Mirella AUR

Mirella AUR

Luni, 07 Noiembrie 2011 02:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebarea devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile. Ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am răsfoit arhivele şi am constatat că numele unora n-a mai apărut în presă de când i-am votat, acum trei ani. Dar au apărut acum patru ani, acum cinci ani, când se pregăteau să ne cerşească votul. Şi am mai constatat ceva: cei care cerşesc voturi provin din anumite cercuri, unde şi-au făcut imagine înainte. Acesta este motivul pentru care am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. Acest exerciţiu de sinceritate nu este al meu sau al oamenilor politici care ne „abureau” cu cu promisiunile sau cu realizările lor, ci al realităţii însăşi. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor. Analiza mea a început în septembrie 2011. În fiecare zi de luni puteţi vedea în paginile ziarului o radiografie a săptămânii anterioare corespunzătoare anilor 2006-2010, aşa cum a fost ea redată în mass media la vremea respectivă. Astăzi, 7 noiembrie 2011, voi analiza perioada 1-6 noiembrie, din 2006 până în 2010.
Se întâmpla în perioada 1-6 noiembrie 2006...
- Autorităţile locale erau sigure că investiţiile în reţelele de furnizare a energiei termice vor conduce la îmbunătăţirea serviciilor oferite de Apaterm şi la subţierea numărului celor care lucrează la această societate. Pentru a demonstra că din 2004 până în 2006 aleşii nu au dormit, liberalii prezentau punctul termic din zona Şcolii nr. 10, unul dintre cele 24 de puncte termice modernizate în 2006. „Datorită aparaturii din aceste puncte termice putem afla extrem de repede când apare o avarie în sistem”, declara Mircea Ispas, director de producţie la Apaterm, care arăta şi că “banii cu care s-au realizat lucrările au venit de la bugetul de stat. E vorba de o finanţare de 65 de miliarde de lei vechi la începutul anului 2005 şi s-a continuat în 2006 cu încă 220 de miliarde de lei vechi. Au mai venit 40 de miliarde de lei vechi pentru care se face licitaţie pe 24 noiembrie pentru lucrări la 12 puncte termice şi 3 reţele, urmând ca în anul 2007 încă 16 puncte termice şi opt reţele să fie modernizate”. Şi mai spuneau ceva oficialii. “După ce terminăm automatizările vom pune la punct monitorizarea de la distanţă a activităţii din punctele termice. (...) Monitorizarea nu costă foarte mult. Se pare că e vorba de aproximativ 100.000 euro pentru monitorizarea tuturor punctelor termice. Asta înseamnă că poţi să conduci PT-urile cu ajutorul unui computer dintr-un birou. Nici nu e nevoie de foarte mulţi angajaţi pentru supravegherea acestor puncte termice. Cu aproximativ 250 de oameni Apaterm îşi va putea face toată treaba”, declara viceprimarul Mircea Răzvan Cristea. Visau frumos oficialii noştri. Ulterior, Apaterm, un bazin electoral deloc de neglijat, în condiţiile în care „cumetriile” au umflat statele de plată, a ajuns falimentară, în ciuda investiţiilor imense. Dar nimeni nu e vinovat... Cineva va profita pe viitor de investiţiile deja realizate, care oricum nu au dus la ceea ce mult prea optimist se prezenta acum cinci ani. - Femeile din PC săreau la gâtul preşedintelui PD Galaţi, Mircea Toader, care şi-a permis să spună că oamenii pe care CJ i-a trimis la Bruxelles (preşedinte al CJ era liderul PC, Eugen Durbacă) pentru a se acomoda cu munca în instituţiile Uniunii Europene au fost preocupaţi doar de plimbări prin magazine şi cumpărături. Consilierii judeţeni Adelina Hristea şi Anca Ene replicau spunând că au muncit mult la Bruxelles, că au „acumulat foarte multe informaţii şi că pot demonstra oricând că au muncit acolo” iar peciştii din CJ vor prezenta în scurt timp un proiect important, care s-a născut în urma muncii depuse la Bruxelles. Cred că îmi joacă feste memoria... nu-mi amintesc de niciun proiect care să fi răscolit judeţul. Dar poate oricând să mă ajute cineva şi să-mi înprospăteze memoria vorbindu-mi de marele proiect născut la Bruxelles. Aştept. - PD începea deja lupta pentru Primărie, deşi mai era mult până în 2008. La şedinţa Consiliului de Coordonare Locală se făcea o analiză a activităţii pe ultimul an şi se stabilea cum se va lupta împotriva duşmanilor politici – preşedintele CJ Eugen Durbacă (PC) şi primarul Dumitru Nicolae (PSD). Au început pregătirile cu mai bine de un an şi jumătate înainte de scrutinul pentru alegerile locale şi tot nu le-a folosit la nimic. Trebuie însă să remarc faptul că la acel moment Constantin Dumitriu îşi contrazicea colegii de partid, spunând că nu are rost să-şi atace adversarii, fiind mai indicat să pornească la atac înarmaţi cu proiecte. Mi-a atras atenţia această declaraţie pentru că mi-a amintit de faptul că în 2008 democraţii au avut la Galaţi cele mai bune rezultate înregistrate vreodată, ceea ce nu e puţin lucru, aici fiind fieful PSD. - Vicepreşedintele CJ Eugen Chebac declara că este o ruşine pentru cei care reprezintă judeţul Galaţi în Guvernul Tăriceanu faptul că pentru 2007 au fost alocate în buget sume mai mici cu 20 de milioane de lei faţă de cât este necesar. La momentul acela aveam 4 secretari de stat: democratul Mircea Toader şi liberalul Victor Paul Dobre (Administraţie şi Interne), liberalul Alexandros Galiaţatos (Transporturi) şi pe liberala Cristina Pocora (Relaţia cu Parlamentul). Am mai avut noi şi miniştri plini, în guverne anterioare, şi tot n-au răsturnat munţii. Şi ce-i cu asta? Să vă spunem unde sunt acum? În Parlamentul României, în Parlamentul European... Cum au ajuns acolo? Prin votul gălăţenilor. Şi ce dacă le-a zis Chebac acum cinci ani că ar trebui să le fie ruşine? În politică obrazul e gros iar memoria românului e scurtă. ... 2007 - Conservatorii gălăţeni îşi lansau candidatul pentru Parlamentul European: Picu Apostol Roman. A fost o experienţă aparte pentru acesta, dar, din păcate, fără sorţi de izbândă, atât timp cât partidul nu i-a rezervat un loc eligibil pe listă. - Deputatul PSD Aurel Nechita se lăuda că a reuşit să impună nişte amendamente la buget în defavoarea altor judeţe. Acesta spunea că acolo, la Bucureşti, interesul privind „capra noastră”, a gălăţenilor - cu referire strictă la construirea unui nou spital judeţean - a primat: „Vă pot spune că am salvat capra noastră şi mai sunt două capre judeţene, de fapt spitale judeţene, care nu au reuşit să treacă, iar la capitolul capre regionale, doar patru spitale au intrat la finanţare, patru nu. Dar, cum mă interesează capra mea, a noastră, a gălăţenilor, important e ca a noastră să fie frumoasă”. Declaraţie cam alambicată pentru un politician cu vechi state. Acum ce să mai zic despre noul spital judeţean şi cel regional? Că nu le-am văzut decât pe hârtie? După patru ani deja ar fi trebuit să ne fi luat gândul de la ele. Există însă aceste campanii electorale care îi bagă în vrie pe politicieni şi uite aşa dezgroapă iar subiectele de acest gen şi ne fac să credem că sunt mai actuale ca niciodată... - Ne aflam în plină campanie electorală pentru scrutinul din 25 noiembrie pentru Parlamentul European. Printre candidaţii gălăţeni pentru un post în Parlamentul European se număra, ca şi candidat al Partidului Democrat, Constantin Dumitriu, viceprimar la acea dată, plasat pe locul 11 în lista PD. Din partea PSD Galaţi candida pentru europarlamentare Adriana Silvia Þicău, deja europarlamentar, care se afla pe poziţia a şasea pe lista partidului din care face parte. Reprezentantul gălăţean al PNL era Tania Iuliana Bogdan, aflată pe poziţia a 11-a pe lista liberalilor pentru Parlamentul European. De la Partidul Conservator candida pentru alegerile europarlamentare, din partea Organizaţiei Judeţene, Picu Apostol Roman, plasat pe locul 7 din 45. PLD Galaţi îl susţinea pe candidatul central al partidului, Theodor Stolojan. Din partea Partidului Noua Generaţie - Creştin Democrat candida de la noi Cristi Gheorghe, aflat însă pe locul 33 pe lista partidului. Partidul Ecologist Român şi Partidul Verde, împreună cu Partidul Alternativa Ecologistă, din care făcea parte şi formaţiunea verzilor, nu au participat la alegerile europarlamentare, pe motiv că nu erau suficient de bine pregătite. Partidul România Mare avea însă doi candidaţi gălăţeni pentru alegerile europarlamentare: Nicuşor Baroi, locul 16, şi Mircea Băleanu, locul 28. Şanse reale aveau doar Adriana Þicău şi Constantin Dumitriu. Pentru ceilalţi, cum am mai spus, a fost doar o experienţă inedită. ... 2008 - Era chiar înainte de alegerile parlamentare şi, normal, spiritele erau destul de încinse. Chiar dacă nu mai era o miză pentru ei, pentru că deja îşi ocupaseră posturile, aleşii locali gălăţeni se dădeau în spectacol. Avea loc atunci o şedinţă de Consiliu Local şi voi prezenta ceea ce s-a întâmplat acolo pentru că a fost genul de şedinţă pe care am tot întâlnit-o şi în următorii trei ani. Pe scurt: mult zgomot pentru nimic. Deci, şedinţă de Consiliu Local la început de noiembrie, anul de graţie 2008. Pacea dintre consilieri nu s-a tulburat când s-a votat rectificarea bugetului local şi nici când s-a hotărât majorarea taxelor şi impozitelor locale. Neinteresant pentru aleşii noştri... Liniştea a fost alungată de intervenţia acidă a lui Petre Alexe, consilier PDL, referitoare la strategia de dezvoltare a oraşului, propusă spre votare: “S-a constatat (la modul impersonal, adică nu se ştie cine a constatat - n.r.) că există superficialitate, lipsă de coerenţă şi proiecte, obiective sau planuri strategice fără surse de finanţare. De ce superficialitate? Pentru că este o lipsă de informare. Există date contradictorii în această strategie, date din 2001, 2005, 2006, făcând previziune pentru perioada 2008 - 2013. Prin ce este Galaţiul valoros astăzi? Prin industria siderurgică, porturi (Galaţiul este al doilea port al ţării ca mărime), accesul la Dunăre şi la Marea Neagră, potenţialul economic. De ce neapărat prin potenţial economic? Cine are zonă liberă şi parcuri tehnologice? Şi, atenţie, prin spaţii verzi. Nu există universitate, nu există institut de proiectare navală, nu există sport. Şi iată ce vom fi: vom fi polul central al Euroregiunii Dunărea de Jos, vom fi al doilea oraş mare din România cu impact minimal asupra mediului, deşi nu avem groapă ecologică... dar noi vom fi cei mai tari”. Cum era de aşteptat, imediat după ce Petre Alexa şi-a încheiat discursul, au urmat şi alte intervenţii, dar care, în final, nu au schimbat cu nimic votul, care a fost în favoarea strategiei propuse iniţial. Spre exemplu, Picu Roman, deranjat de faptul că alesul grupului PDL, Petre Alexe, îi acuzase pe consilieri că nu au studiat bine strategia, a ţinut să precizeze că va vota proiectul, din “respect pentru domnul primar”, deşi are de adus o serie de modificări. A luat cuvântul şi viceprimarul Mircea Cristea, care le-a atras atenţia consilierilor că îşi fac campanie într-o şedinţă a CL. Şi, pentru că aceste discursuri făcuseră să treacă deja aproximativ o oră de la începerea şedinţei, iar din cele 46 de puncte aflate pe ordinea de zi trecuseră doar 9, consilierii au trecut la votarea rapidă, fără prea multe comentarii. S-a ajuns cât ai clipi la ultimul punct, respectiv aprobarea unor PUD-uri (nici mai mult, nici mai puţin de 63), care au fost votate de asemenea la foc automat. Ce buget, ce taxe, ce PUD-uri... interesante au fost speech-urile pe tema unei strategii pe care oricum conveniseră de dimineaţă, la comisii, cu doar câteva ore înainte, să o voteze oricum ar fi, pentru că era absolut necesară pentru accesarea fondurilor POR. - Era începutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare şi Asociaţia Pro Democraţia aducea în atenţia opiniei publice faptul că, prin Legea 35/2008, a fost introdus „votul alb”, cunoscut ca şi „vot de protest”, care le permite cetăţenilor să îşi exprime nemulţumirea faţă de candidaţii propuşi în colegiul lor. Legea prevede că este suficient ca cetăţenii să lase buletinul de vot neştampilat pentru ca votul lor să fie înregistrat separat de voturile nule, transmiţând, astfel, un mesaj de nemulţumire faţă de oferta de candidaţi din colegiul lor. Ei bine, această prevedere legală, care ne-ar fi permis să le arătăm partidelor că nu suntem de acord cu cei pe care i-au aruncat în lupta electorală, nu prea a avut trecere la români. Motivul este foarte simplu: dacă un buletin care conţine mai mult de o ştampilă este anulat, unul care nu are nicio ştampilă poate primi oricând una pe furiş, de la cei puşi să numere voturile de pe buletine. Românul ştie că la vot se fură din orice poziţie... ... 2009 - Aflat într-o vizită în oraşul nostru, senatorul Varujan Vosganian pleda pentru importanţa exprimării votului pe care românilor li s-a făcut lehamite să şi-l exercite, deoarece absenteismul electoral a atins cote dramatice. Liberalul a explicat că o prezenţă sporită la urne reduce numărul maşinaţiunilor partidelor: „Românii trebuie să ştie că, cu cât mai puţini vin la vot, cu atât contribuţia activiştilor va fi mai mare. Deci, fiecare om care nu vine la vot este o şansă pentru partidele de activişti”. Vosganian aprecia că reformarea clasei politice se va produce doar atunci când electoratul va folosi votul pentru a sancţiona politicienii de factură joasă. Liberalul considera că sentimentul responsabilităţii nu va fi înrădăcinat politicienilor de către ei înşişi, ci de către electorat: „S-a văzut clar că tentativa de a reforma clasa politică prin măsuri luate de clasa politică nu este soluţia cea mai bună, indiferent ce a făcut clasa politică: că a mărit pragul la 5%, că a introdus votul uninominal... S-a dovedit că soluţia nu este în actul clasei politice. Concluzia este că această clasă politică va fi mai bună numai în măsura în care electoratul va evolua. (...) Dacă românii nu vor sancţiona minciuna, demagogia şi populismul, aşa va arăta Parlamentul”. Adevărat grăia Vosganian. Mai trebuie spus, însă, că electoratul, la rândul său, trebuie să evolueze pentru a fi „instanţa morală” ce îşi asumă acest rol. Votul este concomitent o datorie, nu doar un drept câştigat de înaintaşi. Cei care nu se deranjează să vină la urne sunt la fel de vinovaţi ca cei care votează în funcţie de mărimea sacoşei sau după ureche, fără o minimă informare. Asta mă face să mă gândesc la votul obligatoriu. Sau la cel cenzitar... - Mircea Geoană, candidatul PSD la preşedinţie, descindea în judeţul Galaţi. Garnitura de lideri PSD a poposit în cinci locaţii din judeţ, pe un frig de nici duşmanii nu ţi i-ai fi scos în stradă. Şi totuşi lumea a ieşit în stradă pentru el. Dacă la Târgu Bujor şi la Valea Mărului întâlnirea simpatizanţilor cu Geoană a avut loc în diferite săli, la celelalte trei staţii întâlnirile au avut loc afară. La Matca, unde era fieful PDL, a fost primit chiar în câmp, la piaţa de legume, fără scenă şi microfon. La Tecuci, însă, alt oraş cu primar PDL, a fost montată o scenă serioasă, unde au venit aproape toţi localnicii. Tecuciul a adunat o mulţime mult mai mare decât Galaţiul, deşi primarul nostru, nu al tecucenilor, era social-democrat. La Galaţi, PSD-ul a reunit simpatizanţii în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor. Geoană a primit în peregrinările sale prin judeţul nostru două icoane (una de argint cu Sfântul Nicolae şi una din aur adusă de la Ierusalim) pe care a promis că le va pune în biroul de la Cotroceni. Băsescu nu a fost de acord... Nu mai amintesc aici promisiunile făcute, pentru că nu au fost puţine şi chiar nu are rost să le înşir, pentru că omul chiar nu a avut cum să se ţină de cuvânt atât timp cât n-a ajuns nici preşedinte şi nici partidul lui nu a ajuns la guvernare. ... 2010 - Preşedintele PNL, Crin Antonescu, se afla în oraşul nostru, unde vorbea despre ideea demisiei parlamentarilor opoziţiei cu scopul declanşării alegerilor anticipate, despre care spunea că s-ar putea aplica doar prin susţinerea societăţii civile. Dan Nica făcuse de asemenea o analiză pe această temă, în care demonstra că o asemenea strategie ar fi o eroare: “Pe temei legal, în momentul în care parlamentarii opoziţiei şi-ar da demisia, se organizează alegeri în colegiile acestora şi evident acestea ar fi câştigate, să spunem, doar de PDL. Am avea un Parlament PDL. Acest lucru nu înseamnă dizolvarea Parlamentului, ci ar însemna asumarea unei situaţii în care Parlamentul este în exclusivitate compus din parlamentarii care sprijină Guvernul”. Antonescu a apreciat analiza lui Nica întrucât demisia în bloc a opoziţiei din Parlament în vederea demiterii Guvernului sau declanşării alegerilor anticipate nu se susţine constituţional: „Eu de fapt vehiculam o ipoteză, o ipoteză radicală, o ipoteză maximă. Dan Nica are dreptate. Din punctul de vedere al legii, al Constituţiei, nu sunt obligaţi să dizolve Parlamentul, să facă alegeri anticipate, sunt obligaţi să facă alegeri anticipate în colegiile din care noi am demisionat. E interesant însă dacă din punct de vedere politic şi-ar permite să aibă un Parlament monocolor, adică noi să nu mai participăm nici la acele alegeri, să cerem, susţinuţi evident şi de societatea civilă, alegeri anticipate. Pentru că, de fapt, buba este că voinţa alegătorilor din 2008 a fost viciată prin mutarea unui grup de oameni, crearea unui partid - UNPR -, chestiune pe care Traian Băsescu şi un grup de oameni de la vârful PSD au pus-o la cale şi de atunci a apărut această nouă majoritate parlamentară care a adus toate nenorocirile şi care cauţionează toate nenorocirile Guvernului. Sper şi eu să nu fie nevoie de aşa ceva, sper şi eu ca prin alte forme, mai puţin radicale, să putem schimba lucrurile”. Antonescu aprecia că, puşi în situaţia de a demisiona în bloc, parlamentarii opoziţiei ar putea conveni asupra acestei decizii: „Eu cred că, dacă nu suntem în stare de gesturi politice democratice, e mai bine să nu intrăm în luptă”. Am reluat acest discurs deoarece după un an, iată, se reiau discuţiile pe acest subiect. Cum mai e doar un an până la alegerile parlamentare, situaţia e cu totul alta. - Prof. dr. ing. Petru Alexe, decanul Facultăţii de chimie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, consilier local, demisiona din PDL printr-o „Scrisoare deschisă… către PDL Galaţi şi un post-scriptum pentru primar”. Fostul democrat liberal preciza în mail-ul trimis presei că decizia sa este una irevocabilă, prin care renunţă la toate funcţiile deţinute în partid, fiind „dezamăgit”. I-a trecut repede. A rămas în partid, a rămas consilier local... A pierdut, însă, ceva ce demonstrase de-a lungul timpului: verticalitatea. Şi uite aşa politica i-a ştirbit imaginea unui om cu certe calităţi profesionale şi umane. Dar e o vorbă la români: dacă te bagi în troacă... - Reprezentanţii Primăriei continuau demersurile pentru participarea la licitaţia organizată pe data de 9 noiembrie de Ministerul Dezvoltării pentru vânzarea hotelului Faleza şi a unei suprafeţe aferente de câteva mii de metri pătraţi de teren. Aleşii municipali aprobaseră în cadrul unei şedinţe deîndată, cu o mare majoritate de voturi, proiectul de hotărâre privitor la participarea la licitaţia pentru hotelul respectiv şi a terenului aferent, preţul iniţial de pornire a licitaţiei fiind de 1.164.533 EURO (fără TVA). În timp ce reprezentanţii municipalităţii făceau demersurile pentru a participa la licitaţie, deputatul PDL Mihail Boldea (acum la UNPR) depunea o plângere la DNA prin care solicita analizarea modului în care s-a făcut expertiza care a stat la baza stabilirii preţului minim de scoatere la licitaţie a hotelului deoarece considera că hotelul ar fi fost subevaluat. Voi reveni asupra acestui subiect, pentru că, dacă vă amintiţi, licitaţia a fost câştigată de o firmă privată, lucru pe care eu l-am prezis încă de atunci. Dar ce interesante au fost „zbaterile” politicienilor... Mai să-i crezi că au bune intenţii!
“Vă pot spune că am salvat capra noastră şi mai sunt două capre judeţene, de fapt spitale judeţene, care nu au reuşit să treacă, iar la capitolul capre regionale, doar patru spitale au intrat la finanţare, patru nu. Dar, cum mă interesează capra mea, a noastră, a gălăţenilor, important e ca a noastră să fie frumoasă”. Declaraţia îi aparţine deputatului PSD Aurel Nechita şi a fost făcută în 2007, când se lăuda că a reuşit să impună nişte amendamente la buget în defavoarea altor judeţe, ceea ce înseamnă finanţare pentru spitale noi la Galaţi.
Demersul făcut de viceprimarul Ciumacenco, la care au achiesat atât primarul Nicolae cât şi consilierii locali, are acum, în anul de graţie 2011, cei mai mulţi sorţi de izbândă. După cum se ştie, presa - în marea ei majoritate - a semnalat ani de zile neregulile de la Teatrul Muzical. Au fost, de-a lungul timpului, nenumărate situaţii care ar fi trebuit să ducă la schimbarea directorului. Din păcate, ca în multe alte cazuri, nu a fost un cumul de voinţe şi nici măcar o consecvenţă a ideilor şi o convergenţă a demersurilor celor în drept să facă lumină în ceea ce se întâmpla acolo. Artiştii şi personalul teatrului s-au împărţit în tabere. Sindicaliştii s-au împărţit în tabere. Consilierii s-au împărţit în tabere. Chiar şi presa a fost adesea şovăelnică, poate mai mult pentru a nu leza imaginea instituţiei decât pentru a-i ţine partea lui Melinte. Primarul, la rândul său, a fost mereu între ciocan şi nicovală, dar se pare că acum s-a umplut paharul. Viceprimarul Ciumacenco a dat un semnal care se pare că a fost mai puternic decât tot ceea ce s-a petrecut până acum şi l-a convins pe edilul şef că nu se mai poate continua aşa.
Desigur, Melinte va fi greu de dat jos. Din câte am auzit, deja a recurs la vechiul truc: şi-a băgat concediu de odihnă şi chiar dă semnale că... se va îmbolnăvi. Cu un concediu de odihnă de câteva luni (pe ultimii ani, înţeleg) şi câteva concedii medicale, Melinte poate fenta autorităţile mult şi bine. Asta dacă nu cumva va da dovadă, în al 13-lea ceas, de un dram de bun simţ, demisionând. Ceea ce, la drept vorbind, e greu de crezut...
În ultimele luni de zile, răsfoind mii de file de arhivă de ziar pentru analiza pe care o public în fiecare zi de luni, am revăzut zeci de articole scrise de colegi cu referire la „cazul Melinte”. Mi-am reamintit, totodată, câteva întâmplări la care chiar eu am fost martoră, cu ani în urmă. Acesta este motivul pentru care salut, personal, iniţiativa viceprimarului şi faptul că primarul i s-a alăturat. Şi, pentru a nu le oferi posibilitatea să se lase înduplecaţi şi să abandoneze ceea ce au început, le voi reaminti periodic, poate chiar zilnic, alături de colegii mei, de ce trebuie să continue. Teatrul Muzical şi artiştii săi trebuie să-şi recapete demnitatea şi spectatorii pierduţi, printre care, recunosc, mă număr şi eu.
Miercuri, 09 Noiembrie 2011 02:00

Cârcotaşilor, cu respect

Cineva mă întreba ieri, după ce a citit cele scrise de mine în ziar, ce şanse cred că are demersul viceprimarului Ciumacenco de a-l înlătura pe Melinte de la conducerea Teatrului Muzical. Răspunsul meu este acelaşi: poate nu luna aceasta, cum spune primarul, dar în câteva luni sigur Muzicalul gălăţean va arăta altfel. Şi nu mă refer doar la schimbarea conducerii. Primarul Nicolae are dreptate când spune că în teatru sunt şi probleme de altă natură. Melinte spunea, atunci când dorea să se apere de acuzaţiile aduse de unii angajaţi, că el se comportă ca un zbir pentru că unii dintre angajaţi sunt indisciplinaţi. Nu-l contrazic. Dar de aici şi până la a transforma o instituţie de cultură în fortăreaţă iar personalul în batalion disciplinar este cale lungă. Nu voi înşira acum neregulile semnalate în teatru, pentru a demonstra că am dreptate. Voi vorbi însă din proprie experienţă. Cei care au condus în viaţa lor măcar o mână de oameni ştiu că nu există pădure fără uscături. Oamenii trebuie acceptaţi aşa cum sunt, cu bune şi rele. Atunci când există, însă, derapaje menite să dea peste cap activitatea, nu există să spui „nu pot rezolva situaţia”. Există legi şi regulamente interioare, care pot fi impuse. Cu tact sau cu multă fermitate oamenii pot fi aduşi pe calea cea bună sau înlăturaţi. Nu cred că directorul Melinte, dacă ar fi fost un model de corectitudine, nu ar fi putut să ţină din scurt beţivii şi recalcitranţii din instituţie. Nu era cazul să se bată cu ei. Nu era cazul să le fure pantofii. Nu era cazul... Aş vrea acum să lămuresc un aspect. Am văzut că un cârcotaş comenta pe net că l-am cenzurat pe unul dintre colegi atunci când a vrut să scrie de rău despre Melinte. Da, am făcut-o. Şi, dacă-mi amintesc, nu o dată. Şi, ca să fiu extrem de sinceră, nu doar pe unul dintre colegi, ci exact pe doi foşti colegi. Ambii au scris zeci de texte referitoare la ceea ce se întâmpla la Teatrul Muzical şi li s-au publicat. Dovadă stau paginile de ziar. Nu am fost de acord, însă, cu publicarea unor acuzaţii pe care nu şi le însuşea nimeni. Eu, dacă vreau să acuz pe cineva, o fac pe faţă. Cu nume şi prenume. Şi încă ceva: chiar dacă nu-mi place de cineva, atunci când scriu despre el, nu-l fac albie de porci. Epitetele cu trimitere la animale şi aluziile sexuale nu au ce căuta în textele mele şi, atunci când am putut, le-am cenzurat şi la colegii mei. Adevărul este că Florin Melinte a avut acest „dar”, de a-i face pe mulţi să... vorbească ceva mai colorat când venea vorba de dânsul. Acesta este unul dintre multele motive pentru care nu are ce căuta în fruntea unei instituţii de cultură. Cândva, poate, voi relata şi care este motivul pentru care personal am căpătat o antipatie pentru Florin Melinte. Are legătură cu ceea ce li s-a întâmplat unor persoane foarte dragi mie. E vorba de persoane care au lucrat în teatrul condus de Florin Melinte şi care au plecat unde au văzut cu ochii. Niciuna nu mai e acum în Galaţi iar una dintre acestea a şi trecut în nefiinţă între timp. Mărturiile acestora v-ar cutremura... În concluzie: nu comentez calităţile de artist ale lui Florin Melinte; nu eu sunt cea care trebuie să facă aprecieri asupra calităţilor mangariale ale lui Florin Melinte; despre omul Florin Melinte am o părere pe care nu o pot aşterne pe hărtie. Teatrul Muzical merită mai mult.
Luni, 14 Noiembrie 2011 02:00

Puţini, săraci, nefericiţi...

Recensământul făcut la afârşitul lunii octombrie va scoate cu siguranţă la iveală aspecte ale vieţii românilor la care nu se aşteaptă prea multă lume. În primul rând, aş vrea să-mi exprim convingerea că acest recensământ nu conţine date 100% corecte. A fost o bulibăşeală în ţară şi nu cred, spre exemplu, că s-a mers cu recenzatul şi în satele cu două case sau la locuinţele din vârf de munte, uitate de lume. În fond, organizatorii din marile oraşe au uitat cartiere întregi, aşa că... De asemenea, nu cred că s-a răspuns corect la întrebări iar la unele nu s-a cerut răspuns. De exemplu, pe mine m-a întrebat recenzorul dacă am mai fost căsătorită, dar pe soţul meu nu l-a întrebat. În fine...
Spuneam că nu cred că rezultatele acestui recensământ vor fi corecte în totalitate. Asta nu înseamnă, însă, că nu vor ieşi la iveală câteva aspecte interesante. Deja se observă că suntem foarte puţini, mult mai puţini decât s-ar fi gândit oficialii noştri. Suntem, de asemenea, săraci. Cei care ne conduc vor afla, însă, acest lucru abia peste vreun an, doi, când se vor centraliza mai multe date. Ceea ce nu va reieşi din acest recensământ este faptul că suntem nefericiţi. Dar ştiţi ceva? Nici noi nu ştim că suntem nefericiţi.
Ne ducem traiul de zi cu zi cu zbatere, cu stres şi cu ceva speranţă, dar nu înţelegem că acest lucru nu este normal. Credem că aşa e viaţa. Nu e aşa. Nu e normal ca viaţa să fie atât de chinuită. Din păcate, înţelegem acest lucru când e prea târziu. Privesc adesea în jurul meu cu uimire, pentru că nu înţeleg de unde vine încrâncenarea unora şi dorinţa de a ieşi în evidenţă cu orice preţ, adesea călcând în picioare totul în jurul lor. Nu poţi opri un astfel de om de la autodistrugere. Poţi cel mult să te rogi să se întâmple ceva în viaţa lui care să-i deschidă ochii şi să vadă ce contează cu adevărat în viaţă.
Da, suntem mai puţini. Mulţi au părăsit această lume fără a li se acorda măcar şansa de a fi salvaţi. În secolul XXI, în România se moare din cauza unor boli care în alte ţări sunt tratate fără probleme. În România, dacă nu ai bani, eşti condamnat la o viaţă scurtă şi chinuitoare. Şi, dacă-i aşa, ce rost are să ne consumăm, zi de zi, dând importanţă lucrurilor care nu contează?
Când am pierdut-o pe sora mea, acum opt luni de zile, la doar şase luni după ce o pierdusem şi pe mama, am avut acea revelaţie de care spuneam mai sus, s-a produs acel declic menit a mă face să înţeleg ce contează cu adevărat în viaţă. Acesta este motivul pentru care nu mă mai agit pentru oricine şi pentru orice. Prefer să îmi canalizez energia spre lucruri în care cred şi care îmi fac plăcere. Mă înconjor doar de oameni care îmi plac şi evit pe cât posibil negativismul şi ura viscerală, izvorâtă din nefericire. Da, suntem tot mai puţini, tot mai săraci şi tot mai nefericiţi. Dar de ce ar trebui să fim şi groteşti? Putem fi doar trişti...
Luni, 14 Noiembrie 2011 02:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebarea devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile. Ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am răsfoit arhivele şi am constatat că numele unora n-au mai apărut în presă de când i-am votat, acum trei ani. Dar au apărut acum patru ani, acum cinci ani, când se pregăteau să ne cerşească votul. Şi am mai constatat ceva: cei care cerşesc voturi provin din anumite cercuri, unde şi-au făcut imagine înainte. Acesta este motivul pentru care am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. Acest exerciţiu de sinceritate nu este al meu sau al oamenilor politici care ne „abureau” cu cu promisiunile sau cu realizările lor, ci al realităţii însăşi. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor.
Analiza mea a început în septembrie 2011. În fiecare zi de luni puteţi vedea în paginile ziarului o radiografie a săptămânii anterioare corespunzătoare anilor 2006-2010, aşa cum a fost ea redată în mass media la vremea respectivă. Astăzi, 14 noiembrie 2011, voi analiza perioada 7-13 noiembrie, din 2006 până în 2010.

Se întâmpla în perioada 7-13 noiembrie 2006...

- Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, era declarat de către social-democraţii gălăţeni „persona non grata” în judeţul nostru. Declaraţia liderului PSD Galaţi, deputatul Dan Nica, stârnea reacţia reprezentantului Guvernului în teritoriu, prefectul Mihai Capră. Dan Nica a reacţionat atunci vehement cu privire la faptul că judeţul Galaţi nu a fost inclus pe lista obiectivelor de investiţii privind realizarea unui spital regional şi a cerut colegilor de partid ca ministrul Sănătăţii să fie declarat persona non grata în judeţ. „Deja este luată această decizie, privind construcţia spitalului regional de urgenţă, iar acest lucru nu se va face la Galaţi. Urgenţele vor fi dirijate la Constanţa. Este o crimă la adresa securităţii Sănătăţii. Acest om merită să aibă tratamentul de care au parte gălăţenii”, a precizat Dan Nica. Prefectul Mihai Capră i-a dat o replică la fel de dură deputatului Dan Nica. „Pentru că ministrul Nicolăescu nu a aprobat înfiinţarea unui spital de urgenţă în Galaţi am înţeles că a fost declarat persona non grata în judeţ. Unde ne aflăm, domnilor? În republica Galaţi? Domnul Nica se crede un Smirnov doar pentru că are mustaţă?”, a replicat prefectul Mihai Capră. Disputele pe marginea acestui subiect, legat de construcţia unui spital regional în zonă, au continuat să se poarte chiar şi după ce unii parlamentari au vrut să demareze un proiect de susţinere a acestui spital, dar guvernarea de la acea vreme nu a fost de acord cu toţi aleşii gălăţenilor. După 5 ani tot nu avem spital regional. Dar asta am mai spus-o. Altceva vreau să spun: că într-un fel sau altul ambii protagonişti de mai sus, care se băteau în declaraţii politice, -au aflat în diverse poziţii care le ofereau putere. Dacă au folosit puterea în sprijinul celor care i-au propulsat... asta judecaţi dumneavoastră.


- Democraţii gălăţeni hotărau ca cei din concucerea de la acea vreme să diriguiască destinele PD pentru încă un an. Şedinţa Consiliului de Coordonare Judeţean al PD Galaţi a avut loc în prezenţa preşedintelui formaţiunii, Emil Boc, a ministrului Integrării, Anca Boagiu, şi a co-preşedintelui Alianţei D.A. Galaţi, liberalul Victor Paul Dobre. Şi, pentru că a fost o întrunirea extrem de hazlie, voi relua câteva dintre declaraţiile şi gesturile de atunci, ca să vedeţi că încrâncenarea actualilor guvernanţi nu are rădăcini prea adânci, ci ea vine dintr-un orgoliu prostesc. Raportul de activitate pe un an de zile al conducerii PD Galaţi, prezentat de preşedintele PD, Mircea Toader, cuprindea critici la adresa unor consilieri locali şi la adresa deputatului Iulian Bârsan, care, prin neprezentarea la conferinţele de presă, au dus la scăderea reflectării partidului în mass-media, conferinţele fiind salvate, potrivit raportului, de Mircea Toader. Ce nu era trecut în raport au reuşit alţii să sublinieze. Inactivitatea vizibilă a deputatului Constantin Petrea a întrecut nereprezentativitatea colegului său Iulian Bârsan, iar declaraţiile lui Mircea Toader au pus partidul în situaţii dificile atât pe plan local, cât şi pe plan naţional. Cu toate acestea, Emil Boc spunea că are încredere în echipa de la Galaţi. În cuvântul său din momentul deschiderii lucrărilor Consiliului PD Galaţi, Anca Boagiu a trecut din gafă în gafă. Prima a fost legată de încrucişarea numelor preşedintelui PD cu cel al preşedintelui statului: „PD a votat pentru prima dată în Consiliul Politic al Partidului Popular European prin mâna preşedintelui său, Traian Boc”, a spus Anca Boagiu. A doua gafă a fost legată de dorinţa democraţilor ca judeţul Galaţi să nu mai fie catalogat drept un judeţ roşu. „Deşi psihologii spun că roşul face bine în stările de depresie, pe mine culoarea roşie mă deprimă”, spunea Anca Boagiu, uitând că purta, chiar în acel moment, un taior roşu. Pentru ca tabloul întâmplărilor hazlii să fie întregit, preşedintelui Emil Boc i s-au cerut, din partea unui bătrân din sală, două tunuri pentru a completa un monument ridicat în cinstea eroilor căzuţi în Primul şi Al Doilea Război Mondial.

... 2007

- Preşedintele executiv al PLD, Gheorghe Flutur, în timpul vizitei la Galaţi, vorbea de moţiunea de cenzură pregătită de partidul său, privind corupţia, incompetenţa şi abuzul de putere. “Când vorbim de capitolul corupţie, nici nu doresc să discut mai mult datorită presei, care a observat că această corupţie, care era ceva abstract, a început să capete chip de om, are şi sex şi are şi mustaţă”, a spus Flutur, cu referire la „Remeş şi balada caltaboşului”. Numai că nu se referea la Remeş, ci la Guvernul Tăriceanu. Acum, după atâta guvernare PDL (Flutur a revenit la matcă după ce PLD şi PD au fuzionat), corupţia are şi chelie şi culoare tuciurie şi plete blonde şi... Ştiu, adepţii lui Băsescu vor spune că, iată, acum corupţia e scoasă la suprafaţă. Adevărat. Dar e şi mai multă. Criza, adică foamea de bani, a scos tot ce-i mai rău din cei de la putere. Nu că cei din opoziţie, dacă ar fi fost în locul lor, nu ar fi făcut la fel...

- Chiar dacă abia în martie 2008 îşi vor prezenta candidatul pentru fotoliul de primar al Galaţiului, reprezentanţii locali ai Partidului Naţional Ţărănist Creştin Democrat anunţau deja o strategie şi diferite proiecte pe care le aveau în plan şi cu care se vor arunca în lupta pentru Primărie. Preşedintele interimar al PNŢCD Galaţi, Constantin Telegan, spunea că nu a fost definitivat portretul candidatului dar vorbea despre o refacere radicală a imaginii Galaţiul prin programe de strângere a câinilor de pe străzi, rezolvarea problemei parcărilor şi a chioşcurilor, desfiinţarea Administraţiei Pieţelor (din cauza căreia am mânca alimente foarte scumpe), atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă, precum şi reorganizarea şi dotarea Poliţiei Comunitare. Doamne, ce mai visau unii!

- Marius Stan se pregătea de lansarea în cursa pentru fotoliul de primar. Acesta era sprijinit în cursa pentru Primărie de filiala locală a Alianţei Alternativa Ecologistă din România, al cărei preşedinte interimar era Ilie Plătică Vidovici.
Precizăm că alianţa politică era alcătuită din trei partide, şi anume Partidul Alternativa Ecologistă, Partidul Verde şi Uniunea Creştin Socială. Să vă spun pe cine se va baza anul viitor? Ar fi o glumă bună.

- Întreaga conducere a PD, în frunte cu preşedintele Boc, era prezentă pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor pentru a-şi prezenta candidaţii la alegerile europarlamentare şi a-i convinge pe gălăţeni de necesitatea introducerii votului uninominal. Vremea urâtă a dat peste cap planurile democraţilor, care organizaseră o întâlnire cu gălăţenii, urmată de un concert. Şi-au făcut apariţia doar circa 100-150 de oameni, care au îndurat pentru o perioadă de timp capriciile vremii. De remarcat a fost însă mobilizarea partidului, care şi-a deplasat la Galaţi întreaga conducere şi o parte din candidaţii la alegerile pentru PE. Au fost prezenţi Emil Boc, Adriean Videanu, Vasile Blaga, Elena Udrea, Sorin Frunzăverde, Anca Boagiu, Sulfina Barbu, care s-au alăturat “garniturii gălăţene” formate din preşedintele PD Galaţi, Mircea Toader, viceprimarul Constantin Dumitriu şi primarul Tecuciului, Eduard Finkelstain. Surprizele serii au fost campionul mondial la box, Lucian Bute, şi fiica preşedintelui, Elena Băsescu. Emil Boc vorbea de votul uninominal: “Să-i trimitem pe cei 322 acasă şi să ne alegem parlamentarii aşa cum ne alegem primarii”. Uninominalul din 2008 le-a ieşti prost de tot, mai bine nu-i mai ziceau uninominal. Sorin Frunzăverde afirma ulterior că „este imposibil să delimitezi personalitatea lui Traian Băsescu de PD”. Amin!

... 2008


- Liderul PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu, se afla la Galaţi, în cadrul unui turneu electoral, ocazie cu care a lansat un atac dur la adresa adversarilor politici. În prezenţa a 150 de membri şi simpatizanţi liberali, pregătiţi cu steaguri şi eşarfe cu însemnele partidului, în faţa sediului de campanie al liberalului Mihai Manoliu, Tăriceanu şi-a manifestat sprijinul pentru candidaţii PNL din colegiile uninominale din judeţ. "Se vede clar cine este partidul de dreapta din România şi cine sunt partidele de stânga şi partidele populiste. Mă refer la PSD şi PD-L", le-a spus Tăriceanu celor prezenţi la mitingul electoral. Premierul i-a criticat dur la Galaţi pe cei care susţin creşterea salariilor profesorilor cu 50% şi că, în condiţiile în care muncitorii au început să fie disponibilizaţi pe fondul crizei economice mondiale, majorarea salariilor este o măsură anti-economică: "Ar fi bine ca cei care în Parlament în zilele următoare vor discuta ordonanţa să-şi scoată ochelarii cu care au lucrat când au legiferat şi să citească puţin ceea ce presa relatează despre efectele pe care criza economică mondială le are şi în România". Am dat acest citat ca să le reamintesc unora cine a vrut să ia primul măsuri anticriză şi nu a fost lăsat. Şi de cine nu a fost lăsat.

- Doru Resmeriţă, care candida din partea PD-L în Colegiul de deputaţi nr. 6 din municipiul Galaţi, anunţa că vrea să semneze un contract de reprezentare electorală cu fiecare dintre cetăţenii acestui colegiu. Potrivit contractului, candidatul ar fi avut numai obligaţii, iar alegătorii numai drepturi. Resmeriţă se obliga să presteze muncă în folosul alegătorilor din colegiul în care va fi votat, să depună eforturi pentru stoparea corupţiei, dezvoltării oraşului, reducerii poluării şi creşterii puterii de cumpărare şi să respecte toate promisiunile făcute în campania electorală. De cealaltă parte, alegătorul ar fi avut dreptul să-şi alegă candidatul potrivit, să verifice dacă acesta îşi îndeplineşte promisiunile făcute şi să ia atitudine în cazul în care acesta îşi încălca mandatul. Contracandidatul său nu a promis nimic de acest gen şi... ia ghiciţi cine e acum în Parlament.

- Tot Doruleţ Nelu Resmeriţă anunţa că vrea modificarea legii condominiului, astfel încât asociaţiile de proprietari să aibă un statut juridic precum cel al firmelor, iar administratorii să poată fi traşi la răspundere dacă nu îşi desfăşoară corect activitatea: "Am observat foarte multe plângeri făcute de proprietari din diverse asociaţii vizavi de felul cum administratorii îşi fac treaba şi apar fraude importante din cauza unor administratori. Ei sunt angajaţi ai asociaţiilor de proprietari, iar asociaţia nu are ce să le facă. Voi propune o modificare legislativă astfel încât asociaţia să devină firmă, să aibă statut juridic, astfel încât administratorii să poată fi traşi la răspundere dacă apar probleme de fraude sau administrare incorectă".

... 2009

- Casa de Cultură a Sindicatelor găzduia o întâlnire a liberalilor de frunte cu sindicaliştii gălăţeni de la Combinat, liderii sindicatului de la ICMRS, liderii filialelor locale ale Cartel ALFA, CNRSL Frăţia şi BNS, la discuţii fiind prezent şi liderul FSS Metarom, Mircea Scântei. În lipsa liderului PNL, Crin Antonescu, care a lipsit motivat de la întâlnire, fiind invitat la discuţii la Palatul Cotroceni, în faţa sindicaliştilor s-au aflat senatorul Varujan Vosganian, prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban şi Teodor Meleşcanu, membru în biroul permanent al partidului, oficiile de gazdă fiind făcute de deputatul Victor Paul Dobre. Cel care a dat startul discuţiilor, care au durat doar o oră, a fost liderul FSS Metarom, Mircea Scântei, care a întrebat care este poziţia PNL faţă de cazul în care o societate care a fost privatizată nu şi-a respectat obligaţiile asumate, respectiv dacă sunt de acord cu naţionalizarea ei. O altă întrebare pusă de liderul FSS Metarom a fost cea privitoare la punctul de vedere al PNL referitor la faptul că începând din anul 2011 barierele legate de migraţia forţei de muncă vor fi ridicate, existând astfel pericolul ca tot mai mulţi salariaţi români să plece să lucreze în străinătate, lucru care este de aşteptat atâta timp cât salariile din România sunt de 10 ori mai mici ca cele din UE. Vosganian i-a răspuns că „în România au fost privatizări bune, proaste şi controversate”, explicând că, în cazul în care o companie nu îşi îndeplineşte obligaţiile pe care şi le-a asumat prin contract, statul, prin AVAS, poate solicita rezilierea contractului de privatizare. În ceea ce priveşte liberalizarea pieţei forţei de muncă, Vosganian a afirmat că şi celelalte ţări sunt afectate de criza economică, ceea ce înseamnă că nu va fi uşor unui român să îşi găsească un loc de muncă în altă ţară. Liderul BNS Galaţi, Gheorghe Valentin, care era şi liderul de sindicat de la Şantierul Naval, i-a întrebat pe liberali ce părere au despre măsurile care ar trebui luate în sectorul bugetar, în condiţiile în care raportul dintre angajaţii din acest domeniul şi cei din sectorul privat este egal. Vosganian a spus că salariaţii din sectorul bugetar nu trebuie priviţi cu ostilitate de către cei din sectorul privat şi că jumătate dintre ei lucrează în învăţământ şi sănătate: „Poate o problemă este în sectorul administraţiei publice, dar cred că se impune efectuarea unei analize de cost şi dacă există câteva mii de angajaţi care nu îşi au rostul nu trebuie trimişi în şomaj, ci găsite soluţii pentru a fi distribuiţi în sectorul privat”. Lasă, că a venit PDL la putere şi a tăiat cu barda.

- Marian Popa, liderul PNŢ-CD, însoţit de câţiva dintre colegii săi de partid, au constituit condimentul unei manifestaţii a simpatizanţilor şi membrilor de partid liberali. Grupul ţărăniştilor a dorit să bată obrazul liberalilor pentru pricini trecute. Pe o pancartă stătea scris „Interzis PNL - ruşine”. Ţărăniştii au agitat pancarta pregătită şi au vociferat în apropierea scenei. Momentul s-a produs în timp ce liderii liberali - Ludovic Orban, Varujan Vosganian şi Teodor Meleşcanu - precum şi cei locali se aflau pe scenă, pentru a se adresa publicului. Mai exact, Teodor Meleşcanu a fost eclipsat de către ţărăniştii locali, care s-au găsit să tulbure apele tocmai în timpul intervenţei acestuia. Dacă liberalii gălăţeni au ales să ignore micuţa furtună din paharul politic local, Ludovic Orban a sărit de pe scenă şi s-a dus în mijlocul agitatorilor. Acesta a încercat să aplaneze conflictul, uimit că oamenii pe care i-a onorat cu prezenţa la congres îi strică acum bucuria întâlnirii cu gălăţenii. Chestiunea a fost tranşată rapid de Orban, care a revenit pe scenă, fără să comenteze discuţia purtată.

- Campania electorală pentru prezidenţiale îl aducea pe Traian Băsescu în judeţul nostru, la Tecuci. Preşedintele, însoţit de Maria Băsescu, reuşea să bată de departe masele de susţinători adunaţi pentru întâlnirile cu Mircea Geoană şi Crin Antonescu. Preşedintele considera că România se poate dezvolta prin agricultură, întrucât după criza economică, din care estimează că vom începe să ieşim încă de pe parcursul anului viitor (adică în 2010!), va urma o altă criză mondială, cea alimentară, datorată creşterii numărului populaţiei, în condiţiile insuficienţei resurselor de hrană, iar „cine are astăzi viziunea economică să îşi dezvolte agricultura (...) va fi un câştigător al viitoarei crize, care e criza alimentară”. Băsescu preciza că se pregătesc deja credite externe necesare realizării unui sistem de irigaţii, fiind deja vizat sudul ţării, sistemul de irigaţii urmând a fi extins în zonele agricole ale ţării. Acesta mai vorbea de reţele naţionale de depozite regionale de legume şi fructe, în care micii producători să îşi depoziteze legumele şi fructele, de linii de procesare a laptelui şi cărnii în mediul rural etc. Băsescu preciza că după atingerea a două obiective majore de către ţara noastră, respectiv intrarea în NATO şi în UE, cel de-al treilea obiectiv pe care şi-l fixase pentru România era reformarea ţării. Acesta implica şi reformarea clasei politice iar soluţia sa era referendumul: „Românii au două opţiuni: una - menţinerea statului aşa cum este acum, şi pentru asta este suficient să îl votaţi pe Mircea Geoană, pentru că el a preluat ştafeta de la Ion Iliescu chiar în ziua în care şi-a depus candidatura şi în spatele lui îi veţi găsi şi pe Hrebenciuc, pe Voiculescu şi pe Patriciu şi toate vârfurile nereformiste din politica românească; dacă vreţi un stat modern, atunci nu aveţi decât o soluţie, să votaţi Traian Băsescu”. Mă abţin de la comentarii.

... 2010

- La Galaţi se desfăşura Conferinţa Judeţeană a UNPR, la care participau şi VIP-urile formaţiunii politice: Gabriel Oprea, Cristian Diaconescu şi Marian Sârbu. În cadrul lucrărilor congresului UNPR politicienii au stabilit în agendă o conferinţă de presă, pentru orele 19.00, dar uneperiştii au pornit cu stângul relaţia cu presa locală. Deficienţele organizatorice au apărut încă din faza incipientă a lansării invitaţiilor. După ce le-au trimis târziu, on-line, pentru ora 19.00, şi vreo două telefonice pentru ora 18.30, şi cam din doi în doi (în multe situaţii jurnaliştii anunţându-se între ei), politicienii au reuşit să o dea în bară până la capăt. În timp ce lucrările continuau să se desfăşoare, fără accesul presei, în sala „Auditorium” a Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, jurnaliştii ajunşi înainte de ora 19.00 acordau „sfertul academic” celor ce refuzau să iasă din sală, pentru a-şi onora programul. Pe la 19.15 cineva a ieşit din sală şi a fost prevenit că politicienilor li se mai acordă 5 minute, după care jurnaliştii vor pleca. Numai că mesajul jurnaliştilor nu a fost luat în serios. Obişnuiţi să fie urmăriţi, căutaţi şi aşteptaţi, politicienii au primit o lecţie de etichetă la Galaţi. La 19.29 maşinile cu jurnaliştii locali şi corespondenţii presei centrale părăseau Complexul Muzeal.

- După adoptarea „din greşeală” a proiectului legislativ privind TVA la alimentele de bază de 5%, era vehiculată potenţiala înlocuire a lui Mircea Toader din funcţia de lider al grupului PDL al Camerei Deputaţilor. Cu toate acestea, Mircea Toader era convins că va rămâne în funcţie: „Eu mi-am asumat acea greşeală, deşi nu eram eu singurul vinovat: au fost şi comisiile de specialitate, miniştrii. (...) Din punctul meu de vedere am sprijinul politic al colegilor mei din partid”. Îl are şi azi. Încă...

- Licitaţia organizată de Ministerul Dezvoltării pentru vânzarea hotelului Faleza şi a unei suprafeţe de circa 3.000 de metri pătraţi de teren era câştigată de firma Vega 93, a omului de afaceri Cornel Istrate. Primăria Galaţi, care a dorit să participe la licitaţie pentru cumpărarea hotelului în vederea transformării acestuia în sediu al municipalităţii, nu s-a putut înscrie în cursă deoarece legea nu îi permitea acest lucru, potrivit declaraţiei city managerului Primăriei, Florin Popa, care spunea că a aflat despre interdicţia respectivă în momentul în care s-a dus la Constanţa să depună dosarul pentru licitaţie. Întrebat dacă Primăria intenţionează să cumpere hotelul de la firma Vega 93 pentru a-l transforma în sediu al municipalităţii, viceprimarul Galaţiului, Nicuşor Ciumacenco, declara următoarele: „Nu ştiu foarte multe despre licitaţie, este un subiect sensibil, de care am vrut să stau deoparte, de acest lucru ocupându-se domnul primar Nicolae şi city managerul Florin Popa. Noi ne-am dorit ca hotelul să devină sediul Primăriei Galaţi şi din ceea ce am văzut eu în mass-media domnul primar doreşte în continuare acest lucru. Nu ştiu dacă firma Vega 93 intenţionează să vândă hotelul Primăriei, dar pentru a se întâmpla acest lucru trebuie adoptată o hotărâre de Consiliu Local, unde, din câte ştiu eu, este nevoie de votul a două treimi din numărul consilierilor locali”. Celălalt viceprimar, Mircea Răzvan Cristea, considera că acest lucru ar putea fi o oportunitate, dar nu ar fi un lucru legal. Cristea şi-a susţinut opinia comparând situaţia cu cea de la Baia Mare. În acel caz presa locală arăta că municipalitatea Baia Mare cumpărase un imobil de locuinţe sociale la un preţ supraevaluat. Deşi refuzase iniţial cumpărarea imobilului la preţul oferit de vânzător, primarul din Baia Mare l-ar fi achiziţionat mai târziu, de la un intermediar, la un preţ de patru ori mai mare. În urma acestei poveşti, primarul Cristan Anghel a fost condamnat la închisoare. Primăria Galaţi nu are nici acum sediu.


In Memoriam
Declaraţia săptămânii

„Pentru că ministrul Nicolăescu nu a aprobat înfiinţarea unui spital de urgenţă în Galaţi am înţeles că a fost declarat persona non grata în judeţ. Unde ne aflăm, domnilor? În republica Galaţi? Domnul Nica se crede un Smirnov doar pentru că are mustaţă?”

Declaraţia îi aparţine lui Mihai Capră şi a fost făcută în 2006, când acesta era la PNL şi ocupa funcţia de prefect de Galaţi
Se întâmplă ca anumite date din calendar să-ţi rămână întipărite în memorie pentru vecie: zilele de naştere ale celor dragi, data căsătoriei, ziua în care ţi s-a întâmplat să treci printr-un moment crucial din vaţa ta... Când lucrezi în presă eşti bombardat cu date şi cifre, aşa încât e mai greu să reţii astfel de informaţii. Cu toate acestea, unele date îţi rămân undeva în memorie şi, chiar dacă nu mai reţii exact ce anume a fost atât de important încât să le reţii, memoria îţi trage un semnal de alarmă. Ziua de 15 noiembrie, adică azi, când scriu aceste rânduri, mi se părea importantă, dar nu ştiam exact de ce. Am scormonit în arhiva de ziar şi aşa mi-am reamintit că 15 noiembrie 2001 era data limită până la care LNM Holdings NV trebuia să plătească prima tranţă din preţul pachetului majoritar de acţiuni al Sidex pentru ca proaspeţii acţionari ai Combinatului să fie înregistraţi în registrul acţionarilor. Contractul se semnase de ceva vreme şi era clar că indienii vor fi noii patroni ai Combinatului, dar pe atunci informaţiile erau greu de obţinut şi nimeni nu ne spunea dacă s-au virat banii. Acesta este motivul pentru care noi, cei din presa gălăţeană, stăteam cu sufletul la gură în aşteptarea acestei date-limită. Au trecut 10 ani de la momentul în care Combinatul a devenit efectiv al lui Lashkmi Mittal. Între timp unitatea siderurgică şi-a schimbat de mai multe ori denumirea, pe acolo a trecut o pleiadă de directori, de mai multe naţii, şi a pierdut mii de salariaţi. În zilele noastre se vorbeşte mai puţin de plecări din Combinat, dar încă se scrie mult despre salarii, despre negocieri care nu mai aduc nimic bun, despre producţie afectată de criză şi... despre închiderea Combinatului. Periodic (dar mai cu seamnă în preajma renegocierii CCM-ul) se lansează zvonuri despre închiderea definitivă a unităţii sau a unor capacităţi de producţie. Nu se mai aminteşte nimic despre faptul că, pentru a deveni proprietarul celei mai mari societăţi din România, Lashkmi Mittal a plătit statului român doar 50 de milioane de dolari, despre faptul că timp de cinci ani Combinatul n-a avut treabă cu Fiscul şi cu Vama etc. Acţionarul majoritar al grupului LNM, Lakshmi Mittal, a dat, fără îndoială, lovitura atunci când a bătut palma cu Guvernul Adrian Nastase pentru a deveni stăpân la "Sidex". Pe lângă faptul că a reuşit să achiziţioneze Combinatul cu ceva mai mult de 50 milioane de dolari, a beneficiat timp de 5 ani de o serie de facilităţi vamale şi fiscale care la momentul privatizării erau estimate de Ministerul Finantelor Publicela peste 3.700 miliarde de lei vechi. Combinatul avea toate premisele de a se transforma peste noapte din cea mai mare gaură a economiei naţionale într-o întreprindere cu adevărat profitabilă. Depindea doar de managementul indienilor şi de puterea lor de a se adapta la mentalitatea românească şi la piaţa mondială a oţelului. Iar indienii au reuşit. Au reuşit, mai presus de toate, să se adapteze la mentalitatea românească. Cu suişuri şi coborâşuri, cu profit sau pierdere, cu linişte sau proteste, Combinatul încă mai dă, acum, după 10 ani, pâine în multe case. Ceea ce mi se pare mie că nu e în regulă e ca preşedintele Băsescu să apară în seara zilei de 14 noiembrie 2011 la postul naţional de televiziune şi să „sfătuiască” angajaţii Combinatului să o lase mai moale cu pretenţiile salariale. Dat fiind ceea ce se întâmplă zilele acestea în Combinat, nu cred că e întâmplător. Şi oricum eu nu mai cred de mult în coincidenţe.
Din trimestrul al treilea al anului 2008 (când se consideră că a fost momentul în care a început criza) şi până în trimestrul al doilea al acestui an (când au fost publicate ultimele date), numărul pensionarilor a crescut puternic, cu peste 77.000 de persoane. Practic, numărul pensionarilor a crescut... cu încă un oraş de la începutul crizei. În al treilea trimestru al anului 2008, România avea 4.667.216 pensionari, pentru că în trimestrul doi al anului în curs, numărul acestora să ajungă la 4.744.490. Un avans de 77.274 de noi pensionari! Econtext a realizat o analiză privind evoluţia numărului de pensionari de la începutul crizei şi până în prezent. Au fost luate în calcul cele 41 de judeţe ale României plus Bucureşti. Trebuie făcute o serie de precizări. De la început, trebuie spus că nu se conturează o tendinţă naţională clară. Cu alte cuvinte, evoluţia numărului de pensionari nu este dependentă de mărimea judeţelor; numărul pensionarilor nu s-a mărit în judeţele mari sau în cele cu nivel de trai mai ridicat. Câteva din judeţele mari domină clasamentul la plus, dar sunt doar câteva dintre acestea, altele fiind la subsolul ierarhiei, fie cu o creştere măruntă, fie chiar pe minus, cu scădere. Pe ansamblu, numărul pensionarilor a urcat în 32 de judeţe şi a scăzut în 10. Cea mai mare creştere a avut loc în judeţul Braşov. În trimestrul al treilea din anul 2008, Braşovul număra 132.136 de pensionari. Ulterior, în al doilea trimestru din acest an, numărul pensionarilor braşoveni era de 139.031. Ceea ce înseamnă un plus de 6.895 de persoane care încasează pensii. Practic, deşi e criză, tendinţa este de reducere a numărului de angajaţi şi de creştere a numărului de pensionari. Cea mai scăzută creştere a numărului de pensionari a avut loc în judeţul Caraş-Severin, cu doar 153 de pensionari. La polul opus, cea mai drastică scădere a numărului de pensionari s-a petrecut în judeţul Dâmboviţa. Peste două mii de pensionari din Dâmboviţa au dispărut de pe lista de la debutul crizei. Şi la capitolul scăderi există un minim: judeţul Ialomiţa. Numărul ialomitţnilor care primesc pensie de la statul român s-a redus cu 13 persoane din lunile iulie – septembrie 2008 şi până în prezent.
Galaţiul, locul 3 în topul creşterii numărului de pensionari

După cum spuneam, în analiza Econtext au fost luate în calcul cele 41 de judeţe ale României plus Bucureşti. În acest top, judeţul Galaţi ocupă a treia poziţie. De la debutul crizei, deci din al treilea trimestru din 2008, până la jumătatea acestui an, în judeţul nostru s-a înregistrat o evoluţie pozitivă a numărului de pensionari. Practic, numărul pensionarilor a fost atât de mare încât a acoperit ieşirile din sistem (prin decesul unor pensionari) şi a adus şi un surplus deloc de neglijat: 6.615 persoane. Aşa se face că la jumătatea acestui an Galaţiul avea nu mai puţin de 123.515 pensionari. Nu ştim ce vor releva datele recentului recensământ referitor la populaţia totală a judeţului, dar probabil că cifra va fi undeva la peste 500.000 de locuitori. Cu alte cuvinte, cam un sfert din locuitorii judeţului e reprezentată de pensionari, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru cei ce fac strategii de dezvoltare a acestui colţ de ţară.
Luni, 21 Noiembrie 2011 02:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebarea devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile. Ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am răsfoit arhivele şi am constatat că numele unora n-au mai apărut în presă de când i-am votat, acum trei ani. Dar au apărut acum patru ani, acum cinci ani, când se pregăteau să ne cerşească votul. Şi am mai constatat ceva: cei care cerşesc voturi provin din anumite cercuri, unde şi-au făcut imagine înainte. Acesta este motivul pentru care am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. Acest exerciţiu de sinceritate nu este al meu sau al oamenilor politici care ne „abureau” cu cu promisiunile sau cu realizările lor, ci al realităţii însăşi. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor. Analiza mea a început în septembrie 2011. În fiecare zi de luni puteţi vedea în paginile ziarului o radiografie a săptămânii anterioare corespunzătoare anilor 2006-2010, aşa cum a fost ea redată în mass media la vremea respectivă. Astăzi, 21 noiembrie 2011, voi analiza perioada 14-20 noiembrie, din 2006 până în 2010. Mirella AUR Se întâmpla în perioada 14-20 noiembrie 2006... - PNG Galaţi avea musafiri de la centru. Prim-vicepreşedintele PNG Alex Stoienescu venea în judeţul nostru pentru a vedea cum funcţionează oaza becalistă de pe malul Dunării. Acesta spunea că Becali vrea să fie europarlamentar din dragoste de PNG, pentru a trage după el restul echipei. Becali a devenit europarlamentar, dar abia în 2009, când a candidat pe lista PRM. Asta apropo de „dragostea de PNG” şi consecvenţa în politică. - Marcela Sighinaş (PNL), vicepreşedinte al Consiliului Judeţului la acea vreme, răspundea unor acuzaţii venite din partea PSD conform cărora PNL şi PD îşi favorizează primarii din judeţ, spunând că, dintre cele 43 de comune care au primit finanţare pentru ceea ce înseamnă parte tehnică a unor proiecte, 10 au primari de la PNL, 10 de la PD, 14 de la PSD, 8 de la PC şi o comună avea primar independent iar comuna Suceveni, care are primar liberal, nu a primit finanţare. “Din rezervele bugetare ale Guvernului au fost acordate judeţului Galaţi 1,875 milioane de lei. Oraşul nostru a primit 1,7 milioane de lei, deşi are un primar pesedist, iar Tecuci, care are un edil democrat, a primit doar 175 mii de lei. (...) Critica trebuie făcută cu date. Nu se poate să spui că cei doi secretari de stat gălăţeni, Mircea Toader şi Victor Paul Dobre, au grijă doar de comunele care au primari liberali şi democraţi”, spunea Marcela Sighinaş. În fiecare an, la construcţia bugetului, indiferent cine împarte banii, discuţiile sunt aceleaşi. Să vedeţi ce va fi anul acesta, când se construieşte bugetul pentru anul electoral 2012! - Deputatul PNL Emil Strungă povestea cum a fost păcălit să semneze pentru reprimirea lui Theodor Stolojan în Partidul Naţional Liberal. Apelul la unitatea PNL, care propunea printre altele reprimirea în partid a lui Theodor Stolojan, l-a făcut de “baftă” pe parlamentar, care declara: “Am fost convins de doi dintre viceliderii grupului parlamentar din Cameră. Am citit apelul, unul generos, dar au fost şi două întrebări puse de mine. Prima a fost dacă conducerea PNL ştie de apelul respectiv, iar a doua dacă Stolojan este de acord să revină în partid în condiţiile puse de noi. Şi mi s-a spus «Da». Am văzut apoi că am fost minţit. Dacă ştiam care este adevărul, preferam să-mi pierd mâna, decât să semnez”. Manipularea a funcţionat dintotdeauna. Uitaţi-vă cum manipulează acum PDL populaţia să semneze pentru uciderea câinilor maidanezi. Cât despre cazul Stolojan... Dacă revenea în PNL ar fi fost un spion al PD şi mai devreme sau mai târziu tot ar fi trecut alături de Băsescu. Aşa, a format PLD şi astfel a ajuns acolo unde şi-a dorit, atingându-şi şi scopul vizat: racolarea unora din PNL şi înregimentarea lor în partidul drag preşedintelui. De altfel, chiar în acele zile, şapte membri PNL, fără funcţii de conducere în partid sau în administraţia locală, şi un membru PNÞCD, constituiau la Galaţi grupul de iniţiativă pentru susţinerea platformei liberale lansate de Theodor Stolojan. Cei şapte erau: Valeria Blăjeru şi George Borşan din Tecuci, Aurelian Palade din Târgu-Bujor, Traian Sandu, Marian Debu, Gheorghe Negoescu şi Florin Anghel, precum şi Paul Florea (pe atunci membru PNÞCD, acum prefect provenind de la PDL). Ei şi-au asumat responsabilitatea constituirii grupului de iniţiativă pentru „relansarea PNL şi coagularea forţelor de dreapta”. - Toţi liderii politici locali, reprezentanţii instituţiilor deconcentrate, aleşii locali sau judeţeni şi parlamentarii judeţului Galaţi se adunau la Palatul Administrativ, pentru a participa la ceremonia de sărbătorire a 100 de ani de la ridicarea clădirii Prefecturii. Alături de prefectul de la acea vreme, Mihai Capră, s-au aflat şi cei care au ocupat această funcţie după 1989, cu excepţia lui Nicolae Beuran, care nu a putut ajunge la Galaţi. Numele lor stau înscrise şi astăzi pe pereţii din Palatul Administrativ, alături de celelalte personalităţi care au urcat în scaunul de prefect sau pârcălab. Manifestarea dedicată centenarului Prefecturii Galaţi a fost amânată de mai multe ori pentru ca ministrul Administraţiei şi Internelor să poată participa la eveniment, dar oficialul nu a mai ajuns la Galaţi. Au ajuns, în schimb, cei doi secretari de stat ai săi, gălăţenii Victor Paul Dobre şi Mircea Toader. Reamintim că Prefectura Galaţi a trecut, timp de 8 ani, printr-un amplu proces de reconsolidare. Peste 60 de miliarde de lei vechi s-au cheltuit pentru ca Palatul Administrativ să fie reconsolidat. ... 2007 - Supărat de faptul că circulă fel de fel de zvonuri cum că Partidul Liberal Democrat nu ar urmări altceva decât să fuzioneze cu Partidul Democrat, preşedintele Organizaţiei Judeţene a PLD, Marius Necula, a ieşit să dezmintă: “O situaţie cu care noi ne confruntăm în teren, şi vrem ca lucrurile să fie foarte clare: Partidul Liberal Democrat nu a fost creat nici ca să fie la remorca Partidului Democrat, nici ca să fuzioneze cu Partidul Democrat sau cu Partidul Naţional Liberal sau cu eu ştiu ce alt partid. Partidul Liberal Democrat are o ideologie proprie, are o identitate proprie, iar singurul lucru pe care noi îl susţinem este ca, după alegerile europarlamentare, să înceapă discuţiile pentru crearea Polului Popular, acesta urmând a fi o reflectare a Partidului Popular European în România. Acest pol popular se bazează pe trei centre de putere: liberalismul, democraţia şi creştin democraţia. Noi suntem în favoarea acestui tip de construcţie politică şi, de fapt, acest pol popular este formaţiunea politică ce va guverna începând de la alegerile parlamentare din 2008 sau din 2009”. Necula mai adăuga că se răspândesc aiurea tot felul de zvonuri cum că PLD va fuziona cu PD şi că nu ar avea rost ca oamenii să meargă la PLD când pot intra direct în PD, aşa că a vrut să clarifice lucrurile: “Ei sunt partenerii noştri, avem relaţii foarte bune cu PD, dar vă spun că toţi cei care sunt aici, în jurul PLD, dacă ar fi vrut să se ducă la PD, se duceau de prima dată”. Aş râde cu lacrimi, dar mă abţin. N-aş vrea să explic aici de ce alegeau aceşti oameni să meargă la PLD. Ajunge să spun că din acelaşi motiv pentru care acum aleg UNPR: să intre pe uşa din dos în PDL sau - cazul altora - să obţină prin negocieri de pe alte poziţii ceea ce nu au putut obţine altfel. Marius Necula făcea atunci ce i se părea că e de făcut, deşi ştia care este adevărul şi mai ales că niciodată nu trebuie să spui „niciodată”. - Alături de candidatul gălăţean al PSD pentru alegerile europarlamentare, Adriana Þicău, se afla la Galaţi un membru al Parlamentului European (PE) din cadrul grupului socialiştilor europeni, membru al Partidului Laburist din Marea Britanie, Brian Simpson. Europarlamentarul britanic s-a aflat la Galaţi pentru a sprijini Partidul Social Democrat în campania electorală pentru alegerile europarlamentare, dar şi pentru a cunoaşte mai bine o serie de detalii despre infrastructura de transport din această zonă. Acesta ne spunea ceea ce ştiam şi noi, un lucru la fel de actual şi astăzi: că dezvoltarea infrastructurii gălăţene este foarte importantă pentru atragerea investiţiilor în această zonă şi că, tot din cauza infrastructurii, este o mare diferenţă între viaţa în mediul urban şi cea din mediul rural. ... 2008 - Reprezentanţii PNG-CD Galaţi se declarau contrariaţi că primarul Dumitru Nicolae apare pe afişele de campanie ale candidaţilor Alianţei PSD+PC. „Am aflat cu surprindere că, în Galaţi, pe lângă candidaţii pe care îi cunoaştem cu toţii, mai avem unul nou. El este foarte vechi, dar e totuşi nou, în persoana primarului Dumitru Nicolae, pe care-l vedem candidând, că nu putem să spunem altfel, alături de ceilalţi candidaţi ai PSD, fiind fotografiat pe toate panourile şi bannerele, toate materialele publicitare. Noi credem că acest lucru este total nepotrivit. Nu ştiu dacă este tocmai conform legii, dar acest caz este total imoral, mai ales că el s-a declarat, nu o dată, ci de mai multe ori, primarul tuturor gălăţenilor. Şi îl vedem stând de mână şi ducându-i de mână, ca la grădiniţă, pe ceilalţi candidaţi. Cred că aceştia nu cunosc drumul nici până la secţia de votare şi cred că au nevoie să-i ducă cineva”, spunea purtătorul de cuvânt al PNG-CD Galaţi, Adrian Silivestru. Dincolo de comentariile pe care le voi face, vreau să spun că mi-a plăcut reacţia primarului Nicolae: „Nu candidez, eu sunt pe postul... ştiţi pe ce post sunt eu? Pe post de Vasilică. Ştii cum e chestia cu Vasilică. De Anul Nou, vine unul cu un miel în braţe şi spune: «Pune mâna pe Vasilică, pentru că poartă noroc!». Ãla e postul meu. După sondajele pe care le facem, merge...”. Ei bine, da, merge. Acesta este motivul pentru care nu e normal să se comaseze alegerile locale cu cele parlamentare anul viitor. Ce are Primăria cu Parlamentul? Una-i una, alta-i alta. Eu, ca om de presă, ştiu să fac diferenţa şi nu m-aş lăsa influenţată să votez candidatul la Parlament pentru că e pe afiş cu cel pe care eu îl văd un bun primar. Dar nenea Nicu de la crâşma de pe strada Cucutei poate va vota chiar ce vede pe geamul bodegii prin ochii înceţoşaţi de aburii alcoolului. Zic şi eu... deşi... n-au decât să le comaseze, că oricum iese cine vor ei. - Institutul pentru Politici Publice dădea publicităţii, în plină campanie electorală, o sinteză a principalelor aspecte din activitatea parlamentarilor aflaţi la final de mandat. Studiul a avut drept criterii prezenţa la vot şi iniţiativele individuale ale aleşilor. Toate acestea pentru că mulţi dintre parlamentarii în funcţie candidau pentru un nou mandat. La capitolul deputaţi cu grad ridicat de prezenţă la lucrările din plenul Parlamentului se evidenţiau democrat-liberalul Petrea Constantin, cu un procent de 87,8% din totalul de voturi exprimate în plen. Îi urma colegul său democrat-liberal, deputatul Iulian Bârsan, cu un procent de 86,9%, şi deputatul liberal Emil Strungă, cu 86,4%. Toţi trei erau între primii 30 de deputaţi cu cea mai ridicată prezenţă la vot în ultimii doi ani de zile. De remarcat este că în acelaşi clasament făcut pentru senatori nu se găsea niciun gălăţean. Un alt capitol al analizei IPP l-a constituit numărul de propuneri legislative ale parlamentarilor care au devenit legi. În clasamentul primilor 33 de deputaţi, Galaţiul avea un parlamentar, pe conservatorul Bogdan Liviu Ciucă, cu 71 de iniţiative legislative, din care 10 au devenit legi, iar 34 se aflau încă în procedură. Totodată, aveam şi un parlamentar în clasamentul senatorilor, reprezentantul PRM, Carol Dina, fiind unul dintre cei 30 de senatori cu cele mai multe iniţiative legislative, acesta având la activ 66 de astfel de proiecte, doar 10 devenind legi. După cum s-a văzut, dintre cei mai activi parlamentari în fostul Legislativ, numai Bogdan Ciucă a mai primit un mandat. Şi asta nu pentru că pe ceilalţi nu i-au mai votat gălăţenii, ci pur şi simplu partidele i-au „ejectat” din cursă. Se pare că în politică nu e bine să munceşti. Mai bine perii şeful de partid şi cotizezi în campanie. - ArcelorMittal Galaţi şi Şantierul Naval Damen erau vizitate de preşedintele Traian Băsescu, care, chipurile, voia să afle dacă activitatea lor a fost afectată în urma crizei economice mondiale. Nu, nu era vorba de vizite electorale, motivate de faptul că se apropiau alegerile parlamentare! Nu, nu era agent electoral al PDL! Dar nu despre asta vreau să vorbesc amintind de vizita preşedintelui la Galaţi. Interesante au fost declaraţiile făcute de acesta la finalul periplului: "Sidex este o problemă şi trebuie prevenită deprecierea situaţiei comenzilor, Şantierul Naval este o speranţă". Anul acesta preşedintele recidivează şi vorbeşte din nou despre Combinat ca despre o unitate care trebuie puţin „corcolită” (adică protejată) ca să nu-şi dea duhul. Eu, personal, aş aprecia dacă preşedintele ar cere Guvernului să ia măsuri serioase de ajutare a ECONOMIEI, adică a tuturor. Deşi sunt gălăţeancă, nu mă încălzesc „favorurile” făcute Combinatului. Galaţiul înseamnă mai mult decât Combinatul. Cred că peste 90% dintre gălăţeni mănâncă pâine din altă parte, de la agenţi economici care abia s-au târât prin criză. ... 2009 - Se apropia scrutinul pentru alegerea preşedintelui iar deputatul liberal Victor Paul Dobre îşi arăta nemulţumirea pentru faptul că cei doi principali contracandidaţi ai lui Crin Antonescu - Traian Băsescu şi Mircea Geoană - au refuzat să ridice mănuşa acestuia şi să participe la o dezbatere: „Motivul este unul singur - nici unul, nici altul, nu vor să dezbată problemele reale ale ţării pentru că ar trebui să îşi asume responsabilitatea, cel puţin a ultimului an”. Aici avea dreptate, cu ultimul an. Ce i-o fi trebuit PSD-ului să intre la guvernare cu PDL în 2009, pentru câteva luni? - Aflat într-o vizită electorală în judeţul nostru, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al României, a făcut lobby pentru Crin Antonescu, în toate localităţile vizitate: Şendreni, Oancea, Târgul Bujor, Costache Negri. Tăriceanu preciza că România îşi poate fructifica potenţialul pentru a deveni a şaptea putere economică europeană, conform dimensiunii teritoriale şi populaţiei pe care o avem. Liberalul a punctat faptul că „România are nevoie de un preşedinte pacificator, capabil să coaguleze energiile pozitive ale acestui neam. Traian Băsescu a generat conflicte pe bandă (...) nu cred că a scăpat o categorie socială cu care să nu intre în conflict. Societatea trebuie să se dezvolte în armonie şi nu în tensiuni”. Apoi a continuat, indicând persoana cea mai potrivită, în opinia sa, pentru cea mai înaltă funcţie în stat, în persoana lui Crin Antonescu, preşedintele liberalilor: „Preşedintele trebuie să fie un om disponibil către oameni, aplecat către nevoile lor. Crin Antonescu e caracterizat printr-o onestitate deosebită, cu bun simţ, fără aere, fără fiţe”. În 2009 românii au votat aşa cum au crezut ei şi, în ciuda faptului că „nu a scăpat nici măcar o categorie socială cu care să nu fi intrat în conflict”, Băsescu a fost reales. Asta e: românii au vrut un preşedinte care „creează conflicte pe bandă rulantă”, nu un „ om cu bun simţ, fără aere, fără fiţe”. Dacă nu cumva se întâmplă vreo minune, până în 2014 vom avea ce am votat. Nu vă spuneam că suntem un popor de masochişti?! Dar, ca să ne mai descreţim puţin frunţile, vă reamintesc şi ceva hazliu din vizita lui Tăriceanu. Vizita de la Oancea a avut loc în acelaşi timp cu desfăşurarea unei nunţi. Cei care l-au întâmpinat pe Tăriceanu au mers spre biserică, pentru ca liberalul să vadă lăcaşul de cult restaurat, timp în care avea să fie oficiată civil căsătoria cuplului. În timp ce preotul prezenta detaliile legate de restaurare, s-au auzit acordurile unui cântec interpretat de lăutarul nuntaşilor. Jurnaliştii l-au recunoscut imediat, ca şi primarul localităţii: era imnul PDL. La ieşirea din biserică, toţi l-au văzut pe lăutar, care cânta în mijlocul străzii. În clipa în care l-a remarcat pe fostul premier, i-a dedicat melodia. Tăriceanu nu s-a arătat deranjat, ci a comentat că „este o melodie frumoasă”. Om fin, Tăriceanu... ... 2010 - Europarlamentarul PSD Adriana Þicău venea acasă, la Galaţi, şi atrăgea atenţia asupra unei oportunităţi la care ţara noastră dă cu piciorul: la nivel european exista un fond care putea fi accesat de statele membre pentru şomerii proveniţi din firmele private a căror activitate a fost afectată de criza economică sau de globalizare dar România nu a depus nici măcar o solicitare în acest sens, deşi foarte multe firme au ajuns chiar la faliment. Adriana Þicău declara: „Fondul acesta, de ajustare la globalizare, are un buget de 1 miliard de euro anual şi practic este pus la dispoziţia statelor membre pentru a veni în sprijinul persoanelor concediate fie datorită crizei economice, fie datorită procesului de globalizare. Vreau să menţionez că aproape în fiecare sesiune plenară aprobăm cel puţin una până la trei cereri de acest tip. Am aprobat mobilizarea acestui fond fie pentru sectorul textil, fie pentru sectorul comunicaţiilor, construcţiilor navale, dar, din păcate, vreau să subliniez că din partea României nu a venit nicio astfel de cerere”. Þicău adăuga că în primele 10 luni din 2010 au fost aprobate 11 solicitări venite din statele membre Uniunii Europene, fiind acordate 33 de milioane de euro prin utilizarea fondului european de ajustare la globalizare şi încă se mai discutau alte cereri depuse, valoarea sumelor implicate reprezentând 14,5 milioane de euro. La un moment dat presa centrală a mediatizat intervenţia unui alt europarlamentar pe acelaşi subiect: Elena Băsescu. Fiica preşedintelui ţării încerca să atragă atenţia statului român asupra acestei oportunităţi. Din păcate, nici vocea sa nu a reuşit să îi mobilizeze pe cei în măsură să acţioneze. Acum, înţeleg ca Guvernul Boc să ignore ce spune Þicău de la PSD, dar... şi ce spune Elena Băsescu? - Liderul liberalilor gălăţeni, Victor Paul Dobre, îşi arăta indignarea privind absenţa autorităţilor gălăţene de la un eveniment de anvergură legat de Dunăre – Summitul Dunării : „Este inadmisibil să nu fim luaţi în considerare! (...) Astăzi înregistrăm un regres – nu mai existăm pe harta României şi a Europei! Galaţiul, care este cel mai mare port pe Dunăre! Nu există pe tot parcursul Dunării, de la Regensburg încoace, un port mai mare! (...) Sunt neplăcut surprins că la Summitul Dunării de la Bucureşti autorităţile locale ale Galaţiului, atât numite cât şi alese, nu au fost prezente! Este un semn de desconsiderare a Galaţiului, care se manifestă peste tot!”. Dobre adăuga că, în afara avantajelor economice, apele ce înconjoară Galaţiul reprezintă şi un potenţial pericol iar strategia Dunării trebuie să prevadă şi această chestiune: „Ce facem dacă mai vine o dată Dunărea mare, ce facem cu Brateşul, ce facem cu Prutul, ce facem cu malul celălalt?! (...) Trebuie să fim acolo şi să fim luaţi în consideraţie. Nici n-am fost (prezenţi n.r.), nici n-am fost luaţi în consideraţie!”. Despre Strategia Dunării s-a vorbit şi acum 10 zile, când a venit Baconschi, ministrul de Externe, la Galaţi. S-a vorbit în sensul că... a primit o diplomă pentru implicare, deşi a dat-o în bară până şi cu partea teoretică. Declaraţia săptămânii „Nu candidez, eu sunt pe postul... ştiţi pe ce post sunt eu? Pe post de Vasilică. Ştii cum e chestia cu Vasilică. De Anul Nou, vine unul cu un miel în braţe şi spune: «Pune mâna pe Vasilică, pentru că poartă noroc!». Ãla e postul meu. După sondajele pe care le facem, merge...” Declaraţia îi aparţine primarului Galaţiului, Dumitru Nicolae, şi era făcută în 2008, înainte de alegerile parlamentare, ca reacţie la declaraţia purtătorul de cuvânt al PNG-CD Galaţi, Adrian Silivestru, care se arăta contrariat că primarul apare pe afişele de campanie ale candidaţilor Alianţei PSD+PC.
Luni, 28 Noiembrie 2011 02:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebarea devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile. Ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am răsfoit arhivele şi am constatat că numele unora n-au mai apărut în presă de când i-am votat, acum trei ani. Dar au apărut acum patru ani, acum cinci ani, când se pregăteau să ne cerşească votul. Şi am mai constatat ceva: cei care cerşesc voturi provin din anumite cercuri, unde şi-au făcut imagine înainte. Acesta este motivul pentru care am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. Acest exerciţiu de sinceritate nu este al meu sau al oamenilor politici care ne „abureau” cu cu promisiunile sau cu realizările lor, ci al realităţii însăşi. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor. Analiza mea a început în septembrie 2011. În fiecare zi de luni puteţi vedea în paginile ziarului o radiografie a săptămânii anterioare corespunzătoare anilor 2006-2010, aşa cum a fost ea redată în mass media la vremea respectivă. Astăzi, 28 noiembrie 2011, voi analiza perioada 21-27 noiembrie, din 2006 până în 2010. Mirella AUR Se întâmpla în perioada 21-27 noiembrie 2006... - Liberalii nu doreau să-i excludă din organizaţia lor pe cei care au trecut de partea “platformiştilor” lui Theodor Stolojan. Anunţul era fost făcut de preşedintele Organizaţiei Municipale PNL de la acea vreme, viceprimarul Mircea Răzvan Cristea, care spunea că liberalii care au înfiinţat grupul de iniţiativă pentru promovarea Platformei Stolojan nu vor fi excluşi din PNL: “Noi nu vom sancţiona niciodată, la Galaţi, delictul de opinie. Noi nu ne-am gândit niciodată să excludem pe cineva pentru că anumite subiecte politice pot fi tratate diferit sau pot exista divergenţe de opinie. Practic este imposibil ca noi să facem excluderi, mai ales că în rândul grupului de iniţiativă nu am înregistrat declaraţii ostile la adresa Partidului Naţional Liberal”. Viceprimarul a ţinut totodată să precizeze că, mai presus de orice, liberalii resping cu tărie orice încercare de rupere a PNL sau de scoatere a partidului din Alianţa Dreptate şi Adevăr şi vor merge în continuare alături de colegii democraţi, indiferent de ceea ce spun unii sau alţii. S-a văzut cât a durat Alianţa DA. Aşa cum am mai spus, niciodată nu trebuie să spui „niciodată”. În urmă cu cinci ani, preşedintelui Băsescu ia ieşit foarte bine treaba cu înfiinţarea PLD, care să rupă din PNL şi de la alţii oameni care să facă un partid pe care să-l înghită ulterior partidul său. De ce nu i-ar ieşi şi acum, cu UNPR? Românul e „doctor” la a face greşeli din care să nu înveţe nimic. Asta îmi aminteşte de o zicală: „A greşi e omeneşte. A persevera în greşeală e diabolic”. Şi totuşi opoziţia e prinsă din nou pe picior greşit, nepregătită să pareze o încercare de destabilizare. - O nouă organizaţie nonguvernamentală îşi făcea apariţia în Galaţi: Mişcarea Independentă, al cărei preşedinte era fostul prefect PSD Marius Necula. Alături de acesta, la lansarea ONG-ului s-a aflat şi Costică Chihaia, preşedintele Uniunii Judeţene a Pensionarilor, şi Cosmin Atanasiu, student la Telecomunicaţii. Necula, care era cam supărat pe PSD, declara că organizaţia nu are nicio legătură cu lumea politicului. „Nu avem duşmani naturali în afară de prostie şi incompetenţă. Lansăm un nou concept, acela de «om bun». Uneori, clasa politică nu reuşeşte să coopteze oamenii valoroşi pentru a-i pune în funcţii de conducere. Mişcarea Independentă nu-şi propune să-i bandajeze social pe cei care nu dau nimic societăţii”, preciza Marius Necula. Atunci a apărut celebrul „om bun”. O mişcare inteligentă a politicianului Necula, care nici într-un caz nu poate fi acuzat de incompetenţă când vine vorba de politică. Şi-a calculat foarte bine paşii. Mai întâi a lansat o organizaţie care să-i facă intrarea în societatea civilă, apoi a plecat din PSD, s-a înrolat în PLD, unde a devenit preşedinte, iar la fuziunea cu PD a negociat de pe poziţii bune situaţia sa în PDL. În 2008 a candidat pentru funcţia de senator sub „umbrela” acestui „om bun” şi a câştigat. Anul viitor „omul bun” va candida din nou... poate pentru alt post sau pentru acelaşi. Cum spuneam, o strategie de care, iată, se foloseşte cu succes de cinci ani. Acum înţelegeţi ce rost are întrebarea care însoţeşte această analiză? La unii se vede ce au făcut în ultimii cinci ani - pentru ei sau pentru societate - pe când la alţii nici n-am ce şi la ce să comentez. Zero barat! - Deputatul PC Bogdan Ciucă anunţa că vrea să propună la Bucureşti desecretizarea contractului de privatizare a Sidex şi că va face o interpelare către AVAS pentru a afla care sunt condiţiile în care elemente ale contractului de vânzare a societăţii Sidex pot fi date publicităţii. S-a scris mult pe acest subiect. Ciucă nu e singurul parlamentar gălăţean care a ieşit în presă cu declaraţii pe această temă. Periodic, unul sau altul vine şi spune presei că vrea desecretizarea contractului care a stat la baza vânzării colosului siderurgic. Îmi vin în minte acum Toader şi Bodea, dar au mai fost şi alţii. când s-a votat în Parlament ceva de genul acesta, însă, gălăţenii pe care noi i-am trimis în Legislativ au dat din colţ în colţ şi chiar şi acum, după amar de ani, mai îndrăznesc unii să mintă spunând că ei au votat pentru desecretizare. Mă gândesc eu că acum, înainte de alegeri, ar mai putea încerca o dată. Şi să voteze pe faţă, să vedem şi noi cine şi ce ascunde. S-ar putea să avem o surpriză. În plus, să nu uităm că au trecut 10 ani de la privatizarea Sidex. Cine ştie... poate sunt articole la care clauza de confidenţialitate expiră după 10 ani. Zic şi eu... ... 2007 - Liberalul Paul Ichim, medic în cadrul Spitalului Clinic de Ugenţă „Sf. Apostol Andrei” la acea vreme (pentru că acum a fost „exilat” pe motiv de incompatibilitate, că Galaţiul e mai cu moţ ca Brăila), vorbea de înfiinţarea unui centru de diagnostic în curtea Judeţeanului: “Datorită faptului că am sesizat că acolo este o lipsă de dotare cu aparatură, s-a avansat o propunere de proiect în curtea interioară a policlinicii judeţene. Acolo există vreo 800 de metri pătraţi care sunt nefolosiţi şi poate reuşim, printr-un parteneriat public-privat, să atragem bani privaţi pentru ca acolo să se facă un centru de diagnostic, care ar veni să dubleze aparatura pe care o avem în spital, la nivel de imagistică, fiind vorba despre un computer tomograf, despre un RMN şi altă aparatură de înaltă performanţă”. Ichim spunea că un asemenea proiect ar putea fi gata într-un an de zile şi ar ajuta cu mult sănătatea gălăţeană: “Pe vremea când am adus primul computer tomograf la Galaţi, am şi spus că trebuie adus şi al doilea, că acesta pică, se poate întâmpla să se defecteze, şi chiar avem surpriza să constatăm că tot ni se defectează computerul tomograf. Am obţinut acordul verbal al preşedintelui Consiliului Judeţean, se procesează acum documentele şi vom vedea cum se va finaliza. Trebuie avută foarte mare grijă, pentru că se pare că sunt mai mulţi doritori să facă asta. Se va întocmi caiet de sarcini, o licitaţie publică, să nu fie niciun comentariu”. Am spus-o şi o repet: Paul Ichim e un medic pe care Galaţiul nu îşi permite să îl piardă. Şi totuşi acum profesează la Brăila, pentru că sunt la Galaţi câţiva căpoşi cărora nu le mai ajunge ce au, vor totul pentru ei. Pe mine prea puţin - spre deloc - mă interează cine conduce şi ce. Mă interează însă când un profesionist este izgonit, când unui specialist i se taie aripile, când nu sunt apreciaţi cei care, dincolo de salvarea unor vieţi, au şi acel dar de a sfinţi locul prin care trec, lăsând în urma lor ceva material sau pur şi simplu o schimbare de mentalitate. Revenind la problema de mai sus, cred că e inutil să mai spun că ceea ce s-ar fi putut realiza într-un an nu s-a mai făcut, deşi au trecut patru ani. Dar asupra acestui aspect voi reveni. - Reprezentanţii PLD Galaţi se mobilizau în faţa Prefecturii pentru un miting în timpul căruia au cerut demisia guvernului şi şi-au promovat liderul de partid, Valeriu Stoica, care candida pentru alegerile europarlamentare. Marius Necula, preşedintele PLD Galaţi, declara: „Am făcut un miting de protest împotriva corupţiei şi incompetenţei Guvernului Tăriceanu, iar, ca semn distinctiv, Partidul Liberal Democrat, aproape 500 de membri, câţi am participat la acest miting, a oferit cetăţenilor lămâi să li se mai taie greaţa de actuala guvernare”. Mi-a plăcut ideea cu lămâile. Exact ce vă spuneam mai sus: Necula e inteligent. Unii spun că e vorba de o inteligenţă malefică. Cârcotaşi... - Preşedintele Traian Băsescu se afla într-o vizită la Universitatea “Dunărea de Jos”, la invitaţia Rectoratului universităţii şi a Ligii Studenţilor gălăţeni. După ce a dat un diagnostic destul de sumbru nivelului la care se află educaţia universitară românească, preşedintele a vorbit şi despre soluţii: “Obiectivul pe care eu cred că trebuie să ni-l fixăm este că proiectarea noului sistem de educaţie românesc trebuie să se încheie în cursul anului viitor, iar, până în 2013, când Uniunea va aloca un nou buget României, să avem posibilitatea să implementăm o nouă legislaţie, astfel încât 2013 să ne găsească apţi să valorificăm şi resursele destinate educaţiei, cercetării, şi să putem valorifica şi resursele indirecte ale sistemului de pregătire a forţei de muncă în România”. Şeful statului le-a mai explicat studenţilor şi cadrelor didactice că România are nevoie de o delimitare clară a universităţilor care pregătesc licenţe şi masterate şi a celor ce pregătesc doctorate, iar, din perspectiva sa, cel mai păgubos element din învăţământul universitar era modul în care s-au acordat titlurile de doctor, fiind de părere că universităţile româneşti au devenit “fabrici de doctori pe bandă rulantă”. Reţineţi că declaraţiile preşedintelui veneau în 2007. Şi atunci... pe cine mai miră noua lege a educaţiei? Era clar de atunci ce va urma. Asta îmi întăreşte convingerea că ceea ce iese din gura şefului statului trebuie analizat cu foarte mare atenţie, pentru că nimic nu este întâmplător. - După ce s-a bucurat de procentul obţinut de PLD la alegerile europarlamentare, Marius Necula a anunţat că va candida la fotoliul de primar în primăvara lui 2008. Toată lumea îi spunea atunci să stea potolit, pentru că PLD va fi înghiţit de PD şi el nu va fi lăsat să candideze, dar o ţinea pe-a lui. În 2008, după cum se ştie, noul PDL l-a aruncat în cursă pe Andrei Lişinschi iar Necula a suportat greu înfrângerea din interiorul partidului. I-a revenit apa la moară după ce Nicolae l-a învins pe Lişinschi. - Pe 25 noiembrie aveau loc alegerile pentru Parlamentul European, concomitent având loc şi scrutinul asupra necesităţii introducerii votului uninominal. Săptămâna viitoare vor reveni pe larg cu acest subiect. ... 2008 - În aşteptarea alegerilor parlamentare de pe 30 noiemebrie, se demara o serie de întâlniri organizate de conducerea filialei locale a Cartel Alfa, dintre sindicaliştii de la societăţile afilate la această structură sindicală şi candidaţii la un fotoliu de parlamentar. La prima întâlnire, care a beneficiat de prezenţa liderilor de sindicat de la FSS Metarom Galaţi, ICMRSG, Apă Canal şi Apaterm, Electrica, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), au participa 5 candidaţi ai PDL la fotoliul de deputat sau senator (din 13). La discuţii nu au fost prezenţi reprezentanţii Sindicatului Învăţământului Preuniversitar, care în acel moment pichetau Prefectura. La întâlnirea următoare, când au fost aşteptaţi candidaţii PNL, au fost prezenţi doar 4 politicieni. Când a venit rândul celor de la Alianţa PSD+PC să vină în faţa sindicaliştilor, au venit doar 2 reprezentanţi. Asta spune foarte multe despre respectul politicienilor pentru societatea civilă. Dacă nici măcar în ultima săptămână de campanie nu ieşi în faţa celor care trebuie să voteze, ce pretenţii să aibă aceştia de la cei ajunşi în Bucureşti pentru patru ani? - Justiţia o achita definitiv pe Lidia Gabriela Nica, fosta şefă a Direcţiei pentru Protecţia Copilului, care fusese acuzată de fals intelectual în acte publice, uz de fals şi abuz în serviciu contra intereselor publice. Haideţi să privim puţin în urmă, pentru că este interesant. În 2005, DGASPC Galaţi a organizat concurs pentru ocuparea funcţiei de şef serviciu Asistenţă Maternală, iar în statul de funcţii au fost trecute, la condiţii, pe lângă studii superioare de lungă durată în domeniile sociologie, asistenţă socială, administraţie publică, juridic... şi ”studii medicale”. Procurorii au acuzat-o pe Lidia Gabriela Nica că ar fi modificat adresa trimisă Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, trecând la condiţiile de studii şi pe cele medicale, fapt ce ar fi constituit o încălcare a atribuţiilor de serviciu. Judecătorii nu au fost de aceeaşi părere. Odată cu Lidia Nica a scăpat de acuzaţii şi Carmen Mironov, fostul şef al Biroului Resurse Umane. Ambele au fost reîncadrate şi şi-au primit drepturile băneşti restante. De ce spun că este interesant? Pentru că, dacă îmi amintesc bine, actele de care se face vorbire erau pentru un concurs pe care l-a câştigat nimeni altul decât Viorel Gheorghiţă, cel care acum se află în închisoare pentru că a luat mită, dar şi pentru multe altele, în calitatea sa de şef al DSV. Povestea de acum 6 ani e următoarea: Gheorghiţă a ajuns un şefuleţ la DGASPC pentru că avea ”studii medicale”, deşi erau din domeniul veterinar. La scurt timp, beneficiind de statutul de funcţionar public deja obţinut, a putut ocupa postul de la DSV, care i-a priit câţiva ani. I s-a înfundat anul acesta. Indiferent ce va decide în final justiţia, Gheorghiţă nu va uita experienţa din penitenciar. În general prefer să nu condamn un om în locul justiţiei. Îmi rezerv, însă, dreptul de a-mi spune părerea despre omul respectiv dacă l-am cunoscut personal. Pe Gheorghiţă l-am cunoscut personal cu mulţi ani în urmă, când am mers în calitate de reporter la DSV. S-a purtat execrabil, refuzând să stea de vorbă cu mine pe motiv că urăşte ziariştii. A folosit un limbaj suburban, povestindu-mi (răcnind!), în timp ce mă împingea spre ieşire, că un reporter de la Pro TV - „o blondă nenorocită, o...” - l-a filmat într-o postură neplăcută. Blonda în cauză era sora mea şi eu ştiam povestea. O ameninţase şi în redacţie, pronunţând nume grele care o puteau „termina”. Pe Gianina a „terminat-o” anul acesta un nenorocit de cancer, după 13 ani de presă. Sper doar ca Gheorghiţă să iasă din închisoare alt om, să înveţe să-i respecte pe cei din jur şi, de ce nu, pe sine însuşi. ... 2009 - Avea loc primul tur al alegerilor prezidenţiale. Dintre cei 523.090 de gălăţeni cu drept de vot din judeţ s-au prezentat la urne în secţiile la care erau arondaţi 247.823, acestora adăugându-li-se alţi 15.934 de votanţi în secţiile speciale. 664 au votat după ce au solicitat urna specială. Au fost anulate 6.978 de voturi, reprezentând 2,5% din totalul celor exprimate la nivelul judeţului. Mircea Geoană, situat pe primul loc, a fost votat de 97.677 de cetăţeni, cumulând 35,90% din preferinţe. Traian Băsescu a ocupat locul secund în opţiunile gălăţenilor şi a fost votat de 84.251 de cetăţeni, ceea ce reprezintă 30,96%. Liberalul Crin Antonescu a ocupat cel de-al treilea loc pe podiumul electoral local, obţinând 52.807 de voturi, în proporţie de 19,40% dintre sufragii. Corneliu Vadim Tudor, clasat pe locul cinci, a cumulat 15.249 de voturi (5,6%). Sorin Oprescu s-a situat pe locul şase, cu 11.204 voturi (4,11%). Pe locul şapte s-a situat George Becali, cu 5.651 de voturi (2,07%). Remus-Florinel Cernea a ocupat locul opt, cumulând 1.534 de voturi (0,56%). Pe locul nouă s-a clasat Gheorghe Eduard Manole, care a fost votat de 1.172 de alegători (0,43%). Locul zece a revenit lui Constantin Rotaru votat de 990 de gălăţeni (0,36%). Au urmat Ovidiu Cristian Iane, cu 644 de voturi (0,23%) şi Constantin Ninel Potârcă preferat de 453 de electori (0,16%). Odată cu alegerile pentru preşedinte s-a desfăşurat şi referendumul pentru Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. Referendumul a atras 264.421 de electori din întregul judeţ. Dintre aceştia s-au pronunţat pentru Parlament unicameral 219.106 persoane şi au fost împotrivă 26.480. Şi reducerea numărului parlamentarilor a fost agreată de către electoratul gălăţean, pronunţându-se pentru 190.704, fiind împotrivă 52.692 de alegători. Acum, după doi ani, încă se mai discută de reducerea numărului camerelor la Parlament şi a numărului de parlamentari, deşi, după cum s-a văzut, voinţa populară a fost clară. ... 2010 - Arhitectul şef Florentina Iugan - care a coordonat timp de un an activitatea de arhitectură şi urbanism din primăria Galaţi - demisiona din funcţie şi se zvonea că aceasta ar fi fost deranjată de anumite intervenţii care nu prea erau conforme cu legea. În momentul numirii sale în funcţia de arhitect şef, ca urmare a câştigării concursului susţinut pentru ocuparea acestei funcţii, Florentina Iugan a susţinut o conferinţă de presă în care a precizat că va respecta litera legii şi că nu va face vreun compromis din acest punct de vedere, prezentându-şi în acelaşi timp şi planurile pe care le avea vizavi de cum ar trebui să arate Galaţiul din punct de vedere arhitectural. Nici acum nu s-a aflat de ce a demisionat. Măcar nu a ajuns să aibă dosar penal, ca alţi doi angajaţi ai Primăriei care au ocupat aceeaşi funcţie... - Se organiza concursul pentru funcţia de manager al Spitalului de Urgenţă. Unul dintre cei doi candidaţi, dr. Marin Crăciun, care la acea vreme era managerul spitalului, s-a retras din concurs, motivând că ar exista temerea ca şeful comisiei de examinare, prof.dr. Aurel Nechita, cel care l-a dat afară de la conducerea Ambulanţei acum mulţi ani, să nu fie imparţial. A rămas în cursă doar dr. Călina Lazarovici, care a şi ocupat postul, pe care se află şi în acest moment. - Artiştii de la teatrul Muzical îşi cereau în genunchi „eliberarea” de sub tirania directorului Florin Melinte, în cadrul şedinţei Consiliului Local. Deşi situaţia de la Teatrul Muzical era arhicunoscută de ani de zile, din cauza numeroaselor scandaluri ce îl implicau pe managerul Melinte, consilierii l-au menţinut pe post, iar la protestul de care vorbim au reacţionat întorcându-se cu spatele la artiştii îngenunchiaţi. Unul dintre artişti a citit în şedinţa publică numeroasele măsuri ale directorului ce au ştirbit demnitatea artiştilor prin încălcarea drepturilor lor. Printre acestea se aflau obligarea artiştilor să fumeze în adevărate „cuşti”, accesul în instituţie similar uneia militarizate, ca şi accesul la biroul managerului doar prin declanşarea unui sistem prevăzut cu amprentă digitală, care, evident, nu era disponibil decât unora dintre angajaţii teatrului. „Ne adresăm domniilor voastre, un grup de 40 de artişti din Teatrul Muzical Nae Leonard, solişti, corişti, balerini, instrumentişti, actori, personal tehnic, cu speranţa că măcar în al doisprezecelea ceas mai putem salva ceva dintr-o instituţie de cultură cu tradiţie adusă în pragul distrugerii de către managerul acesteia, Florin Melinte. (...) Vă rugăm, domnule primar şi domnilor consilieri, să ne salvaţi de teroarea instaurată în Teatrul Muzical de către această forţă malefică numită Florin Melinte. Ne întrebăm dacă vom mai apuca acea zi în care în Teatrul Muzical artiştii să fie artişti iar spectacolele să fie prezentate cu zâmbetul pe buze şi nu cu false grimase, ca până acum”, se arăta în scrisoarea deschisă semnată de cei 40 de angajaţi ai Teatrului Muzical. Consilierul PDL Mihai Alin a făcut trimitere la date ce au rezultat în urma unor controale realizate de o comisie a CL care a analizat activitatea managementului de la Muzical şi a sesizărilor ce reclamau diferite nereguli şi a subliniat ideea că, „dincolo de ceea ce susţin domnii”, trebuie să se ţină cont de rezultatele controalelor, care indică faptul că „se pierd bani” din cauza lui Florin Melinte. În consecinţă, a propus demiterea lui Florin Melinte (susţinută de întregul grup PDL), aplaudată de auditoriul sălii de şedinţă. Consilierul PDL a propus anularea din bugetul pentru anul 2011 a sumelor alocate Muzicalului şi recuperarea prejudiciilor aduse de Florin Melinte. Primarul Nicolae a avut din nou o poziţie protectivă faţă de Melinte iar intervenţia sa a fost dezaprobată de grupul artiştilor, care i-au reproşat primarului că nu a venit niciodată, în toţi aceşti ani, să îi asculte şi pe ei. După aproape un an avea să spargă buba viceprimarul Ciumacenco, poate şi pentru faptul că a văzut cu proprii ochi că angajaţii Muzicalului aveau dreptate. Primarul i-a stat alături viceprimarului şi Melinte a fost nevoit să demisioneze. Cu toate acestea, scandalul tot nu a încetat, pentru că Melinte se dovedeşte greu de înlăturat. La adăpostul unui concediu medical, acesta încă mai intră în teatru şi stârneşte zâzanie. - Florin Pâslaru anunţa că susţine înfiinţarea unui consulat mexican în Galaţi, întrucât acest lucru ar face urbea noastră una mai intens vizitată decât în prezent. Deputatul PSD a precizat că a iniţiat discuţia pe această temă la întâlnirea cu ambasadoarea Mexicului, Cristina de la Garza, şi a delegaţiei mexicane ce vizita România, Pâslaru conducând delegaţia română. Ambasadoarea amintise intenţia de a înfiinţa un consulat în estul României, mai exact la Iaşi, însă Pâslaru a pledat pentru alegerea Galaţiului. Nu ştiu cu ce s-a ales deputatul Pâslaru din întrevederea cu delegaţia mexicană, dar Galaţiul nu s-a ales cu nimic. Dar mai miră pe cineva faptul că aleşii noştri sunt „doctori” în arta disimulării şi cea a manipulării? Câte conferinţe de presă sau luări de cuvânt ale politicienilor noştri nu au fost „pline” de nimic sau de lăudăroşenii ieftine? Câte dintre promisiunile făcute nu au rămas doar vorbe în vânt? Dar eu mai pun o întrebare: câţi dintre cei care ne-au luat de proşti au fost realeşi? Nu-i aşa că prea mulţi? In Memoriam Declaraţia săptămânii „Ne adresăm domniilor voastre, un grup de 40 de artişti din Teatrul Muzical Nae Leonard, solişti, corişti, balerini, instrumentişti, actori, personal tehnic, cu speranţa că măcar în al doisprezecelea ceas mai putem salva ceva dintr-o instituţie de cultură cu tradiţie adusă în pragul distrugerii de către managerul acesteia, Florin Melinte. (...) Vă rugăm, domnule primar şi domnilor consilieri, să ne salvaţi de teroarea instaurată în Teatrul Muzical de către această forţă malefică numită Florin Melinte. Ne întrebăm dacă vom mai apuca acea zi în care în  Teatrul Muzical artiştii să fie artişti iar spectacolele să fie prezentate cu zâmbetul pe buze şi nu cu false grimase, ca până acum” Acesta este doar un fragment din conţinutul scrisorii deschise semnată de 40 de angajaţi ai Teatrului Muzical şi citită în genunchi în faţa plenului Consiliului Local Galaţi în noiembrie 2010.
Luni, 05 Decembrie 2011 02:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebarea devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile. Ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am răsfoit arhivele şi am constatat că numele unora n-au mai apărut în presă de când i-am votat, acum trei ani. Dar au apărut acum patru ani, acum cinci ani, când se pregăteau să ne cerşească votul. Şi am mai constatat ceva: cei care cerşesc voturi provin din anumite cercuri, unde şi-au făcut imagine înainte. Acesta este motivul pentru care am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. Acest exerciţiu de sinceritate nu este al meu sau al oamenilor politici care ne „abureau” cu cu promisiunile sau cu realizările lor, ci al realităţii însăşi. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor. Analiza mea a început în septembrie 2011. În fiecare zi de luni puteţi vedea în paginile ziarului o radiografie a săptămânii anterioare corespunzătoare anilor 2006-2010, aşa cum a fost ea redată în mass media la vremea respectivă. Astăzi, 5 decembrie 2011, voi analiza perioada 28 noiembrie - 4 decembrie, din 2006 până în 2010. Mirella AUR Se întâmpla în perioada 28 noiembrie - 4 decembrie 2006... - Spuneam săptămâna trecută că secretarul de stat Mircea Toader solicitase AVAS să publice contractul de privatizare a Combinatului de la Galaţi. În câteva zile a primit şi răspunsul oficial: tot ce a fost pentru publicare a apărut în Ordonanţa nr. 119 din 2001. “Presa trebuie să ceară dosarul privatizării şi tot presa va fi cea care va stabili dacă sunt în contract prevederi care afectează comunitatea noastră. Fac această solicitare în calitate de simplu cetăţean. În ceea ce priveşte funcţia mea de secretar de stat pe probleme ale administraţiei publice, lucrurile sunt clare”, a declarat Toader. Acesta a mai spus şi că acest contract nu a apărut pe lista de desecretizări pentru că România nu se confrunta cu o criză a oţelului, aşa cum se confrunta domeniul energetic la acea vreme. Să înţelegem că, dacă urmează o criză a oţelului, se poate cere desecretizarea? E bine de ştiut... - Mircea Nicu Toader prezenta situaţia rezultată în urma depunerii de către primari a declaraţiilor de apartenenţă politică. PSD avea 1.252 de primari, reprezentând 40% din total, PD avea 790 de primari, 26%, PNL - 647 primari, 21%, UDMR - 195 de primari, 6%, iar alte partide - 208 primari, reprezentând 7%. La capitolul “alte partide” intra PNG - 12 primari, PNÞCD - 12, edili independenţi erau 103 iar PC avea 81 de primari. În ceea ce priveşte judeţul nostru, PSD se afla pe primul loc - 23 de primari, PD avea 17, 12 edili de comune erau de la PNL, PC avea doar 9 primari, în judeţ existând şi un edil independent. - Deputatul democrat Iulian Bârsan anunţa că s-a autosuspendat din funcţia de vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene PD Galaţi deoarece s-a înscris în cursa pentru ocuparea funcţiei de rector al Universităţii “Dunărea de Jos”, iar calitatea de candidat era incompatibilă cu orice funcţie de conducere dintr-un partid politic. Autosuspendarea era valabilă pe perioada alegerilor, urmând ca, în cazul în care ar fi câştigat, să îşi dea demisia din funcţia de la PD. Iulian Bârsan îl avea drept contracandidat pe Viorel Mânzu, care a şi câştigat iar acum este încă în funcţie. Între timp Bârsan a dispărut şi de pe scena politică. ... 2007 - Constantin Dumitriu renunţa în mod oficial la fotoliul de viceprimar, în urma alegerii sale ca europarlamentar pe listele PD. - Se demarau lucrările la blocul G4, blocul groazei din Micro 19 fiind predat constructorului pentru executarea lucrărilor, după ani de zile în care a reprezentat un pericol public pentru locatari şi pentru vecinii de cartier. Primarul Galaţiului estima că lucrările de consolidare vor costa în jur de 7-8 miliarde de lei vechi, sprijinul financiar al Executivului fiind nesemnificativ. - Primarul Dumitru Nicolae se plângea că “Dimitrie Cantemir”, cartierul dintre Galaţi şi Brăila, i-a adus două probleme care îi dau bătăi de cap şi care puteau avea consecinţe neplăcute: "Cei de la Fincogero, care doreau să facă aeroport între Galaţi şi Brăila, ne-au anunţat că ne vor da în judecată şi pe noi şi pe Consiliul Judeţului Brăila, pentru faptul că s-a reziliat contractul încheiat cu firma lor pentru realizarea acestui proiect. Firma italiană a afirmat că va cere daune în valoare de 10 milioane de euro". Nicolae era însă convins că municipalitatea nu va avea probleme. "O altă problemă este legată de faptul că cei de la Carrefour ne ameninţă şi ei cu judecata deoarece autorităţile brăilene îi plimbă şi refuză să le dea hârtiile necesare pentru construirea mall-ului", a mai declarat Dumitru Nicolae. - Se făceau publice rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare. PSD a obţinut un scor extrem de bun în localităţile din mediul rural, 33,3%. Galaţiul şi Tecuciul, în schimb, au votat clar pentru PD. În schimb, în oraşul Târgu-Bujor locuitorii au votat PSD în proporţie de 48,77%. Cea mai interesantă distribuţie a voturilor s-a consemnat în oraşul Bereşti, unde PC şi-a asigurat victoria cu 39,67% din voturile valabil exprimate, PD şi PSD obţinând 19,73%, respectiv 19,22%. Şi totuşi cel mai important lucru la acele alegeri a fost faptul că PD a reuşit să detroneze PSD la nivelul municipiului Galaţi, iar acest lucru i se datorează, orice ar spune cârcotaşii, lui Constantin Dumitriu. Şi-a meritat mandatul în Parlamentul European, chiar dacă a fost un mandat scurt, doar până în 2009. - Deputatul conservator Bogdan Ciucă se arăta destul de contrariat de faptul că la ultimul scrutin foarte multe persoane au votat pe liste suplimentare, deşi prezenţa la vot a fost destul de scăzută: "Nu avem date care să ne dea posibilitatea să spunem că au fost fraudate aceste alegeri. În acelaşi timp, readuc în discuţie problema acestor liste suplimentare. Într-un judeţ cum este Galaţiul, la un număr redus al electorilor prezenţi la urne, listele suplimentare includ peste 16.000 de locuitori. Nu numai la Galaţi am întâlnit această problemă, în fiecare localitate în parte se poate constata că sunt foarte multe persoane înscrise pe listele suplimentare. Prezenţa unui număr atât de mare pe aceste liste cu persoane care au votat nu face decât, cel puţin, să stârnească suspiciuni cu privire la manipularea acestor liste şi manipularea votului sau fraudă electorală. (...) Nu vreau să fac comentarii, dar există o suspiciune legată de aceste liste electorale, care sunt doldora de persoane şi de semnături aproape într-un mod nejustificat ca 10% dintre cei ce se prezintă la vot să fie pe liste suplimentare. Poate ar fi o formulă bună să găsim pe viitor posibilitatea eliminării listelor suplimentare pentru a îndepărta orice suspiciune. Este o temă la care eu personal mă gândesc şi poate găsim pentru acele cazuri absolut speciale o procedură să-i dăm posibilitatea omului să voteze, dar în condiţii foarte stricte". - După ce preşedintele PC, Dan Voiculescu, a anunţat că nu va mai candida la şefia partidului la următoarele alegeri, au început să apară tot felul de zvonuri cu privire la viitorii candidaţi la acest post. Purtătorul de cuvânt al PC, Bogdan Ciucă, care a intrat în vizorul opiniei publice ca posibil candidat pentru şefia partidului, preciza foarte clar că nu cochetează sub nicio formă cu ideea de a candida la şefia partidului. - În plină desfăşurare a Sărbătorilor Galaţiului, printre muzică, mici, vin fiert şi cetăţeni ieşiţi la plimbare, o serie de membri PLD, împreună cu preşedintele Organizaţiei Judeţene, Marius Necula, protestatau în apropierea Casei de Cultură a Sindicatelor împotriva modului de organizare a Zilelor Oraşului. "Este o formă de protest împotriva modului dezastruos prin care o administraţie locală, o primărie coruptă şi incompetentă, îşi bate încă o dată joc de cetăţeni. Iată cum întregul Galaţi s-a transformat în bâlci şi zilele Galaţiului, care ar fi trebuit să reprezinte un moment de sărbătoare, reprezintă doar un moment penibil", declara Necula. - Constantin Telegan, pe atunci preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PNÞCD, era ocupat cu analiza scenei politice gălăţene. Deşi mai era o jumătate de an până la alegerile locale, Telegan era preocupat de şansele posibililor candidaţi la postul de edil al oraşului. Primul de pe lista celor analizaţi a fost liderul PLD, Marius Necula, care, după părerea sa, ar fi fost potrivit pentru postul de primar, numai că nu prea are cum să-l ocupe: "Marius Necula este un om care, la prima analiză, este foarte bun, tânăr, este cam ceea ce-şi doreşte Galaţiul, dar nu ştiu cum se va realiza acest lucru, ţinând cont de faptul că naşul său este la Partidul Alternativa Ecologistă (e vorba Ilie Plătică Vidovici), iar cumătrul lui este în PSD (Dan Nica). Şi mai are şi o altă problemă: PLD este aliat cu PD, de unde vrea să candideze şi Andrei Lişinschi". Telegan spunea totodată despre candidatul Alternativei Ecologiste (la acea vreme), Marius Stan, că are o singură prioritate - propria lui afacere, echipa de fotbal Oţelul Galaţi - fiind de părere că acesta ar fi şi un "primar navetist", deoarece nu locuieşte în Galaţi. În ceea ce-i priveşte pe „veteranii” în lupta pentru Primărie - Eugen Durbacă şi Dumitru Nicolae - Telegan spunea acum patru ani: „Durbacă are cel mai slab scor electoral scos vreodată şi, dacă ne gândim că acesta este cel mai bun scor al PC, nu are şanse. (...) Dumitru Nicolae are şansa de a face parte din PSD, care are un bazin electoral destul de mare. Însă încă nu se ştie, deocamdată, dacă PSD îl va desemna ca şi candidat”. ... 2008 - Primarul Dumitru Nicolae spunea că, deşi nu prea este de acord cu imaginea Talciocului şi nici cu ideea ca acesta să fiinţeze în oraş, este de acord cu extinderea acestuia, pentru că este nevoie. Totuşi, edilul şef nu excludea ideea ca, în momentul în care va fi posibil, Talciocul să fie mutat în afara oraşului: „Este o greşeală că Talciocul nu s-a făcut în afara oraşului, dar, din păcate, acum nu prea avem unde să facem altul. (...) Extinsul este o etapă, mutatul este programat pentru viitor. Oricum, este o ţigănie!”. - Edilul şef se declara bucuros de direcţia în care se îndreaptă lucrările pe ISPA gunoi: „Vreau să vă spun că am scăpat de focul de la groapa de gunoi imediat cum am evacuat familiile de acolo, care stăteau cu căţel, cu purcel... În continuare mergem să terminăm tot ce este legat de groapa de gunoi şi cel mai importat este să termin sortarea gunoiului. Eu îmi pun mari speranţe. Vreau, în acest mandat, ca atât tratarea apelor menajere cât şi a gunoaielor să fie făcută aşa cum este în toată lumea. Vreau să văd groapa de gunoi închisă, conductele de colectare a gazelor puse în funcţiune şi vreau să văd noua groapă cu drenajul apelor şi aşa mai departe şi cu tratarea lor, cum este în toată lumea. Şi o să fie bine până la urmă. Şi o să-mi pun poza pe groapa de gunoi”. - Persoana al cărei nume a fost cel mai vehiculat privind ocuparea postului de director executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi, Alexandru Sântion, promova examenul susţinut la Ministerul Agriculturii, care i-a permis să se instaleze în funcţie. Alexandru Sântion, care era cunoscut ca administrator al fermei piscicole Şovârca, ar fi trebuit să preia funcţia încă din vara lui 2008, după demisia lui Petre Grigore, însă a picat examenul. Funcţia de director executiv interimar a fost exercitată între timp de directorul adjunct, Profira Onode. - Ultima şedinţă ordinară a Consiliului Judeţului din 2008 a fost una extrem de „ordinară”. Deşi au fost foarte puţine puncte pe ordinea de zi şi se preconiza ca şedinţa să se finalizeze cât mai repede, orgoliile politice au ieşit rapid la iveală. Punctele şase şi şapte de pe ordinea de zi, privind desemnarea reprezentantului CJ în Consiliul de Administraţie al Casei de Asigurări de Sănătate, respectiv desemnarea reprezentanţilor CJ în cadrul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, au fost lăsate înadins la final pentru că desemnarea reprezentanţilor necesită votul consilierilor. Acela a fost şi momentul în care consilierii PDL au anunţat că nu vor vota, ba chiar nici nu vor ridica buletinele de vot şi vor ataca deciziile în contencios. Şi asta pentru că, după părerea lor, nu a fost respectat algoritmul politic din cadrul CJ. Cu toate acestea, a fost nevoie de jumătate plus unu din numărul consilierilor judeţeni prezenţi la şedinţă pentru ca votul să se consume şi cele două instituţii să „câştige” reprezentanţi CJ. Dacă în CA-ul Casei de Asigurări de Sănătate a fost ales social-democratul Simion Ştefan, la ATOP au fost mai multe propuneri şi, implicit, mai mulţi „câştigători”: Cătălin Paraschiv, Petrică Munteanu, Vasile Neagu, Avram Trandafir, Dorin Otrocol şi Alexandru Teodorescu, consilieri ai PNL, PC şi PSD. Ceea ce a fost interesant, însă, a fost faptul că Marius Necula, consilierul judeţean PDL, a încălcat decizia colegilor de a nu vota la cele două puncte menţionate mai sus şi, debordând de veselie, s-a postat în dreptul urnei de vot, a completat buletinul de vot chiar în văzul celorlalţi consilieri (fără a mai merge în cealaltă cameră, votul fiind, de altfel, secret). Una peste alta, Marius Necula a ignorat decizia de grup a PD-L şi a votat. - Se făceau publice rezultatele alegerilor parlamentare, primele prin vot uninominal. Social-democraţii au fost creditaţi cu 46,55% din voturile electoratului gălăţean, în timp ce PD-L a obţinut doar 27,99% iar liberalii un scor de 15,79%. Doar patru candidaţi au întrunit peste 50% dintre voturi, fiind vorba despre Viorel Ştefan (53,56%), Dan Nica (66,74%), Bogdan Ciucă (55,92%) şi Gheorghe Saghian (61,90%). Restul posturilor de senatori şi deputaţi urmau să fie împărţite după finalizarea procesului de redistribuire a voturilor, în funcţie de procentul obţinut de fiecare partid în parte. Scrutinul a fost caracterizat printr-un pronunţat absenteism la urne, dintre cei 527.609 gălăţeni cu drept de vot prezentându-se doar 198.888 de persoane. În final, doar 188.000 de voturi au fost valabil exprimate la Senat şi Camera Deputaţilor, în timp ce peste 6.000 de buletine au fost anulate. De remarcat că Victor Paul Dobre (PNL), Mircea Toader (PD-L), Cornel Hamza (PSD), Lucreţia Roşca (PSD), Aurel Nechita (PSD), Laurenţiu Chirvăsuţă (PSD), Nicolae Bacalbaşa (PSD) şi Viorel Mânzu (PSD) au obţinut peste 40% din sufragii, dar chiar şi aşa unii dintre ei nu au putut să obţină un mandat de deputat sau senator. De consemnat este şi rezultatul PRM, care a obţinut doar 3,39% dintre voturi. Conform algoritmului stabilit de sistemul de vot uninominal, cei mai mulţi parlamentari vor reveni alianţei PSD+PC (5 deputaţi şi 2 senatori), urmaţi de PD-L (3 deputaţi şi un senator) şi PNL (un deputat şi un senator). În prima etapă şi-au obţinut mandatele social-democraţii Gheorghe Saghian (la Senat), Dan Nica, Viorel Ştefan şi Bogdan Ciucă (la Camera Deputaţilor). În etapa a doua, redistribuirea voturilor i-a adus în postura de câştigători pe Laurenţiu Chirvăsuţă (PSD+PC), Marius Necula (PD-L) şi Paul Ichim (PNL) pentru Senat, în timp ce în Camera Deputaţilor au intrat Mircea Toader (PD-L), Florin Pâslaru (PSD+PC), Lucreţia Roşca (PSD+PC), Victor Paul Dobre (PNL), Mihail Boldea (PD-L) şi Carmen Axenie (PD-L). De departe, cea mai răsunătoare înfrângere a suferit-o Paul Păcuraru, care a ocupat doar locul trei în Colegiul 1 pentru Senat, cu doar 27% din voturi. Acelaşi lucru se poate spune şi despre Carol Dina, acesta obţinând puţin peste 3% din sufragii în Colegiul 3 pentru Senat. Un rezultat surprinzător s-a înregistrat şi în cazul lui Aurel Nechita, care nu a reuşit să intre în Parlament, deşi a câştigat alegerile în Colegiul 9 cu aproape 45% din sufragii. El s-a arătat extrem de nemulţumit de scorul obţinut, acesta fiind şi motivul pentru care a formulat o contestaţie la Biroul Electoral Central. ... 2009 - În plină campanie pentru alegerile prezidenţiale, Dan Voiculescu descindea la Galaţi, la organizaţia PC cea mai puternică în plan naţional. Chiar dacă iniţial se arătase neinteresat de campanie, acesta a declarat că preşedinţia era deja „adjudecată” în favoarea lui Mircea Geoană. Voiculescu a declarat că a „devenit imun” la acuzaţiile lui Traian Băsescu şi în acelaşi timp „foarte tolerant” faţă de acesta, deoarece „(...) el are o problemă patologică şi în general e bine ca faţă de oamenii cu probleme să fim înţelegători”. Amintindu-i-se că a sprijinit PSD-ul în campanii anterioare, dar nu a primit cine ştie ce aprecieri ulterioare (ministere ori alte poziţii importante, în guvernul Boc), Voiculescu a precizat că nu şi-a făcut planuri pentru viitorul apropiat, însă la alegerile locale din 2012 conservatorii vor candida pe cont propriu, deoarece „la Galaţi vom fi pe primul loc. La nivel naţional vom fi un partid de peste 10%”. - Se petrecea evenimentul major al lumii politice: apariţia publică a liderilor locali PNL şi PSD proaspăt aliaţi. Înţelegerea parafată la nivel naţional rezona în plan local, unde efectivele de partid galbene şi roşii urmau să lucreze în aceeaşi tabără pentru câştigarea prezidenţialelor de către candidatul rămas în cursă din partea celor două formaţiuni politice, Mircea Geoană. Cele două partide şi-au mai testat capacitatea de a colabora în timpul guvernării Tăriceanu II, perioadă în care liberalii au putut rezista la guvernare datorită sprijinului social-democrat. Dacă în timpul cabinetului Tăriceanu înţelegerea s-a făcut „pe sub masă”, deşi toată lumea ştia de ea, de această dată liberalii şi social-democraţii şi-au adus la lumină legătura politică. În urbea noastră, Victor Paul Dobre l-a invitat pe Dan Nica la sediul PNL, unde cei doi au declarat că-şi vor uni forţele pentru a câştiga prezidenţialele din 6 decembrie 2009. Cei doi lideri locali l-au criticat pe preşedintele în exerciţiu pentru lovirea unui copil la mitingul de la Ploieşti, desfăşurat în campania prezidenţialelor din 2004, iar Nica le-a cerut poliţiştilor să îi înşface pe fraudatorii alegerilor, care să fie luaţi de la faţa locului purtând cătuşe la mâini. Concomitent i-a avertizat pe aceştia că fraudarea alegerilor îi va duce în spatele gratiilor. Prin oraş puteau fi văzute panourile electorale în care se aflau Mircea Geoană şi Crin Antonescu, împreună. ... 2010 - Circ şi scandal marca Oglinda TV într-un „Senzaţional” penibil. Astfel şi-a făcut apariţia Dan Diaconescu în urbea noastră, în ultima zi a lunii noiembrie din 2010. Liderul PP (adică PP-DD de acum, pentru că PP nu a existat cu adevărat niciodată) s-a lăsat aşteptat de o mână de oameni care, pe măsură ce timpul trecea, se mai înmulţeau. Circa o sută de gălăţeni săraci, genul electoratului becalian, s-au adunat în faţa sediului Partidului Poporului. „Ce ne dă Domnul Diaconescu dacă vine?”, se întrebau amărâţii obişnuiţi ca la întâlnirile cu Becali să primească un pumn de bănuţi pentru care să se calce în picioare. În frigul care se ascuţea mai tare printre pereţii clădirii şi curţii sediului decât pe străduţa îngustă, săracii s-au aşternut cuminţi şi hotărâţi la aşteptare. Unii au comparat aşteptarea lui Dan Diconescu cu un soi de eliberare, căci au mai aşteptat alţi 20 de ani. Diaconescu a catadicsit să îşi facă apariţia la vreo două ore după cea stabilită. Jurnaliştii gălăţeni şi corespondenţii naţionali nu se mai aflau însă pe străduţa din buricul târgului. Ce era totuşi atât de senzaţional? Faptul că în eterna şi fascinanta Românie orice individ îşi poate face partid? - Petre Alexe revenea în arena politică, de unde plecase doar la modul declarativ. Demisia din 4 noiembrie a decanului Facultăţii de Chimie stârnise valuri, deoarece acesta reclama situaţia din Consiliul Local, dar după nicio lună Petre Alexe a făcut publică decizia de a reveni asupra demisiei. Şi-a reluat funcţiile politice, printre care şi fotoliul de consilier local PDL: „Mie mi s-a părut că sunt acolo într-un joc inacceptabil, pentru că, în loc să luăm nişte decizii în cunoştinţă de cauză, erau în funcţie de interese. Am revenit cu ideea că pot ajuta totuşi partidul mai mult din interior”. - În speranţa că vor accede la putere, liberalii îşi făceau deja planuri de dezvoltare a Galaţiului. Victor Paul Dobre punea pe tapet proiectul „Marelui Galaţi”: un proiect mai vechi (din 2008) privind modificarea graniţelor oraşului şi dezvoltarea acestuia. Viziunea liberalilor porneşte de la unirea printr-un drum naţional a altor două drumuri (Galaţi-Tecuci şi Barieră-Oancea), precum şi apariţia unui nou drum de centură. Viziunea implică includerea unor localităţi limitrofe Galaţiului, care ar urma să îşi menţină administraţiile actuale, dar toate acestea împreună cu municipiul reşedinţă de judeţ ar urma să beneficieze de o centralizare administrativă care ar coordona reţelele de drumuri, apă-canal, gaze etc. Astfel ar fi creat şi un pol comercial, baze sportive etc. În proiect ar intra localităţile: Braniştea, Şendreni, Tuluceşti, Vânători şi Smârdan. Dobre a declarat: „Este un proiect la care noi ţinem. Îl vom supune atenţiei, dezbaterilor, pe care o viitoare administraţie liberală să îl realizeze. (...) Bineînţeles, există o condiţie sine qua non - Galaţiul să îşi schimbe orientarea politică, să fie una de dreapta, liberală”. Dobre nu excludea, însă, prin acest proiect, dezvoltarea celui metropolitan. - Reprezentanţi ai autorităţilor municipiilor Galaţi şi Brăila, jurnalişti, oameni de cultură din cadrul celor două comunităţi s-au reunit la Universitatea „Dunărea de Jos” pentru a încerca o primă discuţie care să genereze îngroparea securii războiului deja istoric dintre cele două comunităţi. Nu s-a fumat pipa păcii dar nici nu au izbucnit scânteile inerente altor întâlniri din trecut. Din dezbaterea îndelungată, printre multele cuvinte, a fost creionată şi o agendă clară viitoare. Din partea celor două comunităţi urma să se aleagă câte 3 persoane pentru a forma un comitet director al unei asociaţii care se va numi de principiu „Dunărea de Jos” în cadrul căreia se vor dezvolta câteva proiecte pe teritoriul celor 11 kilometri ce unesc dar şi dezbină cele două oraşe. Dan Lilion Gogoncea a punctat ideea promovării unor brand-uri comune, astfel încât proiectele dintre cele două oraşe să reprezinte magnetul financiar care să aducă prosperitatea şi dezvoltarea economică. Arhitectul Brăilei a punctat realizarea dezbaterii de care vorbim: „S-a ieşit din tranşeele războiului şi trendul este pozitiv”. Câtă apă va mai curge pe Dunăre până când vom vedea ramurii de măslin... este o chestiune ce ţine de cei ce ne conduc. - Mihai Capră, secretar de stat din cadrul MAI, cel care a coordonat în vara anului trecut lucrările de prevenire a inundării oraşului, sublinia necesitatea implicării autorităţilor locale în pregătirea privind capacitatea de a acţiona prompt, astfel încât să nu reedităm situaţia din vară: „Din 2006 am avut deja două maxime istorice, astfel încât trebuie să facem ceva pentru ca atunci când vine apa mare să nu mai alergăm cu sacii la Dunăre”. Capră susţinea soluţia panourilor mobile din aluminiu, care ar urma să fie montate cu suficient timp înainte de estimarea cotelor maxime, dar ameninţarea urbei noastre se va reduce şi ca urmare a altor măsuri aflate în derulare, printre care finalizarea şi punerea în funcţiune a hidrocentralei de la Cosmeşti, de pe Siret, dar şi a altor măsuri ce vor fi luate în cadrul strategiei Dunării, care va avea în vedere şi afluenţii. Declaraţia săptămânii „Vreau să vă spun că am scăpat de focul de la groapa de gunoi imediat cum am evacuat familiile de acolo, care stăteau cu căţel, cu purcel... În continuare mergem să terminăm tot ce este legat de groapa de gunoi şi cel mai importat este să termin sortarea gunoiului. Eu îmi pun mari speranţe. Vreau, în acest mandat, ca atât tratarea apelor menajere cât şi a gunoaielor să fie făcută aşa cum este în toată lumea. Vreau să văd groapa de gunoi închisă, conductele de colectare a gazelor puse în funcţiune şi vreau să văd noua groapă cu drenajul apelor şi aşa mai departe şi cu tratarea lor, cum este în toată lumea. Şi o să fie bine până la urmă. Şi o să-mi pun poza pe groapa de gunoi”. Declaraţia a fost făcută în 2008 de primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae, care se declara bucuros de direcţia în care se îndreaptă lucrările pe ISPA Gunoi.
Pagina 22 din 29