Mirella AUR

Mirella AUR

Luni, 12 Decembrie 2011 02:00

Dezrădăcinaţi, dar... liniştiţi

Săptămâna care s-a încheiat mi-a rezervat nenunărate surprize. Nu ştiu dacă totul se întâmplă pentru că se apropie sărbătorile şi pe mulţi i-a năpădit melancolia, dar aproape zilnic am fost contactată de prieteni vechi, de care nu mai auzisem de mult, fiind plecaţi prin alte colţuri ale lumii. Din start vreau să spun că nu sunt fan al mijloacelor electronice de socializare. În afara telefonului, a mail-ului şi a messenger-ului, fără de care nu aş putea să-mi desfăşor activitatea de zi cu zi, prefer să nu apelez la tehnică de ultimă generaţie pentru a discuta cu oamenii. Nu m-a prins microbul facebook. Slavă Domnului! Cunosc oameni care petrec ore în şir pe reţelele de socializare, curioşi să afle ce mai face unul sau altul şi să analizeze fotografii postate pe internet. Eu prefer oricând o discuţie face to face, să-l pot privi pe om în ochi, să-i pot citi bucuria sau tristeţea în infleziunile vocii... Dacă nu se poate, atunci... mai bine mai rar, dar cu mult dor. Asta nu înseamnă că nu recunosc utilitatea reţelelor de socializare. Spre exemplu, m-a căutat zilele trecute o prietenă plecată în Belgia. Am vorbit câte în lună şi în stele, dar aş fi vrut să văd cât de mult i-a crescut băiatul, aşa că am intrat pe facebook, pentru că e „prietenă” cu Monitorul, şi i-am văzut băiatul. Cum spuneam, zilele trecute m-au căutat mulţi „stranieri”. O altă prietenă, stabilită tot în Belgia, m-a sunat tot săptămâna trecută. O fostă colegă de serviciu, de pe vreme când munceam la roabă - la propriu! - şi în acelaşi timp foarte bună prietenă, care e de mulţi ani în Italia, m-a descoperit prin intermediul site-ului ziarului, după ce preţ de mai bine de un deceniu n-am mai ştiut nimic una de alta. O verişoară din Spania m-a căutat, de asemenea, tot zilele trecute, deşi nu mai vorbisem cu ea din vară, când fusese acasă. Ce mai... o avalanşă de telefoane şi mesaje, în doar câteva zile, de la gălăţeni plecaţi în lume... Cred că e vorba de dorul de casă, pe care îl simt de fiecare dată când vorbesc la telefon sau pe mess cu fiul meu, dar mai ales acum, când au mai rămas doar câteva zile până la sărbătorile de iarnă. Dacă îi ajută Dumnezeu, fiul meu va fi acasă de Crăciun, dar toţi cei cu care am mai vorbit spun că nu vor reveni prea curând în România... sau deloc. Ambele prietene din Belgia, spre exemplu, mi-au spus că „ar mânca pământ” şi tot nu s-ar mai întoarce. Dacă nu mai merge acolo, vor pleca oriunde, numai în România nu. Asta în ciuda faptului că au lăsat aici case, părinţi, prieteni, lucruri şi locuri dragi... Le e dor de câte cineva sau de ceva, dar nu pot renunţa la... linişte. Nu au spus „bogăţie”, nu au spus „fericire”, ci „linişte”. Le-am ischitit şi eu... nu pentru că sunt curioasă, ci pentru că şi pe mine mă bate gândul să plec şi aştept acel „ceva” care să-mi dea impulsul final, doza de curaj care îmi lipseşte deocamdată. Ei bine, liniştea îmi lipseşte şi mie...
Luni, 12 Decembrie 2011 02:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebarea devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile. Ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am răsfoit arhivele şi am constatat că numele unora n-au mai apărut în presă de când i-am votat, acum trei ani. Dar au apărut acum patru ani, acum cinci ani, când se pregăteau să ne cerşească votul. Şi am mai constatat ceva: cei care cerşesc voturi provin din anumite cercuri, unde şi-au făcut imagine înainte. Acesta este motivul pentru care am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. Acest exerciţiu de sinceritate nu este al meu sau al oamenilor politici care ne „abureau” cu cu promisiunile sau cu realizările lor, ci al realităţii însăşi. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor. Analiza mea a început în septembrie 2011. În fiecare zi de luni puteţi vedea în paginile ziarului o radiografie a săptămânii anterioare corespunzătoare anilor 2006-2010, aşa cum a fost ea redată în mass media la vremea respectivă. Astăzi, 12 decembrie 2011, voi analiza perioada 5-11 decembrie, din 2006 până în 2010. Se întâmpla în perioada 5-11 decembrie 2006... - Consilierii locali i-au făcut o surprinză neplăcută directorului general al societăţii Apă-Canal de la acea vreme, Ion Ştefan. În cadrul unei şedinţe deîndată, aleşii gălăţenilor au votat revocarea hotărârii prin care i se dădea dreptul societăţii furnizoare de apă potabilă de a accesa un credit de 10 milioane de lei pentru plata anumitor datorii. “S-a acţionat în acest fel pentru că actul normativ respectiv era ilegal de la bun început”, spunea consilierul local democrat Cosmin Păun, care a mai adăugat şi că vina pentru toată această nebunie nu aparţine aleşilor locali, ci angajaţilor Primăriei: “Vinovat pentru faptul că în CL s-a votat o hotărâre ilegală este directorul economic din Primărie. În raportul de specialitate anexat HCL, Direcţia Economică a spus că documentul este legal. Eu am crezut ce au spus un economist şi un jurist. Legea interzice însă ajutorul de stat pentru o societate care dorea să-şi plătească datoriile către bugetul de stat. HCL a fost întoarsă de la Prefectură pentru că cei de acolo au constatat că lucrurile nu sunt în regulă”. Două lucruri trebuie să vă fie foarte clare: consilierii nu sunt absolut niciodată vinovaţi de nimic, ei nu au nicio responsabilitate; funcţionarii Primăriei sunt nişte incompetenţi şi trebuie să stea drepţi în faţa consilierilor. Amin! - Viorel Mânzu devenea rector al Universităţii „Dunărea de Jos”, după ce l-a învins în alegeri pe contracandidatul său, Iulian Bârsan. „Voi fi cu ochii pe cei care încalcă legea. Voi fi atent la statele de plată şi la modul în care se fac promovările unor cadre didactice”, ne-a declarat la acea vreme rectorul ales Viorel Mânzu. No comment. ... 2007 - Venit pentru a verifica stadiul lucrărilor la ultimele blocuri începute în cartierul “Dimitrie Cantemir”, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Laszlo Borbely, explica faptul că autorităţile celor două judeţe vecine trebuie să colaboreze pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane Galaţi-Brăila. Primarul Dumitru Nicolae declarase că-i va prezenta ministrului Dezvoltării o propunere de modificare a legii zonelor metropolitane, care ar putea rezolva problemele existente pe această temă între autorităţile din Galaţi şi Brăila. “Propunerea de modificare a legii pe care am făcut-o a ţinut cont de modelul francez şi prevede ca autoritatea administrativă care are proprietatea terenului să fie cea care emite autorizaţii de construcţii, certificate de urbanism, buletine de identitate” spunea edilul şef. Laszlo Borbely l-a contrazis, însă, pe primarul Galaţiului, spunând că nu este absolut necesar ca Guvernul să emită o ordonanţă pe tema înfiinţării zonelor metropolitane pentru că există prevederi incluse în Legea nr. 215 a administraţiei publice locale, dând ca exemplu administraţiile din Braşov şi Târgu-Mureş, care au reuşit constituirea de poluri administrative de dezvoltare fără o lege specială. Mai mult, ministrul prezent în cartierul “Dimitrie Cantemir” a recomandat celor două administraţii, din Galaţi şi Brăila, să se înţeleagă şi să colaboreze în vederea dezvoltării Zonei Metropolitane. Reţineţi că se întâmpla în 2007. Anul 2008, an electoral, avea să aducă şi mai multe probleme între cele două administraţii vecine. Din acel moment, lucrurile s-au desfăşurat în ritm de melc. Nici vorbă de zonă metropolitană. 2012 va aduce iar alegeri, dacă nu cumva şi o regionalizare a ţării, aşa că eu una mi-aş lua gândul de la zona metropolitană. Mă rog, cine mai crede în Cartierul Cantemir, în construcţia de case pe loturi de teren date de Primăria Galaţi... Poate că aceste loturi chiar se vor da, dar autorizaţiile tot de la Brăila trebuie luate. - Fostului director al RAR, Dan Draghia, îi era desfăcut disciplinar contractul de muncă, din dispoziţia conducerii centrale a Registrului Auto Român. Dan Draghia a condus RAR, filiala Galaţi, până la data de 1 noiembrie 2007, când a fost concediat disciplinar, dar pregătirile pentru debarcarea sa din funcţie începuseră în urmă cu câteva luni. În luna septembrie 2007 acesta semnalase la “centru” problemele cu care se confrunta reprezentanţa de la Galaţi, pornind de la spaţiul impropriu unde îşi desfăşoară activitatea şi până la personalul redus. “Ca urmare a faptului că am adus la cunoştinţă aceste probleme, a fost trimisă la RAR Galaţi o echipă de control care mi-a spus că mă aflu pe lista celor care trebuie schimbaţi şi controlul este unul cu dedicaţie. La finalul controlului au fost semnalate o serie de probleme minore, de genul: lipsă pe rapoartele de verificare, lipsă ştampilă pe buletinul de gaze şi altele de acest gen. În data de 29 octombrie 2007 am fost iar invitat la RAR Bucureşti pentru o discuţie referitoare la rezultatele acestui control. Înainte ca eu să termin de scris nota explicativă referitor la rezultatele controlului, comisia disciplinară numită pentru cercetarea mea a întocmit procesul verbal în care se consemna că nu se ia în consideraţie nicio apărare formulată de mine”, declara Dan Draghia. Trebuie amintit că situaţii similare cu cea de la Galaţi s-au petrecut şi la Oradea, Botoşani, Călăraşi etc. Dan Draghia a acţionat în judecată RAR-ul pentru obligarea autorităţii centrale să-l reîncadreze în muncă. Într-o situaţie similară s-a aflat la acea vreme şi fostul şef al Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi, Nelu Caraghiulea, concediat, conform propriilor spuse, tot pe considerente politice. Preşedintele PD Galaţi, Mircea Nicu Toader, a declarat atunci că aceste demiteri sunt strict politice, urmând să le acorde sprijin politic celor care se găsesc într-o asemenea situaţie. Atât Caraghiulea cât şi Draghia au câştigat în instanţă procesele. Darghia, însă, nu a fost reîncadrat, deşi la acea vreme decizia era chiar în mâna lui Toader. Asta apropo de cuvântul politicienilor... Pe Caraghiulea nu l-am cunoscut nici personal nici profesional. Pe Draghia, însă, l-am întâlnit în două rânduri, când am mers la RAR pentru omologare şi ITP. Prima dată am rămas şocată să aflu, la finalul „consultului” acordat maşinii, că cel care se ocupase de ea era chiar şeful RAR. El nu ştia cine sunt eu. Am văzut un om agitat, care trecea de la o maşină la alta, mânjit pe mâini, apoi în birou, chemat la telefon, iar la final era la ghişeu. Nu ştiu cât de bun manager era, dar nu părea un papiţoi înfipt în fotoliu, ca mulţi dintre „unşii” politicului gălăţean. - Devenea certă ideea fuziunii dintre PLD şi PD, care nu i-a surprins pe şefii celorlalte formaţiuni politice de la nivel local, în schimb i-a cam luat pe nepregătite pe şefii celor două partide propuse pentru mare „uneală”. Mircea Nicu Toader, preşedintele PD, spunea: "Se ştia oarecum de o viitoare fuziune între cele două partide, mai ales că era necesară. Eu chiar mă gândeam că fuziunea va avea loc după alegerile locale din 2008". Pe de altă parte, preşedintele PLD nu era prea încântat: "Semnale existau, dar nu mă aşteptam ca anunţul să fie făcut acum. Părerea mea personală este că era mai bine să se facă o alianţă la început, în care fiecare formaţiune să fie delimitată. Noi chiar ne-am fi dorit să mergem singuri în alegerile locale". Purtătorul de cuvânt al PSD, Claudiu Brânzan, spunea că se aştepta la această fuziune, numai că s-a produs prea repede. "Fuziunea s-a produs în grabă, între două trenuri. (...) Despre astfel de viitoare alianţe sau fuziuni nu ştiu, dar, cel puţin din punctul de vedere al PSD, noi nu vom face nicio alianţă pentru viitoarele alegeri. Experienţele trecute ne-au determinat să decidem acest lucru". Victor Paul Dobre, preşedintele PNL, spunea că fuziunea dintre PLD şi PD nu reprezintă o surpriză decât pentru filialele locale ale acestora: "Cei care s-au desprins din PNL au avut în vedere din prima clipă această fuziune". Constantin Telegan, preşedinte al PNÞCD la acea vreme, spunea: "Eu ştiam despre asta. Nu ştiu ce se va întâmpla în Galaţi, pentru că, după cum se ştie, Marius Necula şi-a anunţat deja candidatura la Primăria Galaţi. Cred că, în acelaşi timp, Partidul Conservator se va vărsa în PNL, iar Partidul Noua Generaţie şi Partidul Iniţiativa Naţională vor fi înglobate în Partidul Alternativa Ecologistă, care sigur va fi condus de Cozmin Guşă". Cel care a ţinut să se abţină în privinţa acestui subiect a fost preşedintele Organizaţiei Judeţene a PC, Eugen Durbacă: "Eu nu am ce comenta privind această fuziune, nu este treaba mea. Eu doar le doresc succes!". Acum, privind în urmă, constat că Traian Băsescu a fost cel mai abil dintre politicieni. PDL, noua structură, a devenit partidul cu cea mai mare influenţă iar celelalte au fost nevoite să se replieze. PC nu s-a „vărsat” în PNL, ci a făcut alianţă cu PSD, în ciuda faptului că acesta din urmă nu avea de gând să facă nicio alianţă pentru umătoarele alegeri. Previziunile lui Telegan nu s-au adeverit, dar cam nicio socoteală din 2007 nu s-a mai potrivit în 2008. - Constantin Telegan, preşedintele PNÞCD, îşi propunea ca, odată cu momentul în care partidul va ajunge la putere, să schimbe şi data la care se aniversează Ziua naţională a României: "Nu suntem de acord cu Ziua naţională care se sărbătoreşte pe 1 Decembrie. Ziua naţională a României nu este 1 Decembrie, este 10 mai, atunci ne-am format pentru prima oară ca stat unitar, la 10 mai 1881. 1 Decembrie este ziua prin care s-a realizat Marea Unire, s-a unit Transilvania cu Regatul, dar noi ne-am format ca stat şi trebuie să sărbătorim ziua de 10 mai 1881 ca ziua înfiinţării statului român". Totodată Telegan spunea că vrea ca şi Zilele oraşului Galaţi să se celebreze la altă dată, în speţă 15 august, odată cu Ziua Marinei. PNÞCD nu a mai revenit la guvernare, Telegan nu a rămas în partid şi sărăbătorile sunt tot cele pe care le ştim. - Preşedintele PC, Eugen Durbacă, spunea că la nivel înalt nu s-au purtat niciun fel de discuţii pentru ca Partidul Conservator să facă o alianţă sau să fuzioneze cu PNL, dar, dacă acest lucru ar căpăta substanţă, este cu totul de acord cu ideea unei asemenea colaborări între cele două partide. La drept vorbind, PC o ţine tot într-o alianţă. Aş vrea să văd de ce sunt în stare conservatorii singuri. - Preşedintele PSD Galaţi, Dan Nica, se arăta mulţumit de decizia de scoatere de sub urmărire penală a preşedintelui de onoare al PSD, Ion Iliescu, în cazul Mineriadei din iunie 1990. Nu am a face comentarii, dar parcă nu trebuia să trec peste această declaraţie fără a o reaminti. - După ce preşedintele PNÞCD Galaţi, Constantin Telegan, a anunţat că una dintre cele trei persoane pe care ar fi dispus să le susţină în alegerile locale de anul viitor ar fi conservatorul Picu Apostol Roman, acesta din urmă a sărit ca ars: "Acest om (n.r. - Constantin Telegan) ar trebui să aibă o minimă decenţă şi o minimă bărbăţie, pentru că în viaţa mea nu am discutat cu el. Nu mă interesează niciun fel de funcţie de primar, nu am discutat niciodată cu acesta despre aşa ceva, mai ales că abia am auzit de el". Şi totuşi... omul nu a spus că ar fi discutat cu Picu Roman despre o eventuală candidatură, ci doar că l-ar susţine, adică îl apreciază. ... 2008 - După ce au trecut alegerile locale şi parlamentare, elanul aleşilor locali şi-a pierdut din intensitate. După cum se ştie, consilierii locali ori discută mult şi degeaba la şedinţe, ori trec peste proiecte la foc automat. Ei bine, la şedinţa din decembrie 2008, consilierii locali au votat 25 de proiecte la foc automat. Aleşii locali au terminat de votat, în mai puţin de 30 de minute, toate proiectele de hotărâri aflate pe ordinea de zi. Singurul care a încercat să mai prelungească puţin şedinţa forului deliberativ local a fost decanul de vârstă al consilierilor locali, Nicolae Rainea, care a cerut preşedintelui de şedinţă să întrebe dacă cineva vrea să facă discuţii pe marginea proiectelor de hotărâre propuse spre aprobare, după ce primele 10 proiecte fuseseră votate în mai puţin de 5 minute. Intervenţia lui Rainea a mai prelungit şedinţa doar cu 5 minute, după ce viceprimarul Nicuşor Ciumacenco a adăugat la formula ”cine este pentru, cine este împotrivă, cine se abţine?” şi expresia ”vrea cineva să facă discuţii?”. Repede-repede... că vin sărbătorile iar miză electorală nu este! ... 2009 - Trecea şi votul pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Ziua a fost încheiată, în toiul nopţii, cu sărbătorirea victoriei de către PSD, pentru ca în ziua următoare situaţia să se modifice complet. Social-democraţii au adormit fericiţi şi au fost treziţi cu brutalitate de cruda realitate: rezultatele oficiale îl dădeau căştigător pe adversarul lor. Constantin Dumitriu, preşedintele municipalei PDL, a serbat victoria naţională, anunţând concomitent victoria înregistrată în municipiul Galaţi, chiar dacă la nivel judeţean PSD a surclasat PDL. Acesta era de părere că democrat-liberalii vor forma un guvern alături de liberali, în ciuda declaraţiilor lui Crin Antonescu, deoarece parlamentarii liberali vor dori să vină la guvernare, că până la alegeri „au fost manevraţi din spate”, iar dacă Antonescu îşi va menţine poziţia va fi decapitat politic de către proprii colegi. Dumitriu a plusat: „Cu siguranţă va fi un guvern de dreapta şi atunci toate lucrurile vor intra în normal. (...) Sincer, cred că Antonescu nu va mai fi preşedintele PNL. După mine, cariera lui Crin Antonescu s-a cam încheiat”. O previziune mai mult decât greşită. Victor Paul Dobre, liderul liberalilor gălăţeni, a comentat declaraţiile lui Dumitriu într-o notă ironică: „Pot să fac şi eu un comentariu despre eschimoşi - că pot rezista şi la Tropice şi în zone îngheţate. Şi care e problema?!”. Social-democraţii, marii învinşi, nu au răspuns în niciun fel la comentariile făcute de Constantin Dumitriu. PD-L a încheiat seara din 7 decembrie privind artificiile care au luminat cerul, pe Faleză, la Elice. Reamintesc faptul că la scrutinul din 6 decembrie alegătorii din întreg judeţul i-au acordat lui Traian Băsescu doar 47,89% din voturi, dar acesta se poate lăuda cu o victorie clară în municipiul Galaţi, unde l-au votat 50,83% dintre cei care s-au prezentat la urne, deşi Galaţiul a fost întotdeauna un oraş „roşu”. Şi în 15 comune Băsescu a obţinut peste 50% din voturi. Cea mai covârşitoare victorie a candidatului Băsescu s-a înregistrat la Matca, unde nu mai puţin de 64,38% dintre săteni l-au votat pentru un nou mandat. Băsescu a fost preferat şi de localnicii din Barcea (60,94%), Ghidigeni (59,52%), Movileni (59,11%), Drăgăneşti (57,31%), Independenţa (56,92%), Corni (55,38%), Ceţeşti (55,12%), Lieşti (54,63%), Bălăşeşti (54,01%), Fundeni (52,87%), Braniştea (52,29%), Vânători (52,15%), Tuluceşti (51,94%) şi Piscu (50,96%). Cele două oraşe mici au înregistrat victorii pentru Geoană: la Bereşti, Geoană a obţinut nu mai puţin de 70,35% din voturi, în timp ce la Tg. Bujor candidatul PSD a strâns 65,77% din voturile valabil exprimate. De altfel, PSD a strâns în nu mai puţin de 5 localităţi mai mult de 70% din voturi. Este vorba, aşa cum spuneam, de oraşul Bereşti, dar şi de comunele Fârţăneşti (72,36%), Smulţi (71,84%), Brăhăşeşti (70,49%) şi Bereşti Meria (70,06%). ... 2010 - PSD şi PC se duelau pe diverse teme. Acela a fost de fapt începutul, pentru că acum, după un an, deja lucrurile sunt mai mult decât tulburi. Atunci, la judeţ, PC punea la grea încercare nervii preşedintelui CJ, prin contrele ex-preşedintelui CJ. Eugen Durbacă (PC) făcea pe moralistul arătând că nu e întocmai corectă povestea cu achiziţionarea unei clădiri pentru cei din compartimentul care se ocupă de atragerea fondurilor europene. Refrenul era legat de suma vehiculată ori de tot felul de alte detalii, chiar cu riscul pierderii fondurilor. Reamintesc faptul că funcţionarii CJ erau nevoiţi să părăsească birourile de la Blocul Cristal, unde prefectul urma să acorde locuinţe de serviciu pentru Armată, contra unei foste unităţi militare. Însă dovezile de „afecţiune” ale conservatorilor pentru social-democraţi nu se manifestau doar la judeţ, ci şi la municipiu. Acolo se cânta un alt refren – costului biletelor de transport public. Picu Roman îi căina din toţi rărunchii pe bieţii gălăţeni care vor plăti mai mult, deşi liberalii le spuneau, prin vocea lui Mihai Manoliu, că adevăratul substrat era subvenţia pe care o primeşte Transurb. Pe de altă parte, deputatul Florin Pâslaru ofta îndelung când era întrebat cum şi dacă mai funcţionează alianţa PSD+PC la Galaţi: „Şi eu mă întreb acest lucru...”. Este firesc să ne reamintim cele câteva răbufniri publice care arătau premisele unui divorţ dintre PSD şi PC aici, la malul Dunării. Amintim şi opoziţia privind achiziţionarea fostului hotel „Faleza” de către Primărie, cu scopul mutării sediului acolo, deşi Bogdan Ciucă nu ezita, la fiecare întrevedere cu presa, să îşi arate „regretul” pentru pierderea ”Falezei” pe post de sediu al Primăriei municipiului reşedinţă de judeţ, deşi tot PC s-a opus cel mai vehement. Să mai adăugăm aici şi opoziţia de la CJ privind schimbarea fostului director al Centrului Cultural, Răzvan Avram, finul lui Eugen Durbacă. Mizilicuri... Florin Pâslaru aprecia, în cazul scandalului privind costul biletului de transport, că Picu Roman încearcă să câştige capital politic: „Văd că anumiţi consilieri, şi mai ales Picu Roman, îşi face un capital de imagine”. În plin scandal legat de „Faleza”, deputatul conservator Bogdan Ciucă recunoştea că ambele partide se luptă pentru câştigarea electoratului gălăţean iar majoritatea obiectivelor care în 2008 au stat la baza constituirii Alianţei PSD+PC s-au cam epuizat. Deci s-a cam dat liber la „cafteală”. Ulterior, PC s-a aliat cu PNL şi noua structură s-a unit cu PSD, ducând la constituirea USL. Alte probleme, alte negocieri, alte scandaluri. Şi mai e un an până la alegeri, dacă e să ne luăm după PDL, care vrea comasarea alegerilor locale şi parlamentare şi susţinerea lor în toamna anului viitor. Declaraţia săptămânii „Voi fi cu ochii pe cei care încalcă legea. Voi fi atent la statele de plată şi la modul în care se fac promovările unor cadre didactice” Declaraţia a fost făcută în 2006 de Viorel Mânzu, care devenea rector al Universităţii „Dunărea de Jos”, după ce l-a învins în alegeri pe contracandidatul său, Iulian Bârsan.
Vineri, 16 Decembrie 2011 02:00

Zâmbeşte! Asta e lumea în care trăim!

Viaţa ne rezervă adesea surprize la care nu ne aşteptăm. Dacă mă gândesc bine... ne-am obişnuit să spunem asta adesea, deşi eu ştiu că e un pleonasm. Surpriza este ceva neaşteptat, deci... În fine, e bine ca din când în când să uităm să ne mai scremem pentru a fi mai catolici decât Papa. Mai bine ne-am strădui să fim mai buni, mai oneşti, mai deschişi, mai darnici... Cârcotaşi sunt cât lumea, nu avem a ne teme de dispariţia lor decât, poate, odată cu sfârşitul omenirii. În fine... ziceam de surprizele pe care ţi le rezervă viaţa. Da, din când în când soarta îţi rezervă ceva care să te facă să reanalizezi totul: pe tine, pe cei din jur, ţelurile tale, trăirile, angoasele, zbaterile... De obicei aceste surprize nu sunt plăcute. Poate pentru că noi ne-am obişnuit să sperăm mereu să ni se întâmple ceva bun. Atunci când ni se rezervă o surpriză plăcută, o luăm ca atare, dar ne bucurăm mai puţin, uităm să apreciem la justa valoare faptul că ni se întâmplă ceva bun. Dimpotrivă, atunci când ni se întâmplă să avem parte de o surpriză neplăcută, e chin şi jale, ni se pare că toată lumea e împotriva noastră, că Universul însuşi a ajuns să comploteze pentru a ne face nouă rău. Nu suntem obişnuiţi să privim atent înăuntrul nostru şi să vedem dacă nu cumva toate se întâmplă din vina noastră, pentru că undeva am greşit. De obicei dăm vina pe alţii, ba chiar pe Divinitate. Cel mai bun exemplu: viaţa Oanei Zăvoranu.
Nu am urmărit cu atenţie cazul cu vrăjitoarele care au împânzit ziarele şi ecranele televizoarelor. Am fost mult mai interesată de lucruri care ţin de mine, de cei dragi, de casă, de sărbătorile care stau să vină... Aşa că nu m-aş hazarda să-mi exprim o opinie vizavi de cazul în speţă. Nu ştiu cine are dreptate şi cred că tot ceea ce se spune, de o parte sau alta, conţine şi adevăr şi minciună. E vorba şi de făţărnicie şi interes... Ceea ce sunt convinsă că s-a întâmplat este faptul că Oana Zăvoranu s-a dus la vrăjitoare de bunăvoie, că a dat bani - mulţi, dar nu atât cât spune - şi că vrăjitoarele au „ghicit-o” şi au catalogat-o drept „vacă bună de muls”. Atât Oana cât şi vrăjitoarele au greşit, deci să plătească, fiecare pe măsura greşelii. Ceea ce m-a făcut să îmi îndrept atenţia către cazul acesta nu a fost faptul că e vorba de Oana Zăvoranu. Nici faptul că e vorba de nişte vrăjitoare săltate din castele cu mascaţii. Ceea ce mi s-a părut demn de atenţie e faptul că o fiinţă umană pe care Dumnezeu a „cadorisit-o” cu frumuseţe, sănătate, un pic de talent şi o familie cu ceva „cheag” se poate coborî atât de jos pentru bani şi putere. Să ajungi la vrăjitoare pentru a cere moartea mamei care nu-ţi dă bani cu lopata pentru că te ştie cât eşti de cheltuitoare... Să ajungi să ceri Diavolului moartea tuturor celor care îi stau alături mamei tale, în timp ce tu o denigrezi peste tot... Să ajungi să ceri ca Diavolul să-ţi subjuge bărbaţii pe care ţi s-a căşunat...
Eu cred că Oana ar trebui să-şi retragă plângerile pentru înşelăciune. Poate că Mărioara Zăvoranu nu e moartă, dar e bolnavă. Poate că Tudy nu e sub papucul ei, dar a fost, pentru o perioadă. Totuşi, măcar una dintre „rugile” Oanei s-a îndeplinit: Diavolii au pus stăpânire pe ea, îi are în ea. În alte vremuri, ar fi fost arsă pe rug alături de Vanesa, Melisa şi tot neamul lor. Astăzi le-am făcut vedete. Şi, culmea, ni se pare normal!
Luni, 19 Decembrie 2011 02:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebarea devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile. Ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am răsfoit arhivele şi am constatat că numele unora n-au mai apărut în presă de când i-am votat, acum trei ani. Dar au apărut acum patru ani, acum cinci ani, când se pregăteau să ne cerşească votul. Şi am mai constatat ceva: cei care cerşesc voturi provin din anumite cercuri, unde şi-au făcut imagine înainte. Acesta este motivul pentru care am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. Acest exerciţiu de sinceritate nu este al meu sau al oamenilor politici care ne „abureau” cu cu promisiunile sau cu realizările lor, ci al realităţii însăşi. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor. Analiza mea a început în septembrie 2011. În fiecare zi de luni puteţi vedea în paginile ziarului o radiografie a săptămânii anterioare corespunzătoare anilor 2006-2010, aşa cum a fost ea redată în mass media la vremea respectivă. Astăzi, 19 decembrie 2011, voi analiza perioada 12-18 decembrie, din 2006 până în 2010. Mirella AUR Se întâmpla în perioada 12-18 decembrie 2006... - După “moda” iniţiată de Partidul Conservator, şi filiala gălăţeană a Partidului Social Democrat a deschis o acţiune în instanţă prin care cerea constatarea încetării de drept a mandatelor de consilier din Consiliul Local Tecuci a trei foşti membri ai formaţiunii. Este vorba de fostul edil şef al Tecuciului, Gheorghe Lazăr, ales consilier local pe listele PSD, şi de Viorica Tiron şi Costică Florea. În 2004, aceştia fuseseră validaţi în funcţiile de consilieri locali dar cu prilejul semnării declaraţiilor de apartenenţă politică, cei trei au renunţat la calitatea de membri al PSD. Poziţia acestora a determinat reacţia social-democraţilor, care au dorit să nominalizeze alte trei persoane în locul demisionarilor. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul consilierului local gălăţean Marian Popa, la solicitarea PC. Mie legea mi se pare bună. Atât timp cât consilierii nu sunt aleşi uninominal, pe bază de promisiuni proprii, ci pe liste de partid, pe baza unei strategii a unui partid, te supui partidului. Dacă vrei la alt partid, stai pe tuşă până vin alte alegeri şi candidează pe lista lui. La drept vorbind, chiar dacă parlamentarii, primarii şi preşedinţii de consilii judeţene sunt aleşi uninominal, eu aş extinde legea şi în cazul lor, pentru că niciunul - cu excepţia independenţilor - nu poate spune sigur că ar fi câştigat şi fără sprijinul partidului sub a cărui siglă a candidat. Atât timp cât în campanie ai mers cu partidul umăr la umăr, atât timp cât te-ai folosit de maşinăria de partid, eşti „înlănţuit” cu voia ta. Urăsc trădarea dar şi pe trădătorii. Migratorii mi se par cei mai perfizi dintre politicieni dar nu înţeleg de ce e nevoie de o lege care să-i sancţioneze, atât timp cât electoratul are puterea în mână. A, mă scuzaţi... care electorat? Cel care merge la vot neinformat? Atunci, să mergerm în continuare cu politicienii perfizi. - Primarul aducea în discuţie problema cererilor depuse de gălăţeni pentru primirea unui teren în cartierul Dimitrie Cantemir în vederea construirii unei locuinţe. Dumitru Nicolae anunţa că într-o şedinţă a Consiliului Local va fi supus aprobării un proiect de hotărâre cuprinzând condiţiile şi modul de atribuire a terenurilor celor care au solicitat acest lucru: "Pentru tinerii care au vârsta de până la 35 de ani, redevenţa plătită pentru terenul primit va fi zero. În cazul solicitanţilor care au vârsta mai mare de 35 de ani se va organiza o licitaţie în care se va stabili redevenţa, putând fi acordate şi nişte facilităţi. Mai întâi trebuie să ştim şi să stabilim care e suprafaţa de teren pe care o va primi fiecare tânăr, precum şi suprafaţa de teren care se va scoate la licitaţie pentru familiile ai căror membri au vârsta mai mare de 35 de ani". Primarul a mai prezentat în linii mari câteva dintre prevederile care ar trebui să fie incluse în proiectul de hotărâre: “Terenul care ar urma să fie primit de către un solicitant va fi cuprins între 350 şi 450 de metri pătraţi, încă nu am stabilit exact. Printre condiţiile care vor fi impuse celor care vor primi teren în concesiune pe toată durata existenţei construcţiei va fi de a nu înstrăina terenul şi de a construi locuinţa în termen de 2 ani, conform proiectului pe care l-au întocmit”. Potrivit estimărilor făcute de primarul Dumitru Nicolae la acea vreme, în cartierul Dimitrie Cantemir ar fi disponibilă o suprafaţă de 4.500 de metri pătraţi pe care s-ar putea construi locuinţe. Să vă reamintesc faptul că de la momentul acestei declaraţii şi până astăzi au trecut 5 ani? Să vă mai spun că oamenii încă mai întreabă când se vor da loturile de case în Cartierul Cantemir? Eu cred că nu se va construi prea curând acolo, pentru că problemle care au existat în aceşti cinci ani nu au fost înlăturate. Þin de politic, de influenţă, de orgolii, de bani, de interese, de... voinţă. - Democraţii gălăţenii îl acuzau pe primarul Dumitru Nicolae de practici totalitare, prin vocea purtătorului de cuvânt, Mihail Boldea: „Acum două săptămâni am discutat despre cum au fost cheltuiţi banii pentru Serbările Galaţiului. Partidul Democrat, prin consilierii locali pe care îi are, a depus o cerere la Departamentul Economic al Primăriei pentru a primi decontul cheltuielilor făcute pentru petrecerea de Sfântul Andrei. Concluzia la care am ajuns ca urmare a răspunsurilor date de Dumitru Nicolae este că banii daţi pentru serbări au fost deturnaţi şi folosiţi la campania electorală de la Fârţăneşti”. Democraţii erau convinşi că petrecerea din seara de Revelion, pentru care Guvernul a alocat 150.000 de lei, fiind vorba de trecerea dintre ani care marca aderarea la UE, va fi organizată în condiţii extrem de dubioase. „Urmează alegerile pentru europarlamentare. În aceste condiţii, primarul le-a promis tinerilor că le va da teren în cartierul Siret. Problema este că cei care se vor muta acolo vor primi buletin de Vădeni. Probabil strategia lui Dumitru Nicolae e ca tinerii să fie scoşi din oraş, iar în Galaţi să rămână doar pensionari, care vor vota cu PSD. Partidul Democrat a vorbit cu el şi i-a spus: «Bunicule, dacă tot eşti înţelept, hai să facem un plan urbanistic general al acelei zone până la momentul în care se va lămuri situaţia cu parcelele şi buletinele». E de la sine înţeles că edilul nu a vrut să ne asculte. Noi am vrea ca primarul să-şi dea demisia în această iarnă, pentru a ne putea bucura de aderarea ţării la UE”, a mai spus Mihail Boldea. După cum se vede treaba, în România apropierea alegerilor scoate tot ce e mai rău din politicieni. Acuzaţiile sunt tot mai virulente iar subiectele sunt diverse. Eu, în problema Cartierului Cantemir, spun aşa: PSD a început totul, dar n-am mai putut finaliza. Au venit la guvernare, pe rând, toate celelalte partide. Dacă au fost aşa de interesaţi de subiect, de ce nu avem un cartier între Galaţi şi Brăila, cu tot ce trebuie, în loc de numai câteva blocuri? - Deputatul Dan Nica critica acţiunile guvernului Alianţei D.A. condus de Tăriceanu, aflat în funcţie de un an, care s-au răsfrânt asupra judeţului nostru: „2006 a fost încă un an pierdut pentru Galaţi”. Argumentele sale au făcut referire la investiţiile care ar fi fost necesare pentru judeţul Galaţi şi au fost neglijate de guvernanţi: „Nu am avut şansa niciunei investiţii. Toate amendamentele depuse de noi la legea bugetului au fost respinse iar decizia de a nu construi un spital regional în zona Galaţi-Brăila este una îndreptată împotriva celei mai mari aglomerări urbane din ţară”. Nica a făcut referire şi la faptul că drumurile de acces din jurul judeţului Galaţi către celelalte artere importante din ţară nu au reprezentat prioritate pentru actuala guvernare: „Galaţiul este scos de pe harta intereselor naţionale ale României”. Şi acum e la fel, nicio grijă... Păi vă daţi seama ce ar fi însemnat ca toţi politicenii de până acum să facă ce au promis? Venea anul 2012, cu alegeri locale şi parlamentare, şi candidaţii nu mai aveau ce promite. Ce-ţi mai trebuie dacă ai autostrăzi, pod, aeroport, spitale, şcoli, pensii, alocaţii şi salarii mai, gratuităţi şi câte alea? - Deputatul PC Bogdan Ciucă afirma că disputele dintre liberali şi democraţi vor genera conflicte în continuare şi din acest motiv ar fi mai eficientă o guvernare exclusivă a liberalilor. Deputatul gălăţean a subliniat şi că formaţiunea condusă de Dan Voiculescu este deschisă unei colaborări cu liberalii lui Tăriceanu. Interesantă este reacţia senatorului PNL Paul Păcuraru: “Bogdan Ciucă are o vocaţie liberală şi înţelege că politicile liberale sunt cele care pot guverna bine”. Rar se întâmplă ca un politician să fie lăudat de un altul, de la alt partid. Ce-i drept, la Bogdan Ciucă s-a mai întâmplat. - Înainte de propriul congres, liberalii analizau ceea ce s-a întâmplat la congresul PSD. Senatorul PNL Paul Păcuraru considera că social-democraţii au greşit atunci când l-au reales pe Mircea Geoană în funcţia de preşedinte al PSD. Liberalul era convins că Sorin Oprescu era, cel mai probabil, singurul pesedist capabil să lupte de pe poziţii egale cu liderii partidelor aflate la guvernare, deoarece doctorul Oprescu e făcut din acelaşi material ca şi Traian Băsescu şi George Becali: „Raţionamentul meu este cât se poate de simplu. Partidele din România au audienţă în funcţie de liderii pe care îi au într-un moment sau altul. PSD a avut două oferte. Prima ofertă s-a numit Mircea Geoană iar a doua ofertă, Sorin Oprescu. PSD, dacă dorea să ajungă din nou la guvernare, trebuia să urmeze modelul politic dominant din România. Vorbesc aici de modelul Băsescu-Becali. De acest model era mai aproape Sorin Oprescu”. Senatorul a ţinut să sublinieze că PNL nu are nevoie de un lider după modelul Băsescu-Becali deoarece PNL are deja un electorat solid, care nu apreciază mesajele populiste. Constat că Paul Păcuraru a fost un politician cu fler. Păcat că a trebuit să iasă din politică pe uşa din dos. - Ministrul Economiei şi Comerţului, Varujan Vosganian, venea la Galaţi. Pe lângă probleme ce ţin de activitatea politică a PNL, şeful de la MEC a comentat şi afirmaţia făcută cu o săptămână în urmă de secretarul de stat PD Mircea Toader, conform căreia Vosganian n-ar fi avut nicio şansă să fie acceptat de Parlament în funcţia de ministru: “Nu vreau să accept provocări de la domnul Toader. Ca om, pot să-l înţeleg. Cred că Toader a fost ciudos. Rezultatul obţinut de mine în Parlament a fost spectaculos”. ... 2007 - Consilierul local PC Picu Roman cerea, în şedinţa CL, ca toate informaţiile legate de stadiul lucrărilor de interes public licitate de Primărie să fie comunicate aleşilor, pentru a nu exista dubii asupra destinaţiei banilor. Primarul Dumitru Nicolae a fost nevoit să fie de acord cu propunerea. - Campionul mondial la box Lucian Bute devenea cetăţean de onoare al Galaţiului după ce consilierii locali au aprobat un proiect de hotărâre în acest sens, care consfinţea şi atribuirea în proprietatea acestuia a unui apartament cu trei camere, în valoare de 100.000 de euro. - Liberalul Victor Paul Dobre demisionase din funcţia de conducere a Organizaţiei Judeţene a PNL şi aştepta decizia Biroului Permanent Central al partidului, dar avea şanse de a-şi putea păstra funcţia, fiind doar la un pas distanţă de cele 12 procente pe care le-ar fi dorit centrul la alegerile europarlamentare. - Þărăniştii gălăţeni revoluţionau proiectele pentru Galaţi. Sperând că vor ajunge la putere, scoteau zi de zi la iveală fel de fel de proiecte: să facă un ban în plus din vânzarea câinilor la export, realizarea unei autostrăzi subterane, care să descongestioneze strada Brăilei pe porţiunea dintre Inelul de Rocadă şi Palatul de Justiţie, realizarea unei zone metropolitane prin unirea Galaţiului cu Brăila, dar şi cu o bucăţică din Tulcea, adică satele care sunt pe celălalt mal al Dunării... "Noi, în momentul în care vom ajunge în Consiliul Local, propunem ca proiect, pe strada Brăilei, construirea unei autostrăzi subterane, care să degajeze traficul, şi în acelaşi timp construirea unui oraş subteran pentru a rezolva problema de viitor a barurilor şi a locaţiilor de noapte din Galaţi", spunea Constantin Telegan, şeful PNÞCD Galaţi de la acea vreme. Ce să spun? Poate prin anul 2050... Încercând să-mi imaginez proiectul fostului ţărănist, mi-a fugit gândul la filmul Total Recall. ... 2008 - Noii senatori şi deputaţi păşeau spre Parlament. Gălăţenii Viorel Ştefan, Dan Nica, Bogdan Liviu Ciucă, Lucreţia Roşca, Florin Pâslaru, Victor Paul Dobre, Mircea Nicu Toader, Carmen Axenie, Mihail Boldea, dar şi Dragoş-Gabriel Zisopol şi Nicolae Păun (intraţi în Parlament în urma redistribuirii, ca reprezentanţi ai minorităţilor) se alăturau noilor colegi din întreaga ţară care au câştigat un fotoliu de deputat. Acelaşi lucru l-au făcut şi senatorii gălăţeni aleşi: Gheorghe Saghian, Laurenţiu Chirvăsuţă, Paul Ichim şi Marius Necula. - În numele crizei, pensionarii le cereau politicienilor să dea jumătate din averi ţării. Alianţa Pensionarilor pentru Conciliere, prin liderul său, Vasile Panţuş, anunţa că intenţionează să trimită viitorului Guvern un memoriu prin care să le facă ştiute problemele celor pe care-i reprezintă. Faptul că bătrânii erau nevoiţi să mai aştepte până la majorarea pensiilor i-a făcut pe cei care-i reprezintă să se înverşuneze şi să ceară o explicaţie pentru ceea ce s-a întâmplat: „După căderea cortinei teatrului jucat, aţi descoperit că ţara este în criză şi salvarea ei vine din sacrificarea sacrificaţilor de ieri şi de azi. Dacă-i criză şi trebuie să facem sacrificii, vă chemăm, fiţi voi primii, noi cei mulţi să vă urmăm! Introduceţi o taxă specială pentru ieşirea din criză pentru toate maşinile de lux, iahturile, avioanele, elicopterele, viloaiele, casele de vacanţă, terenurile de vânătoare, moşiile şi latifundiile, renunţaţi la cumpărăturile din străinătate. Nu se întâmplă nimic dacă din veniturile voastre brute daţi jumătate ţării! Din mult, tot mult rămâne!”, se arăta într-o scrisoarea deschisă. ... 2009 - Deoarece elevii nu se îngrămădeau să se vaccineze împotriva gripei A H1N1, şeful ISJ a decisă să dea un exemplu, vaccinându-se în faţa presei, Doruleţ Resmeriţă devenind astfel imun... la gripa porcină. - În urma apariţiilor publice ale lui Dan Nica la posturile TV naţionale, în care liderul social-democraţilor gălăţeni exemplifica situaţii de fraudare a alegerilor, printre care au existat şi cazuri de la Galaţi, Toader îl provoca pe Nica. Iniţial, Toader a încercat să vină cu propriile replici, însă moderatorul emisiunii l-a refuzat întrucât se trecuse deja la un alt subiect de dezbatere. Şi dacă nu a putut atunci, Toader a reunit presa gălăţeană ca să îi arunce mănuşa lui Dan Nica. Democrat-liberalul spunea că, în situaţia dovedirii fraudării alegerilor prezidenţiale de către susţinători ai lui Traian Băsescu, este dispus să demisioneze din funcţia de deputat. În schimb, dacă se dovedeşte că, dimpotrivă, indivizii suspectaţi că au încercat să fraudeze alegerile la Galaţi l-ar fi votat pe Mircea Geoană, atunci Nica să demisioneze din funcţia de deputat. Acum înţeleg eu de ce ulterior nu s-a mai dovedit nicio fraudă. Ce ne făceam noi fără unul dintre cei doi? - Senatorul Laurenţiu Chirvăsuţă a demisionat din PSD şi a fost cooptat în Grupul independenţilor. Acesta a declarat că i-a părăsit pe social-democraţi pentru o nouă construcţie politică, alături de liderul independenţilor, Gabriel Oprea: „Consider că am încheiat un proiect politic, am câştigat alegerile pentru Mircea Geoană în colegiul meu. Doresc să încep un nou proiect politic alături de Grupul independenţilor condus de Gabriel Oprea, care a fost şi el social-democrat. Ne gândim la o nouă construcţie politică. Să sperăm că vom reuşi să intrăm la guvernare şi vom reuşi să ajutăm şi acele colegii care nu au şanse la finanţare”, spunea atunci Chirvăsuţă, care adăuga că a fost dezamăgit şi de unele lucruri care s-au întâmplat în PSD, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional: „Sunt dezamăgit pentru că am constatat că noi am muncit iar alţii au greşit, atât la nivel central cât şi la nivel local. M-a deranjat şi modul de comunicare al PSD cu celelalte partide politice. Am constatat că cei care muncesc sunt marginalizaţi şi alţii se aleg cu laurii”. Precizez că la alegerile prezidenţiale, în municipiul Tecuci, considerat un fief al PDL, Mircea Geoană a obţinut 50,28% din voturi. Claudiu Brânzan, purtătorul de cuvânt al PSD Galaţi, a comentat demisia lui Chirvăsuţă din PSD astfel: „Este hotărârea personală a domnului senator. (...) Supărări sau nemulţumiri personale l-au determinat să i-a această decizie. Chiar dacă am fi câştigat alegerile, domnia sa ar fi plecat”. - Galaţiul era sub zăpadă iar prefectului Cosmin Păun i-a venit ideea genială de a restricţiona traficul în judeţ. Considerând că intervenţiile de pe străzile municipiului sunt bani risipiţi, şi-ar fi dorit să impună restricţionarea traficului inclusiv în municipiu şi intervenţia utilajelor de deszăpezire bia după oprirea ninsorii. Viceprimarul Ciumacenco declara atunci: „Restricţionarea circulaţiei în judeţ ne-a creat şi nouă o problemă. S-au blocat ieşirile din Galaţi şi de aici au apărut probleme. Ne-a fost greu să facem deszăpezirea pe tronsonul de la ieşirea spre Tecuci. Unul dintre ordine spunea că nu e voie să intre şi să iasă niciun TIR din municipiul Galaţi şi acolo a fost o problemă. Pe ambele sensuri au fost blocaje şi nu au putut să iasă maşini şi nici echipajele noastre”. Blocarea traficului a făcut ca şi un coleg de breaslă să rămână blocat pe drumurile din judeţ, iar lui Cosmin Păun să devină vedetă pe posturile naţionale, explicând cum a reuşit judeţul nostru să se lase doborât de zăpezi doar la cod galben. Păun s-a ales şi cu un proces pentru că a lăsat oamenii în câmp, în zăpadă, dar se pare că a scăpat basma curată. ... 2010 -  Intra în vigoare, începând cu data de 15 decembrie, hotărârea de Consiliu Local prin care se interzicea comercializarea produselor etnobotanice pe raza municipiului Galaţi. Reprezentanţi ai diferitelor instituţii de control (Primăriei Galaţi, Poliţiei Comunitare, Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Jandarmeriei, Gărzii Financiare) luau la bani mărunţi magazinele unde se comercializau produse etnobotanice. Ce-i drept, Galaţiul era fruntea la numărul de magazine cu etnobotanice. Din câte se vorbeşte, motivul era unul cât se poate clar: unele erau ale unor aleşi ai neamului. Din păcate, aceştia şi-au făcut tolba grasă şi apoi s-au dat la fund, ba chiar strigau că sunt împotriva etnobotanicelor. In Memoriam Declaraţia săptămânii „După căderea cortinei teatrului jucat, aţi descoperit că ţara este în criză şi salvarea ei vine din sacrificarea sacrificaţilor de ieri şi de azi. Dacă-i criză şi trebuie să facem sacrificii, vă chemăm, fiţi voi primii, noi cei mulţi să vă urmăm! Introduceţi o taxă specială pentru ieşirea din criză pentru toate maşinile de lux, iahturile, avioanele, elicopterele, viloaiele, casele de vacanţă, terenurile de vânătoare, moşiile şi latifundiile, renunţaţi la cumpărăturile din străinătate. Nu se întâmplă nimic dacă din veniturile voastre brute daţi jumătate ţării! Din mult, tot mult rămâne!” Declaraţia era cuprinsă într-o scrisoarea deschisă prin care, în numele crizei, pensionarii din Alianţa Pensionarilor pentru Conciliere, prin liderul lor, Vasile Panţuş, le cereau politicienilor să dea jumătate din averi ţării.
Paul Păcuraru, fostul ministru liberal al Muncii, şi Dan Ilie Morega au fost achitaţi, luni, de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, (ÎCCJ) în procesul în care erau acuzaţi de fapte de corupţie, decizia fiind definitivă. Reamintim că fostul ministru al Muncii, gălăţeanul Paul Păcuraru, a fost trimis în judecată, alături de Dan Ilie Morega, membru în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) la complexele Rovinari şi Turceni, în decembrie 2008, iar dosarul a fost trimis la Înalta curte de Casaţie şi Justiţie. Acuzaţiile care li se aduceau erau de luare, respectiv dare de mită. Cei doi erau judecaţi pentru contractele de protecţie a muncii oferite în urma unor licitaţii trucate fiului fostului ministru. Reamintim faptul că procurorii DNA decoperiseră că Dan Ilie Morega i-a promis fostului ministru Păcuraru că îl va sprijini pe fiul acestuia să obţină contracte de achiziţie publică în domeniul formării profesionale la societăţile comerciale Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Condiţia pentru oferirea acestor contracte a fost numirea de către Paul Păcuraru - ministru al Muncii în Guvernul Tăricenau, la acea vreme - în funcţia de inspector şef la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Gorj, a unei persoane indicată de Morega. La data la care Dan Ilie Morega i-a făcut promisiunea lui Păcuraru, fiul ministrului depusese o ofertă de participare la o licitaţie organizată de Complexul Energetic Turceni în vederea achiziţionării contractului „Instruire cursuri protecţia muncii” în valoare de 45.500 lei, iar ulterior a depus o ofertă pentru a participa la licitaţia organizată de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia pentru contractul de achiziţie publică „Comunicare şi spirit de echipă” în valoare de 68.000 lei. Procurorii susţineau că Morega i-ar fi promis lui Paul Păcuraru, iar acesta din urmă a acceptat, că îl va sprijini pe fiul acestuia să obţină contractele mai sus amintite. Ulterior, Păcuraru a numit în funcţia de inspector şef interimar al ITM Gorj persoana indicată de Morega. DNA a trimis dosarul în instanţă în decembrie 2008 iar pe 3 mai 2011, un complet de trei judecători al ÎCCJ i-a achitat pe cei doi, însă DNA a făcut recurs. Un complet de cinci judecatori al ÎCCJ a respins, ieri, recursul procurorilor DNA, aşa încât Paul Păcuraru şi Dan Ilie Morega sunt achitaţi definitiv, după exact trei ani de judectă. Între timp, Paul Păcuraru a ieşit de pe scena politică, pe de o parte din cauza acestui dosar, care l-a făcut să nu mai participe la alegerile parlamentare din 2008, şi pe de altă parte din cauza unui scandal sexual apărut după ce la sfârşitul lunii mai a anului 2009 a fost descoperit circulând pe Internet un filmuleţ în care se presupunea că apărea acesta, în scene indecente, în faţa unei camere web de pe computer. Păcuraru a negat la vremea respectivă acuzaţiile de corupţie iar despre filmuleţ a afirmat că era o făcătură cu iz politic şi că va face plângere împotriva celui pe care îl suspecta că a postat filmuleţul pe Internet.
Miercuri, 28 Decembrie 2011 02:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebarea devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile. Ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am răsfoit arhivele şi am constatat că numele unora n-au mai apărut în presă de când i-am votat, acum trei ani. Dar au apărut acum patru ani, acum cinci ani, când se pregăteau să ne cerşească votul. Şi am mai constatat ceva: cei care cerşesc voturi provin din anumite cercuri, unde şi-au făcut imagine înainte. Acesta este motivul pentru care am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. Acest exerciţiu de sinceritate nu este al meu sau al oamenilor politici care ne „abureau” cu cu promisiunile sau cu realizările lor, ci al realităţii însăşi. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor. Analiza mea a început în septembrie 2011. În fiecare zi de luni puteţi vedea în paginile ziarului o radiografie a săptămânii anterioare corespunzătoare anilor 2006-2010, aşa cum a fost ea redată în mass media la vremea respectivă, dar de această dată nu am avut ediţie de luni, din cauza sărbătorilor. Astăzi, 28 decembrie 2011, voi analiza perioada 19-27 decembrie, din 2006 până în 2010. Mirella AUR Se întâmpla în perioada 19-27 decembrie 2006... - Soţia şefului statului, Maria Băsescu, venea în comuna Piscu, unde îi lua din moţ finuţei, Mihaela Cătălina Dumitrache, născută în urmă cu un an, chiar de ziua preşedintelui, pe 4 noiembrie. Dacă vă amintiţi, în timpul inundaţiilor din vara anului 2005, preşedintele Traian Băsescu a fost în Piscu şi a promis că va boteza copilul familiei Dumitrache, pe vremea aceea nenăscut. Micuţa Mihaela Cătălina s-a născut pe 4 noiembrie 2005 şi a fost botezată de familia prezidenţială în ianuarie 2006. - Avea loc ultima şedinţă a CJ din an şi se lua la cunoştinţă de încetarea raporturilor de muncă dintre CJ şi directorul Bibliotecii „V.A. Urechia”, Eugen Iordache. În timp ce vicepreşedintele CJ Marcela Sighinaş îi ura acestuia viaţă lungă şi mulţi ani de pensie, dr. Dumitru Cristea a făcut referire la faptul că în Uniunea Europeană vârsta a treia este luată în considerare de la 70 de ani în sus. Discuţiile au continuat până acolo încât dr. Bacalbaşa a reuşit să stârnească râsete în rândul colegilor. „Asta înseamnă să dai în mintea copilului”, a fost replica la un moment dat a consilierului Bacalbaşa, urmată de spusa colegului său Dumitru Cristea: „Lasă, că nici tu nu mai ai mult!”. Înţepături de acest gen au mai fost de-a lungul timpului şi am ajuns să nu ne mai mire. - PIN începea campania “În Europa, dar nu aşa” iar la Galaţi se afla preşedintele partidului, Cozmin Guşă, care declara: ”Campania noastră se îndreaptă împotriva prezenţei românilor la alegerile europarlamentare de anul viitor. Susţinem neprezentarea la vot ca semn de protest împotriva proastei negocieri duse de politicienii români la capitolul aderare şi împotriva dispreţului cu care ne tratează companiile multinaţionale din UE”. Liderul PIN a ţinut să precizeze că acţiunea formaţiunii pe care o conduce nu are un caracter anti-european, ci unul euro-critic: “Vrem ca şi politicienii europeni să înţeleagă că noi, românii, nu avem nevoie de un comisar european al xerox-urilor, al dactilografelor şi al translatorilor. Suntem a şaptea ţară ca mărime din UE şi trebuie să fim trataţi aşa cum merităm”. Atunci a fost aleasă şi conducerea organizaţiei judeţene: preşedintele - Daniel Firoiu, vicepreşedinte - Viorel Irimia. Acum PIN nu mai e condus de Cozmin Guşă şi s epare că va fi „înghiţit” de UNPR. Nu-i aşa că e drăguţ să vezi cum un partid care nu reuşit să intre în Parlament e absorbit de un altul care a intrat în Legislativ pe uşa din dos? - Directorul general al Apă Canal, Ion Ştefan, a pierdut susţinerea aleşilor locali, inclusiv a celor din propriul partid, şi a fost demis în plenul Consiliului Local, la propunerea primarului Dumitru Nicolae. 23 dintre cei 25 de consilieri locali prezenţi la şedinţa respectivă au votat eliberarea lui Ion Ştefan din funcţia de director general al societăţii. Acesta a aflat abia la începutul şedinţei de iniţiativa primarului şi i-a acuzat pe consilierii locali de faptul că au ignorat societatea timp de doi ani şi nu i-au dat niciun ajutor. Interesant de amintit este faptul că Picu Roman, consilier local şi coleg de partid cu Ion Ştefan, precizând că vorbeşte în numele PC, i-a spus acestuia să nu mai facă scene, rugându-l frumos să înţeleagă că trebuie să piardă şi să accepte că trebuie să facă un pas înapoi. Picu a confirmat faptul că votul dat pentru demiterea lui Ion Ştefan este unul politic dar i-a spus acestuia să-şi aducă aminte că şi numirea sa a fost politică. După şedinţa cu pricina, la câteva zile, Ion Ştefan a făcut ultima sa conferinţă de presă la Apă Canal, ocazie cu care a comentat cele întâmplate: “Probabil consilierii nu vor scăpa de ce le este frică. Îmi rezerv dreptul de a proceda aşa cum consider. Nu am îmţeles de ce într-o săptămână mare consilierii au făcut un asemenea gest. Noi, ca popor, am mai făcut un asemenea gest când, într-o zi de Crăciun, ne-am împuşcat un conducător. Eu nu pot să spun decât atât: să-i ierte Dumnezeu, pentru că nu ştiu ce fac”. Ion Ştefan a încheiat spunând că, din punctul său de vedere, la şedinţa Consiliului Local în care a fost demis a fost dărâmat şi mitul conform căruia Eugen Durbacă şi-ar ajuta mereu colaboratorii. Ulterior Durbacă şi-a mai lăsat din braţe câţiva colaboratori. Dar ce, parcă e singurul... Aşa e în politică. ... 2007 - Consilierii judeţeni paveau parte de noi confruntări. Proiectul privind realizarea unui parteneriat public-privat, prin concesionarea a 700 mp aflaţi în proprietatea Spitalului Judeţean, în scopul construirii unei clinici, a fost motivul care a schimbat configuraţia câmpului de luptă. Eugen Chebac a cerut retragerea proiectului pentru reanalizare, considerând, printre altele, că nu mai este nevoie de parteneriatul public-privat în condiţiile în care se va construi, în zona Bariera Traian, un alt spital judeţean, modern. “Nu înţeleg de ce nu putem avea două spitale foarte bune şi foarte mari în acelaşi timp. În alte oraşe se poate, iar la Galaţi nu. Eu nu am niciun interes, dar cred că este foarte oportun să se creeze clinica de la Spitalul Judeţean. Cred că cineva are altfel de interese”, a declarat consilierul local PNL Paul Ichim. Poziţia lui Eugen Chebac a fost în schimb apărată de consilierul local PSD Nicolae Bacalbaşa, care a atacat partidul lui Paul Ichim. Şi Dumitru Cristea, consilier local PNL, i-a luat apărarea lui Paul Ichim. Primul care a cedat a fost Eugen Chebac, vicepreşedinte al CJ la acea vreme, care a făcut referire, cu o glumă acidă, la faptul că Dumitru Cristea (medic ORL) nu aude bine cu o ureche. Paul Ichim, pe atunci consilier judeţean, acum senator, s-a enervat şi a reclamat faptul că Unitatea de Primire Urgenţe nu poate primi ambulanţele pentru că intrarea a fost proiectată prea mică, după un plan de construcţie realizat de “specialiştii” PSD. După 4 ani, ajuns preşedinte al CJ, Eugen Chebac inaugura lucrările de reabilitare al Ambulatoriului de la Spitalul Judeţean. Să ne fie clar: singurul spital judeţean, pentru că cel de-al doilea, promis atâta amar de ani de unii şi d ealţii, nu s-a mai construit. A venit criza, au venit alţii la guvernare, s-au trecut spitalele la autorităţile locale... Cu alte cuvinte: dacă vrei să faci ceva, fă acum, pentru că mâine cineva va constata că nu ne mai trebuie. ... 2008 - După două zile în care au fiert la foc mocnit, social-democraţii gălăţeni au primit în sfârşit vestea cea mare: preşedintele Organizaţiei Judeţene a PSD şi vicepreşedintele la nivel naţional al social-democraţilor, Dan Nica, cel care a câştigat la alegerile din 30 noiembrie un nou post de deputat, devenea, oficial, vicepremier. Dan Nica a mai fost în guvern în mandatul 2000-2004, ca ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Activitatea de deputat a lui Dan Nica a debutat în 1996, când a câştigat primul mandat de parlamentar din partea PDSR. Din 1996 şi până în prezent, Dan Nica a fost fără întrerupere, deputat, fiind acum la al patrulea mandat în Parlament. Din păcate, cariera de vicepremier nu a fost de lungă durată. - Proaspăt ales senator, dr. Paul Ichim renunţa la funcţia de consilier judeţean, fiind în incompatibilitate cu noua funcţie din Parlament. Liberalul a ţinut să precizeze că anul următor va fi un an destul de greu pentru români, iar parlamentarii vor avea destul de mult de muncă. Totodată, Paul Ichim promitea că se va apuca de treabă şi este sigur că va face ceva pentru gălăţeni atât timp cât va sta în Parlament, dar nu va renunţa niciodată la „prima dragoste”, medicina, pe care o va practica atât cât îi va permite timpul în aceşti patru ani de mandat. Ei, aici ar fi multe de spus. L-am cunoscut personal de Paul Ichim acum mai bine de un deceniu, când era director al DSP. Mi-a plăcut deschiderea lui către oameni şi faptul că reuşea să-ţi descreţească fruntea chiar şi atunci când vorbea de lucruri neplăcute. Ulterior l-am cunoscut şi ca medic, după ce a fost mutat de la Spitalul Municipal la Spitalul Judeţean. Era în plin scandal după mutare. La Municipal făcuse nişte investiţii cu fonduri atrase din sponsorizări iar la Judeţean i se oferise un capăt de secţie care nu arăta nicidecum ca ceea ce lăsase în urmă. În scurt timp, acel colţ al Judeţeanului a căpătat o nouă faţă, dar avea destui duşmani care să-i pună beţe în roate. Îmi amintesc faptul că, pentru a ajunge să stau de vorbă cu doctorul Ichim, a trebuit să mă bage cineva pe la subsol, pe nişte scări laterale, pentru că nu mi s-a dat voie să trec prin secţia traversată de culoarul care ducea la Chirurgie... nu mai ştiu cât, condusă de Ichim. După ce a devenit senator, Ichim a căpătat „interzis” în Judeţean şi acum operează la Brăila. Vestea bună e că din ianuarie va reveni la Galaţi, făcându-se, în sfârşit, dreptate. Pe cei care l-au mazilit nu i-am cunoscut personal ca medici, ci doar ca şefi şi politicieni. Cu o excepţie... dar despre asta voi scrie pe larg cu altă ocazie, pentru că nu-mi plac răutăţile la sfârşit de an. - După luni întregi de declaraţii uimitoare privind situaţia Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi, o tăcere adâncă a directorului acestei societăţi şi un concediu medical prelungit al acesteia, şeful CJ a luat situaţia din scurt şi a trecut la treabă. Marinela Dobrea a fost schimbată din funcţia de director general DGPDC cu Manon Cristoloveanu. Acum, după exact trei ani, este nevoit să o reangajeze pe Dobrea şi să-i mai şi plătească salariile pentru această perioadă, deşi are dosar penal pentru ceea ce a făcut acolo. Astea sunt legile în România: din banii noştri sunt plătiţi funcţionari publici pe care nu i-am angaja dacă ne-ar întreba cineva. Numai că nu ne întreabă nimeni... deciziile le iau câţiva politiceni, pe care tot noi îi plătim. - Fostul ministru al Muncii, gălăţeanul Paul Păcuraru, era trimis în judecată, alături de Dan Ilie Morega, membru în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) la complexele Rovinari şi Turceni, iar dosarul era trimis la Înalta curte de Casaţie şi Justiţie. Acuzaţiile care li se aduceau erau de luare, respectiv dare de mită. Cei doi erau judecaţi pentru contractele de protecţie a muncii oferite în urma unor licitaţii trucate fiului fostului ministru. Reamintesc faptul că procurorii DNA decoperiseră că Dan Ilie Morega i-a promis fostului ministru Păcuraru că îl va sprijini pe fiul acestuia să obţină contracte de achiziţie publică în domeniul formării profesionale la societăţile comerciale Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Condiţia pentru oferirea acestor contracte a fost numirea de către ministru, în funcţia de inspector şef la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Gorj a unei persoane indicată de Morega. La data la care Dan Ilie Morega i-a făcut promisiunea lui Păcuraru, fiul ministrului depusese o ofertă de participare la o licitaţie organizată de Complexul Energetic Turceni în vederea achiziţionării contractului „Instruire cursuri protecţia muncii” în valoare de 45.500 lei, iar ulterior a depus o ofertă pentru a participa la licitaţia organizată de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia pentru contractul de achiziţie publică „Comunicare şi spirit de echipă” în valoare de 68.000 lei. Procurorii susţineau că Morega i-ar fi promis lui Paul Păcuraru, iar acesta din urmă a acceptat, că îl va sprijini pe fiul acestuia să obţină contractele mai sus amintite. Ulterior, Păcuraru a numit în funcţia de inspector şef interimar al ITM Gorj persoana indicată de inculpatul Morega. După exact trei ani de judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a achitat pe cei doi. ... 2009 - Gălăţenii aniversau douăzeci de ani de la Revoluţie... prin absenteism. Ce-i drept, revoluţia de la Galaţi nu a fost similară celor din Timişoara ori Bucureşti. Noi avem doar o mână de „revoluţionari” care îi iau cu asalt biroul primarului doar pentru a-l mai sâcâi pe acesta să le dea ceva: un teren, un spaţiu în care să îşi mai facă o cârciumă... ceva... Aşa că nu e de mirare că o zi friguroasă de decembrie nu a reuşit să atragă în faţa Prefecturii, la Monumentul Eroilor, decât o mână de oameni. Viceprimarul Nicuşor Ciumacenco (PSD) a făcut o scurtă declaraţie, într-o notă de regret privind stadiul societăţii româneşti, atât de dezbinată, la douăzeci de ani, când aspiraţiile eroilor şi sacrificiul lor nu mai interesează pe nimeni: „Din nefericire, la cei 20 de ani de la Revoluţie, românii sunt mai dezbinaţi ca niciodată. Parcă nu am învăţat nimic din acele vremuri tulburi ale istoriei noastre recente. În fiecare an, dacă vă uitaţi, sunt din ce în ce mai puţini oameni care vin la festivităţi. Şi asta spune multe. Dar uitarea face parte din firea omului. Eu nu pot decât să le urez: «Sărbători fericite!» şi «La mulţi ani!» tuturor celor care au contribuit la Revoluţia română de la 1989”. Acum, după 22 de ani de la Revoluţie, au apărut revoluţionari câtă frunză şi iarbă. Cred că mulţi nici n-au ştiut că sunt atâţia. I-a scos la suprafaţă pericolul de a-şi pierde privilegiile. ... 2010 -  Spitalul Clinic de Urgenţă Galaţi căpăta un nou director general. Este vorba de dr. Călina Lazarovici, care în urma promovării concursului pentru funcţia de manager a fost instalată în funcţia nr. 1 de conducere a spitalului. Dr. Călina Lazarovici a mai fost manager al Spitalului de Urgenţă şi până în 2009. - Una dintre cele mai importante decizii luate în cadrul şedinţei de sfârşit de an a Consiliului Local a fost cea privind majorarea preţului gigacaloriei. Propunerea a fost adoptată cu 14 voturi „pentru”. De la şedinţă lipsea un singur consilier, respectiv Daniela Artimof, care demisionase din această poziţie. Pentru a trece această propunere, consilierii au votat de trei ori, astfel încât numărătoarea să le iasă aşa cum doreau. Disputele au durat ore în şir la şedinţa respectivă, iar propunerea la care facem acum referire a ocupat o bună parte din tortul polemic. Povestea s-a reluat în cazul tarifelor pentru distribuţie şi furnizare a energiei termice, pe care le-a cerut Apaterm. În prima fază s-au totalizat 14 voturi „pentru”, apoi, la votul pentru majorarea preţului de facturare a energiei termice, s-au adunat numai 11 voturi „pentru” deoarece... consilierii îşi pierduseră răbdarea şi ieşiseră pe hol. Drept pentru care preşedintele minunatei şedinţe le-a cerut consilierilor să intre în sală. Aşa că au votat din nou, ca să însumeze 13 voturi „pentru”. Consilierul conservator Eugen Găvan a avertizat că se votase deja, iar democrat-liberalul Viorel Trif a sugerat, cu sarcasm, ca eventual să se adune şi voturile acordate pentru propunerea privind gigacaloria ori să fie aduse la vot şi rudele consilierilor. Şedinţa a fost lungă şi furtunoasă în marea ei majoritate. Reproşurile, mişto-urile, duse de la persiflări şi până la jigniri pe faţă, au plouat din toate părţile. Au lipsit doar pistoalele, săbiile ori scuturile pentru a fi asigurat decorul unui câmp veridic de luptă. În rest, s-a folosit toată artileria din dotarea. Dincolo de dispute, renumărarea de câte ori le-a venit pentru a le ieşi socoteala ţine de un ridicol pe care nici nu mai este nevoie să îl etichetăm. - După proiectul legislativ privind scoaterea în afara localităţilor a magazinelor de vise şi cel prin care se urmărea inclusiv eradicarea magazinelor virtuale de etnobotanice, deputatul conservator Bogdan Ciucă anunţa un alt proiect legislativ legat de vicii. Conservatorul declara că doreşte înăsprirea pedepselor pentru cei care şofează sub influenţa alcoolului. Ciucă a precizat: „Dacă bei acasă şi îţi bei minţile şi în drum spre toaletă cazi şi te loveşti la cap, este problema ta. Dar dacă bei şi te urci la volan, şi te urci cu camionul, beat fiind, peste maşina unei familii care pleacă sau se întoarce din concediu, oameni nevinovaţi, şi îi omori pe toţi - mi se pare mult prea mult şi de neacceptat”. Propunerile lui Ciucă erau următoarele: „Prima dată când îl găseşti pe conducătorul auto cu o îmbibaţie de alcool de peste 0,80 miligrame pe litru să îl încadrezi la suspendarea permisului şi închisoare de la 1 la 5 ani. A doua oară când îl găseşti beat la volan, întrunind aceste condiţii prevăzute de art. 87, să nu îi mai dai voie, după ispăşirea pedepsei, cinci ani de zile să mai conducă; după cinci ani se duce, face şcoala, dă examen şi dacă ia examenul i se dă permisul. Dacă se întâmplă şi a treia oară să îl prind pe individ cu o alcoolemie de peste 0,80, să nu mai aibă voie niciodată să ia permisul de conducere. Înseamnă că este iresponsabil şi este un pericol public!”. Deputatul spunea că se va consulta cu poliţişti de la circulaţie în vederea unei analize corecte a situaţiei şi că este convins că şi pentru această propunere legislativă va beneficia de susţinerea unui număr covârşitor de parlamentari din întregul eşichier politic. - După o dispută purtată la şedinţele publice ale Consiliului Judeţului timp de câteva luni, preşedintele Eugen Chebac a reuşit să îl învingă pe Eugen Durbacă în chestiunea achiziţionării unei clădiri pentru Direcţia de Dezvoltare Regională. Situaţia a fost tranşată la ultima şedinţă a Consiliului Judeţului, graţie voturilor PSD, PNL, PDL, precum şi cel al consilierului conservator Adrian Cuţitaru. Înainte de votul respectiv a fost luată o pauză de consultări, timp în care preşedintele Eugen Chebac a discutat vizibil iritat cu vicepreşedintele CJ Eugen Durbacă, ce afişa o mină sfidătoare ca răspuns la argumentele preşedintelui CJ. Imediat după ce s-a finalizat pauza de consultări, Eugen Durbacă a fost invitat să îşi expună argumentele, care au fost constituite dintr-o tiradă în care preşedintele conservatorilor, adică acelaşi Eugen Durbacă, a avansat tot felul de cifre de pe piaţa imobiliară, mediatizate prin intermediul cotidianului nostru. Chebac a precizat că au fost folosite şi serviciile unui al doilea evaluator. La un moment dat, consilierul social-democrat Ştefan Simion (fost inspector general şcolar) a intervenit pentru a sublinia faptul că persoane care se află de multe mandate în poziţia de a decide destinele judeţului nu şi-au exprimat opinia, iar persoane care „continuă să aibă funcţie fără organ” demonstrează accese de frustrări pe timpul şi răbdarea întregului forum – „stăm şi îl ascultăm de trei şedinţe”. În momentul votului, Adrian Cuţitaru i-a oferit o surpriză neplăcută preşedintelui său de partid, Eugen Durbacă, votând „pentru”, contrar grupului partidului său. Durbacă s-a întors imediat spre consilierul conservator pentru a-l beşteli pentru votul său. Întrebat de ce a votat în acest mod, Cuţitaru a declarat că a considerant mai importantă achiziţionarea respectivei clădiri necesară aparatului funcţionarilor judeţeni, precum şi utilizarea fondurilor respective, decât pierderea acelor bani, din cauza „unor orgolii”. Eugen Durbacă a declarat că nu îl va da afară din partid pe colegul său, dar îl va „ţine minte”, pentru că „mai este puţin timp până alegeri şi nu are rost, dar a demonstrat că este un om pe care nu te poţi baza”. Cuţitaru a părăsit sala de şedinţe primul, urmat de privirile „ucigaşe” ale conservatorilor, dar şi cele pline de admiraţie ale funcţionarilor Consiliului.
In Memoriam Declaraţia săptămânii „Din nefericire, la cei 20 de ani de la Revoluţie, românii sunt mai dezbinaţi ca niciodată. Parcă nu am învăţat nimic din acele vremuri tulburi ale istoriei noastre recente. În fiecare an, dacă vă uitaţi, sunt din ce în ce mai puţini oameni care vin la festivităţi. Şi asta spune multe. Dar uitarea face parte din firea omului. Eu nu pot decât să le urez: «Sărbători fericite!» şi «La mulţi ani!» tuturor celor care au contribuit la Revoluţia română de la 1989”. Declaraţia îi aparţine viceprimarului PSD Nicuşor Ciumacenco şi a fost făcută în 2009, la aniversarea a 20 de ani de la Revoluţie, când, în faţa Prefecturii, la Monumentul Eroilor, nu s-a strâns decât o mână de oameni. Şi de atunci se strâng şi mai puţini...
Joi, 05 Ianuarie 2012 02:00

Un an nou... dar nu disper

Câte speranţe la început de an, câte vise, câte planuri... Ne consultăm horoscopul, ne analizăm trecutul, ne facem speranţe de mai bine şi încercăm, pe cât posibil, să nu dramatizăm când vedem cum analiştii şi clarvăzătorii ne anunţă un an cu probleme, poate mai multe ca în cel care tocmai s-a încheiat. De ce-am dispera? De ce ne-am face griji? Nimeni nu ştie cu adevărat ce ne va aduce anul acesta. O vorbă veche spune că pe lumea asta nimic nu e sigur, decât moartea şi taxele. Ei bine, nici acestea nu vin peste noi când ne aşteptăm, ci atunci când vrea Dumnezeu, respectiv când vor guvernanţii. Interesantă această alăturare... Adică guvernanţii sunt un fel de zei! În fine... cred că aşa e. Şi mai e o vorbă care îmi vine acum în minte: cică dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să zâmbească, spune-i ce planuri ai. Şi cu guvernanţii e la fel: cum ne facem nişte planuri de viitor, cum vin şefii acestei ţări şi ne dau una după ceafă, să ne dezmeticească. Vrei să-ţi iei o maşină, fie ea nouă sau veche, după buget? Poc una: plăteşte taxă de poluare. Vrei să vinzi maşina pe care o ai, pentru că nu-ţi mai permiţi să o întreţii? Poc încă una: trebuie să plăteşti asigurare de sănătate pentru că ai încasat ceva cash. Vrei să iei un credit? Eşti sigur? Se pare că locul tău de muncă e pe ducă, aşa că... Vrei să deschizi o afacere? Ce, ai înnebunit? Vrei să pleci din ţară? Du-te învârtindu-te! Nu uita, însă, să trimiţi bani în ţară, pentru că e obligatoriu impozitul pe casa lăsată aici, trebuie plătită cotă parte din căldura din ţevile ce-ţi traversează apartamentul, trebuie plătită asigurarea de sănătate, chiar dacă n-ai mai fost acasă de 5 ani... Să nu uităm de taxa pe gunoi şi cea pentru câini! Să nu uităm de taxa de la cimitir pentru cei dragi care au părăsit astă lume... Or mai fi câteva taxe şi contribuiţii, că sigur îmi scapă aceva acum. Vor avea grijă, însă, guvernanţii să-mi amintească. Deja mă uit cu frică în cutia poştală, că încep să vină facturile şi înştiinţările de plată. Administratorul blocului deja şi-a făcut treaba: pe 1 ianuarie (oare omul ăsta ce-a făcut în noaptea de Revelion?) a afişat întreţinerea, cu precizarea că data scadentă pentru plata acesteia este 16 ianurie, după care curg penalităţile alea de care ne spunea la şedinţă, care ne-au făcut pe toţi să ne cutremurăm. Brrr... Ce mai?! În ianuarie ar trebui să-mi încasez salariul pe primul trimestru din 2012 ca să o scot la capăt... Dar nu disper. Anul trecut pe vremea asta îmi era şi mai greu. Mă gândeam cu groază la ce preconiza să se întâmple, fără a şti, în micimea mea, că în ianuarie se întrevedea abia vârful aisbergului şi că ceea ce avea să se întâmple ulterior era mult mai groaznic. A fost după cum spunea un cunoscut al meu, citat deja de câteva ori până acum: dacă azi crezi că-ţi e rău, să ştii că se poate şi mai rău. 2012 vine pentru mine după un 2007 trist, un 2008 agitat, un 2009 infernal, un 2010 groaznic şi un 2011 tragic. Observaţi evoluţia? E deja o minune că mă aflu în 2012 şi încă mai pot spune că nu disper. Ce-mi va aduce 2012? Ce vrea Dumnezeu şi ce vor guvernanţii.
Curtea de Conturi a României a dat publicităţii raportul pe anul 2010, care a fost aprobat în plenul Curţii pe 19 decembrie 2011. Unul dintre capitole face referire la controlul care a vizat APDM Galaţi, unde au fost descoperite mai multe nereguli. Trebuie făcută precizarea că pe tot parcursul anului 2010 conducerea APDM a fost asigurată de Mihai Ochialbescu. Acesta fusese numit director general la începutul anului 2009, imediat după preluarea puterii de către PDL, şi a fost schimbat cu George Petcu în luna iulie a anului trecut. Mihai Ochialbescu a rămas totuşi în companie, unde ocupă funcţia de director tehnic. După cum se ştie, Compania Naţională “Administraţia Porturilor Dunării Maritime” SA Galaţi îndeplineşte funcţia de autoritate portuară în limitele terenurilor portuare, a limitelor radelor portuare şi a infrastructurii de transport naval, stabilite de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi are sucursale la Tulcea şi Brăila. Compania gestionează întreaga infrastructură portuară situată pe Dunărea maritimă, însemnând teren portuar în suprafaţa de 1.659.328 mp şi front de acostare în lungime totală de 12.828 mile, incluzând porturile Galaţi, Brăila, Tulcea, cu subsidiarele Hârşova, Isaccea, Mahmudia şi braţele secundare Măcin, Chilia şi Sf. Gheorghe.
Organizare deficitară

Curtea de conturi a evaluat sistemele de management şi control intern (inclusiv audit intern) pe anul 2010 şi în raport precizează că „a constatat organizarea şi funcţionarea sistemului de control intern în mod deficitar”. În raport se precizează o serie întreagă de deficienţe: nu s-au constituit comisii/grupuri de lucru cu atribuţii de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică cu privire la sistemele proprii de control managerial; nu au fost stabilite obiectivele generale şi obiectivele specifice; nu au fost stabilite funcţiile sensibile; nu au fost monitorizate şi evaluate sistematic riscurile; nu a fost completat registrul riscurilor; nu au fost identificate activităţile procedurale; nu au fost elaborate şi aprobate instrucţiunile de lucru; nu au fost stabiliţi indicatorii de performanţă; nu au fost elaborate şi aprobate programele de dezvoltare a sistemelor de control managerial; nu a fost realizat un sistem de monitorizare pe verticală a modului de implementare a sistemelor de control managerial la entităţile aflate în subordine/coordonare.
Contracte fără garanţii sau penalităţi şi plăţi nelegale

În ceea ce priveşte calitatea gestiunii economico-financiare, s-a constatat că nu au fost constituite garanţii pentru plata obligaţiilor contractuale în cazul a 7 contracte de închiriere/concesionare a terenurilor, încheiate cu agenţi economici, nerespectându-se astfel prevederile legale privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică şi prevederile legale privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare. De asemenea, conducerii APDM Galaţi de la acea vreme i se impută necalcularea, neînregistrarea şi neîncasarea penalităţilor pentru nerespectarea termenelor de plată în cazul a 14 contracte de închiriere a terenului portuar şi, respectiv, contracte de prestări de servicii încheiate cu diverşi agenţi economici, nerespectându-se astfel prevederile legale privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, şi prevederile legale privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile. În urma controlului Curţii de Conturi s-au constatat plăti nelegale reprezentând indemnizaţii lunare plătite membrilor comisiei de pregătire a procesului de privatizare şi secretariatului acesteia în perioada 2009-2010, în condiţiile în care, potrivit legii, procedurile de admitere la tranzacţionare au avut ca termen de finalizare data de 31 decembrie 2008, nerespectându-se astfel prevederile legale privind accelerarea procesului de privatizare şi aprobarea primei etape a strategiei de privatizare a unor societăţi comerciale aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Valoarea estimativă a erorilor/abaterilor constatate însumează 512 mii lei, din care: 148 mii lei venituri suplimentare datorate bugetului companiei şi 364 mii lei prejudicii.
Banii jos!

Concluzia Curţii de Conturi este aceea că APDM nu a gestionat în condiţii de calitate activitatea economico-financiară şi a recomandat stabilirea întinderii prejudiciului rezultat din efectuarea unor plăti nelegale reprezentând indemnizaţiile lunare pentru membrii comisiei de pregătire a procesului de privatizare şi pentru secretariatul acesteia şi recuperarea acestuia. De asemea, recomandă „stabilirea, prin extinderea verificării, a veniturilor nestabilite, nefacturate, neînregistrate şi neîncasate din penalităţi pentru nerespectarea termenelor de plată a prestaţiilor efectuate potrivit clauzelor contractuale, precum şi recuperarea acestuia”.
Contestaţia APDM a fost respinsă

Pentru valorificarea constatărilor, Curtea de Conturi a emis decizie prin care au fost dispuse 4 măsuri pe care Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării Maritime” SA Galaţi trebuie să le ducă la îndeplinire în vederea înlăturării abaterilor constatate. Conducerea APDM a formulat obiecţiuni la procesul-verbal de constatare şi a contestat măsura dispusă în decizie referitoare la stabilirea întinderii prejudiciului rezultat din efectuarea unor plăti nelegale reprezentând indemnizaţiile lunare pentru membrii comisiei de pregătire a procesului de privatizare şi pentru secretariatul acesteia şi recuperarea acestuia, dar comisia de soluţionare a contestaţiilor a respins contestaţia.
Luni, 16 Ianuarie 2012 02:00

Sănătatea dihoniei noastre

M-am săturat de discuţii sterile pe tema sănătăţii. M-am săturat, la modul cel mai sincer, de politicieni şi aşa-zis analişti care îşi dau cu părerea pe un subiect pe care nu-l cunosc suficient de bine. Nu-l cunosc nici măcar la nivelul omului de rând, asigurat pe bani prea mulţi pentru posibilităţile de care dispune. Şi primul care greşeşte, în opinia mea, e chiar cel care a dat tonul acestor discuţii, în speţă preşedintele Tarian Băsescu. De ce spun asta? Pentru că preşedintele tuturor românilor, ales de un sfert dintre români, nu siguranţă nu a mai beneficiat, în ultimele două decenii, de servicii medicale în România la modul la care beneficiază românul simplu. Ca ministru, primar general şi preşedinte, e clar că nu a mers la medicul de familie, stând la coadă în faţa cabinetului; nici la medicul specialist nu a mers în vreun ambulatoriu al reţelei sanitare de stat şi, după cum se ştie, nici în spitale din România nu a stat internat; analizele nu şi le-a făcut la un laborator din spital, ducându-se cu urina în recipientul cumpărat de la farmacie; nu a mers cu seringa la purtător pentru analiza la sânge; nu a aşteptat o lună să-i vină rândul la ecograful din spital; nu a mâncat în spitalul de stat zeama chioară pe care şi-o permite unitatea din banii alocaţi şi nici mâncarea gătită de doamna Maria şi adusă în caserolă, învelită în prosoape ca să nu se răcească pe drum; nu şi-a cumpărat medicamentele trecute pe un bileţel de medicul din spital care s-a scuzat că farmacia spitalului nu are de niciunele... etc. Despre asta vorbesc: despre faptul că îşi dau cu părerea despre sănătate oameni care doar au auzit de astfel de probleme sau poate nici măcar atât. Oamenii de rând cunosc aceste probleme, dar pe ei nu-i ascultă nimeni. Medicii şi celelalte cadre medicale cunosc această situaţie, dar vorbesc despre ea doar dacă nu sunt din marea familie a PDL. Nici politicienii care acum se dau de ceasul morţii, de o parte sau alta a baricadei, nu ştiu care e cu adevărat situaţia în sănătate, pentru că şi ei, la fel ca şi preşedintele, sar peste nişte etape când e vorba să meargă la un medic. Se descurcă, cum ar veni... Ceea ce nu e de condamnat, până la urmă, pentru că oricare dintre noi ar face la fel. Urăsc, însă, făţărnicia şi demagogia. Nu poţi vorbi despre ceva ce cunoşti doar din auzite, mai ales dacă spusele tale sunt difuzate la o oră de maximă audienţă pe cele mai tari posturi TV din ţară. Nu poţi vorbi în numele a milioane de oameni fără să ştii despre ce vorbeşti. Nu mă surprinde tupeul acestor lălăitori, ci faptul că nu se găseşte cineva care să le dea peste bot, la figurat vorbind, şi să-i pună să povestească, eventual, cum a decurs ultima lor experienţă din domeniul sanitar. Cu siguranţă s-ar bâlbâi, pentru că n-ar avea ce să povestească, decât, eventual, cum au scos porcoiul de bani din buzunar şi s-au dus la privat. Zilele trecute, un admirator înfocat al preşedintelui mi se plângea că, bolnav fiind, bate drumurile după tot felul de hârtii pentru a-şi putea face nişte investigaţii la stat, asigurat fiind, ca aproape tot românul care munceşte. Se săturase de drumuri, cozi şi bani scoşi din buzunar, dar înjura medicul de familie, funcţionarul de la Casa de Asigurări, şoferul de maxi-taxi şi şeful care nu i-a mărit leafa. M-am abţinut să nu-i spun vreo două „de dulce”. Nici nu am încercat să-i explic unde greşeşte. Ce rost ar fi avut? Dar nici nu am putut să-l mai compătimesc pentru cele ce i se întâmplă. Cu aşa gândire, nimic nu se va schimba în ţara asta. Doar ne vom „mânca” unii pe alţii, spre bucuria celor care, la adăpostul ignoranţei noastre, îşi vor face de cap în continuare, pe banii noştri.
Luni, 16 Ianuarie 2012 02:00

Ce-aţi făcut în ultimii 5 ani?

Această întrebarea devenise leit-motivul unei vânători de vrăjitoare roşii, în perioada de după Revoluţia din 1989. Eu m-am trezit cu această întrebare în gând în momentul în care am văzut cum se agită spiritele în Galaţi şi apar la înaintare oameni pe care nu i-am mai văzut de ani de zile şi atunci m-am întrebat: ce-or fi făcut aceşti oameni în ultimii ani? Am decis să fac o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în Galaţi în ultimii 5 ani, cu bune şi rele. Exerciţiul făcut de mine nu are valoarea unui experiment sociologic, dar e o provocare la sinceritate şi autoevaluare. E doar un tablou al societăţii în care trăim şi al transformărilor prin care am trecut în ultimii cinci ani. Şi, de ce nu, un punct de plecare pentru viitor. Analiza mea a început în septembrie 2011 (răsfoind arhivele pe 5 ani, pornind din septembrie 2006) şi, dacă îmi ajută Dumnezeu, o voi încheia în septembrie 2012. În fiecare zi de luni puteţi vedea în paginile ziarului o radiografie a săptămânii anterioare corespunzătoare ultimilor 5 ani, aşa cum a fost ea redată în mass media la vremea respectivă. Astăzi, 16 ianuarie 2012, voi analiza perioada 9-15 ianuarie, din 2007 până în 2011. Mirella AUR Se întâmpla în perioada 9-15 ianuarie 2007... - Funcţia politică e cea care contează. Congresul extraordinar al Partidului Naţional Liberal aducea pentru organizaţia PNL din judeţul nostru o mare victorie, dar şi o mare dezamăgire. Victor Paul Dobre câştiga un fotoliu de vicepreşedinte la nivel naţional, iar Paul Păcuraru, senator la acea vreme, ieşea învins din cursa pentru funcţia de membru în Biroul Permanent al partidului pe probleme sociale. Galaţiul mai avea însă un reprezentant în conducerea centrală a partidului. Cristina Pocora, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul la acea vreme, liberal provenit din Galaţi dar cu carnet de Capitală, câştigase şi ea bătălia pentru fotoliul de membru în Birou din partea Regiunii Bucureşti Ilfov. E limpede pentru oricine că marele pierzător al congresului a fost Paul Păcuraru, realizatorul programului de politici sociale al PNL. Chiar dacă în mod oficial politicienii declară altceva, o funcţie în structurile de conducere ale partidului cântăreşte foarte mult. Motivul este simplu. “Chiar dacă eşti membru în Guvern sau deţii un fotoliu de parlamentar, atât pe colegii tăi, cât şi pe adversarii politici îi interesează cel mai mult funcţia pe care o deţii în partidul tău”, ne explica secretarul de stat Cristina Pocora. ... 2008 - Galaţiul rămânea cu un singur viceprimar pentru restul mandatului. Deşi în urmă cu o lună de zile, primarul Dumitru Nicolae spunea că unul dintre consilierii locali ai PSD va ocupa fotoliul de viceprimar care rămăsese liber în urma plecării la Bruxelles a lui Constantin Dimitriu ca europarlamentar, situaţia s-a schimbat total, edilul şef al urbei afirmând că postul de viceprimar va rămâne liber până la alegerile locale, nemaifiind necesară desemnarea unui ales municipal care să-i ia locul lui Constatin Dimitriu doar pentru câteva luni. Dumitru Nicolae declara că i-a propus să fie viceprimar consilierului PSD Lucian Podlaţi, dar că acesta a refuzat. Motivul prezentat în mod oficial de edilul şef a ridicat însă multe semne de întrebare, deoarece şeful PC, Eugen Durbacă, îl contrazisese anterior pe Nicoale, declarând în cadrul unei conferinţe de presă că viceprimarul nu va fi ales din rândurile consilierilor PSD, ci ai PC, conform algoritmului luat în calcul în 2004, când s-au desemnat viceprimarii. Până la organizarea alegerilor locale, Galaţiul a rămas cu un singur viceprimar, liberalul Mircea Răzvan Cristea, preferându-se această soluţie decât un război local pentru o funcţie vremelnică. - Comasarea alegerilor e bună doar când o vrea şeful tău. Şefii PSD şi PNL veniseră cu ideea de a amâna până în toamnă alegerile locale şi de a le cupla cu cele parlamentare iar acest lucru era privit cu ochi critic de toate partidele din spectrul politic. Mircea Toader, liderul PDL, nici nu voia să audă de o asemenea mişcare:. „O aiureală totală! PNL şi PSD nu vor decât să aibă mai mult timp în care să cheltuie bani, şi-au dat seama că electoratul a devenit pro-PDL şi acum le e frică. E cea mai mare prostie să se mute localele, nu se poate aşa ceva! Numai în caz de cataclism sau război se poate face acest lucru. Probabil că e război în capul lor...”. Nu-i aşa că e hazliu să vezi cum, după patru ani, s-a întors roata? Acum Toader promovează alegerile comasate, pentru că aşa vrea şeful partidului lui. Ca să zic aşa... „probabil că e război în capul lor...”. ... 2009 - Averi de parlamentari aleşi uninominal. Noii parlamentari se pregăteau să intre din plin în activitate. Unii dintre politicienii pe care i-am trimis în Parlament pe 30 noiembrie 2008 puteau îngroşa cu uşurinţă rândurile celor mai bogaţi oameni ai României, dar aveam şi aleşi care nu se puteau lăuda cu mai mult decât are un cetăţean de rând, respectiv o casă şi o maşină. Cel puţin asta reiese din declaraţiile de avere pe care parlamentarii au fost nevoiţi să le completeze la început de mandat. Unul dintre cei mai înstăriţi parlamentari era Mihail Boldea (un teren în Galaţi, 7 locuinţe, 2 ceasuri de mână în valoare totală de 18.000 de euro, tablouri în valoare de 5.000 de euro, depozite la bănci în valoare de 500.000 de euro şi unul de 60.000 de lei, plus 15.000 de euro pe care-i scotea anul din contracte de închiriere ale unor apartamente, dar şi datorii de 530.000 de euro). Marius Necula se putea lăuda cu 2 terenuri, 5 locuinţe, bijuterii în valoare de 20.000 de euro, tablouri şi icoane de 20.000 de euro, un cont în bancă în valoare de 10.000 de euro, dar şi datorii la două bănci, în valoare totală de 175.000 de euro). Viorel Ştefan avea în declaraţia de avere o locuinţă în Galaţi trecută pe numele copilului şi un autoturism achiziţionat în 2006, în acelaşi an a vândut un pachet de acţiuni care i-a adus aproximativ 229.000 de euro, dar se mai bucura şi de depozite bancare în valoare de 1.250.000 de lei şi plasamente financiare în valoare de peste 3.000.000 de lei noi. Mircea Nicu Toader avea un teren în Ilfov, 2 locuinţe - în Galaţi, respectiv Constanţa -, bijuterii în valoare de 35.000 de euro, plus obiecte de artă şi cult în valoare de 12.000 de euro. La toate acestea se adaugă câteva conturi în bănci, de aproximativ 28.000 de euro, plus plasamente şi investiţii de aproximativ 33.000 de euro. Dan Nica avea în declaraţia de avere o locuinţă, un autoturism, bijuterii în valoare de 30.000 de lei, tablouri în valoare de 25.000 de lei, o colecţie de timbre în valoare de 75.000 de lei, 3 ceasuri de mână ce valoarau aproximativ 15.000 de lei şi icoane pictate pe lemn şi sticlă în valoare de 9.000 de lei. La toate acestea se adăugau conturi în bănci de aproximativ 70.000 de lei, 20.000 de euro şi 16.000 de dolari, precum şi plasamente financiare de 15.000 de lei. Laurenţiu Chirvăsuţă avea un teren la Slănic Moldova, o locuinţă la Tecuci, bijuterii şi ceasuri din aur în valoare totală de aproximativ 6.900 de euro, titluri de stat în valoare de aproximativ 32.000 de lei, dar şi o datorie la bancă de 700.000 de lei. Paul Ichim avea două terenuri, 3 locuinţe, 2 autoturisme, dar şi o datorie la bancă de 170.000 de lei. Bogdan Liviu Ciucă avea două terenuri în Galaţi, unul la Soveja şi altul în judeţul Ilfov, 3 locuinţe în Galaţi şi un autoturism, măşti africane în valoare de 4.000 de euro, statuete cubaneze în valoare de 4.500 euro, o mască africană şi una indoneziană în valoare totală de 3.200 de euro, dar şi datorii la trei banci, în valoare de aproximativ 370.000 de euro. Victor Paul Dobre avea patru terenuri, 3 locuinte, un autoturism şi depozite în bănci în valoare totală de aproximativ 220.000 de lei. Florin Pâslaru avea un teren la Vânători, 2 locuinţe, un autoturism şi bijuterii în valoare totală de 17.000 de euro dar şi o datorie la bancă de 160.000 de lei. Dragoş Gabriel Zisopol avea 4 terenuri în judeţul Prahova şi unul în Vâlcea, 2 locuinţe în judeţul Prahova, 3 autoturisme şi un depozit bancar de aproximativ 7.400 de euro. Gheorghe Saghian a declarat că are un teren agricol în Cosmeşti, 2 apartamente şi un autoturism. Lucreţia Roşca avea o locuinţă şi un teren, un autoturism şi un cont în bancă în valoare de 70.000 de lei. Carmen Axenie şi Nicolae Păun au declarat că au doar câte o locuinţă. ... 2010 -  Viceprimar cu gripă porcină. Viceprimarul Nicuşor Ciumacenco contracta gripa porcină, dar starea sa de sănătate era relativ bună şi se afla sub tratament la domiciliu. „Din respect faţă de colegii din primărie şi faţă de toate persoanele cu care aş putea intra în contact, am decis să nu mă prezint la serviciu până la însănătoşirea deplină, pentru a nu risca să transmit boala şi altor oameni”, scria viceprimarul în comunicatul de presă remis jurnaliştilor. ... 2011 - Dobre şi doctrina de partid. Liderul liberalilor gălăţeni, deputatul Victor Paul Dobre, se arăta deranjat de faptul că era criticat pentru că susţine măsuri sociale ce îl recomandă mai curând drept o persoană cu idei „de sorginte comunistă” decât una liberală. Reacţia cestuia a fost următoarea: „Vreau să vă spun un lucru – În Uniunea Europeană, în care am intrat, şi care e condusă şi în Anglia, şi în Germania, şi în Franţa, şi în Italia, marile ţări, de guverne autentice de dreapta, de oameni autentici de dreapta, nu ca dl. Boc sau dl. Toader, are la baza principiilor ei coeziunea socială. O guvernare de dreapta nu înseamnă imperialiştii lui Lenin. O guvernare de dreapta înseamnă o guvernare care aduce bunăstare, care crează o economie stabilă, puternică şi rezultatele acelei economii crează condiţii pentru bunăstarea socială a tuturor membrilor săi”. - ACD sau... cum te faci frate cu dracu' până treci puntea. PNL şi PC formau ACD şi acest lucru se făcea şi la Galaţi, în ciuda relaţiei nu foarte bune între liderii celor două formaţiuni locale. „Haideţi să depăşim un pic relaţia lui Dobre cu Durbacă. (...) România, românii au nevoie de o schimbare. Mai rău ca acum nu a fost niciodată pentru oameni, societăţi şi încercăm să creăm posibilitatea de a schimba direcţia politică greşită, cum spun 95% dintre români”, declara Victor Paul Dobre. Cu alte cuvinte... „de dragul tău, Românie, ne aliem!”. - Adio ruine la Sala Sporturilor! După zece ani în care Sala Sporturilor a putut fi considerată Cenuşăreasa Galaţiului, se anunţa un miracol. Obiectivul a trecut în ograda Companiei Naţionale de Investiţii, care lansa anunţul privitor la organizarea unei licitaţii deschise pentru desemnarea firmei care să se ocupe de consolidarea şi reabilitarea Sălii Sporturilor. Acum se lucrează de zor.
Pagina 23 din 29