Nelu STAMATE

Nelu STAMATE

Utilizatorii de Internet Explorer 8, 9 şi 10 nu vor mai fi protejaţi de viruşi prin actualizări de Microsoft începând de marţi, 12 ianuarie, conform unui anunţ al Microsoft din decembrie 2015, lucru care face necesară actualizarea acestui browser, încă relativ popular, la Internet Explorer 11 sau trecerea la un alt browser. Utilizatorii de Internet Explorer mai pot descărca Edge, noul lansat de Microsoft odată cu Windows 10, sau mai popularele Chrome ori Firefox.
Microsoft a oferit un patch, sub forma unei ferestre care solicită utilizatorilor actualizarea, dar acesta nu este vizibil în versiunile piratate ale Windows.
Internet Explorer a fost folosit şi în România de un procent situat între 7 şi 11 la sută dintre utilizatorii de online în 2015, conform Statcounter. Pe plan global, numărul de utilizatori ai acestui browser era mai mare, între 20 şi 25 la sută.
Internet Explorer era oricum considerat de specialiştii în software un browser nesigur din punctul de vedere al viruşilor şi mai lent decât altele. Acesta a fost unul din motivele pentru care Microsoft a decis lansarea noului browser Edge.



"King Kong" chiar a existat. E vorba de o maimuţă uriaşă, botezată Gigantopithecus, care a dispărut acum aproximativ o sută de mii de ani, potrivit oamenilor de ştiinţă germani, care au analizat fosilele unui astfel de animal.
Nu ştim dacă i-ar fi terorizat pe americani sau dacă s-ar fi îndrăgostit de o actriţă blondă, ca în filmul "King Kong", regizat de Peter Jackson în anul 2005, cert e că o specie de maimuţă-gigant chiar a existat, potrivit cercetătorilor. Animalul avea până la trei metri înălţime şi o greutate cuprinsă între două sute şi cinci sute de kilograme.
Oamenii de ştiinţă sunt împărţiţi în ceea ce priveşte dieta acestui uriaş: unii savanţi cred că maimuţa era vegetariană, alţii spun că animalul consuma carne, în timp ce unii cercetători, puţini, ce-i drept, afirmă că mâncarea sa era limitată la bambus. Gigantopithecus a dispărut pentru că nu s-a putut adapta schimbărilor climatice, în condiţiile în care savana a luat treptat locul copacilor, explică oamenii de ştiinţă.
Din păcate, nu există prea multe dovezi ştiinţifice ale acestui "King Kong". Cercetătorii au descoperit doar câteva oase fosilizate şi câţiva dinţi de dimensiuni mari, explică profesorul Hervé Bocherens de la Senckenberg Center for Human Evolution and Palaeoenvironment, ce ţine de Universitatea Tübingen.

Zvonurile legate de detectarea undelor gravitaţionale primordiale, adică acele vibraţii ale structurii spaţio-temporale generate de obiecte masive aflate în mişcare accelerată, care au fost numite şi Sfântul Graal al cosmologiei, ar putea să se confirme, informează The Guardian.
Un experiment de amploare, denumit Advanced Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory (LIGO), utilizează detectoare din Hanford (Washington) şi Livingston (Louisiana) pentru a identifica undele gravitaţionale şi, potrivit unor zvonuri din lumea academică, acest lucru s-a întâmplat deja. În prezent, echipa de cercetători americani lucrează la studiul care priveşte semnalul detectat al unei unde gravitaţionale primordiale.
Lawrence Krauss, cosmolog la Arizona State University, a anunţat, într-un mesaj pe Twitter, că a primit o confirmare independentă de zvonistica din ultima perioadă, subliniind: "Undele gravitaţionale s-ar putea să fi fost descoperite!!".
Identificarea acestor unde ar fi o confirmare a teoriei relativităţii generale a lui Albert Einstein, care descrie influenţa materiei şi chiar a energiei asupra mişcării astrelor. Astfel, structura spaţio-temporală a Universului este dată atât de conţinutul materiei, cât şi de mişcarea ei. Lawrence Krauss se declară convins, în proporţie de 60%, că descoperirea este una certă, dar a ţinut să sublinieze că va trebui să vadă datele pe care oamenii de ştiinţă le vor face publice "înainte de a trage concluzii cu privire la autenticitatea semnalului", relatează The Guardian. Cosmologul a precizat că experţii care colaborează în LIGO vor să verifice dacă se confirmă, înainte de publicarea studiului şi anunţarea descoperirii revoluţionare într-o conferinţă de presă. Aceste măsuri de precauţie au fost luate deoarece detectarea undelor gravitaţionale produse la naşterea Universului s-a mai anunţat, în martie 2014, de fizicienii de la Universitatea Harvard, dar la scurtă vreme aceasta a fost contestată, considerându-se că s-a făcut o eroare nefericită de calcul.
Descoperirea anunţată atunci a reprezentat rezultatul observaţiilor asupra străfundurilor difuze ale Cosmosului - o slabă rază luminoasă lăsată de Big Bang - realizate cu ajutorul telescopului BICEP2 (Background Imaging of Cosmic Extragalactic Polarization), de la Polul Sud. Detectarea acestui semnal este "unul dintre cele mai importante obiective din cosmologie şi rezultă dintr-o muncă uriaşă depusă de un număr mare de cercetători", a subliniat, la acea vreme, John Kovac, profesor de astronomie şi de fizică la Universitatea Harvard, coordonatorul echipei care administrează BICEP2 care a revendincat această descoperire. "Erori serioase în analiza (datelor, n.r.) au fost descoperite, iar ele duc cu gândul la o absenţă a detectării" undelor gravitaţionale, a explicat Paul Steinhardt, directorul Centrului de fizică teoretică de la Universitatea Princeton.
Tot de la Universitatea Princeton, fizicianul David Spergel a ţinut să puncteze că nu se poate şti cu certitudine dacă razele luminoase detectate de telescopul BICEP2 provin într-adevăr din timpul primelor clipe din existenţa Universului.
De altfel, o sondă spaţială botezată Lisa Pathfinder a fost lansată în decembrie 2015, tocmai pentru a se putea verifica tehnologia ce urmează să fie folosită în spaţiu pentru măsurarea undelor gravitaţionale. Cel puţin până acum, undele gravitaţionale nu au fost măsurate oficial, deşi mai multe experimente au fost demarate pentru a le identifica.
Pe de altă parte, o coliziune între două găuri negre care gravitează una în jurul celeilalte, în centrul unei galaxii aflate la o distanţă de 3,5 miliarde de ani-lumină de Terra, va putea fi observată în premieră de oamenii de ştiinţă. Coliziunea, care este "iminentă la scala de vârstă a Universului", va permite oamenilor de ştiinţă americani să testeze teoria relativităţii generale, formulată de Albert Einstein. Acest "şoc" între cele două găuri negre îi pasionează pe astrofizicienii din lumea întreagă, care evocă deja un "Graal al cosmologiei".
Potrivit CNN, concentrându-se pe date bine definite şi precise, oamenii de ştiinţă ar trebui "să detecteze urmele acelei coliziuni în următorii 10 ani", în măsura în care "ceea ce a fost detectat ca fiind PG 1302 - 102 a existat în realitate în urmă cu 3,5 miliarde de ani", când viaţa a apărut pe Terra.
În viitor se doreşte punerea la punct a unei astronomii care să se bazeze pe undele gravitaţionale, deoarece ne-ar putea da omenirii o nouă perspectivă asupra Universului, ar "deschide o fereastră nouă" prin care să poată "vedea" şi acele detalii invizibile pentru radiaţia electromagnetică. În prezent, tot ce se ştie despre Univers se datorează undelor electromagnetice, adică undele radio, a celor optice, razelor X sau a celor gamma.

Miercuri, 13 Ianuarie 2016 00:00

Cu torpedoul burduşit cu ţigări

Pe 12 ianuarie, în jurul orei 11.30, s-a prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi-rutier, pentru efectuarea formalităţilor necesare trecerii frontierei, pe sensul de intrare în ţară, Mariana N., cu cetăţenie moldovenească, în vârstă de 21 ani, conducând un autoturism marca Citroen, înmatriculat în Bulgaria.
Pentru valorificarea unei informaţii, poliţiştii de frontieră au solicitat inspectorilor vamali efectuarea unui control amănunţit asupra mijlocului de transport.
În urma controlului efectuat, echipa comună formată din poliţişti de frontieră şi inspectori vamali a descoperit ascunse, într-un loc special amenajat în bordul autoturismului, 3.000 de ţigarete marca Winston, de provenienţă Republica Moldova. Conform prevederilor legale a fost luată măsura ridicării ţigaretelor în valoare de 1.800 lei şi a autoturismului folosit la activitatea infracţională, în valoare de 9.000 lei, în vederea confiscării, iar tânăra a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 7.000 lei.

La nivel global, zăpada acoperă aproximativ 40% din uscat pe parcursul unui an, fiind vitală pentru supravieţuirea speciilor de plante şi animale din emisfera nordică, dar şi pentru cele din extremitatea sudică. Aceasta asigură nu doar supravieţuirea lor, dar şi a noastră, a oamenilor.
Cercetătorii americani de la Universitatea din Wisconsin-Madison s-au aliniat unei noi categorii de oameni de ştiinţă numiţi ecologişti hibernali. Este un domeniu de cercetare relativ nou, care se concentrează asupra relaţiilor dintre animale, plante şi habitatele lor acoperite de zăpadă. Comparativ cu alte habitate, ecosistemele hibernale au fost foarte puţin explorate şi aceasta poate fi considerată o scăpare majoră, având în vedere cât de important este rolul zăpezii în viaţa speciilor respective. Iar pe lista acestor specii trebuie incluşi şi oamenii. Resursele noastre de apă din timpul primăverii şi al verii depind crucial de topirea zăpezii. Echipa de cercetători americani a demarat un proiect naţional de studiere a ceea ce se numeşte „subnivium”, habitatul izolat termic de sub zăpada sezonieră care este un refugiu pentru vieţuitoare şi care se menţine la o temperatură constantă. Un fel de iglu construit de natură.
Se ştie foarte puţin despre felul în care animalele şi microorganismele reuşesc să trăiască în acest subnivium iar proiectul încearcă să studieze care ar fi consecinţele încălzirii globale. Ce se va întâmpla dacă zăpada dispare?
Iernile tot mai calde reduc durata existenţei acestui subnivium, grosimea lui şi izolaţia termică. Aceste condiţii noi de climă nu mai permit menţinerea temperaturilor constante din subnivium, mai mult, duc la scăderea lor. O climă aflată în încălzire, cu mai puţină zăpadă, determină răcirea solului care era protejat de stratul de nea. Acest lucru afectează atât vieţuitoarele care se refugiază pe perioada iernii, dar şi pe fermierii care nu-şi mai pot planta culturile la timp.
Aşa cum nu există doi fulgi de zăpadă identici, nici zăpezile nu sunt toate la fel. Innuiţii din Alaska ştiu cel mai bine acest lucru şi, pentru ei, există nu mai puţin de nouă cuvinte diferite pentru zăpadă: annui, api, pukak, qali, siqoq, kimoagruk, upsik, qamaniq, siqoqtoaq. Ecologiştii hibernali au început deja să preia aceşti termeni. Annui, de exemplu, se referă la ninsoare. Api este stratul proaspăt aşternut de nea. Pukak este stratul de la bază, esenţial pentru micile mamifere care îşi construiesc acolo vizuine pe timpul iernii. Există un întreg univers pe care nu-l putem vedea.
Qali este zăpada de pe ramurile copacilor, care oferă refugiu păsărelelor şi altor organisme care încearcă să se ferească de frig.  Auşelul-cu-cap-galben, o mică pasăre cântătoare din America de Nord, supravieţuieşte nopţilor geroase de iarnă cuibărindu-se în acest strat de zăpadă de pe crengi, numit qali. Gheaţa care acoperă ramurile copacilor are o altă denumire, kanik. Zăpada întărită de viscol de la suprafaţa stratului de nea se numeşte upsik şi este utilă turmelor de cerbi sau elani care pot păşi mai uşor pe aceste porţiuni îngheţate.
Primăvara aduce ceea ce se numeşte siqoqtoaq, în traducere liberă „crusta soarelui”, stratul superior de zăpadă care se topeşte ziua şi îngheaţă din nou noaptea. În acesta trăiesc specii de microbi şi alge care hibernează câteva luni şi la venirea căldurii se transformă într-un covor verde sau roşu aprins.
Gazelele din Deşertul Gobi din nordul Chinei şi sudul Mongoliei depind de rezervele de apă îngropate în nisip provenite din topirea zăpezilor. Micile mamifere precum chiţcanii, o specie de şoricei, nu migrează iarna din zonele reci, ci se refugiază în subnivium. Vidrele se ascund sub movilele de zăpadă şi îşi creează ieşiri prin care ajung sub gheaţa râurilor pentru a căuta peşte. Elanii din Alaska se folosesc de movilele de zăpadă pentru a putea ajunge la ramurile tinere ale copacilor şi a se hrăni.
Ciupercile microscopice şi alte microorganisme sunt şi ele active în subnivium, hrănind rădăcinile florilor sălbatice şi crescându-le metabolismul pentru a putea reînvia şi înflori în primăvară. Fără pătura de zăpadă şi izolaţia termică pe care aceasta o conferă vieţuitoarelor, locuitorii hibernali din subnivium, cum ar fi broscuţele, ar îngheţa.
Cercetarea aflată în derulare prezintă aşadar concluzii preliminare care relevă riscul enorm al încălzirii climei pentru toate aceste animale şi pentru ecosisteme.

În noaptea de 11/12 ianuarie 2016, în jurul orei 00.45, în timp ce efectua o misiune ordonată de patrulare pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice pe raza municipiului Galaţi, echipajul de intervenţie rapidă din cadrul Poliţiei Locale s-a sesizat despre faptul că doi indivizi, la vederea autospecialei din dotare, au încercat să forţeze uşa de la una din scările unui imobil de pe strada Brăilei pentru a se ascunde în interior. Poliţiştii locali au procedat imediat la reţinerea şi identificarea acestora, constatându-se că cei doi se numesc I.P.C., de 17 ani şi C.P.D., de 18 ani, ambii din Brăila.
La controlul corporal sumar, asupra lui I.P.C. au fost găsite, pe lângă bunuri personale şi 2 (două) şurubelniţe confecţionate artizanal cu forme deosebite, care au produs suspiciuni.
Din declaraţiile persoanelor în cauză şi din verificările făcute ulterior la faţa locului s-a constatat că, până în momentul reţinerii, cei doi reuşiseră să spargă cinci autoturisme parcate în spatele blocurilor C2, C1 şi B10, din care au sustras diferite bunuri pe care le-au aruncat pe acoperişul centralei termice din apropiere. Deoarece nu au putut urca pe acoperişul centralei pentru identificarea bunurilor respective, poliţiştii locali din echipajul de intervenţie au solicitat ajutorul echipajului auto de pe raza Secţiei Nr. 3 Poliţie Locală pentru asigurarea zonei infracţionale, până la sosirea echipei de cercetare a Secţiei Nr. 3 Poliţie. S-au întocmit actele de constatare care, împreună cu autorii, au fost predate lucrătorilor din cadrul Secţiei Nr. 3 Poliţie pentru continuarea cercetărilor.

Marți, 12 Ianuarie 2016 00:00

Au furat bannerele de la Carrefour

Pe 11 ianuarie 2016, în jurul orei 22.00, poliţiştii locali din cadrul Secţiei Nr. 5 Poliţie Locală i-au depistat pe numiţii D.L.P., în vârstă de 18 ani, din localitatea Chiraftei, şi L.V., de 17 ani, din Galaţi, care se deplasau pe strada Radu Negru cărând două bannere publicitare de culoare roşie (6 x 3 m) inscripţionate cu sigla Carrefour. Din verificările efectuate ulterior a reieşit faptul că cele două bannere au fost sustrase pe 9 ianuarie 2016, de pe un schelet metalic aparţinând firmei susmenţionate, amplasat în faţa blocului VEGA, de pe strada Siderurgiştilor, hoţii urmând să le comercializeze contra sumei de 50 lei, unei terţe persoane. S-au întocmit actele de constatare care, împreună cu persoanele în cauză şi bunurile sustrase, au fost predate lucrătorilor din cadrul Secţiei Nr. 2 Poliţie, în vederea continuării cercetărilor.

Marți, 12 Ianuarie 2016 00:00

Universul într-o singură imagine

Un artist a folosit hărţi logaritmice şi imagini surprinse prin satelit pentru a realiza o operă de artă remarcabilă, creaţia cuprinzând într-o singură imagine tot Universul, aşa cum este acesta cunoscut. Opera lui Pablo Carlos Budassi se bazează pe hărţile logaritmice furnizate de Universitatea Princeton şi imaginile captate de telescoapele şi sateliţii NASA, relatează Daily Mail.  
De la Soarele nostru, Terra şi galaxia Andromeda, până la plasma ce s-a format cu miliarde de ani în urmă la Big Bang, nimic n-a fost ignorat de artist, iar rezultatul este unul spectaculos. În universul său circular, Carlos Budassi a surprins inelele exterioare ale Căii Lactee, centura Kuiper, Norul Oort care defineşte limita sistemului nostru solar, stelele din Alpha Centauri, constelaţia Perseus şi braţul său spiralat, dar şi alte galaxii. În plus, artistul a inclus şi radiaţiile rezultate după Big Bang, ca la final să închidă totul într-un inel de plasmă, aşa numita "supă primordială".
"Când am desenat un hexagon cosmic pentru fiul meu, ca dar de ziua lui, am avut în vedere centrul universului şi sistemul nostru solar," a declarat Carlos Budassi. "În acea zi mi-a venit ideea de vedere logaritmică, iar apoi am asamblat imaginea Universului în Photoshop folosind fotografii de la NASA şi anumite filtre pe care le-am creat eu", a adăugat artistul.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Princeton au alcătuit hărţile logaritmice folosind datele furnizate de Sloan Digital Sky Survey (SDSS), pe baza informaţiilor obţinute de Apache Point Observatory, din New Mexico. Hărţile tridimensionale în detaliu cuprind peste trei milioane de obiecte astronomice, potrivit Science Alert. SDSS a efectuat măsurători în zeci de milioane de galaxii stabilind poziţii tridimensionale, pe baza radiaţiilor luminoase, pentru aproximativ 500.000 de obiecte cosmice.
Vârsta Universului - estimată la aproximativ 13,8 miliarde de ani - se potriveşte cu modelul estimat de cercetători, iar maturitatea galaxiilor observate pare la rândul său să confirme acest model. Studiile cercetătorilor, care arată că cei mai vechi fotoni au călătorit de la 45 la 47 de miliarde de ani lumină din momentul Big Bang-ului, se traduc prin faptul că Universul, aşa cum îl ştim, are aproximativ 93 de miliarde de ani-lumină ca întindere şi este în continuă expansiune.
Recent, oamenii de ştiinţă au avertizat că galaxia Andromeda se îndreaptă spre Calea Lactee, iar galaxia noastră va fi "canibalizată" . Coliziunea se va produce peste aproximativ 4-5 miliarde de ani, dar savanţii spun că este foarte puţin probabil ca Terra sau Soarele să se "ciocnească" cu planetele din galaxia Andromeda, din cauza vastităţii celor două galaxii.
O nouă simulare pe computer, realizată de International Centre for Radio Astronomy Research din Australia, prezintă felul în care va arăta această coliziune cosmică. Simularea face parte dintr-un nou studiu ştiinţific, realizat pentru a demonstra felul în care galaxiile masive, precum Andromeda, au tendinţa de a creşte "hrănindu-se" cu galaxii mai mici.
"Toate galaxiile se nasc mici, dar ele cresc colecţionând gaze cosmice pe care le transformă foarte eficient în stele", a declarat coordonatorul studiului, Aaron Robotham, profesor la Universitatea Western Australia. "Apoi, din când în când, ele sunt canibalizate complet de galaxii mult mai mari", a mai spus acesta.

Suprapopularea planetei duce la realizarea unor planuri de rezervă, ce includ şi construirea unor locuinţe în afara spaţiului terestru ori unele subacvatice. Un arhitect din Belgia a pus la cale un plan ambiţios, ce ne oferă o imagine asupra viitorului locuinţelor sub apă, notează cnn.com.
Viziunea arhitectului Vincent Callebaut pare utopică pentru mulţi oameni, însă planul acestuia pare să reprezinte o soluţie la aglomerarea planetei, fiind în acelaşi timp o variantă pentru cei care iubesc peisajele marine, informează CNN. Arhitectul a făcut public un plan extrem de ambiţios, ce prevede construirea unor eco-sate subacvatice, ce ar putea găzdui până la 20.000 oameni fiecare. Proiectul denumit "Aequorea" conţine o serie de reprezentări grafice, ce înfăţişează clădiri imense, realizate în formă de spirale, ce se întind de la suprafaţa apei şi pot ajunge până la baza mării sau oceanelor. Satele se aseamănă ca formă cu meduzele şi fiecare complex ar urma să fie construit din plastic reciclabil din Marea Insulă de Gunoaie din Pacific, o zonă de acumulare a unei cantităţi impresionante de deşeuri.
Pe lângă spaţiile pentru locuit, Aequorea ar urma să găzduiască şi laboratoare, birouri, hoteluri, terenuri de sport şi diverse micro-ferme, cu o suprafaţă ce s-ar extinde pe 250 de etaje, cu o adâncime de aproape 1.000 metri. Apa mărilor ar fi astfel desalinizată pentru a putea fi consumată, în timp ce microalgele ar descompune deşeurile menajere, iar lumina ar fi furnizată cu ajutorul bioluminiscenţei.
Se pare că Vincent Callebaut s-a gândit cum să rezolve şi eventualele probleme cauzate de curenţii puternici ori de furtunile de pe apă, astfel că geometria turnurilor sale şi balastarea ar atenua foarte mult din forţa apelor, în timp ce grosimea stratului protector al eco-satelor ar fi direct proporţională cu adâncimea, pentru a face faţă presiunii.

În fiecare an, oamenii de ştiinţă explorează jungle, deşerturi şi colecţiile din muzee pentru a examina animale şi, dacă sunt norocoşi, mai descoperă o specie nouă. De exemplu, în 2015, cercetatorii au identificat un dragon de mare de culoarea rubinului roşu în largul coastei Australiei, o nouă specie de broască ţestoasă gigantă în Insulele Galapagos şi un vierme cu 30 de picioare în China. Topul celor mai neobişnuite 10 animale descoperite în 2015 îl vedeţi mai jos:
 
1. Maimuţa care strănută
"Snubby" - e maimuţa care strănută, numită aşa pentru nasul ei cârn ce colectează apa de ploaie în zilele cu umiditate sporită. Aceste maimuţe neobişnuite de culoare alb-negru se găsesc în nordul Myanmar şi pot fi auzite cum strănută în zilele ploioase. Potrivit unui nou raport din 2015 al Fundaţiei World Wildlife, cercetătorii au anunţat că au descoperit o maimuţă care strănută (Rhinopithecus) în 2010. Ea este una din cele  211 de specii noi descoperite în Himalaya de est între 2009 şi 2014.
 
2. Cel mai mic melc din lume
O specie nouă a celui mai mic melc din lume a fost găsită în Borneo. Minusculul campion (Acmella nana) are o coajă albă strălucitoare, translucidă şi măsoară aproximativ 0,7 milimetri înălţime şi trăieşte pe dealuri calcaroase de pe insula tropicală. În cadrul aceluiaşi studiu au mai fost identificate încă 47 de specii de melci.
 
3. Pasărea terorii
Această pasăre avea 3 metri înălţime şi din zbor prindea prada cu ajutorul ciocului său lung şi coroiat. Aceşti giganţi, numiţi pe bună dreptate păsări ale terorii, au trăit în America de Sud cu 50 - 1,8 milioane de ani în urmă. În aprilie, cercetătorii au anunţat că au descoperit o nouă specie de păsări ale terorii (Llallawavis scagliai) pe coasta de est a Argentinei. Cu vechimea de 3.500.000 de ani, este cea mai completă fosilă a acestei păsări, cu aproximativ 90% din oase intacte.

4. Viespea dementor
Cercetătorii au numit o viespe descoperită anul acesta Ampulex Dementor sau "viespea Dementor". Numele a fost inspirat de Dementorii lui Harry Potter, creaturi-fantomă care sug gândurile fericite ale unei persoane, chinuindu-l. Viespea mănâncă gândaci într-un mod înfricoşător. Ea injectează venin în burta gândacului şi astfel transformă prada într-un "zombi pasiv". Dar veninul nu ucide, de fapt el doar imobilizează, aşa că gândacul este mâncat de de viu de către viespea Dementor.
 
5. „Aspiratorul” de dimensiunea hipopotamului
În urmă cu aproximativ 23 de milioane de ani, un mamifer de dimensiunile unui hipopotam îşi folosea botul său lung pe post de aspirator. El aspira hrana: alge marine şi iarbă de mare, de-a lungul coastei. Animalul nou identificat (Ounalashkastylus tomidai) face parte din ordinul Desmostylia, ordin de mamifere marine considerat complet dispărut. Cercetătorii au descoperit patru schelete de O. tomidai, inclusiv al unui pui, în Insulele Aleutine, în largul Alaskăi.
 
6.  "Skeletorus" şi "Sparklemuffin"
Ambele specii sunt specii ale păianjenilor păuni, numite aşa pentru culorile lor strălucitoare şi ritualurile de curtare. Skeletorus (Maratus sceletus) arăta ca un schelet de desene animate datorită marcajelor sale alb-negru, în timp ce Sparklemuffin (Maratus jactatus) e de culoare roşie şi albastru. Ambele se găsesc în Australia.
 
7. Scorpionul de mare gigant
Statul Iowa (în SUA) are multe lanuri de porumb. În timpul unei excavări a locului unde căzuse demult un meteorit, în susul râului Iowa, cercetătorii au găsit rămăşiţele fosilizate ale unui scorpion de mare. Acesta era de înălţimea unui om şi avea ambele membre ascuţite în formă de vâsle. Scorpionii de mare (Pentecopterus decorahensis) se hrăneau, cel mai probabil, cu scoici bivalve, în urmă cu circa 460 de milioane de ani.
 
8. Şarpele cu patru picioare
Şerpii moderni se deplasează prin târârea pe burtă, dar în urmă cu 120 milioane de ani, strămoşii lor avea patru picioare, fiecare cu 5 degete. Noile specii au fost descoperite în expoziţia muzeului de fosile din Formaţiunea Crato din nord-estul Braziliei. Muzeul Solnhofen în Germania a etichetat-o drept "fosilă necunoscută", dar David Martill, un paleobiolog de la Universitatea din Portsmouth (Marea Britanie) a cercetat cazul. Cercetătorii au numit şarpele de 20 cm lungime Tetrapodophis amplectus, literalmente şarpe cu patru picioare.
 
9. Şobolanul cu nas de porc şi dinţi de vampir
Un rozător extrem de greu de văzut din insula indoneziană Sulawesi este o altă nouă specie identificată de cercetători. Critter (Hyorhinomys stuempkei) are un nas asemănător cu râtul porcului şi dinţii supradimensionaţi care îl aseamănă cu un vampir. "Nu am văzut niciodată un şobolan cu un nas ca la acesta. Când l-am scos din capcană, am ştiut că am descoperit o nouă specie. Nu a existat nicio îndoială în mintea mea", a declarat Jacob Esselstyn, specialist pe mamifere de la Muzeul Universităţii de Stat de Ştiinţe Naturale din Louisiana.
 
10. Ruda vegetariană a T.rex-ului
Tyrannosaurus rex este cunoscut pentru muşcătura sa zdrobitoare de oase şi dinţi ascuţiţi precum cuţitele, dar şi pentru pofta fiarei pentru carne care nu a fost împărtăşită de vărul său, Chilesaurus diegosuarezi.
Diego Suárez, în vârstă de 7 ani, fiul unui paleontolog, a descoperit o fosilă de C. diegosuarezi în timpul unei săpături arheologice în 2010, în sudul Chile. O cercetare mai amănunţită a permis descoperirea a mai mult de 10 schelete cu dimensiuni ce variază de la mărimea unui curcan la aproape 3 m lungime. Ei au fost strict ierbivori. "Această descoperire pur şi simplu ne arată că într-adevăr nu ştim prea multe despre dinozauri", a declarat Thomas Carr, profesor de biologie la Colegiul Cartagina din Wisconsin şi paleontolog.

Pagina 8 din 81