Nelu STAMATE

Nelu STAMATE

Fizicienii germani au construit cel mai precis mecanism de măsurare a timpului de până acum. Este vorba de un ceas atomic, ce funcţionează pe baza calculării mişcării ionilor de ytterbiu. Dispozitivul, denumit "ceas optic cu un singur ion", este capabil să măsuare frecvenţa ionilor de ytterbiu, pe măsură ce aceştia oscilează cu o viteză de până la câteva sute de trilioane de mişcări pe secundă. Oscilaţia are loc în cadrul unui aşa-zis "grilaj optic" de raze laser. Specialiştii folosesc semnalele emise de ionii de ytterbiu, pentru a măsura timpul, raportând erori de o secundă la câteva miliarde de ani.
Până acum, cele mai precise ceasuri din lume erau cele atomice, care funcţionau pe bază de ioni de cesiu. Tocmai pe baza acestor mecanisme a fost definită secunda, ca unitate standard de măsurare a timpului. În acest sens, s-a definit secunda ca fiind timpul scurs pe parcursul a 9.192.631.770 de cicluri de radiaţie produse de tranziţia între două stări de excitare a atomului de cesiu 133.
Cercetătorii din cadrul Institutului de Fizică şi Tehnică din Braunschweig, Germania, au creat un mecanism mai precis de cel puţin 100 de ori faţă de ceasurile atomice cu cesiu. "Cu siguranţă, secunda, ca unitate standard de măsurare a timpului, va fi redefinită, din moment ce vor fi folosite cesurile atomice optice. Acestea sunt mult mai stabile şi mult mai precise decât ceasurile ce funcţionează pe bază de cesiu", susţin specialiştii germani.
Echipa de cercetare a explicat faptul că ionul de ytterbiu este cel mai eficient mijloc de măsurare a timpului, deoarece trece dintr-o stare stare de excitare în alta, emiţând un semnal care poate fi măsurat cu foarte mare precizie. "Una dintre aceste faze de tranziţie se bazează pe excitarea în aşa-numita "stare F", care, datorită perioadei sale lungi de viaţă (ce poate ajunge până la 6 ani), emite o rezonanţă extrem de precisă", au adăugat fizicienii.

Marți, 16 Februarie 2016 00:00

Tom şi Jerry au împlinit 76 de ani

Legendarele personaje de desene animate, Tom şi Jerry, care au bucurat copilăria mai multor generaţii, au împlinit luna aceasta 76 de ani. În ciuda vârstei venerabile, Tom şi Jerry continuă să se bucure de succes la public. Prima difuzare a unui episod de desen animat care prezită relaţia dificilă dintre şoarece şi pisică a avut loc pe 10 februarie 1940. Cei care le-au dat viaţă sunt animatorii americani William Hanna şi Joseph Barbera. Iniţial, cele două persoaje purtau numele de Jasper and Jinx. Timp de 17 ani, cuplul de animatori a lucrat exclusiv doar la „Tom şi Jerry”, regizând mai mult de 114 scurt-metraje, care se bazau mai mult pe acţiune în detrimentul dialogului. În anul 1957 s-a decis închiderea studioului de animaţie din cauza lipsei de rentabilitate, în condiţiile în care realizarea unui serial de şapte minute cu Tom şi Jerry costa 35.000 de dolari, şi redifuzarea celor deja existente.
În 1960 a fost semnat un contract cu studioul cehoslovac Rembrandt Films în urma căruia s-au produs 13 scurt-metraje cu cele două personaje, dar care au fost considerate cele mai nereuşite de-a lungul existenţei acestui film în desen animat. În 1963, producţia de desene animate a revenit la Hollywood, în regia lui Chuck Jones, iar acest fapt a dus la realizarea altor desene animate până în anul 1967, apoi sporadic între anii 1975-1977, 1990-1993 şi 1980-1982.
Începând cu anul 1965, desenele au fost cenzurate de Chuck Jones la cererea MGM, fiind scoase scenele care făceau referiri rasiale la adresa negrilor, chinezilor şi indienilor. Indiferent de evoluţia acestui desen animat, povestea celor doi eroi rămâne până astăzi una din preferatele copiilor din toate timpurile.

Încă o bancă importantă din România analizează impactul unei eventuale scumpiri a creditelor pentru locuinţe, dacă legea dării în plată va fi aprobată de parlament în forma actuală. Directorul general al BRD, Philippe Lhotte, spune că, prin majorarea avansului la credite, programul guvernamental "Prima Casă" ar putea dispărea, cererea pe piaţa imobiliară s-ar reduce dramatic şi implicit activitatea din construcţii. Responsabilul BRD consideră că de această lege în forma actuală ar putea profita marii investitori imobiliari şi speculatorii. El pledează pentru repere clare în privinţa cazurilor sociale. „Eu sunt favorabil unei legi care să se refere numai la viitor, care să se refere numai la locuinţa principală a unei persoane, cea în care stă şi îşi are efectiv reşedinţa, persoana respectivă să nu mai posede o altă locuinţă şi cu condiţia să vorbim de o valoare rezonabilă a acelei locuinţe. Nu putem avea o lege care să se refere la reşedinţe de trei milioane de euro, de exemplu. Vorbim de 100.000 de euro, mai mult sau mai puţin, suntem deschişi unui dialog în privinţa acestei valori. Trebuie de asemenea ca legea să se poată aplica o singură dată unei persoane şi nu de mai multe ori”, a explicat Philippe Lhotte.
Până acum Raiffeisen a decis să mărească avansul la creditele ipotecare la aproape 40%, BCR a făcut un studiu de impact, iar Unicredit, Banca Transilvania şi Bancpost analizează modificarea condiţiilor de acordare a unui credit imobiliar.
Legea dării în plată se află în dezbatere la parlament, unde a fost trimisă pentru reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis.

O planetă gigantică a fost descoperită la o distanţă de 500 de ani lumină de orbita terestră, după ce, în ultimii ani, cercetătorii au localizat zeci de exoplanete al căror diametru îl depăşeşte de câteva ori pe cel al Terrei, informează ediţia în limba franceză a agenţiei Sputnik.
Descoperirea cercetătorilor a stârnit controverse legate de natura corpului cosmic, deoarece nu puteau determina cu certitudine dacă era vorba despre o Super-Terra sau o planetă cu compoziţie gazoasă, similară lui Neptun.
Cu ajutorul spectrografului HARPS şi al telescopului Kepler, cercetătorul Nestor Espinoza şi colegii săi de la Universitatea Catolică din Chile au detectat urme ale unei stele - BD+20594b.
Recent, oamenii de ştiinţă au publicat un articol pe site-ul bibliotecii electronice a Universităţii Cornell în care demontează teoria conform căreia planeta BD+20594b ar fi similară lui Neptun. Densitatea planetei indică faptul că planeta este, mai degrabă, o "geamănă" a Terrei, de dimensiuni gigantice. Planeta se situează la o distanţă de 500 de ani lumină faţă de Pământ, iar masa ei este de 16 ori mai mare decât a planetei noastre. Viaţa pe BD+20594b este, probabil, imposibilă, având în vedere că atmosfera ce înconjura această planetă a fost distrusă în momentul formării sale, acum 3,3 miliarde de ani. Totodată, planeta BD+20594b se află prea aproape de steaua proprie şi îşi termină rotaţia în jurul astrului în doar 43 de zile, astfel că posibilitatea existenţei apei în formă lichidă pe suprafaţa ei este exclusă.
Descoperirea planetei BD+20594b redeschide discuţiile privitoare la existenţa aşa-ziselor Super-Terre a căror masă este de 10 ori mai mare decât a Pământului. Espinoza şi colegii săi speră ca studiul paralel al planetei BD+20594b şi al altor Super-Terre, cum este Kepler-10c, va duce la înţelegerea motivului pentru care planetele similare pot avea aparenţe atât de diferite. În plus, cercetarea i-ar putea ajuta să descopere cu adevărat, în viitor, o planetă "geamănă" a Pâmântului.

Luni, 15 Februarie 2016 00:00

Cea mai misterioasă insulă din Mediterana

Insula Montecristo a devenit celebră după ce Alexandre Dumas a descris-o în romanul Contele de Monte Cristo. Pe această insulă, spune legenda, se află îngropate comori ale unor piraţi celebri. Doar 1.000 de turişti au voie să păşească, anual, pe insula Montecristo, iar viza se primeşte după o aşteptare de minim trei ani.
Zvonuri despre bogăţiile de aici au început să circule în secolul XIII, atunci când Mănăstirea St. Mamilian, amplasată pe insulă, a devenit una dintre cele mai înstărite din Europa. Alţii spun că piratul turc Barbă-Roşie ar fi ascuns aici mare parte din aurul furat în timpul expediţiilor sale din secolul al XVI-lea. În 1860, Regatul Italian a anexat Montecristo, cedând-o în 1889 marchizului Ginori, care a transformat-o într-o rezervaţie naturală. În 1971, insula a revenit statului italian, care în 2008 a deschis-o publicului.

Luni, 15 Februarie 2016 00:00

Mărul, gustarea ideală

Delicios, crocant, suculent şi aromat, mărul este unul dintre cele mai populare fructe, preferate de către consumatori.
Mărul (Malus domestica) este fructul unui copac de dimensiuni medii, care aparţine familiei Rosaceae. Originar din centrul Asiei, astăzi este cultivat pe toate continentele. Cel mai răspândit este mărul de cultură. În România, el este cultivat mai ales în bazinele pomicole din zonele deluroase şi subcarpatice (Bistriţa, Fălticeni, Geoagiu, Bilceşti, Voineşti, Sălaj, Maramureş).
Mărul are formă rotundă sau ovală. Coaja exterioară este în diferite nuanţe şi culori, în funcţie de soi. În interior, are o pulpă crocantă, suculentă, de culoare alb-crem, care are un amestec uşor de arome şi un gust dulce-acru. Sute de soiuri de mere se diferenţiază prin valoarea nutritivă, gustativă, terapeutică şi profilactică, precum şi prin culoare, gust, fiind menite a fi utilizate fie ca fructe de masă, fie la desert sau pentru gătit. Merele de gătit tind să fie mai mari ca dimensiune decât tipurile pentru desert. În forme prelucrate, merele se găsesc sub formă de gemuri, compoturi, oţeturi, cidru, murături.
Cu 85% apă şi aproximativ 50 de calorii (la 100 g.), mărul este gustarea ideală. Merele au 5% proteine. Fructul acesta este o sursă puternică de potasiu. În plus, el conţine multe vitamine, în special C şi beta-caroten, dar şi vitaminele A, E şi B, chiar şi fosfor, fier şi calciu, deşi în cantitate mai mică. Este o sursă vitală de fibre, dintre care cea mai importantă e pectina. Quercitina, epicatechina şi procyanidin B2 sunt flavonoizi pe care merele îi conţin.
Acest fruct se încadrează fără probleme în categoria "alimentelor-medicament", căci conţine multe substanţe benefice pentru sănătate. Calităţile sale terapeutice sunt cunoscute încă din timpuri străvechi. Potrivit medicinei chineze, merele întăresc inima, lubrifiază plămânii, cresc fluidele corpului şi scad producţia de mucus.
Datorită "longevităţii" substanţelor antioxidante şi anticancer (timp de 200 de zile de la recoltare acestea se păstrează intacte, ca în ziua culesului), mărul este fructul ideal în orice anotimp. Dar trebuie consumat cu tot cu coajă, pentru a beneficia de toate calităţile sale terapeutice. În primul rând, fibrele conţinute în măr şi coajă au rolul de a coborî nivelul de glucoză din sânge şi chiar al colesterolului rău. Reduc şi problemele intestinale, inclusiv diverticulita, hemoroizii şi acumularea de toxine în organism.
Merele sunt o sursă puternică de potasiu, o componentă importantă a celulelor şi fluidelor corporale, care ajută la controlarea ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale. Cercetări recente au arătat, de asemenea, că beneficiile antiinflamatorii ale conţinutului de quercetină din mere oferă protecţie pentru sistemul cardiovascular. Studiile arată ca persoanele care au mâncat mere în fiecare zi, timp de cinci ani, prezintă cu aproape 70% mai puţine riscuri de a face accident vascular cerebral fatal şi cu aproape 50% mai puţine probabilităţi de a dezvolta o boală cardiacă şi coronariană.
Quercitina este un flavonoid pe care merele îl conţin din abundenţă şi despre care se ştie că joacă un rol important în prevenirea multor tipuri de cancer. Unele cercetări au relevat că în special soiurile roşii şi cele Golden inhibă cu 39-43% creşterea celulelor de cancer hepatic şi de colon. Tot această substanţă este responsabilă de neutralizarea efectelor radicalilor liberi, care cauzează îmbătrânirea prematură.
Mărul conţine şi bor, un mineral important pentru sănătatea oaselor şi a bunei funcţionări a creierului. Compuşii polifenolici protejează creierul de degenerare din cauza stresului oxidativ şi au un efect de protecţie împotriva bolilor neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, conform studiilor Universităţii Cornell (SUA).
Merele s-au dovedit a avea beneficii antivirale, potrivit constatării cercetărilor care susţin că cei care le consumă se îmbolnăvesc mai greu de răceală, gripă şi afecţiuni ale tractului respirator superior. Merele îmbunătăţesc funcţiile pulmonare şi ale pancreasului, efectul fiind cu atât mai mare cu cât se consumă mai multe mere zilnic.
Ele scad riscul formării de calculi urinari din oxalaţi. Potrivit unui studiu apărut în "British Journal of Nutrition", consumul zilnic de 0,5-1 litru de suc de mere, grepfrut sau portocale modifică pH-ul urinar şi nu mai permite formarea cristalelor de oxalaţi în urină.
O linguriţă de oţet de mere amestecat cu puţină miere, luată înainte de fiecare masă, stimulează pofta de mâncare şi ajută la asimilarea fierului şi a substanţelor hrănitoare din mâncare, rezolvând problema anemiei.
Ele ne protejează în mod natural de radiaţia solară ultravioletă. Unul dintre ultimele studii ştiinţifice a demonstrat că fenolii antioxidanţi din coaja soiurilor de mere colorate cresc foarte mult rezistenţa pielii umane la acţiunea razelor ultraviolete. Aceste fructe sunt foarte apreciate în cosmetică: măştile cu măr ras, aplicate pe faţă timp de 10 minute, câteva zile consecutiv, ajută la curăţarea tenului, la vindecarea acneelor şi la estomparea ridurilor.
Consumate ca o gustare, merele suprimă foamea şi de aceea sunt indicate în curele de slăbire. În plus, acest fruct poate fi consumat în orice dietă şi nu are contraindicaţii deosebite, fiind indicat chiar şi diabeticilor. Cojile de mere conţin acid ursolic, care creşte masa muşchilor scheletici şi ţesutul adipos brun, scăzând, totodată, grăsimea de culoare albă, reducând obezitatea şi steatoza hepatică. Din coji de mere, se poate face un ceai puternic parfumat şi cu un gust deosebit de plăcut.
Seminţele de măr sunt toxice dacă sunt consumate în cantităţi mari, de aceea este bine să fie evitate de femeile gravide, de femeile care alăptează şi de copii.

Luni, 15 Februarie 2016 00:00

Chimenul, condimentul tămăduitor

Chimenul (Carum Carvi) este planta medicinală a anului 2016. Cercul de studiu „Istoria dezvoltării plantelor medicinale” de la Universitatea din Wuerzburg, Germania, a selectat chimenul una din cele mai vechi plante aromatice din Europa, drept planta medicinală a anului 2016.
Mulţi oameni ştiu chimenul ca fiind un condiment, dar planta are şi un efect tămăduitor, recunoscut ştiinţific.
Chimenul a fost cunoscut de milenii şi s-au găsit seminţe în mormântul lui Tutankamon. Descoperirile arheologice au demonstrat că planta era cunoscută şi folosită în aşezările din Epoca de Piatră. Carol cel Mare a fost cel care a pus chimenul pe lista plantelor medicinale.
În scop medicinal, sunt utilizate fructele plantei. Ele conţin ulei esenţial, având drept ingredient principal substanţa carvona. Carvona se mai găseşte în mărar şi în coaja mandarinelor. Uleiul esenţial stimulează glandele digestive. Potrivit profesorului Johannes Gottfried Mayer, conducătorul cercului de studiu, chimenul are efecte benefice asupra sănătăţii noastre, fiind antimicrobian şi având o acţiune antispasmodică. De asemenea, chimenul este un remediu foarte bun împotriva simptomelor de colon iritabil şi un antiinflamator intestinal. „Vrem să arătăm că există plante care pot concura cu medicamentele de sinteză şi care au mai puţine efecte secundare”, a spus Mayer.
Uleiul din seminţe de chimen ajută împotriva crampelor uşoare gastrointestinale, împotriva balonării şi flatulenţei. Compania Europeană pentru Terapia cu Plante Medicinale (ESCOP) a extins aplicarea chimenului la copiii cu gaze la stomac şi la cei cu sindromul Roemheld. În cazul acestui sindrom, apar dureri în piept şi dureri de inimă, precum şi sentimente de anxietate şi atacuri de panică, motivul pentru toate acestea fiind acumularea de gaze în stomac şi în intestine. Ceaiul de chimen este folosit şi împotriva pierderii poftei de mâncare, reumatismului, colicilor la sugari, respiraţiei urât mirositoare şi problemelor digestive.
Planta este utilizată şi în bucătărie, pentru a condimenta diferite feluri de mâncare din varză, cartofi, fasole, gulaş, se foloseşte pentru a mura varza, dar şi în pâine, produse de patiserie sau brânză. Chimenul se găseşte în Europa şi în Asia. Creşte spontan pe marginea drumurilor, în pajişti şi preferă solurile argiloase.
Din Cercul de studiu „Istoria dezvoltării plantelor medicinale” fac parte istorici medicali, medici, farmacişti şi biologi. Din anul 1999, aceştia aleg ca plantă medicină a anului pe cea care are o cultură interesantă şi o istorie în medicină, efectele ei asupra sănătăţii fiind examinate în studii clinice şi farmacologice. În 2014, pătlagina a fost planta medicinală a anului, în 2015 - sunătoarea, iar în 2016 este chimenul.

Ce înseamnă cota maximă de refugiaţi care vor fi primiţi anual, cotă fixată de curând de Austria? Să fie doar un număr orientativ, după cum susţin guvernanţii social-democraţi de la Viena? Sau un placebo, după cum spun criticii acestei măsuri? Sau graniţa de sud a Austriei va fi sigilată imediat ce se va atinge numărul maxim stabilit de 37.500 de cereri de azil, aşa cum cere opoziţia austriacă?
Neliniştea sporeşte pe ruta balcanică: în Slovenia, Croaţia, Serbia şi Macedonia sunt vehiculate din nou scenarii apocaliptice. Aceste ţări se tem că vor fi prinse ca într-un sandviş între refugiaţii blocaţi la graniţa austriacă şi cei care continuă să sosească în număr mare cu bărcile pe Marea Egee. Niciunul din aceste patru state nu vrea să devină un centru de primire a fluxului de refugiaţi.

Ilegal, dar…

De când Austria a anunţat oficial limitarea numărului de refugiaţi primiţi, statele balcanice îi mai acceptă doar pe cei care semnează un act conform căruia intenţionează să solicite azil doar în Austria sau Germania. "Măsura încalcă convenţiile internaţionale, dar o vom aplica", a declarat ministrul croat de Interne Ranko Ostojić. "Totul depinde de Germania. Croaţia este ţară de tranzit pentru refugiaţi şi nu va accepta să devină un hotspot. Criza trebuie rezolvată la frontiera externă dintre Turcia şi Grecia", a spus Ostojić. Slovenia a demonstrat deja joi ce înseamnă această măsură: zeci de migranţi care nu vizau să ajungă în Austria sau Germania au fost arestaţi temporar.
Pavle Kilibarda nu se miră de această reacţie panicată a ţărilor balcanice. Cercetătorul de la Centrul pentru Drepturile Omului de la Belgrad spune că toate ţările ştiu că noile măsuri încalcă Convenţia de la Geneva. "Ţările din Balcanii de Vest se orientează după marile state din UE: dacă acestea încalcă dreptul internaţional, este pentru ele un motiv suficient să îl încalce la rândul lor. Nimeni nu vrea în Balcani să fie mai catolic decât Papa", a declarat Kilibarda pentru DW.
Macedonia a închis recent pentru 48 de ore frontiera cu Grecia. Motivul: o presupusă defecţiune pe calea ferată în Slovenia. Autorităţile slovene au dezminţit imediat informaţia. Până şi premierul sârb Aleksandar Vučić - cel mai mare fan din regiune al politicii de acceptare a refugiaţilor promovată de cancelara Merkel - dă semne de ezitare. Serbia poate să susţină maximum 5.000 de refugiaţi, mai mult ar depăşi capacităţile economice ale ţării.
Planul B al ţărilor balcanice este la fel de rudimentar ca planul A, consideră experţii. Până acum, migranţii au fost lăsaţi pur şi simplu să treacă mai departe spre Vest. În curând, se va ajunge la extrema cealaltă - închiderea graniţelor.

Să-i ajutăm pe sărmanii refugiaţi, dar...

Situaţia politică din aceste ţări complică lucrurile. Liderul opoziţiei slovene Janez Janša atacă frontal guvernul liberal: dacă Austria închide graniţa, refugiaţii vor rămâne în Slovenia. Aceasta ar pune în pericol însăşi existenţa statului, clamează fostul premier Janša. În Croaţia, tocmai a sosit la putere o coaliţie conservatoare care a militat consecvent pentru limitarea fluxului de refugiaţi. Iar în avanposturile Uniunii - Serbia şi Macedonia - vor avea loc se pare alegeri anticipate la 24 aprilie. Premierii Aleksandar Vučić şi respectiv Nikola Gruevski nu au taman acum nevoie de acuzaţii de periclitare a suveranităţii ţărilor lor şi de înstrăinare a populaţiilor locale, prin acceptarea de refugiaţi în număr mare.
Elitele politice vor ţine seama exact de părerea opiniei publice, crede Kilibarda. "Oamenii din Balcani sunt toleranţi, în sensul: 'Săracii refugiaţi, trebuie ajutaţi, dar să nu rămâneţ pe aici vă rugăm, că şi noi suntem săraci.' Cred că, la nevoie, populaţia din Serbia şi celelalte state balcanice va susţine mai degrabă construirea de garduri la frontieră decât preluarea în ţările lor a refugiaţilor", susţine Kilibarda. Ceea ce ar putea avea efect de domino pe întreaga rută balcanică.

Paradis pentru traficanţii de persoane

S-a văzut deja în noiembrie un astfel de efect: atunci, Slovenia, Croaţia, Serbia şi Macedonia au decis să mai permită tranzitul doar refugiaţilor din "zone de război". Adică doar sirienilor, irakienilor şi afganilor. Refugiaţii din Eritreea au fost lăsaţi pe dinafară, chiar dacă ei primesc aproape sigur azil în Germania.
Controalele nu au fost însă prea stricte, numărul migranţilor din nordul Africii a crescut masiv în Germania în ultimele luni. Activistul pentru drepturile omului Kilibarda spune de altfel că zilnic primeşte cereri de consiliere de la azilanţi din Iran şi Maroc. La finalul săptămânii trecute, cinci cetăţeni sârbi au fost arestaţi de poliţia ungară, după ce au fost prinşi făcând trafic de persoane: într-o maşină au încercat să introducă în UE cetăţeni din Turcia, Somalia, Nigeria, India şi Sri Lanka.
Ziaristul sloven Uroš Esih remarcă disperat: "Coridorul umanitar a devenit peste noapte o mină de aur pentru traficanţii de persoane. În fortăreaţa Europa vor ajunge doar cei care îşi vor putea finanţa călătoria", scrie el pentru portalul "Večer".
Că există astfel de călăuze în Balcani am şi uitat în ultimele luni. Asta pentru că statele balcanice au organizat oficial transportarea refugiaţilor spre următoarea graniţă, făcând astfel inutilă activitatea traficanţilor. Doar în 2016 au beneficiat deja 40.000 de migranţi de astfel de transport gratuit.
Ruta balcanică nu mai este însă un drum fără probleme. Procedurile birocratice, decizia Austriei de a limita numărul refugiaţilor primiţi, chiar şi frigul sunt printre actualele dificultăţi. Noaptea, temperaturile scad până la minus 10 grade Celsius. Medicii de la faţa locului relatează că tot mai multe persoane suferă de degerături. Iar traficanţii de persoane, treziţi brusc din hibernare, îşi freacă mâinile cu bucurie.

Arabia Saudită ar putea ajunge la faliment cel mai devreme în 2018 dacă preţul petrolului rămâne scăzut, deşi regatul saudit a redus cheltuielile bugetare şi a majorat produţia de ţiţei pentru a amâna pe cât posibil această situaţie, potrivit CNBC.
Măsurile luate de autorităţile saudite nu au făcut decât să amâne perspectiva falimentului cu câteva luni, potrivit unei analize Big Crunch.
Multe dintre ţările dependente de veniturile din petrol trebuie să taie masiv din cheltuieli pentru a-şi echilibra bugetul. Ţările bogate precum Qatar şi Kuweit par să întâmpine cele mai puţine dificultăţi, în timp ce în unele dintre ţările mai sărace sitaţia este agravată de tulburări sociale şi război civil.
Libia, unul dintre statele producătoare de petrol aflate în război civil, ar avea nevoie de un preţ al petrolului de 269 de dolari pe baril pentru a-şi echilibra bugetul, potrivit Fondului Monetar Internaţional.
Arabia Saudită are o situaţie internă stabilă şi se află undeva între cele două categorii, beneficiind de resurse vaste de ţiţei, dar şi de rezerve de aproximativ 624 miliarde de dolari la finele lunii decembrie. Stabilitatea regatului saudit este, însă, datorată numărului mare de locuri de muncă asigurate de stat, precum şi cheltuielilor publice generoase. Pentru a menţine această situaţie în contextul preţurilor mici la petrol, statul a fost nevoit să recurgă la rezerve. Bugetul Arabiei Saudite pentru anul în curs prevede o reducere a cheltuielilor bugetare cu 13,8% faţă de anul trecut, însă estimările băncii britanice Barclays plasează acest procentaj în jurul a 5%. Pentru 2016, deficitul bugetar este estimat la 12,9%, potrivit băncii. Pe lângă scăderea cheltuielilor, autorităţile saudite au crescut şi producţia de petrol, la peste 10 milioane de barili pe zi în luna octombrie. Această strategie aduce încasări suplimentare, însă creşte şi presiunea de pe piaţa petrolului, unde în prezent există un excedent de ofertă, iar cotaţia barilului de petrol Brent se situează uşor peste 35 de dolari.

Nouă dintre primele cincisprezece oraşe ce au acces la cel mai rapid internet de mare viteză se regăsesc în România, însă autorităţile de la Bucureşti trebuie să ia măsuri pentru reducerea decalajului existent între zonele urbane şi rurale pe acest segment, a afirmat Elisabetta Capannelli, director de ţară pentru România al Băncii Mondiale, cu ocazia lansării Raportului "Digital Dividends World Development 2016".
"(...) România ar trebui să reducă decalajul de internet de mare viteză şi disparităţile dintre zonele urbane şi rurale. România ocupă unul dintre primele locuri la nivel global în ceea ce priveşte accesul la internet de mare viteză, având valori mai bune decât Uniunea Europeană (UE). Nouă dintre primele cincisprezece oraşe ce au acces la cel mai rapid internet de mare viteză se regăsesc în România. Sectorul Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) poate deveni unul dintre factorii determinanţi-cheie de creştere a economiei româneşti, dacă oportunităţile furnizate de internetul de mare viteză sunt utilizate integral. Agenda Digitală este un domeniu important în ceea ce priveşte angajamentul Băncii Mondiale în România. Una dintre constatările-cheie, confirmate de către raportul de anul acesta, este aceea că disparităţile geografice şi cele privind sărăcia sunt strâns corelate cu modul în care tehnologia este utilizată la nivel naţional", a spus Capannelli.
Oficialul Băncii Mondiale a menţionat, totodată, că România se află pe locul 23 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte conectivitatea, iar aproape jumătate dintre gospodării nu au un abonament la o reţea de internet de mare viteză.
"(...) decalajul dintre numărul de conexiuni la internet din zonele rurale comparativ cu zonele urbane rămâne în continuare mare. România ocupă locul 23 la nivelul UE în ceea ce priveşte conectivitatea. 11% dintre gospodăriile din România nu beneficiază de acoperire cu reţea fixă de internet de mare viteză şi aproape jumătate dintre gospodării nu au un abonament la o reţea de internet de mare viteză. Strategia Guvernului este aceea ca acoperirea cu internet de mare viteză să crească de la 90% la 97% (valoarea UE28), iar nivelul de penetrare al gospodăriilor din zonele rurale să aibă o creştere de la 55% la 70% (valoare UE28). În următorii cinci ani, peste 3,4 milioane de gospodării trebuie să fie conectate la reţeaua de internet de mare viteză, pentru a obţine acoperirea universală (...)", a afirmat Elisabetta Capannelli.
Potrivit directorului de ţară pentru România al Băncii Mondiale, potenţialul capitalului uman în domeniul IT din România este extrem de ridicat, cu toate acestea eforturile de extindere a serviciilor de eGuvernare dedicate cetăţenilor, cât şi operatorilor economici, trebuie amplificate.
"Limba română este cea de-a doua cea mai vorbită limbă în birourile Microsoft la nivel global, iar specialiştii români în domeniul Tehnologiei Informaţiei (IT) sunt printre cei mai buni în cadrul tuturor companiilor IT mari la nivel global. O parte dintre cele mai populare aplicaţii de pe telefoanele noastre mobile sunt dezvoltate de ingineri români. Potenţialul capitalului uman din această ţară este extrem de ridicat. Totuşi, paradoxul este acela că România are cel mai scăzut procentaj de utilizatori constanţi de internet la nivelul UE (48%), iar 39% din populaţia română nu a utilizat niciodată internetul, media UE fiind de 18% (...) Competenţele digitale sunt necesare pentru fiecare tip de forţă de muncă din România, iar lipsa acestora reprezintă o barieră importantă în calea dezvoltării economice (...) România trebuie să amplifice eforturile de extindere a serviciilor de eGuvernare dedicate cetăţenilor, cât şi operatorilor economici. România a înregistrat progrese în anumite domenii ale serviciilor de eGuvernare dedicate operatorilor economici", a subliniat Capannelli.
Aceasta a dat ca exemplu iniţiativa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind simplificarea plăţii impozitelor, precum şi aplicaţia eReţetă, prin intermediul căreia 60% dintre medicii de familie transferă reţetele farmaciştilor în format electronic, România ocupând locul 7 la nivelul statelor UE datorită acestui tip de serviciu.
"Totuşi, per total, disponibilitatea serviciilor de eGuvernare are cel mai scăzut nivel din UE. Serviciile publice online - precum registrul online al stării civile şi baza de date de carduri de identitate ale cetăţenilor - ar putea fi un instrument eficient pentru reducerea costurilor suportate de administraţia publică şi ar genera beneficii de eficientizare atât pentru întreprinderi, cât şi pentru cetăţeni. Pentru ca acest lucru să aibă loc, Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România (SNADR) are o serie de obiective referitoare la astfel de evenimente de viaţă. Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională doreşte să dezvolte o serie de servicii electronice pentru cetăţeni şi operatorii economici. Cred că un domeniu-cheie ce trebuie să fie abordat este interoperabilitatea sistemelor IT la nivelul Guvernului, în vederea obţinerii unei arhitecturi IT eficiente", a precizat oficialul Băncii Mondiale.
Banca Mondială a lansat, în data de 9 februarie, Raportul "Digital Dividends World Development 2016", document din care reiese faptul că numărul utilizatorilor de internet la nivel mondial ajunsese, la finele anului 2015, la aproximativ 3,2 miliarde, triplu faţă de cifrele înregistrate în ultimul deceniu. Aceeaşi statistică arată că aproape 60% din populaţia lumii este off-line şi nu poate participa activ la economia digitală. În plus, per ansamblu, 6 miliarde de oameni nu au acces la o conexiune de internet de mare viteză, aproximativ 4 miliarde nu au acces la o conexiune internet şi circa două miliarde de oameni nu deţin un telefon mobil.

Pagina 3 din 81