urmează şefii de deconcentrate. (...) Asta dovedeşte foarte clar că aveau planul pregătit. (...) Va fi o luptă pe viaţă şi pe moarte. Foştii noştri colegi de guvernare au demonstrat că nu au niciun scrupul”. Claudiu Brânzan avea să fie înlocuit de Cosmin Păun, provenit din rândul democrat-liberalilor gălăţeni. Acum câteva luni a fost schimbat şi Cosmin Păun, dar i-a luat locul un coleg de partid. Prefectura nu este nicicum apolitică şi, la drept vorbind, aşa e normal, atât timp cât este „guvernul judeţului”. Aşa stând lucrurile, demiterea lui Brânzan nu avea de ce să mire pe nimeni. Acesta a fost numit prefect pentru că PSD era la guvernare cu PDL, vremelnic, iar când partidul său a intrat în opoziţie i-a sunat şi gongul la Prefectură. Dar roata se învârte. - Instituţiile de stat, cele ale administraţiei publice locale, unităţile de învăţământ şi cele medicale au intrat în grevă generală, ca ultimă formă de protest îndreptată împotriva măsurilor anunţate de Executiv privind legea salarizării unice. Uşile Direcţiei de Finanţe Galaţi au rămas închise, la fel ca cele ale Primăriei Galaţi. În Sănătate s-a asigurat doar o treime din activitate, în timp ce la Vamă s-a făcut grevă prin „exces de zel”. Grupa Sindicală din cadrul Penitenciarului gălăţean, afiliată la Publisind, a anunţat că susţine alături de membrii Alianţei Bugetarilor greva generală, fără însă să întrerupă lucrul, ci purtând doar banderole albe. Şi profesorii de la FEN au intrat în grevă japoneză, în timp ce celelalte sindicate din învăţământul gălăţean, afiliate la alte federaţii din educaţie, nu au anunţat organizarea vreunei mişcări de protest. Şi uite aşa mişcarea sindicală a ratat o grevă generală iar guvernanţii şi-au frecat mâinile şi şi-au văzut de treabă. - Crin Antonescu descindea în oraşul nostru pentru a se întâlni cu jurnaliştii, liberalii, dar şi cu profesorii gălăţeni, ocazie cu care a lansat atacuri... delicate. Pe actualul preşedinte al României, Traian Băsescu, a cărui activitate o considera „intensă şi nefastă”, îl vedea ca favorit al electoratului, conform sondajelor, iar în privinţa lui Mircea Geoană nu s-a pronunţat în niciun fel. Acum, privind în urmă la atitudinea liberalului afişată cu puţin timp înainte de alegerile prezidenţiale, pot spune că s-a dovedit un fin şi elegant observator al scenei politice. Ce-i drept, în ultima vreme se mai leapădă din când în când de haina eleganţei. Probabil e vorba de un microb de la colegii din PSD. - Ecologiştii gălăţeni anunţau o iniţiativă naţională, aceea privind organizarea unui referendum pentru Roşia Montană. În acest sens, ecologiştii din întreaga ţară i-au solicitat preşedintelui României consultarea populaţiei. Referendumul ar fi urmat să conţină o singură întrebare: Ce facem cu Roşia Montană? Ecologiştii atrăgeau atenţia asupra faptului că utilizarea cianurilor în prelucrarea aurului are efecte devastatoare asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei. Se întâmpla acum doi ani! ... 2010 - Deputatul Mihail Boldea, care era la PDL la acea vreme, susţinea că a fost exclus din partid, printr-un vot nestatutar al Organizaţiei Municipale conduse de Marius Necula: "Biroul Permanent Local interimar a votat excluderea mea din partid, din cauza declaraţiilor mele din ultima perioadă. În primul rând, hotărârea este nestatutară pentru că un deputat nu poate fi exclus decât prin decizia Consiliului Naţional de Coordonare al partidului. În al doilea, rând, nu poţi exclude pe cineva din partid din cauza unor declaraţii". Preşedintele organizaţiei judeţene, Mircea Toader, declara că "a fost o propunere a Biroului Permanent Local. Acest for nu poate exclude din partid un deputat. Propunerea BPL va ajunge pe masa Biroului Permanent Judeţean, care o va analiza şi, în funcţie de hotărârea membrilor, o va înainta Consiliului Naţional de Coordonare, singurul for intern abilitat să excludă din partid un parlamentar. (...) Personal, nu sunt pentru excludere. Sunt pentru sancţionare, căci el a continuat ieşirile în presă împotriva conducerii partidului şi a Guvernului, deşi Biroul Permanent Naţional interzisese acest lucru". Da, Boldea i-a stat în gât şi lui Necula (erau din „găşti” diferite, cu interese diferite) dar şi lui Toader, care a fost criticat de Boldea inclusiv pe posturile naţionale de televiziune. Numai că nu au reuşit să-l excludă. De fapt cred că nu au putut, pentru că în Parlament orice vot contează. Acum câteva zile Boldea a plecat singur. La UNPR! Miră pe cineva? - Marian Popa, liderul PNÞ-CD Galaţi, a descreţit frunţile jurnaliştilor atunci când a anunţat public refuzul privind serviciile preşedintelui Traian Băsescu, ca urmare a renunţării preşedintelui la serviciile poliţiei. Marian Popa a şocat prin declaraţia sa: „Voi renunţa la serviciile domnului preşedinte Traian Băsescu, adică nu îl mai recunosc ca preşedinte de ţară!”. Þărănistul şi-a exprimat admiraţia pentru mişcarea poliţiştilor, deşi a subliniat dezaprobarea pentru lipsa de respect a protestatarilor faţă de însemnele statului român. Acesta a adăugat că ar fi dorit să facă, împreună cu organizaţia de partid gălăţeană, un protest de susţinere a poliţiştilor, în faţa Prefecturii, dar a renunţat la iniţiativă din teamă, sentiment care nu l-a împiedicat să aducă şi alte critici: „Mi-a fost frică de ce se va întâmpla, să nu păţesc ca poliţiştii care au protestat, să mă ia jandarmii şi să mă ducă în arest… Trăim într-un stat poliţienesc şi oamenilor le-a intrat frica în oase, asta e!”. Ei, domnu' Popa... dar cu vreo zece luni în urmă, în noaptea în care s-a anunţat cine a câştigat alegerile prezidenţiale, cine era în coasta domnului Băsescu şi umplea ecranul? Eu spun că dumneavoastră. De aia e bine să nu fii niciodată prea categoric nici când spui DA, nici când spui NU, că în politică lucrurile se schimbă cât ai zice „vot”. - Deputatul Victor Paul Dobre, liderul liberalilor gălăţeni, declara că el consideră tardivă decizia Guvernului privind desfiinţarea impozitului minim, întrucât acesta a apucat deja să facă foarte mult rău economiei româneşti: „După ce s-au închis aproape 300.000 de firme, după ce 500.000 de oameni şi-au pierdut locurile de muncă, au închis impozitul minim în momentul în care nu mai aveau ce omorî, pe cine să mai chinuie. Este o măsură luată tardiv, care, din păcate, a afectat locuri de muncă şi întreprinderi şi va dura mult până când lucrurile vor reveni. (...) Poţi să spui că i-a dat lui Boc mintea cea de pe urmă. Este şi asta de salutat, dar prea târziu”. - Tot Victor Paul Dobre aprecia faptul că se lucrează la o strategie de dezvoltare a judeţului. În opinia deputatului, Galaţiul „a pierdut mai multe trenuri” în ciuda potenţialului favorabil care ar trebui să situeze judeţul şi oraşul reşedinţă de judeţ în linia celor de top: Constanţa, Iaşi, Timişoara, Cluj. Deşi apreciază ideea conceperii strategiei, liberalul aducea şi critici: „Dezvoltarea judeţului este un pic ceva mai mult decât dezvoltarea drumurilor, infrastructurii şi atragerea de fonduri europene”, chestiuni care „ţin de normalitate”, pentru care România s-a angajat faţă de UE să le realizeze. Dobre a continuat atacul ceva mai ţintit, precizând că Eugen Chebac a declarat intenţia de a realiza parte din obiectivele cuprinse în strategie în mandatul său viitor, ceea ce îl aduce pe liberal în situaţia criticului: „Chebac a precizat că aceste obiective le va realiza în mandatul viitor. Ar trebui să lămurească chestiunea asta – dacă e strategia judeţului sau a lui Chebac. Ca să ştim şi noi”. După care a continuat într-o notă mai pacifistă: „Cred că mai important decât bătăliile electorale este ce facem astăzi”. Apoi a comentat o serie de obiective incluse în strategie, cum ar fi podul de peste Dunăre, aeroportul şi spitalul judeţean, apreciind că pentru realizarea acestora este nevoie de sprijin internaţional şi naţional, cele trei judeţe (Galaţi, Brăila şi Tulcea) neavând forţa financiară necesară pentru a le realiza, însă este de bon ton să le pui în strategie. Apoi şi-a amintit pierderea finanţării proiectului spitalului judeţean de către PSD, prin fostul ministru al sănătăţii, Ion Bazac. Brăileanul a mutat spitalul judeţean de la Galaţi la Brăila şi ulterior, după plecarea PSD de la guvernare, proiectul a fost complet anulat de către guvernarea Boc. “Noi dorim să aducem zona din jurul Tecuciului pe un plan de dezvoltare comparabil cu Galaţiul. Eu şi întreaga echipă care lucrează acolo vom realiza acolo, ca o modalitate de echilibru pentru zona gălăţeană, o zonă de creştere economică şi socială. Vrem să se creeze un pol de dezvoltare economic şi social pentru zona Tecuci, în perspectiva anului 2012, când vom discuta noua împărţire administrativ-teritorială a României şi în mod cert judeţele nu vor mai avea această configuraţie. Va fi o zonă mult mai mare şi va trebui ca fiecare municipiu sau oraş să aibă în jurul lui un pol de dezvoltare economică şi socială”. Declaraţia îi aparţine lui Mircea Toader (PDL), care vorbea dinainte de alegerile din 2008 despre anul 2012 şi noua împărţire administrativ-teritorială a României
Luni, 17 Octombrie 2011 03:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebarea devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile. Ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am răsfoit arhivele şi am constatat că numele unora n-au mai apărut în presă de când i-am votat, acum trei ani. Dar au apărut acum patru ani, acum cinci ani, când se pregăteau să ne cerşească votul. Şi am mai constatat ceva: cei care cerşesc voturi provin din anumite cercuri, unde şi-au făcut imagine înainte. Acesta este motivul pentru care am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. Acest exerciţiu de sinceritate nu este al meu sau al oamenilor politici care ne „abureau” cu cu promisiunile sau cu realizările lor, ci al realităţii însăşi. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor. Analiza mea a început în septembrie 2011. În fiecare zi de luni puteţi vedea în paginile ziarului o radiografie a săptămânii anterioare corespunzătoare anilor 2006-2010, aşa cum a fost ea redată în mass media la vremea respectivă. Astăzi, 17 octombrie 2011, voi analiza perioada 10-16 octombrie, din 2006 până în 2010. Se întâmpla în perioada 10-16 octombrie 2006... - Aritmetica îi încurca pe aleşii judeţeni. Stabilirea, prin trecerea în regulamentul Consiliului Judeţului, a ceea ce înseamnă două treimi din voturile necesare aprobării unor hotărâri a stârnit aprige discuţii între consilierii Alianţei D.A. şi cei ai PSD şi PC. În cadrul comisiei care a prelucrat regulamentul CJ s-a discutat intens asupra a ceea ce înseamnă cele 2/3 din numărul total de 35 de consilieri: consilierii PSD şi PC susţineau că cele două treimi reprezintă 23 de voturi, iar cei ai Alianţei - 24 de voturi, pentru că din calcul reiese că două treimi înseamnă 23,33, deci nu se poate majora la 24. „Dacă mergem pe ideea liberală că o treime este 11,66 şi se majorează la 12, două treimi reprezentând 24 de voturi, şi dacă mai adunăm încă o treime, ajungem la un număr de 36 de consilieri, iar noi avem 35”, calcula Costel Marin, consilier judeţean la acea vreme. Chestiune importantă, domnilor, pentru că cele mai importante hotărâri se iau cu 2/3 din voturi, iar un vot contează. Şi totuşi... mama ei de aritmetică! - Democraţii gălăţeni susţineau că partidul lor nu mai are nevoie de sprijinul ţărăniştilor pentru a intra în familia creştin-democrată europeană. Asta după ce, în urmă cu câteva luni, ţărăniştii spuneau că europenii nu-i vor primi niciodată în “casa” lor pe democraţi din cauza trecutului din Internaţionala Socialistă. Între timp ţărăniştii au ajuns să fie ignoraţi de toată lumea iar PD, devenit ulterior PDL, s-a folosit de toată lumea. Inclusiv de ţărănişti. - Membri importanţi ai PNL Galaţi reacţionau vizavi de excluderea lui Theodor Stolojan din partid, spunând că a fost un gest pripit. Marcela Sighinaş, spre exemplu, a declarat chiar că nu i se pare normal ca un politician ca Stolojan, care a dus partidul de la 7 procente la 20, să fie aruncat din organizaţie ca o măsea stricată. Stolojan a fost exclus din PNL într-o şedinţă fulger a filialei Sector 2 Bucureşti iar Valeriu Stoica l-a urmat. Celor doi li se reproşa că nu-l susţin pe Tăriceanu ci sunt mai apropiaţi de Băsescu. Excluderea acestora a dus la formarea PLD, acel partid care ulterior a fost închiţit de PD şi s-a născut actualul PDL. E posibil ca excluderea celor doi să fi fost o mişcare greşită, dar nimeni şi nimic nu poate garanta faptul că rămânerea lor în PNL ar fi generat un alt parcurs pentru partidul lui Băsescu. Strategia acestuia din urmă a mers, pentru că PLD a rupt serios din PNL şi a îngroşat rândurile democraţilor. Aceeaşi strategie se aplică şi acum, după 5 ani, cu UNPR pe post de „capcană de muşte”, dar se pare că unii nu învaţă nimic din trecut. - Avea loc întrunirea Consiliului de Coordonare Judeţean al Organizaţiei de Tineret Galaţi, eveniment la care erau aşteptate Elena Udrea şi Elena Băsescu. Tinerii democraţi au avut parte doar de fiica preşedintelui, care declara: „Mi-am propus să cunosc organizaţiile din ţară, să-mi consolidez relaţiile pentru ca ei să mă susţină pe viitor. Îmi doresc o carieră politică, dar nu pot spune dacă şi voi reuşi să am una. Cred că cele mai importante calităţi ale unui tânăr politician sunt perseverenţa şi sinceritatea”. O, da, a perseverat şi acum are o carieră politică, aşa cum nici nu ne îndoiam că va avea. Dar chiar europarlamentar din prima?! ... 2007 - Social-democraţii erau pe aceeaşi lungime de undă cu democraţii în a pune beţe în roate Guvernului Tăriceanu. După ce purtătorul de cuvânt al Organizaţiei Judeţene a PSD, Claudiu Brânzan, a spus că din acel moment orice lege a guvernului va fi blocată, democraţii exprimau aceeaşi idee prin vocea preşedintelui Organizaţiei Judeţene, Mircea Toader. Deşi cei doi se declarau conştienţi de faptul că blocajul proiectelor nu-l poate detrona pe Tăriceanu, PD şi PSD sperau ca în acest mod Cabinetul să-şi dea seama că nu face faţă şi să plece singur. Toată lumea ştie, însă, că PSD doar a „lătrat” către PNL, pentru că în realitate liberalii au beneficiat de sprijin din partea PSD din ură pentru Băsescu. Tocmai de aceea nu a mirat pe nimeni crearea USL în zilele noastre. A şocat, însă, intrarea la guvernare a PSD în 2009, alături de PDL. Deşi acest „mariaj” a durat doar câteva luni, a scos la iveală duplicitatea celor din PSD, care, dincolo de adevărurile legate de greşelile Cabinetului Boc, a arătat că sunt avizi de putere... oriunde, oricând şi cu oricine. Dar nu asta îşi doresc toţi? Măcar PSD are un bazin de cadre cu experienţă şi „bâjbâielile” sunt mai puţine. - Preşedintele PD, Mircea Toader, critica aspru broşurile distribuite de PC, conţinând nume ale unor conservatori de marcă, dar preşedintele conservatorilor gălăţeni, Eugen Durbacă, declara că acestea nu au nicio legătură cu apropiata campanie pentru alegerile europarlamentare. “Nu scrie nicăieri: VOTAÞI!, aşa că nu este campanie”, spunea Durbacă. La o privire asupra broşurii conservatoare putem vedea, ce e drept, o serie de nume reprezentative pentru Organizaţia Judeţeană a PC - Bogdan Liviu Ciucă, Adelina Drugan (Hristea), Genica Totolici etc. - care vorbeau tocmai despre calităţile de care dispune colegul lor de partid, Picu Apostol Roman, pentru a-i reprezenta pe gălăţeni şi întreaga Românie în Parlamentul European. Senin, cu tupeu, PC a furat startul. Nu că asta le-a şi folosit la ceva, pentru că Galaţiul nu a trimis niciun conservator în PE. - După ce Primăria şi Consiliul Judeţului şi-au disputat timp de un an preluarea Electrocentrale - ArcelorMittal ieşise din cursă - se spulbera orice şansă deoarece Electrocentrale rămânea tot în grija statului. “Strategia în domeniul energetic elaborată de Ministerul Economiei şi Finanţelor prevede înfiinţarea unei companii naţionale din care să facă parte toţi furnizorii locali de agent termic primar care nu au fost privatizaţi, printre care şi Electrocentrale Galaţi. Acest lucru ar fi benefic pentru Electrocentrale pentru că societatea noastră ar deveni sucursală şi ar putea primi fonduri pentru efectuarea de investiţii”, declara liderul sindicatului din cadrul Electrocentrale, Mihai Popa. S-au făcut investiţii iar acum Electrocentrale vrea să se ocupe şi de ce făcea Apaterm. Vom vedea ce va aduce această iarnă. - Preşedintele interimar al PLD Galaţi, Marius Necula, era ales preşedinte plin, în prezenţa preşedintelui Theodor Stolojan şi a preşedintelui executiv Gheorghe Flutur. Cu doar câteva zile înainte, întreaga Organizaţie Locală Tecuci a PLD demisiona, inclusiv preşedintele Vasile Dănăilă, cunoscut şi sub numele de “Pazvante”. Între timp Pazvante a devenit lider al Partidului Verde la Tecuci şi consilier local acolo. Marius Necula a ajuns ulterior în PDL, odată cu fuziunea dintre PLD şi PD, iar acum este senator şi vrea să ajungă primar. Acest din urmă vis e vechi... vechi. Şi-a dorit să ocupe fotoliul de primar al Galaţiului când era la PSD, dar nu a fost acceptat de colegii de partid. A profitat de înfiinţarea PLD pentru a deveni lider al unui partid, aşa încât să poată candida fără probleme, dar s-a împiedicat de planurile lui Băsescu de înghiţiere de către democraţi a „puiului” PLD. Acum e senator al PDL, cea mai înaltă funcţie politică de până acum, şi preşedinte al Organizaţiei Municipale, deci cu şanse reale de a fi nominalizat ca şi candidat. În ceea ce priveşte şansele de a fi primar... om trăi şi om vedea. - Silviu Vlasie, director al Direcţiei de Urbanism a Primăriei Galaţi, era trimis în judecată pentru luare de mită. Procurorii Anticorupţie au înaintat dosarul Tribunalului Galaţi şi au dispus separarea cauzei în ceea ce le priveşte pe Eleonora Marin, arhitectul şef al Primăriei, şi Gabriela Mirea, şeful Serviciului Autorizări, înaintând dosarul spre cercetare procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. Toată povestea a plecat, dacă vă mai amintiţi, de la denunţul unui om de afaceri căruia i se promisese că i se anulează o amendă foarte mare dacă renunţă la procesele deschise împotriva primăriei şi primarului pentru că nu i se eliberează nişte autorizaţii de construcţie. Acesta a fost primul caz de corupţie din Primăria Galaţi descoperit de anchetatori. Următorul va apărea abia peste trei ani, avându-l ca „protagonist” pe arhitectul Primăriei. - Zona Liberă Galaţi anunţa că a concesionat unei firme, în august (2007), un teren de 36,5 ha de teren pe care va construi cea mai mare termocentrală pe cărbune din sud-estul Europei. Mihai Turcu, director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului la acea vreme, declara: „O astfel de investiţie are nevoie de o analiză mult mai amplă, care ar putea dura chiar mai mult de un an”. Au trecut 4 ani şi termocentrala nici vorbă să se construiască, deoarece încă mai sunt oponenţi pe parte de mediu. ... 2008 - Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii trăgea un semnal de alarmă privind numeroasele măsuri sociale adoptate în perioada electorală, constând în majorări ale punctului de pensie, măriri ale salariilor bugetarilor, devansări ale acordării lor, subvenţii pentru centralele ineficiente, despăgubiri şi alte drepturi. Toate aceste observaţii au fost trimise printr-o scrisoare deschisă atât preşedintelui Băsescu cât şi miniştrilor din Guvernul Tăriceanu. Marian Filimon, preşedintele Patronatelor IMM-urilor, spunea că majorarea pensiilor şi salariilor bugetarilor exced cu mult ritmul de amplificare a productivităţii muncii, generând inflaţie, iar cheltuielile sociale excesive diminuează resursele alocate pentru dezvoltarea infrastructurii, protecţiei mediului, dezvoltarea IMM-urilor, producerea de energie regenerabilă şi modernizarea agriculturii. Totodată, CNIPMMR îşi exprima dezacordul total cu privire la eventualele măsuri de creştere în anul 2009 a impozitelor şi contribuţiilor obligatorii ale IMM-urilor, pentru acoperirea deficitului bugetar rezultat din adoptarea măsurilor sociale electorale. Ce a urmat am văzut cu toţii. Tăriceanu a mărit ca să aibă de unde să taie Boc. Să nu uităm că ne apropiem iar de alegeri. Sincer, nu cred că a învăţat cineva ceva din experienţa anilor electorali 2008 (alegerile locale şi, ulterior, parlamentare) şi 2009 (alegeri europarlamentare şi, ulterior, prezidenţiale). - Primarul Dumitru Nicolae repunea pe tapet problema parcărilor din oraş şi diversele posibilităţi de construire a unor parcări supraetajate: „Parcările supraetajate pe care ni le-am propus să le facem vor fi realizate”. Acesta spera ca o oră de parcare a autovehiculului într-o astfel de parcare supraetajată să nu depăşească 1 leu, însă nu ştia exact care vor fi criteriile impuse de firma sau firmele care se vor ocupa de construcţia acestora. Nu s-a realizat nicio parcare supraetajată, dar s-a lucrat şi se lucrează la parcări. Avem tot mai multe parcări cu plată şi chiar au apărut parcări cu aparate de taxat. Din păcate, în ciuda eforturilor municipalităţii, numărul de maşini este mult prea mare şi unele zone din oraş sunt pur şi simplu sufocate. Sunt probleme, în continuare, la bănci, la Palatul de Justiţie şi pe Faleza Superioară. Parcările supraetajate ar putea rezolva situaţia în zonele unde chiar nu se pot amenaja parcări prea multe. - Primarul promitea o nouă seră pentru municipiul Galaţi, pentru a avea de unde să planteze flori prin oraş. Iată o promisiune onorată. E drept că inaugurarea a avut loc abia în 2010. - Mircea Toader, secretarul executiv al PDL, considera justificată mărirea salariilor cu 50% pentru cadrele didactice. Mai mult, Toader susţinea că s-ar putea acorda salarii şi mai mari profesorilor prin reorganizarea sistemului de învăţământ: “PDL a votat legea pentru creşterea salariilor profesorilor pentru că reprezintă o categorie foarte slab retribuită şi pentru care cerem calitate. Prin reorganizarea sistemului puteam să asigurăm salarii şi mai mari profesorilor”. Ei bine, pentru astfel de declaraţii am început această analiză acum câteva săptămâni. Deci în octombrie 2008, la începutul crizei, PDL, care nu era la putere, ci era în război cu PNL şi Tăriceanu, a votat în Parlament pentru majorarea salariilor. Peste câteva luni PDL a intrat la guvernare şi a început să taie salariile, pe motiv de criză. Acum câteva zile am auzit şi o justificare a votului dat în 2008, cum că cineva din Guvernul Tăriceanu l-ar fi dezinformat pe preşedintele Băsescu, aşa că acesta nu a ştiut că economia o va lua la vale - deşi erau semne clare în toată lumea - şi, drept urmare, PDL a primit de la Preşedinţie îndemnul „Votaţi mărirea salariilor profesorilor!”. Mie mi-ar fi ruşine să vin în 2011, cu un an înainte de alegeri, cu scuze de acest gen. Îmi este deja ruşine că trăiesc într-o societate în care astfel de prostii încă mai sunt înghiţite. - Liberalii gălăţeni decideau ca doctorul Dumitru Cristea, preşedintele Colegiului Medicilor din Galaţi, să candideze în Colegiul nr. 4 pentru Senat din municipiul Galaţi la alegerile parlamentare. Dumitru Cristea îl înlocuia astfel pe preşedintele clubului de fotbal Oţelul Galaţi, Marius Stan, care a refuzat să candideze pentru un mandat de senator. Deşi se vehiculase şi numele cântăreţului Adrian Enache privind o posibilă candidatură în colegiul respectiv din partea PNL, liderul liberalilor, Victor Paul Dobre, nu a comentat acest lucru şi nici nu s-a mai auzit de o astfel de candidatură. La alegeri, Dumitru Cristea nu a fost ales senator. ... 2009 - Purtătorul de cuvânt al PSD Galaţi, Claudiu Brânzan, critica, modul în care s-au emis ordinele privind demiterile din funcţie ale directorilor serviciilor deconcentrate de la nivelul judeţului susţinuţi de social-democraţi. „Interesant este că, deşi cabinetul de tristă amintire Boc 2, sau de veselă amintire, a primit votul Parlamentului pentru a dispărea din istoria acestei ţări pe 13 octombrie, pe 14 continua să emită ordine de demitere a directorilor de servicii deconcentrate, deşi este clar că din momentul în care moţiunea de cenzură a trecut, nu mai puteau să emită decât ordine prin care să administreze efectiv situaţia economică a ţării”, a declarat Claudiu Brânzan. Acesta a explicat că în această situaţie s-au aflat directorii de la OJPC, Casa de Pensii şi Direcţia de Cultură şi Culte care au primit ordinele de demitere pe 13 octombrie seara şi pe 14 octombrie. Deja, la nivelul judeţului Galaţi, 22 dintre cei peste 40 de directori susţinuţi de PSD primiseră ordine de demitere. Este vorba despre directori de la Direcţia Agricolă, Direcţia Silvică, Vamă, Direcţia de Muncă, Protecţia Consumatorilor, Direcţia de Sport sau Direcţia de Cultură şi Culte. „Eu am mai spus: când intri pe o uşă, tot pe uşa aceea trebuie să ieşi, dar măcar să o facă cu cap. Nu a crezut nimeni dintre directorii de deconcentrate sau eu, ca prefect, sau alţii, că vom ieşi la pensie de pe scaunul respectiv, să fim serioşi, dar să o facem ca oamenii!”, afirma Brânzan, şi el fost prefect de Galaţi, demis pentru că PSD a ieşit de la guvernare, unde stătuse, vremelnic, alături de PDL. ... 2010 - În urma modificării organigramei Primăriei şi a reorganizării interne a unor direcţii şi servicii, au fost demarate noi proceduri pentru eficientizarea activităţii de autorizare a construcţiilor, anunţa viceprimarul Nicuşor Ciumacenco. „Emiterea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire nu va depăşi termenul legal de 30 de zile, calculat de la data depunerii documentaţiei tehnice complete. Urmează ca, începând cu anul viitor, să introducem şi sistemul de emitere a acestor acte în regim de urgenţă, de maxim 5 zile pentru certificatele de urbanism, respectiv maxim 10 zile pentru autorizaţiile de construire”, a declarat viceprimarul social-democrat. Nu ştiu cât de repede se eliberează aceste documente, dar poate ne spun cei care au depus documentaţii la Primărie. - Aleşi locali au votat ca Primăria municipiului Galaţi să înceapă construcţia unui nou sediu, considerând că a cumpăra actuala clădire – restituită, prin decizie judecătorească, proprietarului de drept, Pierre Macri – cu cinci milioane de euro este prea mult. Deocamdată Primăria plăteşte chirie pentru sediul central. Nu s-a început nicio construcţie. „PDL a votat legea pentru creşterea salariilor profesorilor pentru că reprezintă o categorie foarte slab retribuită şi pentru care cerem calitate. Prin reorganizarea sistemului puteam să asigurăm salarii şi mai mari profesorilor”. Declaraţia îi aparţine lui Mircea Toader (PDL), care în octombrie 2008 considera justificată mărirea salariilor cu 50% pentru cadrele didactice, pe care a şi votat-o. Mai mult, Toader susţinea că s-ar putea acorda salarii şi mai mari profesorilor prin reorganizarea sistemului de învăţământ. Numai că peste câteva luni PDL intra la guvernare şi ulterior a început să taie salariile, pe motiv de criză. S-a făcut şi o reorganizare, dar creşterile de salarii tot se lasă aşteptate.
Miercuri, 19 Octombrie 2011 03:00

Nu trebuie să cădem în extreme

Ceea ce i s-a întâmplat familiei lui Şerban Huidu ar trebui să ne mâhnească, dar ne incită la violenţă verbală şi ură viscerală. În acelaşi timp, în China o fetiţă de doar doi ani este călcată de două maşini iar trecătorii trec impasibili pe lângă locul incidentului. Trăim într-o lume în care nimic nu ne mai atinge sufletul? Nu mai avem capacitatea de a deveni empatici, de a alina durerea celor din jur şi de a ne pune în slujba binelui? Eu nu accept să trăiesc într-o astfel de lume. Refuz să mă umplu de răutate doar pentru a fi în asentimentul celor din jurul meu. De câteva zile văd pe ecranele televizoarelor, în ziare şi pe bloguri comentarii pe care nu le înţeleg. Trei oameni au murit şi câteva persoane au fost rănite într-un accident. Tragic. Vinovat, se pare, este un conducător auto care este persoană publică. Nu orice persoană publică, ci un om de presă care făcea emisiuni de radio şi TV în care critica persoane publice. Nimeni nu e perfect. Eu nu pot uita, însă, momentul în care am aflat de accidentul lui Huidu. Mă uitam la televizor şi tocmai se dădeau imagini de la un accident soldat cu patru morţi. Imediat pe ecran a apărut o bandă galbenă pe care se anunţa că Huidu a fost implicat într-un accident în care o persoană a murit. La scurt timp s-a anunţat că o a doua persoană a fost declarată decedată. A doua zi a apărut şi a treia victimă. Jurnaliştii ne-au ţinut la curent minut cu minut cu mersul evenimentelor. Nimic rău în asta. Dar eu aş fi vrut să aflu detalii şi despre accidentul în care au murit celelalte patru persoane. Ele nu contau? Acel accident nu a fost la fel de tragic pentru că nu a fost provocat de o persoană publică? Presa cade în extreme. Şi nu e normal. Într-o lume normală, durerea unora ar fi puţin şi durerea noastră. Dar noi nu trăim într-o lume normală, ci în jungla consumistă, în care orice e posibil în numele rating-ului. Asta îmi aminteşte de spusele lui S.O.Vîntu din recentul interviu dat lui Cristoiu la B1 TV. Nu spun că-l cred pe Vîntu, dar mi-a plăcut cum a spus-o: dacă ar fi fost după el, nu ar fi dat pe post imaginile cu Băsescu lovind copilul în timp ce acesta era în direct la TV, ci abia după ce părăsea studioul, pentru a nu-l pune într-o postură delicată şi pentru a-i da timp să depăşească şocul şi să-şi pregătească apărarea. Vîntul le-a găsit, însă, scuze angajaţilor săi: au făcut totul pentru rating, pentru că „televiziunea este o platformă pentru publicitate”. Ion Cristoiu - pe care, orice am spune, nu-l putem suspecta că ar fi novice în domeniu - s-a arătat şocat de declaraţia interlocutorului său. Da, trebuie să o recunoaştem franc: totul se reduce la bani. Ceea ce fac mulţi jurnalişti, în presa de astăzi, nu are nicio legătură cu presa, care are, am mai spus-o, un dublu rol: de a informa şi de a educa. Nu ştiu, însă, cât din ceea ce s-a spus zilele acestea la televizor este informaţie şi dacă se poate vorbi de un gram de educaţie. Puţini sunt cei pe care i-am auzind spunând ceva care să aibă măcar o fărâmă de informaţie educativă. Trebuie să învăţăm ceva din ceea ce i s-a întâmplat lui Huidu? Da, trebuie să fim prudenţi şi moderaţi când ne aflăm în trafic, pentru că într-o secundă putem distruge viaţa noastră şi a celor din jur. Huidu nu a învăţat această lecţie - nu era prima dată când se comporta la volan ca un „bizon” - şi va plăti pentru asta, într-un fel sau altul. Sunt convinsă că a înţeles gravitatea faptei sale. Noi... se pare că nu am înţeles nimic.
Luni, 24 Octombrie 2011 03:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebare devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile. Ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am răsfoit arhivele şi am constatat că numele unora n-au mai apărut în presă de când i-am votat, acum trei ani. Dar au apărut acum patru ani, acum cinci ani, când se pregăteau să ne cerşească votul. Şi am mai constatat ceva: cei care cerşesc voturi provin din anumite cercuri, unde şi-au făcut imagine înainte. Acesta este motivul pentru care am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. Acest exerciţiu de sinceritate nu este al meu sau al oamenilor politici care ne „abureau” cu promisiunile sau cu realizările lor, ci al realităţii însăşi. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor. Analiza mea a început în septembrie 2011. În fiecare zi de luni puteţi vedea în paginile ziarului o radiografie a săptămânii anterioare corespunzătoare anilor 2006-2010, aşa cum a fost ea redată în mass media la vremea respectivă. Astăzi, 24 octombrie 2011, voi analiza perioada 17-23 octombrie, din 2006 până în 2010. Mirella AUR Se întâmpla în perioada 17-23 octombrie 2006... - Mircea Toader, la acea vreme secretar de stat în cadrul MAI, anunţa că a solicitat celor de la AVAS o copie a contractului încheiat între grupul financiar LNM Holdings NV şi statul român pentru privatizarea Combinatului Sidex Galaţi: “Am cerut în scris Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului o copie a contractului de privatizare a Sidexului. Dacă cererea îmi va fi aprobată, voi face public ceea ce se poate face public. Mă refer aici la prevederile care nu sunt confidenţiale”. Nu a fost primul şi nici ultimul care a cerut desecretizarea dosarului de privatizare, dar cred că toţi au fost conştienţi din start că nu au sorţi de izbândă. Aşa, pentru puţină imagine, a meritat efortul. - Galaţiul se pregătea să se transforme într-un mare şantier prin demararea proiectului cu finanţare europeană de realizare a staţiei de epurare şi de modernizare a sistemului de canalizare. ISPA e acum pe final, după o amânare de un an. Lucrările erau vitale pentru Galaţi, aşa că am îndurat şi încă mai îndurăm cu stoicism străzile desfundate şi blocajele în trafic. Măcar de n-am descoperi ulterior că s-a lucrat de mântuială... - Municipalitatea anunţa că într-un viitor foarte apropiat vom avea la marginea oraşului un adevărat parc industrial. “Încep lucrările la Parcul Industrial. Noi am vrea ca toată zona de două sute şi ceva de hectare, teren care a aparţinut iniţial Zonei Libere, să fie transformată. Într-o primă fază parcul va avea o suprafaţă de doar 10 hectare. După ce va fi finalizată infrastructura, el se va extinde şi prin ceea ce înseamnă investiţie privată”, preciza viceprimarul liberal Mircea Răzvan Cristea. Au trecut anii şi Parcul Industrial nu a făcut altceva decât să înghită bani. Anul acesta iar s-au cerut sume pentru infrastructura din parc şi consilierii locali s-au uitat cam chiorâş la documentele pe care le aveau în faţă. Păi... după cinci ani... - Lucrările de refacere a Palatului Administrativ se apropiau de final. După 8 ani de şantier şi aproximativ 40 de miliarde de lei vechi cheltuite, Prefectura a căpătat un nou aspect. Greu, cu eforturi susţinute de o pleiadă întreagă de prefecţi, Galaţiul a căpătat o clădire cu care se poate mândri şi care acum e mai utilă ca niciodată. Trebuie să recunoaştem că, dacă acest imobil nu ar fi fost ceea ce este, acum toată administraţia gălăţeană ar fi fost într-un mare impas: Consiliul Judeţului nu are printre clădirile sale niciuna care să poată găzdui şedinţele aleşilor şi Primăria nu are unde organiza şedinţele Consiliului Local. E cazul să reamintim că imobilul de lângă Prefectură se chinuie să răsară de ani de zile? Am mai scris despre asta şi probabil că vom mai scrie. Greu se mişcă lucrurile în Galaţi... - Proiectul ambiţios al administraţiilor judeţelor Galaţi şi Brăila de a realiza o zonă metropolitană între cele două municipii vecine iarăşi făcea obiectul unor discuţii purtate de responsabilii şi factorii de decizie din cele două judeţe. Se vorbea despre constituirea unei asociaţii care să gestioneze întreaga activitate din zonă. Galaţiul avea şi are în proprietate 1.000 ha, dar nu are dreptul de administrare a zonei. Brăila are acest drept, dar nu este proprietarul celor 1.000 ha. Beneficiile pentru o astfel de zonă metropolitană ar fi imense pentru ambele judeţe. Urma să aibă loc o întâlnire a specialiştilor din Galaţi şi Brăila care să conceapă statutul asociaţiei metropolitane, cea care ar urma să gestioneze întreaga activitate din zonă, inclusiv să colecteze taxele şi impozitele de la cei care vor activa acolo. La un moment dat se vorbea ca în această zonă să existe inclusiv un aeroport, dar ideea a fost abandonată. De asemenea, se vorbea de ideea ca în cursul anului 2007 să înceapă construcţia unei noi artere de circulaţie între Galaţi şi Brăila, care să asigure accesul spre artera Slobozia-Drajna cu deschidere spre coridorul IV, spre Constanţa şi Bucureşti, pe Autostrada Soarelui. Doamne, ce se mai visa pe atunci! Visăm noi şi acum, dar mai mult visăm să nu dispărem naibii de pe harta României din cauza orgoliilor mai marilor din Galaţi şi Brăila. Adio zonă metropolitană! Adio beneficii economice, imobiliare, industriale, sanitare etc. Lasă că vine ea regionalizarea... şi ne taie şi pofta de visat. Dacă nu s-au înţeles Galaţiul şi Brăila, atunci, să stea cu mâna întinsă la Constanţa, unde vor merge cu săru'mâna pentru orice, la fel ca Buzăul, Tulcea şi Vrancea. ... 2007 - Candidatul gălăţean al PSD pentru alegerile europarlamentare, Adriana Þicău, era prezentat de filiala judeţeană a Partidului. La ora actuală, Adriana Þicău este singurul europarlamentar gălăţean şi, sincer, ştiind-o o persoană serioasă şi muncitoare, e păcat că nu o vedem expunându-şi activitatea în zona de unde provine. E drept că alegerile europarlamentare se fac pe bază de listă de partid şi contează doar poziţia pe care te-a aşezat conducerea centrală şi scorul partidului în întregul său. Poate un uninominal pentru PE ar fi mai nimerit. Zic şi eu... - Guvernanţii au interzis emiterea autorizaţiilor pentru construcţiile şi amenajările pe orice tip de spaţii verzi amenajate sau prevăzute în planul urbanistic general. Ordonanţa de guvern prevede faptul că pe spaţiile verzi din zonele urbane nu vor mai fi admise decât lucrări de punere în valoare a parcurilor şi echipamentelor de agrement. Am reamintit acest lucru acum, după patru ani, deoarece în 2007 acest act normativ părea o adevărată binecuvântare. Din păcate, în timp am observat că se poate construi pe spaţiul verde, că se pot face parcări pe spaţiul verde. Explicaţia: ceea ce nouă ni se părea că e spaţiu verde nu figura în acte cu acest statut. Pe de altă parte, când făceam vorbire, de suprafaţă, de spaţiu verde pe cap de locuitor, aveam la verdeaţă... Poate noul PUG va schimba faţa oraşului. ... 2008 - La Bucureşti aveau loc congresele separate ale Partidului Ecologist Român şi Partidului Alternativa Ecologistă, după care a urmat un congres comun ce a dat naştere noului Partid Ecologist Român, ce a “înghiţit” practic Alternativa Ecologistă, condusă până atunci de gălăţeanul Ion Ştefan. De fapt, între cele două partide s-a produs o fuziune prin absorbţie, PAER fiind înglobat în vechiul PER. La nivel central, între PER, Uniunea Ecologistă din România şi Partidul Verde exista o alianţă electorală creată special pentru a participa la alegerile de la finalul lunii noiembrie. Din păcate, la nivel local această colaborare pentru alegeri era mai puţin vizibilă. Mişcarea ecologistă nu a prea avut trecere la români, poate şi pentru că prea mulţi politicieni avizi de putere s-au infiltrat în rândurile celor care chiar vor să facă ceva pentru mediu. Motivul: sunt bani mulţi la mijloc. Banul, după cum se ştie, are acest dar, de a te transforma din capitalist feroce în ecologist de faţadă şi... retur. - Preşedintele filialei gălăţene a PNÞCD, Marian Popa, anunţa că, deşi avea pregătiţi trei candidaţi pentru Parlament, această variantă a picat, deşi exista, la nivel central, un protocol de colaborare care le permitea să candideze “la comun” cu PNL pentru alegerile parlamentare: „Am avut şi noi trei candidaţi, pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, nu pot să vă zic numele lor, dar am renunţat. În protocolul de colaborare cu PNL erau nişte neconcordanţe. Noi am vrut ca pe listele pe colegii să intre candidaţii sub sigla PNÞCD, dar prin anumite puncte din protocol nu se putea şi se intra doar cu adeziune PNL. Şi nu am mai intrat. Nu e problemă, am hotărât să colaborăm în continuare cu liberalii şi PNÞCD va acorda toată susţinerea pentru PNL în alegerile parlamentare”. „Susţinerea” a fost mai mult la nivel declarativ, pentru că nimeni nu se aruncă fără vreun interes în campanie pentru altul. - Primarul Dumitru Nicolae promitea că Sala Sporturilor va fi dublată de o “soră geamănă” în Cartierul Cantemir: “Mergem pe ideea proiectantului, de a face în cartierul Dimitrie Cantemir o sală de sport în colaborare cu brăilenii. Mai precis, avem un complex acolo care este şi prevăzut să se facă, să-l facem pe ăla, să avem măcar patru sau cinci mii de locuri”. Aşa cum spuneam, dacă n-ar fi visele... Până una, alta, se lucrează - Har Domnului, în sfârşit! - la Sala Sporturilor pe care o ştim. Cât priveşte Cartierul Cantemir... arăta aşa frumos pe hârtie! Acum avem doar nişte blocuri, pe care abia le-am băgat în legalitate. Am reuşit, mai nou, să „smulgem” de la brăileni autorizaţia pentru spart digul şi făcută infrastructura. Mai e mult până departe... deşi primarul, optimist cum îl ştim, susţine că se va face şi aia... şi aia... Bani şi bunăvoinţă să fie! - Dan Nica îşi exprima îngrijorarea vizavi de contestaţia depusă la Curtea Constituţională privind votul uninominal: "Am mari rezerve că la nivel naţional PDL-ul crede în continuare cu tărie că aceste alegeri se vor desfăşura prin vot uninominal şi se uită cu speranţă la decizia Curţii de pe 28 octombrie, când se va judeca apelul la contestaţia PRM. Pentru mine rămâne un semn de întrebare că un partid relativ mare şi relativ important nu a avut până acum o ocazie publică să îşi prezinte candidaţii la nivel naţional. Să sperăm că e lipsă de organizare şi nu că mizează că pe 28 octombrie va fi o decizie care să anuleze votul uninominal. Ar fi un imens păcat şi o mare dezamăgire pentru toţi românii". A fost totuşi vot uninominal iar PDL, acest partid „relativ mare şi relativ important” a preluat guvernarea. Cât priveşte acest nenorocit de uninominal care nu prea e uninominal, a fost „o mare dezamăgire pentru toţi românii". Ce vreţi... nu ne putem aştepta de la politicieni să facă o lege serioasă, pentru un uninominal pur, fără influenţe de partid, pentru că cel puţin jumătate din cei care au tocit scaunele din Parlament în ultimele mandate ar dispărea ca şi cum n-au fost vreodată. - În ediţiile anterioare vă reaminteam candidaţii unor partide pentru alegerile parlamentare din 2008. Iată că acum a venit rândul PRM, care a depus mai târziu candidaturile la BEJ. Astfel, în ordinea colegiilor, candidaţii PRM pentru Senat au fost Ion Grosu, Iulian Prisecaru, Carol Dina şi Viorel Belţic. La Camera Deputaţilor, candidaţii au fost Mariana Onu, Ion Condrache, Ioan Doru, Iordache Bîrsan, Vlad-Vladimir Galin Corini, Dorin Meran, Marin Costel,  Nestor Călin şi Anişoara Răchitaşu. După cum se ştie, în 2008 PRM nu a mai intrat în Parlament. Dacă nu ar fi Vadim Tudor europarlamentar, nici nu am mai auzi de acest partid, care, cel puţin la Galaţi, a încetat să mai existe. Desigur, se vor trezi unii peremişti să mă contrazică, să spună că ei încă mai şterg praful la partid şi hrănesc maidanezii din jur. Asta nu înseamnă că PRM Galaţi mai activează, pentru că n-am văzut să critice Guvernul sau să aibă măcar opinii de vreun fel referitoare la ceea ce se întâmplă în România. Asta înseamnă să faci politică. ... 2009 - Deputatul Victor Paul Dobre considera deopotrivă responsabile cele două partide care au fost la guvernare, PSD şi PDL, pentru starea din acel moment a administraţiei româneşti: „Haosul a căpătat dimensiuni care nu au fost atinse nici măcar în război. Nimeni nu mai ştie cine e şef. Şi cei demişi, şi cei numiţi, dacă merg în instanţă câştigă. Primul merit e al PDL, dar nici PSD să nu se dea mai deoparte, pentru că au susţinut poziţia aceasta şi acum le cade în cap”. Adevărul este că PSD, în goana sa după putere, s-a băgat la guvernare alături de PDL pentru câteva luni şi în momentul în care a ieşit a dat peste cap toată administraţia. Desigur, PDL a fost cel care a demis şefii puşi de PSD, că doar nu era să lucreze cu duşmanul în ogradă, dar social-democraţii au încurcat lumea în momentul în care au ales să intre la guvernare cu un partid cu care ştiau bine că nu au cum că coabiteze. - Înceta din viaţă Costel Gheorghiu, fondatorul organizaţiei gălăţene a Partidului Democrat. Una dintre figurile marcante ale politicii gălăţene, membru în Adunarea Constituantă a României, care a elaborat prima lege fundamentală a ţării după Revoluţia din decembrie 1989, fost parlamentar PD de Galaţi, Costel Gheorghiu a fost răpus de un atac de cord. Dumnezeu să-l odihnească! ... 2010 - Fără a se mai opri cu o analiză critică privind una dintre categoriile profesionale afectate de deciziile guvernului, deputatul liberal Victor Paul Dobre arăta că deciziile guvernului au afectat întreaga populaţie a ţării: „Măsurile acestui Guvern i-au pus pe toţi oamenii cu spatele la zid”. Dobre puncta ideea că toate acele măsuri anticriză pe care guvernul le-a adoptat, respectiv tăierile veniturilor tuturor categoriilor profesionale şi sociale, nu au reprezentat o soluţie economică ci doar au generat frământări sociale. A trecut un an de atunci şi acum putem privi la rece ceea ce s-a întâmplat iar în ceea ce priveşte frământările sociale concluzia mea este următoarea: românului poţi să-i faci ce vrei, că e incapabil să protesteze serios. Cu „dansul pinguinului” nu sperii guvernanţii. Îmi amintesc acum ce spunea recent un lider sindical, că sindicaliştii ar vrea, dacă se poate, să protesteze doar liderii, care ulterior să fie şi criticaţi că nu au învins guvernul. - În spiritul celor spuse mai sus, reamintesc faptul că circa 200 de sindicalişti gălăţeni de la toate confederaţiile sindicale şi-au strigat nemulţumirile în acele zile, timp de o oră, în faţa sediului PDL de pe Domnească, aceştia neavând însă cui să-şi spună păsurile, deoarece în sediu nu era nimeni. Protestatarii de la Cartel Alfa, BNS şi CNSRL Frăţia şi reprezentanţi ai unor asociaţii de pensionari au vrut încă o dată să îşi arate nemulţumirea faţă de modul în care Guvernul Boc conduce ţara, aceştia solicitând demisia celor aflaţi în fruntea ţării. Sindicaliştii, printre care s-au aflat câteva zeci de sindicalişti de la FSS Metarom din Combinat, purtau pancarte pe care se puteau citi lozinci în care cereau salarii decente oarecum şi plata corespunzătoare a muncii lor, aceştia lipind afişele pe gard şi făcând avioane de hârtie pe care le-au aruncat în curtea partidului de guvernământ. De data asta nu s-a dansat „Pinguinul” ci s-au aruncat avioane de hârtie. Brrr... ce s-au mai speriat pedeliştii... care nu erau acolo, pentru că era protest anunţat. - Þărăniştii gălăţeni şi-au văzut un vis împlinit – un parc din oraş se numeşte acum „Coposu”, decizia Consiliului Local din 18 mai 2010 fiind considerată legală şi de Prefectură. Astfel, vechimea denumire „Cloşca” a parcului de la Ultimul Leu - care, trebuie să recunoaştem, e cunoscut mai mult ca „parcul lui Durbacă” - s-a înlocuit cu numele ţărănistului Corneliu Coposu, care în perioada comunistă a suferit ani de detenţie politică, o parte din anii ’50 fiind închis în penitenciarul din oraşul nostru. Marian Popa, liderul PNÞ-CD Galaţi, anunţa că intenţionează ca la centenarul Coposu (20 mai 2014), în acest parc, din apropierea sălii de sport „Siderurgistul”, să fie inaugurată şi o statuie care să îl reprezinte pe dizidentul Coposu, realizată cu fonduri colectate de la oameni de afaceri membri ori simpatizanţi ţărănişti locali şi foşti miniştri ţărănişti, din perioada guvernării CDR. O idee bună, doar că... până în 2014 mai e mult. Eu nu cred că nu se putea realiza măcar un panou care să certifice faptul că acel parc poartă numele marelui ţărănist. “Mergem pe ideea proiectantului, de a face în cartierul Dimitrie Cantemir o sală de sport în colaborare cu brăilenii. Mai precis, avem un complex acolo care este şi prevăzut să se facă, să-l facem pe ăla, să avem măcar patru sau cinci mii de locuri”. Declaraţia îi aparţine primarului Dumitru Nicolae, care în 2008 promitea că Sala Sporturilor din Galaţi (atunci aflată în paragină) va fi dublată de o “soră geamănă” în Cartierul Cantemir. Acum, după trei ani, e bine că putem vorbi măcar de refacerea sălii din Galaţi (la care încă se mai lucrează), pentru că brăilenii au avut grijă să ne taie tot elanul cu noul cartier.
Miercuri, 26 Octombrie 2011 03:00

Un discurs şi o lecţie de viaţă

Nu sunt regalistă. Înainte de 1989 nu m-a preocupat nicio clipă regalitatea. Prea eram îndoctrinată cu principii socialiste, pe care le învăţam papagaliceşte, pentru că-mi erau cerute la şcoală şi ulterior pentru a accede la studii superioare. După Revoluţie am exaltat. Nu ştiu pentru ce. Acum, recitind rândurile pe care le scriam pentru fiul meu - începusem un jurnal în momentul în care am aflat că voi avea un copil şi la momentul '89 acesta avea un an şi jumătate - constat că nu m-a interesat atunci ce va aduce viitorul, ci doar mă bucuram că vine o schimbare. Următorii 21 de ani mi-au adus multă dezamăgire. Cu fiecare an ce trecea simţeam tot mai multă dezamăgire. Şi totuşi nu m-am gândit nicio clipă că era mai bine înainte. La fel cum nu m-am gândit nicio clipă să aprofundez chestiunea monarhiei şi să văd dacă mi-ar surâde revenirea ei. Recunosc însă că simt un oarecare respect pentru monarhii din toată lumea, deşi am citit mult despre problemele din familiile regale, despre lupte interne şi jocuri de culise, despre desfrâu şi trădare. Au, însă, şi acestea, farmecul lor. Acum, revenind la chestiunea monarhiei române, recunosc faptul că nu am studiat arborele genealogic şi nu mă pot pronunţa asupra legitimităţii unor membri ai casei regale. Am căutat însă să înţeleg ura viscerală a unor români cu funcţii înalte faţă de regele Mihai. Istoria - cea scrisă şi băgată nouă sub nas - este needificatoare. Am auzit istorici care spun că istoria trebuie rescrisă, pentru că ceea ce avem acum conţine multe minciuni sau, în cel mai fericit caz, interpretări eronate. Eu îmi doresc o istorie fără echivoc, pe care să o pot povesti copilului meu, ca o poveste despre trecut şi ca o lecţie pentru viitor. Acum nu cred că o am. Am însă un prezent care mă înspăimântă. Atâta ură şi inconştienţă câtă am văzut în ultimele săptămâni mă face să mă ruşinez de originile mele. Ieri a vorbit pentru noi toţi, pentru prima oară după 1 decembrie 1946, un rege. Un om. Un bătrânel, în ultimă instanţă, care la cei 90 de ani ai săi poate vorbi de trecut în cunoştinţă de cauză. Sunt atât de puţini cei care pot spune că au trăit istoria... Măcar pentru asta şi tot ar fi trebuit să i se arate respect. Cei care ne conduc astăzi nu conştientizează faptul că şi ei peste câteva zeci de ani vor fi istorie şi, dacă astăzi se cred pe cai mari, mâine e posibil ca numele lor să intre în paginile cărţilor de istorie la capitolul „aşa nu”. Mă doare că preşedintele şi premierul momentului nu au arătat respect OMULUI Mihai I. Nu regelui, ci omului. Mă doare şi mai mult faptul că patriarhul BOR a făcut acelaşi lucru. Biserica nu poate face politică iar cel care trâmbiţează de la cel mai înalt nivel că îl iubeşte pe Dumnezeu nu are voie să judece un rege... un om... un om în vârstă cu un trecut plin de istorie. Nu sunt regalistă... Iubesc însă oamenii care sunt OAMENI şi, deşi nu am toate elementele pentru a spune dacă Mihai I a fost un rege bun sau dacă a făcut greşeli fatale pentru România, faptul că liderii noştri actuali s-au purtat cu el necuviincios mă face să-l plac astăzi pe fostul monarh. Admir decenţa familiei regale afişată ieri. Şi să vă mai spun ceva. Chiar dacă nu mi-ar fi plăcut discursul regelui, tot aş fi apreciat ceva la el: faptul că nu şi-a jignit adversarii. Decenţa ne lipseşte nouă, celor scăpaţi de comunismul îndobitocitor şi intraţi brusc în capitalismul sălbatic. Decenţa...
Luni, 31 Octombrie 2011 02:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebarea devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile. Ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am răsfoit arhivele şi am constatat că numele unora n-au mai apărut în presă de când i-am votat, acum trei ani. Dar au apărut acum patru ani, acum cinci ani, când se pregăteau să ne cerşească votul. Şi am mai constatat ceva: cei care cerşesc voturi provin din anumite cercuri, unde şi-au făcut imagine înainte. Acesta este motivul pentru care am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. Acest exerciţiu de sinceritate nu este al meu sau al oamenilor politici care ne „abureau” cu cu promisiunile sau cu realizările lor, ci al realităţii însăşi. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor. Analiza mea a început în septembrie 2011. În fiecare zi de luni puteţi vedea în paginile ziarului o radiografie a săptămânii anterioare corespunzătoare anilor 2006-2010, aşa cum a fost ea redată în mass media la vremea respectivă. Astăzi, 31 octombrie 2011, voi analiza perioada 24-31 octombrie, din 2006 până în 2010. Mirella AUR Se întâmpla în perioada 24-31 octombrie 2006... - Pensionarii din Galaţi se gândeau să încheie un contract sau cel puţin un protocol cu politicienii care promit în campaniile electorale că vor face multe pentru cei săraci. Ideea era că, dacă nu se ţin de cuvânt, politicienii trebuie să-şi dea demisia. “Democraţii au promis foarte multe în campaniile electorale şi nu au făcut nimic pentru cei mulţi”, declara reprezentantul Alianţei Pensionarilor din Galaţi, Toader Cristea. Era limpede încă de atunci că un astfel de proiect nu va putea fi pus în aplicare niciodată, aşa că pensionarilor nu le mai rămânea decât să viseze că într-o zi toţi aleşii vor avea obrazul subţire. Ulterior s-a trecut şi la vot uninominal (cât de uninominal... nu are rost să mai vorbim) şi tot nu se poate vorbi de o responsabilizare a aleşilor. - Omul politic Gigi Becali califica printr-o singură propoziţie toată suflarea politică din România. În opinia finanţatorului Stelei, toate partidele politice din ţară sunt „o apă şi-un pământ”. Gigi Becali spunea că s-a hotărât să candideze şi la europarlamentare, doar aşa, de distracţie, ca să poată trage lista partidului al cărui lider este, dar era hotărât să nu stea la Bruxelles: „Ce să fac io acolo? Să-mi dea ăia mie şapte mii? Io vin să candidez în ţară”. Preşedintele PNG-CD mai spunea că abia aşteaptă alegerile pentru preşedinţie, pentru că va candida: „Şi îi voi lua tronul lui Băsescu”. De aia e bine să nu te uiţi în gura politicienilor. Becali nu a făcut nimic în ţară aşa că „s-a sucit” şi a candidat în 2009 la europarlamentare, pe lista PRM. Acum e europarlamentar şi nu are nicio jenă să stea la Bruxelles şi „să-i dea ăia şapte mii”. Cât despre tronul lui Băsescu... l-au mai vrut şi alţii, dar au avut aceleaşi „succesuri”. - Politicienii reluau discuţiile privind locul în care va fi construit noul sediul al Muzeului de Arte Vizuale după ce imobilul de pe str. Domnească a fost retrocedat Episcopiei. „CJ a prevăzut pentru bugetul anului 2006 o sumă de 9 miliarde de lei vechi pentru proiectarea şi construcţia unui nou sediu”, declara consilierul judeţean PNL Cătălin Paraschiv, care arăta că au fost mai multe soluţii propuse în acest sens, dar niciuna nu a fost pusă în aplicare. Printre acestea reamintim: în curtea Muzeului de Ştiinţele Naturii, pe esplanada de la Sala Sporturilor, în fostul sediu al Muzeului de Ştiinţele Naturii (plus fosta sală de box), spaţiul dintre baza sportivă Siderurgistul şi Parcul Cloşca, Parcul Rizer... Cătălin Paraschiv nu mai e consilier, CJ are altă conducere, a venit criza şi Muzeul tot nu are sediu. - Politicienii încercau să dea răspuns unei întrebări care are reverberaţii şi în zilele noastre: de ce Electrocentrale nu e a municipalităţii? Deşi politicienii gălăţeni au vorbit foarte mult despre trecerea societăţii Electrocentrale în grija municipalităţii, nimeni nu a spus din ce motiv transferul nu s-a realizat în 2006, când s-au făcut demersuri din toate părţile. Senatorul Carol Dina a fost primul care atunci a pus punctul pe “i”: “Am fost rugat de un ziarist să mă interesez care este motivul pentru care se întârzie atât de mult trecerea Electrocentrale în curtea municipalităţii gălăţene. Ministrul Economiei şi Comerţului mi-a spus că această situaţie se datorează faptului că nu s-a găsit o soluţie de stingere a datoriilor pe care Consiliul Local le are faţă de Electrocentrale. Se ştie că Apaterm are datorii foarte mari către producătorul de energie termică”. Senatorul preciza că legislativul local ar fi trebuit să prezinte la minister un program de modernizare a societăţii după preluare: “Aceste două puncte nu au fost rezolvate de municipalitate“. Legat de acelaşi subiect, secretarul de stat din cadrul MAI Mircea Toader, unul dintre cei mai importanţi actori din piesa ”preluarea Electrocentrale de către municipalitate” în anul 2006, spunea însă că nu are cunoştinţă de problemele subliniate de senatorul peremist şi că după ce se va rezolva cu stingerea datoriilor societăţii Termoelectrica, firma-mamă, Electrocentrale va trece la municipalitate şi datoria pe care Apaterm o avea către Electrocentrale se va stinge după ce cele două unităţi vor fuziona. Ce bine ar fi fost să fie aşa! Astăzi nu am fi tremurat în case. - Carol Dina, la acea vreme senator, anunţa că i-a trimis preşedintelui Consiliului Judeţului de la acea vreme, Eugen Durbacă, un proiect de colaborare între consilierii judeţeni şi parlamentarii de Galaţ: “I-am trimis lui Eugen Durbacă o adresă în care am întrebat dacă nu consideră că ar fi benefic pentru Galaţi ca, o dată pe an, înainte de votarea bugetului de stat, consilierii judeţeni şi parlamentarii din Galaţi să se întâlnească pentru a vedea unde ar fi nevoie de mai mulţi bani decât ar fi dispuşi guvernanţii să dea. Parlamentarii din alte judeţe fac demersuri pentru finanţarea a tot felul de obiective. Din păcate, Galaţiul este foarte slab reprezentat la acest nivel”. Senatorul sublinia că genul de întâlniri la care face referire a fost inventat pe vremea guvernării pesediste şi poate că tocmai din acest motiv întâlnirile consilieri-parlamentari au fost uitate de cei din Alianţă: “Acest tip de întâlniri nu ar fi o noutate pentru judeţul nostru. În 2002, când social-democratul Dan Lilion Gogoncea era preşedintele al CJ Galaţi, parlamentarii erau invitaţi de către consilieri la discuţii pe marginea banilor alocaţi prin bugetul de stat judeţului nostru. Din 2004 nu s-a mai făcut nimic în acest sens”. Îmi amintesc de aceste întâlniri şi chiar constat că acum, la cinci ani de la solicitarea lui Carol Dina, tot nu s-au reluat aceste întâlniri. E stilul de lucru al celor de la PD (respectiv PDL): când se văd la putere, nu se consultă cu nimeni. Aşa au făcut pe vremea defunctei Alianţe D.A. şi aşa se comportă şi acum, când guvernează sub Boc. La drept vorbind, mă surprinde că şi PNL a evitat aceste întâlniri, pe vremea lui Tăriceanu, deşi V.P. Dobre, liderul liberalilor gălăţeni, era fan al şedinţelor dintre parlamentari şi cei din teritoriu. Poate reia cineva aceste întâlniri, mai ales că se apropie votul pe bugetul lui 2012. ... 2007 - Real deschidea la Galaţi cel de-al 11-lea magazin din ţară. De atunci nu s-au mai făcut investiţii serioase în oraşul nostru. Am rămas cu ceea ce aveam şi încă mai aşteptăm un mall, un hipermarket de genul Carrefour... Anul acesta se anunţă demararea unor invetiţii mai serioase... numai să nu vină iar recesiunea. - Petru Lificiu demisiona din funcţia de preşedinte al Partidului Ecologist Român, rămânând un simplu membru al PER, pentru ca ulterior să-şi depună oficial adeziunea la PD. Cel care a anunţat intrarea fostului şef al ecologiştilor din România în cadrul Partidului Democrat a fost preşedintele filialei judeţene a PD, Mircea Nicu Toader, care s-a arătat încântat de noua „achiziţie”, amintind că între PD şi Lificiu a existat o colaborare mai veche. Reamintim că Lificiu a fost ministru al mediului din partea PSD, pe vremea premierului Năstase. Şi acum activează tot în domeniul mediului, dar nu mai e la fel de vizibil pe scena politică, după ce a pierdut alegerile din 2008, când a candidat pentru Parlament din partea PDL. ... 2008 - Alianţa PSD+PC întocmea un proiect de lege prin care se impunea incompatibilitatea între funcţia pe care o deţine cineva ca membru a Guvernului şi cea de parlamentar, pornind de la cazul ministrului Educaţiei, care fusese pus în situaţia de a vota ca parlamentar şi de a se opune ca ministru. Din păcate, această iniţiativă nu a avut sorţi de izbândă. Ar trebui însă reluată dacă se va pune problema modificării Constituţiei. - Mircea Toader lansa o critică vehementă la adresa liberalilor, aflaţi la guvernare, pe care îi acuza că, la presiunea PSD, au alocat sume de bani insuficiente localităţilor cu primari PD-L. Toader considera că în acest fel sumele de bani vor ajunge la populaţie sub formă de mită electorală. Vorbim de bugetul pentru anul 2009 (an în care urma să aibă loc scrutin pentru preşedinţie şi PE), care se construia cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare din 2008. Aceleaşi discuţii vor apărea şi acum, în 2011, când se contruieşte bugetul anului electoral 2012. Ca să vedeţi că politica este aceeaşi, doar roata se învârte, voi relata cum s-a împărţit bugetul în 2008 şi pun pariu că anul acesta vom asista la acelaşi scandal, doar că de data asta vor ţipa cei de la USL. Mircea Toader spunea în 2008 că aproximativ 46% din banii pentru 2009 au ajuns în localităţile cu primari PSD, aproape 30% la PNL, 9,15% la UDMR şi doar 9,5% la localităţile cu primari PD-L. Asta în condiţiile în care, spune Mircea Toader, la nivel naţional PSD avea primari în 1.138 de localităţi, PD-L în 909, PNL în 704 şi UDMR în 184 localităţi. Potrivit cifrelor prezentate de Mircea Toader, au primit bani 1.101 localităţi cu primari PSD, 680 cu primari PNL, 328 cu primari PD-L şi 175 cu primari UDMR. La consiliile judeţene situaţia era şi mai gravă conform democrat-liberalului. Mai mult, Toader spunea că s-au alocat sume foarte mari de bani în colegiile unde urma să candideze Mircea Geoană şi Călin Popescu Tăriceanu. Cum spuneam, aştept cu nerăbdare proiectul de buget pentru anul 2012 şi „strigăturile” celor din PSD şi PNL. De la PC nu aştept nimic, pentru că oricum conservatorii (foşti umanişti, foşti... foşti...) au avut grijă să se agaţe de o locomotivă care să-i ducă în Parlament. Dacă nu e PSD (2008), e PNL (deocamdată, pentru 2012)... sau oricine altcineva. - Din motivele de mai sus, aproximativ 130 de primari, consilieri locali şi judeţeni ai PD-L au protestat atunci în faţa Prefecturii şi a Consiliului Judeţean, acuzând Guvernul Tăriceanu şi CJ de discriminare politică în ceea ce priveşte repartizarea fondurilor. Protestatarii au afişat pancarte cu mesaje precum "Guvernul «Tărigeoană» împarte banii pe sprânceană", "NU discriminării pe criterii politice în administraţia publică gălăţeană", "Nu discriminaţi politic PD-L-ul în judeţul Galaţi" etc. Democrat-liberalii acuzau atunci că s-a ajuns ca o comună precum Iveştiul, cu 9.700 de locuitori şi cu un primar de la PSD, să primească mai mulţi bani decât trei comune cu primari PD-L la un loc, aşa cum erau Matca (11.600 locuitori), Cudalbi (8.200 locuitori) şi Tuluceşti (7.600 locuitori). Cum spuneam, mă aştept ca istoria să se repete, dar cu alţi protagonişti. - Organizaţia gălăţeană a Partidului Alternativa Ecologistă fuziona prin absorbţie cu filiala PD-L Galaţi. Anunţul era făcut de liderii celor două organizaţii, Ion Ştefan, fostul preşedinte al PAE, şi Mircea Toader, prim-vicepreşedinte al PD-L Galaţi. ... 2009 - Liderul liberalilor gălăţeni, Victor Paul Dobre, reclama dezinteresul parlamentarilor PD-L faţă de Galaţi. Liberalul acuza democrat-liberalii că au anulat proiectele locale iniţiate de liberali, fără a le înlocui cu altele. Dobre aducea câteva întrebări în atenţia publică: „Ce au însemnat zece luni de guvernare Boc I plus Boc II pentru Galaţi? Şoseaua de centură a Tecuciului - poveste, spitalul judeţean nou - îngropat, drumul expres Galaţi-Brăila - îngropat. Daţi-mi, vă rog, un sigur exemplu de ce au făcut oamenii ăştia în zece luni de guvernare. Unul singur!”. Au mai trecut doi ani de la acel moment. Nu cred că mai are rost să construiască Dobre un alt discurs, ci doar să-i dea un „update” celui făcut înainte de alegerile prezidenţiale din 2009. - Eugen Chebac, preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, câştiga premiul pentru cele mai valoroase proiecte de accesare a fondurilor europene, cu ocazia celei de-a V-a ediţie a Galei Premiilor de Excelenţă „Administraţie.ro”. - Elena Udrea, care făcea parte din staff-ul de campanie al preşedintelui Traian Băsescu, şi-a făcut apariţia la Galaţi, ca vector de imagine al campaniei prezidenţiale. Democrat-liberala a fost întâmpinată de liderul local al PD-L, Mircea Toader, mulţi membri de partid, dar şi de către Florin Popa, city-managerul gălăţean (PSD) şi managerul Black Seea Magic, firma constănţeană care construia portul de ambarcaţiuni de la Galaţi. Udrea sublinia importanţa portului de ambarcaţiuni pentru viitorul Galaţiului, al turismul din zonă şi, implicit, pentru dezvoltarea locală: „Undeva în vară, înainte de vacanţa parlamentară, a venit la minister cu acest proiect city-managerul, domnul Popa. Mi s-a părut foarte util, mai ales că noi mai finanţăm construirea pe Dunăre a altor porturi de ambarcaţiuni, inclusiv în Deltă. Cu speranţa că o să şi poată să îl pună în practică sau măcar să înceapă derularea lucrărilor în acest an, am fost de acord să finanţăm acest proiect, pe care l-am considerat extrem de util pentru Galaţi, pentru dezvoltarea turismului legat de prezenţa Dunării la Galaţi şi desigur, pentru dezvoltarea economică a judeţului Galaţi, a municipiului, pornind de la activităţile de turism pe Dunăre. (...) Ne bucurăm acum că nu numai au reuşit să demareze lucrările la mini-port, ci vor fi finalizate până la sfârşitul anului 2009”. Acum avem port de ambarcaţiuni, unde sunt ancorate bărcile potentaţilor Galaţiului. Cât despre turism... Am publicat zilele trecute o analiză pe această temă: ocupăm locul 32 din 41 pe ţară. Dar pe cine să dăm vina? ... 2010 - Deputatul Victor Paul Dobre comenta incidentul celebrului vot acordat de putere, din greşeală, pentru adoptarea TVA de 5% la alimentele de bază. Dobre îşi arăta concomitent indignarea pentru a fi devenit subiect de ştiri internaţionale din cauza gafei PDL: „Motivarea deputaţilor PDL, a miniştrilor PDL, că a fost o greşeală, e o dovadă clară a incompetenţei. Am ajuns pe toate ştirile internaţionale, nu s-a mai întâmplat aşa ceva”. Dobre a punctat starea de confuzie pe care acest vot trebuie să o fi creat delegaţiei FMI în România, căreia îi era greu să înţeleagă de ce au votat miniştrii, în condiţiile în care partea română se angajase la măsuri restrictive şi nu la relaxare fiscală. Dobre a declarat: „Ce Dumnezeu îi poate spune domnul ministru Ialomiţeanu domnului Franks? Cred că îi este greu de înţeles că un ministru parlamentar poate vota altfel decât programul său de guvernare”. Liderul liberalilor gălăţeni şi-a îndreptat criticile şi spre Mircea Toader, liderul grupului parlamentarilor PDL din Camera Deputaţilor, cel care a arătat degetul în mod greşit: „Dacă legile majorităţii au rămas la degetul domnului Toader, mă aştept la ce-i mai rău”. În ceea ce priveşte eventuala sancţionare a lui Toader, Dobre spunea că într-o ţară normală şi alţi colegi ai lui Mircea Toader ar fi demisionat anterior, ceea ce nu s-a întâmplat, aşa că nu estimează urmarea unor repercusiuni la care să fie supus Mircea Toader. Este inutil, cred, să vă mai spun că Toader nu a fost sancţionat, e tot acolo, pe poziţie, iar TVA de 5% la alimentele de bază tot nu avem, că s-a „rezolvat” gafa. “I-am trimis lui Eugen Durbacă o adresă în care am întrebat dacă nu consideră că ar fi benefic pentru Galaţi ca, o dată pe an, înainte de votarea bugetului de stat, consilierii judeţeni şi parlamentarii din Galaţi să se întâlnească pentru a vedea unde ar fi nevoie de mai mulţi bani decât ar fi dispuşi guvernanţii să dea. Parlamentarii din alte judeţe fac demersuri pentru finanţarea a tot felul de obiective. Din păcate, Galaţiul este foarte slab reprezentat la acest nivel. (...)  Acest tip de întâlniri nu ar fi o noutate pentru judeţul nostru. În 2002, când social-democratul Dan Lilion Gogoncea era preşedintele al CJ Galaţi, parlamentarii erau invitaţi de către consilieri la discuţii pe marginea banilor alocaţi prin bugetul de stat judeţului nostru. Din 2004 nu s-a mai făcut nimic în acest sens”. Declaraţia îi aparţine lui Carol Dina, la acea vreme senator, şi a fost făcută în 2006, înainte de prezentarea în Parlament a bugetului pe anului următor
Cel puţin deocamdată, scandalul căldurii în sistem centralizat pare să se mai fi domolit. Ceea ce conta pentru marea masă de oameni, adică încălzirea caloriferelor, s-a rezolvat. În treacăt fie spus, nu şi pentru mine, care încă mai aştept agentul termic în calorifere iar între timp încălzesc încăperile cu aer condiţionat, aerotermă şi calorifer electric.
Cum spuneam, s-a dat drumul la agentul termic pentru încălzire. Continuă în schimb procesele şi problemele de ordin financiar ale societăţilor implicate. Ce vreau eu să spun este că am sentimentul că nu e numai atât. Citeam zilele trecute o ştire care spunea că Electrocentrale Galaţi se regăseşte pe lista societăţilor care trebuie privatizate 100%. Şi atunci mi-am amintit că nu e prima oară când se vorbeşte despre acest lucru. Este, însă, prima oară când societatea Electrocentrale se poate lăuda că a făcut nişte investiţii în modernizare. Este, de asemenea, prima oară când se iveşte incredibila şansă de a dispărea de pe piaţă Apaterm, societate a cărei activitate o poate prelua, la fel ca şi reţelele, punctele termice şi tot ce mai trebuie. Ce vreau eu să spun este că, dacă CINEVA a pus ochii pe încălzirea centralizată din Galaţi - care, datorită Combinatului, nu se compară cu cea din alte oraşe - şi acel CINEVA are sprijinul celor de la putere, acum e momentul pentru un chilipir. Mi-ar trebui extrem de mult spaţiu ca să explic în detaliu scenariul pe care îl întrevăd - pentru că prea mi s-au legat nişte informaţii - şi cred că nici nu e cazul să dau aici date prea tehnice. Deţin, însă, aceste date.
Pe scurt, Electrocentrale este şi va fi o societate atractivă pentru investitori. Să nu credeţi că va fi ca în 2004, când s-a lansat oferta de vânzare la pachet a Electrocentrale Galaţi şi a firmei de prestări servicii şi reparaţii Termoserv, procedura a fost reluată de câteva ori dar nu a adus niciun cumpărător. Să nu uităm că în 2006 Mittal Steel a negociat cu statul pentru preluarea Electrocentrale. De altfel, Mittal Steel şi-a exprimat interesul pentru preluarea Electrocentrale şi la momentul privatizării Sidex. Atunci negocierile au eşuat iar în 2006 Mittal a renunţat pentru că statul cerea pentru Electrocentrale de două ori mai mult decât ceruse pe combinat. De ce a cerut statul atât de mult? Şi de ce nu a dat societatea Primăriei sau Consiliului Judeţului, care se băteau să o ia? În 2008, Grupul CEZ şi Electrocentrale au semnat memorandum pentru modernizarea centralei existente şi construcţia unei unităţi noi. În primăvara anului trecut, Videanu anunţa că există planuri pentru ca Electrocentrale să înfiinţeze, împreună cu ArcelorMittal, o nouă capacitate de producţie a energiei electrice, utilizând gazul de furnal. Cez a ieşit din schemă. La nivelul întregii ţări Termoelectrica a amânat anul trecut mai multe proiecte, pentru că s-au retras investitorii, şi se cam află în dificultate.
În aceste condiţii, la Galaţi se iscă un întreg scandal. Nu vise pare curios faptul că PDL, partid aflat la putere, s-a zbătut în ultimele luni să bage Apaterm în faliment şi să transfere la Electrocentrale zeci de mii de clienţi? Mie da. Dar poate sunt eu paranoică...

Pagina 21 din 29