Nelu STAMATE

Nelu STAMATE

Duminică, 03 Ianuarie 2016 00:00

Copacii mergători există cu adevărat?

Un articol publicat recent pe site-ul BBC vorbeşte despre o abilitate unică dezvoltată de o specie de palmieri ce se găseşte în pădurile tropicale din America Centrală şi de Sud, aceea de a se deplasa. Cum este posibil? „Walking Palm” sau, în traducere, „Palmierul Mergător”, poate umbla la umbra soarelui prin creşterea rădăcinilor în direcţia în care vrea să călătorească pentru un sol mai bun. De îndată ce noile rădăcini i-au crescut, palmierul renunţă la cele vechi, care sunt lăsate să se usuce. Acest lucru i-ar permite să se mişte încet spre partea în care noile rădăcini cresc. Rădăcinile palmierului sunt lungi, robuste şi cresc spre exterior de la baza copacului, lucru ce îi permite să îşi procure seva necesară dezvoltării direct de la nivelul solului.

Ideea că un copac poate să îşi aleagă locul în care vrea să crească mergând singur a fost sugerată pentru prima dată de dr. John H. Bodley în 1980, care a studiat la rândul său aceşti palmieri unici. Totuşi nu toţi biologii sunt de aceeaşi părere, unii cred că acest lucru este doar o poveste fascinantă dar care nu poate fi şi adevărată. Printre sceptici se număra şi Gerardo Avalos, director al Centrului pentru Studii de dezvoltare durabilă din Costa Rica care publica în anul 2005 un studiu în care arata că arborele este într-adevăr capabil de a creşte noi rădăcini într-o anumită direcţie şi că poate să renunţe la cele vechi, însă nu a găsit elemente care să îl determine să creadă că palmierul ar fi capabil să îşi deplaseze tot trunchiul.

Şi în 2009 au apărut studii care susţin că abilitatea palmierului de a se deplasa este doar un mit. Totuşi mit sau nu, nimeni nu a putut să răspundă până acum la rolul pe care îl joacă aceste rădăcini unice, similare unor picioroange. Teoriile sugerează faptul că multitudinea rădăcinilor îl ajută să se stabilească în zone mlăştinoase, în timp ce alţi cred că îi permit arborelui să crească mai înalt.

Potrivit unui studiu brazilian, apigenina, o substanţă care se găseşte în unele plante, cum ar fi muşeţel şi pătrunjel, dar şi în cimbru şi piper roşu, ar îmbunătăţi conexiunile dintre celulele cerebrale. Această descoperire ar putea fi un pas înainte în cercetare  pentru a trata boli ca schizofrenia, Alzheimer şi Parkinson.

Pătrunjelul, muşeţelul, cimbrul şi alte plante ajută memoria, se arată într-un studiu recent realizat de cercetătorii de la Institutul de Cercetare şi Educaţie de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro şi de la Universitatea Federală din Bahia, Brazilia.

Într-adevăr, apigenina şi substanţe din acelaşi grup, cunoscut sub numele de flavonoide sunt benefice pentru memorie şi învăţare. Acest concept nu este însă cu totul nou. Mai multe experimente pe animale au dovedit impactul pozitiv al flavonoidelor.

Noutatea este că studiul evidenţiază efectul direct pe care aceste substanţe îl au asupra celulelor umane, precum şi mecanismul lor de acţiune. Flavonoidele sunt prezente în cantităţi mari în anumite produse alimentare. Prin urmare, cercetătorii au ajuns la concluzia că o dieta bogată în flavonoide poate influenţa formarea de neuroni, dar şi modul în care ei comunică în creier.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că, prin aplicarea apigeninei la celulele stem, acestea generează neuroni după 25 de zile. În plus, după ce au fost trataţi cu această componentă naturală, neuronii au format conexiuni mai puternice între ei. „O bună legătură între neuroni este într-adevăr esenţială pentru funcţionarea eficientă a creierului, pentru memorie şi pentru consolidarea funcţiilor de învăţare”, a declarat Stevens Rehen, autorulul principal al studiului.

Apigenina este legată de receptorii estrogenici şi astfel influenţează dezvoltarea, maturizarea şi plasticitatea sistemului nervos. Acest grup de hormoni este de asemenea cunoscut pentru întârzierea tulburărilor neurodegenerative şi psihiatrice, cum ar fi depresia, schizofrenia, Alzheimer şi boala Parkinson.

Cu toate acestea, terapiile pe bază de estrogeni sunt limitate, deoarece o utilizare excesivă poate creşte riscul de tulburări cardiovasculare şi tumori estrogen-dependente. Prin urmare, cercetătorii cred că apigenina poate fi utilizată ca o alternativă la tratamentele viitoare împotriva acestor boli neurodegenerative.

Aurii, verzi sau brune, stafidele sunt cele mai sănătoase dintre fructele uscate şi pot fi o alternativă excelentă la consumul de bomboane, ciocolată sau alte dulciuri.

Stafidele sunt obţinute prin uscarea anumitor soiuri de struguri, în general cele fără sâmburi Sultanina şi Flame Seedless. Acestea sunt cultivate pe ţărmului Mării Mediterane, în Grecia, în Cipru şi în Turcia.Tipul de stafide depinde de soiul de struguri folosiţi. În prelucrarea strugurilor se urmăreşte obţinerea de stafide cu anumite dimensiuni şi culori, precum verde, negru, albastru, mov şi galben. Stafidele aurii sunt tratate cu dioxid de sulf după uscare, pentru a avea culoarea aurie. Stafidele de Corint sunt mai mici, mult mai închise la culoare şi au un gust picant. Stafidele Muscat sunt mari, în comparaţie cu alte stafide, şi, de asemenea, sunt mai dulci.

În compoziţia acestora se regăsesc vitaminele C, E, K, un complex de vitamina B şi minerale, precum acid ascorbic, niacina piridoxină, fier, potasiu, mangan, sodiu, zinc şi fosfor. Totodată, aceste fructe uscate conţin şi foarte mulţi antioxidanţi: flavonoide şi fenoli.

Stafidele pot fi consumate ca atare, ca o gustare sau pot fi adăugate în iaurturi, în salate, în prăjituri (fiind un foarte bun îndulcitor). De asemenea, sunt utilizate pe scară largă în gătitul tradiţional din întreaga lume.

Aceste fructe uscate prin compoziţia lor aduc corpului nostru numeroase beneficii. Unul dintre acestea este dat de cantităţile însemnate de potasiu şi de magneziu, elemente care ajută la reducerea acidităţii gastrice, prevenindu-se, astfel, riscul de boli precum artrita, guta, pietrele la rinichi sau bolile cardiace. Datorită cantităţii mari de potasiu, stafidele previn şi retenţia în organism a lichidelor, fluidizează sângele şi automat reduc tensiunea arterială. Stafidele de Corint produse din struguri uscaţi (Vitis vinifera) cultivaţi în Grecia sunt indicate pentru a fi consumate de către pacienţii cu diabet zaharat tip 2, constatându-se efecte benefice asupra celor care le-au consumat, după cum se menţionează în studiul "Nutrition" (Burbank, Districtul Los Angeles, California), publicat în martie 2014.

Conţinutul bogat de fier şi complexul de vitamina B ajută la ameliorarea anemiei, iar cuprul stimulează producerea de celule roşii din sânge, celule cu rol extrem de important, şi anume cel de a transporta oxigenul către ţesuturi. Stafidele stimulează, de asemenea, absorbţia de alte proteine, vitamine şi substanţe nutritive din alimentele consumate, întărind, astfel, sistemului imunitar.

Fitonutrienţii polifenolici, cunoscuţi ca şi antioxidanţi cu efect antiinflamator, se regăsesc şi în stafide. De asemenea, aceştia au şi proprietăţi antibacteriene şi ajută la reducerea febrei şi distrugerea bacteriilor şi a virusurilor, astfel încât ne protejează de răceli sau de alte viroze respiratorii. Antioxidanţii din stafide protejează şi vederea de radicalii liberi, diminuând riscul de afecţiuni oculare degenerative, cum este cataracta. Stafidele sunt o sursă bună de vitamina A şi de betacaroten, care sunt, de asemenea, excelente în protejarea ochilor.

Stafidele conţin acid oleanoic, substanţă esenţială pentru păstrarea sănătăţii dinţilor. În plus, antioxidanţii cu rol antibacterian împiedică dezvoltarea bacteriilor din cavitatea orală, iar calciul previne deteriorarea dinţilor, întăreşte şi dezvoltă sistemul osos. Sursa de bor, prezentă în stafide, contribuie şi ea la prevenirea deteriorării oaselor şi apariţiei artritei, potrivit site-ului bio-plafar.info.

Conţinutul mare de fibre ajută la reglarea tranzitului intestinal şi la eliminarea mai rapidă a toxinelor din corp. Antioxidantul numit catehină, prezent în stafide, care ajută la protejarea împotriva acţiunii nocive a radicalilor liberi, şi conţinutul mare de compuşi fenolici acţionează preventiv asupra celulelor care pot provoca tumori şi cancer de colon, potrivit materialului "Food & function", publicat pe 26 februarie 2013.

Stafidele sunt cunoscute pentru că ajută în încercarea de a câştiga în greutate într-un mod sănătos, fără a acumula colesterol, şi sunt indicate în perioadele de convalescenţă, de surmenaj şi de epuizare fizică şi psihică, pentru refacerea organismului.

Duminică, 03 Ianuarie 2016 00:00

Opt tendinţe în comunicare pentru 2016

Campaniile sociale, conţinutul video, comunicarea personală şi viteza de reacţie se numără printre tendinţele consemnate de un studiu care identifică opt tendinţe în comunicare pentru 2016, dat publicităţii recent de Grayling. Studiul - ”8PENTRU16 Tendinţe în comunicare” - a fost realizat de Grayling, companie de relaţii publice cu peste 50 de filiale în SUA, Europa, Africa, Orientul Mijlociu şi Asia, şi sumarizează comunicarea de brand în 2016.

 

1. Branduri care înţeleg

Tehnologia şi reţelele sociale au schimbat rolul tradiţional al mărcilor comerciale, care sunt percepute tot mai mult ca actori ai vieţii de zi cu zi. Ceea ce în trecut se numea ”responsabilitate socială corporatistă” (”Corporate Social Responsibility – CSR”) devine tot mai mult o componentă intrinsecă a oricărui brand, de la care publicul aşteaptă tot mai multă implicare. Studiul Grayling afirmă că în SUA mărcile care promovează consumul responsabil au avut o creştere de 9 la sută în ultimii trei ani, iar cheltuielile globale cu astfel de produse se ridică la 400 de miliarde de dolari.

 

2. Analişti ai propriei existenţe

Sub titlul de ”Life Analysts”, Grayling grupează predilecţia consumatorilor de a-şi folosi propriile date personale pentru decizii referitoare la achiziţia de produse şi branduri. Este vorba, pe de o parte, despre datele în posesia cărora se află reţelele sociale şi alte site-uri pe care ne-am creat cu toţii conturi, dar şi despre dispozitivele care măsoară diferite constante fiziologice - de la monitorizarea bolilor, la brăţări de fitness.

 

3. Video Killed the Radio Star

Dictonul este interpretat de autorii studiului în sensul că 2016 va fi anul în care conţinutul video se va generaliza, având în plus puterea de a influenţa deciziile consumatorilor. Grayling aminteşte că Buzzfeed, un site de succes de dată recentă, obţine peste două miliarde de afişări lunar numai din conţinut video, iar 62 la sută dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani ar cumpăra un produs susţinut de un vlogger (autor de video pe YouTube).

 

4. Înapoi la origini (Return to first principles)

Sub acest titlu, autorii studiului grupează un număr de comportamente care pun în discuţie uzanţele de marketing şi comunicare publicitară ale ultimelor decenii. Fenomene precum share-ul, crowdfunding-ul, pieţele financiare alternative şi 3 D printing înseamnă revoluţii pornite de la origini în domeniile respective.

 

5. Transmisia de bandă îngustă

Prin ”spotlight on dark social” (”concentrarea pe reţeaua întunecată”), studiul consemnează predilecţia utilizatorilor pentru propagarea mesajelor în grupuri restrânse, cu beneficiul intimităţii. De la grupurile de WhatsApp la conturile private de Facebook, astfel de modalităţi de propagare a mesajului însumează nu mai puţin de 70% din distribuţia pe reţele sociale în momentul de faţă.

 

6. Arta lui „acum”

Viteza de reacţie şi, în general, de distribuţie a mesajului, este o altă caracteristică a comunicării informale şi de brand contemporane. Dominaţia mobilului şi comportamentul voluntar al utilizatorilor potenţează caracterul imediat al comunicării, inclusiv prin utilizarea unor asistenţi virtuali comandaţi de voce, precum Siri sau Google Now.

 

7. Puterea celor mulţi

Utilizatorii şi în acelaşi timp consumatorii tind să fie tot mai implicaţi în politică, chiar dacă nu la modul partizan, comportament care a putut fi remarcat şi în România, pe Facebook, cu ocazia alegerilor prezidenţiale din 2014. Petiţiile publicate pe Change.org au fost susţinute, de exemplu, de nu mai puţin de 123 de milioane de semnatari virtuali. Brandurile care ştiu să ţină cont de astfel de curente de opinie vor beneficia din plin.

 

8. Arată-mi că mă cunoşti

Din punctul de vedere al relaţiilor cu publicul („client service”), accentul începe să se deplaseze către comunicarea personală, în care brandul poate stabili şi înţelege nevoile clientului propriu-zis. Acest gen de relaţii cu clienţii duce la fidelizare, iar Grayling aminteşte că, în medie, clienţii loiali reprezintă 20% din totalul unui business oarecare, dar generează 70% din vânzări. 

Duminică, 03 Ianuarie 2016 00:00

Ce-i va aduce Europei anul 2016?

Mai bine de un milion de nou-veniţi au poposit numai în Germania în 2015. Războaie în Siria, în Irak şi pe continentul african, care nu contenesc, silesc alţi oameni să ia calea refugiului. Politica pentru refugiaţi, cea mai mare problemă pentru UE, va rămâne în Europa o temă prioritară şi în 2016. Cum vor fi distribuiţi nou-veniţii între statele membre ale UE? Cum vor fi ei integraţi? Şi cum să funcţioneze aceasta în contextul problemelor interne ale UE, în care partidele populiste de dreapta iau un avânt tot mai mare. În Franţa, în Polonia, în Ungaria, dar nu numai acolo. Sunt acestea chestiuni deosebit de importante pentru UE? Olandezii şi slovacii, care vor prelua preşedinţia prin rotaţie a Consiliului European în primul şi, respectiv, în al doilea semestru al anului viitor, vor încerca să contribuie la formularea unor răspunsuri.

Şi situaţia economică în care se află Grecia va fi în 2016 o temă prioritară. Cel de-al treilea pachet de ajutor a fost decis de ţările zonei euro în 2015, dar cu o serie de condiţii. Guvernul Tsipras a realizat deja o mulţime de reforme şi de aceea finanţatorii manifestă un optimism rezervat.

 

Alegeri şi reuniune NATO

 

În septembrie, privirile se vor îndrepta spre Europa de Est şi spre alegerile parlamentare din Rusia. Mai multe grupări din opoziţie vor să se unească împotriva lui Putin şi să acceadă în Duma de Stat. Între acestea se numără şi Partidul Progresului, al bloggerului Alexei Navalnâi. Şi în Ucraina vor fi urmărite cu mare atenţie alegerile fiindcă criza provocată de anexarea Crimeei şi mai ales criza din Bazinul Donului, în estul Ucrainei, nu vor fi depăşite nici în 2016.

Situaţia din Ucraina va preocupa şi NATO. În zilele de 8 şi 9 iunie, Varşovia va găzdui reuniunea la vârf a alianţei. Miza principală a întâlnirii va fi armonizarea intereselor divergente pe care le urmăresc statele membre. Partenerii din estul Europei, între care ţara-gazdă Polonia, îşi doresc o politică mai severă de apărare şi de disuasiune îndreptată împotriva Rusiei. SUA au interesul să menţină unitatea în cadrul alianţei. Iar statele sudice, între care Turcia, vor să împiedice o focusare a NATO pe situaţia din est. Este de înţeles, dacă se ţine cont că Turcia se învecinează cu Siria şi Irak.

 

Polonia, în centrul atenţiei

 

În 2016, în Europa vor avea loc şi manifestări culturale de amploare. Două dintre ele se vor desfăşura în Polonia. Capitala culturală europeană a anului 2016 este Wroclaw. Oraşul de pe Odra îşi va răsfăţa publicul cu multe inovaţii, între care Centrul Naţional de Muzică. În plus, la Cracovia va avea loc în ultima săptămână a lunii iulie cea de-a 31-a ediţie a întâlnirii mondiale a tineretului catolic. Tema manifestării este "mila". Mulţi dintre polonezi se bucură de pe acum de apropiata vizită a Papei Francisc.

În fine, începând din 10 iunie va avea loc în Franţa Campionatul European de Fotbal. Vreme de patru săptămâni, totul se va învârti în jurul balonului rotund. La întrecere vor participa 24 de echipe naţionale, mai multe decât oricând. După atentatele teroriste din 13 noiembrie, campionatul se va desfăşura în condiţii severe de securitate. Favoritele întrecerii sunt reprezentativele Franţei şi Germaniei.

În perioada următoare, cetăţenii români, stabiliţi în străinătate şi cetăţenii străini, aflaţi în vizită în ţara noastră, se reîntorc în ţările de reşedinţă, motiv pentru care, în punctele de trecere, în special la frontiera de vest, se prefigurează creşteri ale traficului de persoane şi mijloace de transport pe sensul de ieşire din ţară. 

Şi la frontiera cu R. Moldova se estimează creşteri ale traficului, în special pe sensul de intrare în ţară, ce sunt cauzate de numărul mare de persoane care vin să petreacă în România sărbătorile de iarnă pe rit vechi, dar şi de întoarcerea studenţilor din R. Moldova în marile centre universitare din ţara noastră.

Pentru evitarea aglomerărilor, Poliţia de Frontieră Română a luat toate măsurile necesare astfel încât tranzitul să se efectueze în condiţii normale. În acest sens, au fost dispuse măsuri organizatorice de suplimentare a personalului poliţiei de frontieră până la capacitatea maximă permisă de infrastructura fiecărui punct de trecere, în funcţie de dinamica valorilor de trafic. 

De asemenea, va fi folosită la maxim capacitatea punctelor de trecere a frontierei şi în cele mai aglomerate se vor utiliza toate arterele de control disponibile, în limita configuraţiei acestora. 

În această perioadă Poliţia de Frontieră Română, în cooperare cu celelalte instituţii care au atribuţii în punctele de trecere a frontierei, a intensificat controalele asupra cetăţenilor din state membre UE şi non-UE care tranzitează frontiera atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire din ţară, în scopul prevenirii trecerii frontierei de către persoane, provenite din state aflate în zonele de conflict, care pot derula activităţi ce reprezintă o ameninţare reală la adresa securităţii interne şi externe.

Pentru evitarea aglomerărilor, Poliţia de Frontieră recomandă în continuare participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt. 

Accesând aplicaţia on-line „Media timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei deschise traficului internaţional” la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/ se pot vizualiza punctele de trecere a frontierei, care sunt marcate, în funcţie de trafic şi timpii de aşteptare. în culori diferite. Timpii de aşteptare sunt actualizaţi în timp real, fapt ce ajută utilizatorul să-şi reconfigureze traseul către un punct de frontieră ce înregistrează valori de trafic scăzute. 

Poliţia de Frontieră a pus la dispoziţia participanţilor la traficul transfrontalier numărul de telefon 021.9590 unde pot semnala diferite aspecte despre modul în care a fost efectuat controlul la trecerea frontierei, sesizările fiind preluate de către poliţiştii de frontieră care vor acţiona în consecinţă, legal, de la caz la caz. 

Duminică, 03 Ianuarie 2016 00:00

Mai puţină română şi latină deloc

Noul minister al Educaţiei a dezvăluit propunerile sale de reformă privind ciclul gimnazial. Nu vom intra în detalii (nici nu merită), ci vom prezenta doar propunerile care au atras atenţia. Una dintre ele este în tonul declasării progresive care caracterizează educaţia în limba română de multă vreme: elevii de clasa a V-a, care fac 5 ore de limba română pe săptămână (una pe zi!), vor face de aici înainte numai 4.

De ce ar trebui reduse orele de limba română? Evident, nu ni se oferă nicio explicaţie. În răstimp, constatăm cu toţii că limba vorbită în public, la televiziune, la tribuna Parlamentului şi în toate ocaziile este tot mai săracă, mai trivială, mai deficitară. Cu câţiva ani în urmă, CNA a avut excelenta iniţativă de a mobiliza câţiva universitari pentru a monitoriza felul în care se vorbeşte la TV şi de a aplica sancţiuni pentru greşelile repetate. Din echipa de monitorizare au făcut parte figuri remarcabile ale filologiei româneşti, dar tot ceea ce se întâmplă acum la Ministerul Educaţiei merge exact împotriva acelei inţiative. Noul minister condus de ”tehnocraţi” (cineva va trebui la un moment dat să explice ce înseamnă acest termen) este complet insensibil la fenomenul degradării limbii vorbite şi scrise, semnalată de foarte mulţi intelectuali de primă mărime. Dimpotrivă, ministerul pare încredinţat că se pierde prea mult timp cu studiul limbii materne şi că, în locul ei, ar trebui introduse discipline cum ar fi: ”Educaţie interculturală”, ”Educaţie pentru cetăţenie democratică” şi alte asemenea etichete vagi.

În treacăt fie spus, de ce nu se studiază la şcoală Constituţia, de ce nu se discută anumite articole în corelaţie cu cunoştinţele de istorie modernă şi contemporană? Sau chiar antică? În mod surprinzător, Constituţia nu este considerată materie de studiu, dar sunt inventate în schimb discipline care par scoase mai curând din arsenalul ideologic al corectitudinii politice. În loc să fie dezvoltată gândirea critică, comparativă, ministerul Educaţiei propune o îndoctrinare pe linia stângii progresiste. Iar paradoxul este că o asemenea ”educaţie pentru cetăţenie democratică”, va crea un mare risc pentru democraţie câtă vreme va avea pretenţia că predă ”adevărul” despre societate.

Singura disciplină nouă care vine în întâmpinarea unei nevoi reale este ”Educaţia economică”. Dar ar fi bine să se evite incongruenţele de până acum. La clasa a IX-a, de pildă, se face în prezent ”Educaţia antreprenorială”, în timp ce elementele de bază ale ştiinţei economice se predau abia în clasa a X-a. Elevilor li se spun în prima clasă de liceu tot felul de lucruri care au ca premisă că ei ştiu deja ce este preţul, ce este piaţa, inflaţia etc., dar în realitate ei habar nu au.

În sfârşit - se va spune - ”educaţia pentru cetăţenie democratică” şi celelalte noi discipline tot în limba româna vor fi predate. E adevărat, dar în ce limbă română? Aceasta este întrebarea. Nu cumva într-o nouă limbă de lemn împănată cu anglicisme indigeste şi formulări standardizate, făcute să fie preluate de-a gata?

Suntem pe deplin conştienţi că limba română nu este o limbă de circulaţie mondială şi că lumea de mâine pretinde deschideri care până ieri păreau nu doar inutile, dar şi neverosimile. Omul nu trăieşte doar în cadrul ferecat al naţiunii sale şi, prin urmare, o nouă paideia nu ar trebui să facă prea mult caz de limbile vernaculare. Suntem de acord, cu micul amendament că a vorbi bine limba maternă este echivalentul unei bune autostrăzi care leagă Bucureştiul de Arad traversând munţii, că este asemenea unui excelent mecanism de asistenţă medicală sau a unui nou urbanism care să te facă să fii mândru de oraşul în care trăieşti. Cultivarea limbii române înseamnă cultivarea proximităţii în toate sensurile ei, căci fără o prezenţă îngrijită în lume, niciun individ nu poate exista cu deplină demnitate.

Admiţând totuşi că societatea românească are încă nevoie de o deschidere mai largă către lume, de ce nu au fost înmulţite orele de limbi străine? Ministerul propune reducerea orelor de limba română, dar nu propune în schimb mai multe ore de engleză, germană sau franceză!

Nu în ultimul rând, reformatorii dau o nouă lovitură educaţiei în sensul ei vechi de formaţie umanistă. Singura oră de latină din clasa a VIII-a va fi eliminată. E tot mai clar că ”specialiştii” din acest domeniu sunt de fapt nişte ideologi care urăsc tradiţia şi care vor să extirpe tot ce este legat de genealogie şi de dimensiunea istorică a omului. De ce există o statuie a lui Ovidiu la Tomis? Nici măcar acest lucru nu se va mai şti, dar ce importanţă are câtă vreme portul Constanţa va fremăta de cargouri încărcate cu bunuri de consum până la refuz?

Duminică, 03 Ianuarie 2016 00:00

Tineretul nostru se imbecilizează?

Economismul, pragmatismul şi utilitarismul şi-ar fi pus atât de masiv amprenta asupra actualului sistem de învăţământ, încât valorile culturii europene ar fi periclitate iar tineretul, imbecilizat.

Concursurile televizate de tipul cine ştie câştigă, sau mai exact, devine milionar, dau prin ele însele măsura nivelului precar al cunoştinţelor de cultură generală al participanţilor, mai cu seamă al celora din tânăra generaţie.

Dar nu aceste emisiuni de divertisment, şi nici nenumăratele inepţii, difuzate din păcate în anumite segmente ale mass media l-au determinat pe Bernhard Heinzlmaier, psiholog şi filolog, co-fondator al Institutului de investigare a nivelului cultural al tinerei generaţii, cu sediul la Viena, să tragă un semnal de alarmă prin ultima sa carte, provocator intitulată „Performeuri, stilişti, egoişti - despre un tineret care s-a dezis de la vechile idealuri”.

Heinzlmaier, care cu străşnicie urmăreşte de mai mulţi ani dramatica eroziune a ceea ce poate fi numit cultura umanistă în rândul tinerei generaţii din Germania şi Austria, ia în vizor sistemul de învăţământ, excesiva economizare a acestuia, sub „oblăduirea OECD”. Programele de învăţământ sunt elaborate doar în funcţie de cerinţele pieţii. La modă sunt ştiinţele naturii, ştiinţele economice, date de-o parte sunt educaţia literară, muzicală, plastică.

Autorul, care deplânge în paginile cotidianului Die Welt „sistematica imbecilizare a tineretului, aruncat cu un orizont îngustat de cunoaştere şi cu sufletul uscat într-o inumană societate în care doar performanţele contează”, se teme că renunţarea la cultura umanistă ar periclita chiar ordinea democratică a societăţii noastre, pe termen lung sau mai scurt. Heinzlmaier nu este singurul care avertizează asupra acestui risc datorat şi faptului că, în absenţa unei cunoaşteri mai profunde a trecutului şi prezentului, liberul arbitru şi calitatea opţiunilor politice vor avea de suferit.

Deja într-un interviu publicat în 2007, în ziarul Die Presse autorul semnala că în societatea multiculturală occidentală, tânăra generaţie autohtonă, care nu se mai află în posesia unui puternic set de valori morale, religioase şi habitudini tradiţionale este confruntată cu membri unor comunităţi religioase şi etnice, în majoritate de imigranţi, încă tributari unor mentalităţi şi unui comportament - în parte patriarhal - arhaice. Acest clivaj în cadrul aceleiaşi generaţii, deţine un deloc neglijabil potenţial conflictual.

Cum în ultima vreme semnalele de alarmă de felul celor pe care acum le lansează Bernhard Heinzlmaier nu au lipsit, se naşte fireasca întrebare - ce-i de făcut? Alternativele la învăţământul de stat există dar ele nu sunt accesibile decît acelor membri ai societăţii care au suficientă dare de mînă să-şi trimită odraslele la şcolile particulare, la internate şi licee de elită. Deşi facultăţile umaniste sunt încă masiv frecventate de studenţi, ele sunt dependente de factorii economici în materie de finanţare a diverselor programe şi proiecte.

Germania bunăoară, duce lipsă la ora actuală de ingineri, de cadre medicale şi chiar de profesori şi educatori. Şi atunci nu trebuie totuşi orientate preferinţele tinerilor studioşi înspre amintitele domenii?

Tinerii de azi sunt pragmatici, individualişti supuşi unei puternice presiuni a opţiunilor. Este foarte greu uneori să alegi cînd ai de unde dar este mai uşor atunci cînd „eşti orientat”. Valorile actuale sunt succesul, imaginea publică favorabilă, strălucitoare, performanţele materiale şi profesionale. De timpuriu tinerii sunt „dresaţi” de chiar mass media şi noile tehnologii de comunicare, astfel încît să poată atinge aceste obiective. Ei sunt învăţaţi să joace un rol, să se prezinte excelent, să se vîndă cît mai bine.

Heinzlmaier crede că economizarea învăţămîntului ar fi o palmă dată idealurilor generaţiei 68, anul revoltelor studenţeşti din Europa occidentală, revolte care s-au soldat şi cu implementarea unor metode anti autoritare în sistemul de educaţie şi învăţămînt, cu scandarea unor idealuri ecologist-stîngiste. Numeroşi militanţi de odinioară s-au lăsat „corupţi” de aşa numita societate egocentrică a anilor 90, crede autorul cărţii citate.

Studii recente, confirmă însă şi dorinţa tot mai multor tineri de a întemeia o familie, dar şi dificultatea de a stabili momentul optim al unui planning familial. Această nostalgie „domestică” are o explicaţie: în vremuri nesigure, familia este factorul principal de siguranţă şi stabilitate.

Pledoaria finală a lui Bernhard Heinzlmaier este în favoarea revenirii în educaţie şi învăţămînt la valorile culturii umaniste, eliberarea de sub imperativele unui economism pentru care valoarea supremă este rentabilitatea financiară. Dacă un nou curent de emancipare şi primenire umanistă a societăţii nu se va impune şi în sistemul de învăţămînt, dacă societatea civilă nu va fi reimpulsionată, viitorul va fi sumbru, conchide expertul austriac.

Marți, 29 Decembrie 2015 00:00

NASA vrea să cultive cartofi pe Marte

În filmul "Marţianul/ The Martian", regizat de Ridley Scott, personajul principal, interpretat de actorul Matt Damon, este un botanist care inventează o metodă ce îi permite să cultive cartofi pe planeta roşie. După acest film, inginerii americani au început să lucreze intens, pentru a transforma acel scenariu într-un fapt real.
NASA şi International Potato Centre (CIP) coordonează un experiment ce are potenţialul de a-i aduce pe inginerii americani cu un pas mai aproape de visul lor de a obţine culturi viabile pe Marte. Cercetătorii vor începe în curând să cultive aceste plante pe Terra, în condiţii similare celor de pe Marte, în speranţa că specialiştii viitorului vor construi în viitor un dom - cu temperatură şi climă controlată -, capabil să întreţină viitoarele culturi marţiene. Experimentul vizează imitarea în laborator a condiţiilor atmosferice de pe Marte şi utilizarea unui sol adus din deşertul peruan Pampas de La Joya, a cărui compoziţie este considerată de specialişti aproape identică cu aceea a particulelor din scoarţa marţiană. "Concentraţiile mari de dioxid de carbon vor fi benefice culturii respective, a cărei productivitate va fi de 2-4 ori mai mare decât aceea a unei culturi obişnuite, în condiţiile de pe Terra. Atmosfera lui Marte este compusă într-un procent de aproape 95% din dioxid de carbon", a explicat CIP într-un comunicat de presă.
Prin înţelegerea condiţiilor atmosferice de la suprafaţa lui Marte, cercetătorii americani speră să poată să amenajeze pe Terra centre de simulare cu o dinamică şi un nivel de acurateţe mult mai ridicate. Dacă va avea succes, acest experiment ar putea să ajute NASA şi CIP (care are sediul în Peru) să devină un fel de pionieri în domeniul culturilor spaţiale pentru viitoarele misiuni cu echipaje umane, nu doar pe Marte, ci şi pe alte planete şi sateliţi naturali din Sistemul Solar.
"Eforturile extraordinare ale acestei echipe de cercetători au pus bazele agriculturii extraterestre. Ideea de a cultiva plante (şi de a obţine astfel alimente) pentru coloniile umane din spaţiu ar putea să devină în curând o realitate", a declarat Chris McKay, specialist în planetologie la Centrul de cercetări spaţiale Ames administrat de NASA.
Al doilea obiectiv al proiectului constă în a demonstra rolul pe care cartofii îl au în ameliorarea securităţii alimentare a planetei noastre. "Ce modalitate ar fi mai bună pentru a învăţa despre încălzirea globală decât aceea de a obţine culturi viabile pe o planetă care a «murit» în urmă cu 2 miliarde de ani?», a declarat Joel Ranck, directorul Departamentului de Comunicare din cadrul CIP. "Oamenii trebuie să înţeleagă că, dacă putem să cultivăm cartofi în condiţii extreme, ca acelea de pe Marte, atunci putem să salvăm planeta Pământ", a mai spus acesta.
Primele înregistrări cunoscute care atestă existenţa cartofilor datează din jurul anului 2500 î.e.n., graţie amerindienilor Aymara din Peru şi Bolivia, care cultivau aceste plante. Inginerii în agronomie susţin de multă vreme avantajele pe care le aduc culturile de cartofi în regiunile afectate de malnutriţie, sărăcie şi absenţa terenurilor arabile, datorită concentraţiilor ridicate de nutrimente pe care le prezintă cartoful şi capacităţii acestei plante de a creşte în condiţii dificile de climă şi relief.

"Urzeala tronurilor/ Game of Thrones", produs şi difuzat de televiziunea HBO, ocupă prima poziţie în topul celor mai piratate seriale TV, pentru al patrulea an consecutiv, informează bbc.com. Potrivit unui clasament întocmit de site-ul TorrentFreak, sezonul al cincilea al serialului a fost descărcat ilegal de 14,4 milioane de ori. Cele mai multe descărcări online ilegale au avut loc în prima săptămână de la premiera sezonului al cincilea în Statele Unite ale Americii.
Cel de-al cincilea sezon al celebrului serial produs de HBO a fost difuzat simultan, în SUA şi în întreaga lume, de către HBO. Pentru prima dată, "Urzeala tronurilor" a avut premiera în peste 170 de ţări şi teritorii din toată lumea, în acelaşi timp cu difuzarea sa, pe HBO, în Statele Unite. Cu toate acestea, primele patru episoade ale celui de-al cincilea sezon din "Urzeala tronurilor/ Game of Thrones" au apărut pe servicii online de tip torrent cu aproape o zi înainte de premiera oficială a acestui serial, fiind înregistrate peste 500.000 de descărcări ale acestora în mai puţin de 12 ore. Aceste episoade au fost piratate de internauţi din toată lumea.
În 2014, "Game of Thrones" a fost cel mai piratat serial TV, potrivit unui clasament întocmit de site-ul TorrentFreak. Conform acestui top, "Game of Thrones" a generat 8,1 milioane de descărcări ilegale de pe internet anul trecut. Serialul produs şi difuzat de HBO a ocupat primul loc şi în topurile din 2012 (4,2 milioane descărcări) şi din 2013 (5,9 milioane descărcări). Totodată, "Urzeala tronurilor" a stabilit un nou record de piraterie online, când 250.000 de utilizatori au partajat simultan un fişier unic ce conţinea ultimul episod din cel de-al patrulea sezon al serialului.
"Game of Thrones" deţinea şi precedentul record pentru cel mai partajat fişier unic al unui episod TV. Serialul este piratat online cu precădere în Statele Unite, Marea Britanie, Australia şi Canada, în special pe BitTorrent. Numărul de descărcări ilegale este aproape dublu faţă de cei 8 milioane de persoane care vizionează legal serialul în Statele Unite.
În clasamentul celor mai descărcate seriale TV din 2015, pe locul al doilea se situează serialul "The Walking Dead", cu 6,6 milioane de descărcări ilegale, iar poziţia a treia este ocupată de "The Big Bang Theory", care a fost descărcat de 4,4 milioane de ori.

Pagina 10 din 81