M.A.S.

M.A.S.

Femeile îşi pierd suflul mai repede ca bărbaţii atunci când fac efort fizic, iar acest lucru s-ar explica prin mărimea mai mică a plămânilor, potrivit cotidianului francez Le Figaro. Uneori, este suficient doar ca un bărbat să urce o scară în compania unei femei pentru a observa că aceasta are tendinţa de a-şi pierde suflul mai repede ca însoţitorul său. Aceasta chiar dacă ambii sunt într-o stare bună de sănătate, au aceeaşi vârstă şi sunt de aceeaşi înălţime. Un studiu realizat de cercetători ai Universităţii McGill din Quebec şi publicat în noiembrie în revista Experimental Physiology explică de ce, în timpul unui exerciţiu fizic, femeile sunt nevoite să depună mai multe eforturi pentru a respira. Chiar şi atunci când o femeie este de aceeaşi talie cu un bărbat, ea va avea plămânii şi căile respiratorii mai mici decât ale lui. Prin urmare, femeile compensează cu un ritm respirator mai rapid. Pentru a înţelege mai bine acest mecanism, 50 de voluntari (25 de bărbaţi şi 25 de femei) au fost invitaţi de cercetători să pedaleze pe o bicicletă de apartament, reglată în aşa fel încât dificultatea exerciţiului să crească în timp. Cei testaţi trebuia, de asemenea, să noteze cât de intensă şi dezagreabilă este senzaţia lor de sufocare. În timpul exerciţiului, oamenii de ştiinţă monitorizau la rândul lor ritmul respirator al voluntarilor, volumul de aer inspirat şi expirat, precum şi stimularea nervoasă a muşchilor respiratorii, între care diafragma. Acest test de efort le solicita participanţilor să meargă până la nivelul ultim al capacităţii lor respiratorii. Femeile ajungeau mai repede la un nivel crescut de ventilaţie, apropiat de maximul lor teoretic. În această situaţie, muşchii lor respiratorii erau solicitaţi mai mult de sistemul nervos decât cei ai bărbaţilor, mergând până la o senzaţie de respiraţie greoaie şi dificilă, dispnee. Chiar dacă sunt interesante, aceste date „nu sunt neapărat adaptate pentru a descrie viaţa de zi cu zi”, comentează, pentru cotidianul Le Figaro, Bruno Sesboue, de la Societatea Franceză de Medicină şi Sport, practician la Spitalul Clemenceau. De fapt, voluntarii sunt împinşi să-şi atingă limitele, în timpul ce în viaţa de zi cu zi ei „se plasează de cele mai multe ori sub aceste valori”. „Alergând la un maraton, se ajunge la cel mult 80% din ventilaţia maximă”, precizează Sesboue. La rândul său, Dennis Jensen, director al Laboratorului de exerciţii clinice şi de psihologie respiratorie la Universitatea McGrill, coautor al studiului, este de părere că aceste rezultate vor oferi posibilitatea de a înţelege mai bine „de ce femeile care suferă de emfizem pulmonar sau de insuficienţă cardiacă au simptome respiratorii mai pronunţate ca bărbaţii”. O pistă posibilă spre găsirea mijloacelor de tratament centrate pe gradul de resimţire a efortului.
Miercuri, 27 Noiembrie 2013 02:00

Copiilor le sunt necesare 10-11 ore de somn pe zi

Copiii cu vârste între 5 şi 12 ani au nevoie de 10-11 ore de somn pe zi, conform specialiştilor, în vreme ce adulţilor le sunt suficiente 7-9 ore de somn pe zi. Potrivit unui studiu iniţiat de Fundaţia Prais şi realizat de GfK, lipsa somnului poate creşte riscul de obezitate şi diabet zaharat, întrucât are un efect negativ asupra parametrilor de reglare a nivelului de glucoză în sânge, acest lucru determinând rezistenţa la insulină, ceea ce poate duce la un consum excesiv de alimente şi la scăderea consumului de energie. În cadrul mişcării naţionale "Şi eu trăiesc sănătos!" s-a realizat un studiu privind obiceiurile şi stilul de viaţă ale elevilor din clasa I din Bucureşti, iar concluzia a fost că aceştia dorm în medie 8,9 ore pe zi iar restul timpului îl împart între studiu — 4,3 ore pe zi (din care doar 0,5 ore sunt dedicate sportului) şi familie, alături de care stau 4,2 ore pe zi. Studiul mai relevă că în cele 24 de ore ale unei zile obişnuite, aproximativ o jumătate din copiii de clasa I din Bucureşti petrec în medie două ore pe zi în faţa televizorului în timpul săptămânii şi trei ore în weekend. O treime dintre copii petrec mai mult de patru ore pe zi în timpul weekendului la televizor, dvd-player sau computer. „Este bine ca părinţii să supravegheze rutina de somn a copiilor, pe toată durata preşcolară şi până în adolescenţă, asigurându-le condiţii optime pentru un somn odihnitor, într-o cameră bine aerisită, fără TV sau calculator, la o temperatură uşor scăzută. La toate acestea să nu uităm să oferim copiilor înainte de culcare şi nu numai, momente pline de atenţie şi afecţiune", subliniază Silvia Bucur, preşedintele Fundaţiei PRAIS, citată în comunicat.
Femeile însărcinate expuse la ftalaţi - substanţă chimică folosită la materialele plastice, vopsele şi produse cosmetice, cum ar fi deodorantele - riscă mai mult decât celelalte să nască prematur, arată un studiu publicat în Jurnalul Asociaţiei de medicină americane (JAMA), preluat de AFP. În cadrul studiului, autorii au examinat 130 de femei care au născut prematur şi alte 352, de la care au analizat eşantioane de urină în timpul sarcinii, pentru a determina nivelul de reziduuri de ftalaţi. „Rezultatele arată o legătură evidentă între expunerea la ftalaţi în timpul sarcinii şi naşterile premature, lucru care confirmă precedentele observaţii de laborator şi rezultatele unor studii epidemiologice”, spune Kelly Ferguson de la Facultatea de Sănătate Publică a Universităţii Michigan. Aceste date oferă o bază solidă pentru prevenirea sau reducerea expunerii la ftalaţi în timpul sarcinii, arată autorii studiului. Naşterile premature (făt sub 37 de săptămâni) constituie principala cauză de mortalitate în rândul nou-născuţilor, amintesc cercetătorii. Studiile precedente au arătat că ftalaţii pot fi puşi în legătură cu cancerul la sân şi cu niveluri de hormoni susceptibili să deregleze funcţionarea glandei tiroide. În lume se nasc anual prematur circa 15,1 milioane de copii, din care un milion mor, ceea ce reprezintă o treime din numărul de decese în rândul nou-născuţilor. „Cauzele acestui fenomen nu sunt prea bine cunoscute, iar situaţia este alarmantă fiindcă există multe naşteri premature şi numărul lor este în creştere”, afirmă Sarah Robertson, director al Robinson Institute de la Universitatea din Adelaide (Australia). „Acest ultim studiu oferă informaţii solide care arată că expunerea la ftalaţi ar putea fi unul dintre factorii de mediu susceptibili să ducă la naşteri premature. Se pare că această substanţă chimică produce schimbări în sistemul imunitar al mamei, care devine mai puţin aptă să poarte sarcina”, adaugă ea, într-un comunicat de presă. Totuşi, adaugă dr. Robertson, „ftalaţii singuri nu explică naşterile premature, ci ei s-ar putea alătura altor factori, ca o infecţie, stresul sau un regim alimentar prea sărac”. Ea apreciază că „elementele puse în evidenţă în recentul studiu sunt destul de solide încât să facă femeile însărcinate să evite ftalaţii pe cât posibil”.
Joi, 28 Noiembrie 2013 02:00

Azi, Axis Libri

Astăzi, de la ora 17.00, se desfăşoară Salonul Literar „Axis Libri“, manifestare cultural-artistică organizată la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” în fiecare zi de joi a săptămânii. La această întâlnire se vor lansa volumele: Melania, autor Constantin Vremuleţ; Anastasis, autor Adrian Georgescu; O zi de pomină, Coşmarul unei prinţese şi Dor de copilărie, autor Ionel Jecu. Evenimentul va fi precedat de un recital artistic susţinut de elevi ai Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin”. Moderator va fi prof. Theodor Parapiru.
În data de 28 noiembrie 2013 se împlinesc 150 de ani de la naşterea generalului de divizie Eremia Grigorescu, priej cu care militari din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi, care poartă numele generalului Eremia Grigorescu, vor omagia acest eveniment alături de comunitatea locală şi oficialităţi printr-o paradă militară, înaintări în grad şi depunere de coroane la mausoleul generalului din oraşul natal Târgu Bujor. Eremia Teofil Grigorescu s-a născut la Târgu Bujor, pe 28 noiembrie 1863. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Galaţi, iar liceul la Iaşi. A fost înscris timp de un la Facultatea de Medicină şi Ştiinţe din Iaşi, după care a plecat la Bucureşti, dedicându-se carierei militare. Militar si om politic, el a comandat armatele romane in batalia de la Marasesti, din Primul Razboi Mondial, a fost ministru de razboi in perioada octombrie-noiembrie 1918 si a fost decorat cu medalia din Ordinul Mihai Viteazul, clasa a doua. Considerat erou naţional al României, generalul Eremia Grigorescu a intrat în istorie, împreună cu deviza „Pe aici nu se trece!”, în timpul luptelor de la Mărăşeşti şi Oituz, din Primul Război Mondial, în care a oprit înaintarea armatelor germane. A absolvit Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie în 1884, iar apoi Şcoala de artilerie şi geniu. Rezultatele excepţionale i-au adus şi un stagiu la Paris, unde a urmat cursuri de matematică la Sorbona. Revenit în ţară, a predat algebră superioară la şcolile militare din ţară, avansând destul de rapid şi în carieră, în 1915 obţinând gradul de general de brigadă.Intrarea României în război l-a găsit în funcţia de comandant al Diviziei 15 Infanterie. Obţine două victorii în Dobrogea, fiind trimis de urgenţă la Oituz, unde a câştigat trei bătălii decisive, reuşind să stabilizeze frontul. În 1917 a devenit comandant al trupelor de la Marăşeşti, unde acţionau Armata I Română şi Armata a IV-a Rusă, câştigând mai multe lupte împotriva celebrului feldmareşal german Mackensen. Viziunea modernă a tacticilor şi strategiilor în condiţii reale de luptă l-au ajutat să obţină victorii pe aproape toate fronturile. A fost distins cu numeroase ordine şi medalii româneşti, dar şi cu Legiunea de onoare franceză sau Sabia de onoare a împăratului Japoniei. După încheierea conflagraţiei mondiale a fost ministru de Război (1918) şi inspector general de armată, funcţie pe care a deţinut-o până la moarte, pe 21 iulie 1919. A fost înmormântat, cu funeralii naţionale, la Mărăşeşti, osemintele fiindu-i mutate ulterior în mausoleul ridicat în localitate.
Joi, 28 Noiembrie 2013 02:00

Excedent bugetar în octombrie

Bugetul general consolidat a înregistrat excedent în luna octombrie, iar deficitul la zece luni a coborât de la 8,1 miliarde lei la 7,6 miliarde lei, respectiv 1,21% din PIB, adică la mai puţin de jumătate din ţinta de deficit de 2,5% din PIB negociată pentru acest an cu Fondul Monetar Internaţional "În trimestrul al patrulea este un deficit mai mare prognozat, deci şi cheltuieli mai mari. Dacă veniturile rămân pe program, deficitul de la final de an ar putea fi uşor mai mic decât cel stabilit la rectificare, dar vestea bună este că ne vom încadra sigur în ţinta de deficit negociată pe cash. Este o rezervă binevenită şi pentru deficitul pe ESA, care va fi definitivat anul viitor, după retratarea companiilor de stat", a declarat pentru MEDIAFAX ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. La începutul lunii noiembrie, autorităţile române au negociat cu FMI o nouă ţintă de deficit pentru acest an, în creştere de la 2,3% la 2,5% din PIB, diferenţă care să se refledcte exclusiv în cheltuieli suplimentare pentru co-finanţarea proiectelor realizate din fonduri europene. "În luna noiembrie veniturile merg bine, dar s-au realizat şi ceva cheltuieli mai mari. În primul rând s-a realizat capitalizarea CFR Călători, de unde banii nu ştim exact când se întorc la buget", a mai spus Voinea. Execuţia bugetară aferentă lunii octombrie a înregistrat un excedent de 577,8 milioane de lei, care se datorează în principal încasarilor din impozitul pe profit aferente trimestrului al treilea, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 166,7 miliarde lei (26,7% din PIB) în primele 10 luni şi au fost cu 4,6% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Încasările din impozitul pe profit au urcat cu 1,5% faţă de perioada similară din 2012, iar cele din impozitul pe venit cu 7,8% datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar, a creşterii punctului de pensie şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013 şi respectiv 1 iulie 2013. Veniturile din TVA au crescut cu 4,2%, în timp ce veniturile din accize au fost mai mari cu 3,4%, influenţate de majorarea accizei la motorină, bere şi ţigarete, precum şi de cursul de schimb luat în calcul la plata taxelor. Creşteri semnificative au fost înregistrate la veniturile din dividende (+199,6 milioane de lei), taxa pe utilizarea bunurilor (+1,82 miliarde de lei lei, în principal datorită încasării taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio), precum şi din sumele din vânzarea certificatelor de emisie (+ 293,7 milioane de lei). Încasările din contribuţiile de asigurări sociale au fost mai mari cu 5,2%, susţinute de creşterea veniturilor salariale. La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile din impozite şi taxe pe proprietate (+6,2 %) şi la venituri nefiscale (+4,6%). Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au continuat evoluţia ascendentă şi au fost cu 18,9% mai mari faţă de cele din luna precedentă. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 174,3 miliarde lei (27,9% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 4,6% faţă de primele zece luni din anul precedent, dar ca pondere în PIB au scăzut cu 0,5 puncte procentuale. Cheltuielile de personal au crescut cu 14,5%, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a plăţii obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut, de asemenea, cu 11,9%, ca urmare a masurilor legislative şi a resurselor alocate în scopul plăţii arieratelor de catre administratiile locale, precum şi pentru plata arieratelor la spitale. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 22,6 miliarde lei, respectiv 3,6% din PIB.
Summitul Parteneriatului Estic, reuniune la care vor lua parte şefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană şi din vecinătatea estică a blocului comunitar, se va desfăşura joi şi vineri la Vilnius. La acest summit, Republica Moldova şi Georgia urmează să parafeze Acordul de asociere cu UE, în timp ce Ucraina ar fi trebuit să semneze acest document, dar a anunţat că suspendă acest proces. Republica Moldova şi Georgia au început negocierile referitoare la viitorul Acord de asociere cu Uniunea Europeană în 2010, ambele state sperând să semneze acest document în 2014. Ucraina, care era mai avansată în apropierea de UE, a reuşit să parafeze acest document în 2012, după aproape cinci ani de negocieri cu UE, în pofida tensiunilor legate de încarcerarea fostului premier Iulia Timoşenko. Totuşi, cu o săptămână înainte de Summitul de la Vilnius, Guvernul de la Kiev a anunţat că a suspendat pregătirea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, a cărui semnare se afla pe ordinea de zi a reuniunii. Decizia a fost interpretată în unele capitale europene drept o cedare a preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, la ameninţările ruse cu limitarea importurilor ucrainene în cazul în care Kievul semnează Acordul de asociere la UE. Semnarea acordului de către Ucraina — stat cu o populaţie de 47,7 milioane de locuitori — era considerată miza Summitului Parteneriatului Estic, de aceea Bruxellesul şi-a exprimat "decepţia" după ce Kievul a renunţat la Acordul de asociere. Preşedintele Traian Băsescu este de părere că, aşa cum se prefigurează în acest moment, Summit-ul de la Vilnius va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru România şi Republica Moldova. "Nu aş vrea să am o anticipare care să dea un generic definitiv, dar, aşa cum se prefigurează acum, Vilnius-ul va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru România şi Republica Moldova. Rog să fiu scuzat pentru această abordare, dar asta este realitatea. Ratarea semnării Acordului de asociere şi a Acordului de liber schimb de către Ucraina este un eşec european, o Europă din care facem şi noi parte. Din punct de vedere strict al României, este un succes că Republica Moldova va parafa cele două Acorduri", a declarat recent Băsescu. Potrivit şefului statului român, rezultatul de la Vilnius este important pentru că se marchează, pentru prima dată în mod oficial, tendinţa Republicii Moldova de a se apropia de UE. Celelalte trei state din Parteneriatul Estic — Azerbaidjan, Belarus şi Armenia — au ezitat să se apropie de UE. "Dacă urmărim evoluţia în tot spaţiul pentru care Vilnius-ul ar trebui să fie un succes, vom vedea că deja câteva eşecuri s-au confirmat: Armenia a preferat să nu fie parte a unui Acord de asociere, Azerbaidjanul şi-a declinat orice intenţie de a fi parte a acestui tip de acord. A rămas Georgia. Nu ştiu pentru câtă vreme, pentru că situaţia politică din Georgia este destul de dificilă, e o ţară cu un conflict îngheţat de data aceasta cu Rusia. Are probleme majore şi s-a văzut — cu toată susţinerea pe care a avut-o din partea multor state, inclusiv a SUA — NATO a fost un eşec pentru Georgia", a declarat recent pentru AGERPRES europarlamentarul liberal Norica Nicolai. Parteneriatul Estic este un proiect iniţiat de Polonia şi Suedia în 2008, direcţionat către şase state din estul Uniunii Europene: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Parteneriatul Estic a fost lansat de Uniunea Europeană şi cele şase state partenere pe 7 mai 2009, în cadrul unui summit la Praga. Scopul acestui proiect este de a consolida relaţiile dintre UE şi partenerii estici, prin aprofundarea cooperării politice şi a integrării economice. Parteneriatul Estic nu promite, dar nici nu exclude perspectiva unei aderări la Uniunea Europeană. Acesta încurajează şi sprijină cele şase state în realizarea reformelor politice, instituţionale şi economice, pe baza standardelor europene. De asemenea, facilitează comerţul şi creşte mobilitatea între UE şi ţările partenere. Parteneriatul Estic funcţionează în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, care acoperă vecinătatea estică a UE şi pe cea sudică. Totuşi, PaE întăreşte cooperarea bilaterală şi introduce mecanisme noi pentru cooperarea regională, se arată pe site-ul easternpartnership.org. Palierul bilateral vizează încheierea acordurilor de asociere, dezvoltarea cooperării sectoriale în diverse domenii, facilitarea regimului de vize. Dimensiunea multilaterală are la bază un mecanism menit să dinamizeze cooperarea între UE şi toate statele partenere, precum şi între cele şase state între ele. În plus, PaE fixează o reţea de organizaţii ale societăţii civile în UE şi în statele partenere.
Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a anunţat că procentul infecţiilor provocate de bacteria Klebsiella pneumoniae, o cauză obişnuită a îmbolnăvirii la pacienţi spitalizaţi, care erau rezistenţi la carbapeneme, era mai mare de 5% în 2012 în cinci ţări membre ale Uniunii Europene: Grecia, Cipru, Italia, România şi Slovacia, relatează vineri agenţia Reuters. În 2009, doar Grecia şi Cipru au depăşit acest prag. Un comunicat publicat de Comisia Europeană vineri, cu câteva zile înainte de marcarea, pe 18 noiembrie, a Zilei europene a informării despre antibiotice, arată că s-a redus utilizarea de antibiotice de către oameni şi, de asemenea, a crescut gradul de conştientizare de către opinia publică a faptului că antibioticele nu distrug viruşii. Dar această ştire bună este umbrită totuşi de datele publicate în paralel de ECDC, care arată o proliferare în Europa a bacteriilor Gram-negative rezistente la multiple medicamente, care au devenit, de asemenea, rezistente la carbapeneme — antibiotice de ultimă generaţie folosite pentru tratarea infecţiilor asociate asistenţei medicale. Prin urmare, Comisia Europeană îşi intensifică lupta împotriva rezistenţei la antimicrobiene (RAM) prin finanţarea a 15 proiecte de cercetare noi şi prin norme de armonizare privind colectarea datelor referitoare la RAM cu privire la animale şi alimente. ''Sunt profund îngrijorat de faptul că antibioticele, care ne-au permis să tratăm infecţii bacteriene ce se soldau anterior cu moartea şi care salvează multe vieţi, devin în prezent din ce în ce mai puţin eficace'', a declarat comisarul european pentru sănătate, Tonio Borg, subliniind ''seriozitatea cu care executivul european abordează provocarea reprezentată de rezistenţa la antimicrobiene''.
Femeile care iau anticoncepţionale pe cale orală mai mult de trei ani au un risc dublu de a face glaucom faţă de cele care nu recurg la această metodă contraceptivă, arată un studiu citat de agenţia Belga. Riscul creşte indiferent de pilula contraceptivă folosită, afirmă doctorul Shan Lin de la Universitatea California din San Francisco (SUA), principalul autor al studiului desfăşurat pe 3.406 femei de peste 40 de ani, din 2005 până în 2009. „Următoarele studii ar urma să stabilească legătura cauză-efect între folosirea anticoncepţionalelor orale şi glaucom”, a spus profesorul de oftalmologie, care şi-a prezentat studiul la conferinţa anuală a Academiei Americane de Oftalmologie. „Femeile care iau anticoncepţionale orale timp de trei ani sau mai mult ar trebui să fie examinate oftalmologic cu regularitate, mai ales dacă prezintă şi alte riscuri de glaucom”, a arătat el. Glaucomul, una dintre principalele cauze ale orbirii, care afectează circa 1% din persoanele de peste 40 de ani, este o boală cronică provocată de distrugerea progresivă a fibrelor nervului optic şi are cauze diferite, cea mai frecventă fiind creşterea anormală a presiunii intraoculare (PIO).
Sexul ocazional poate deprima şi poate chiar conduce la gânduri suicidare, sugerează un nou studiu, citat de The Daily Telegraph. Cercetătorii au intervievat aproximativ 10.000 de persoane şi au constat că adolescenţii cu simptome depresive sunt mult mai susceptibili să practice sexul ocazional. De asemenea, aceleaşi persoane s-au dovedit mai susceptibile să se gândească în mod serios la sinucidere mai târziu în viaţă, indică studiul menţionat. "Mai multe studii au descoperit o legătură între o sănătate mintală precară şi sexul ocazional, însă natura acestei asociaţii a fost neclară", indică autoarea principală a studiului, Sara Sandberg-Thoma, de la Ohio State University. "S-a pus întotdeauna întrebarea care este cauza şi care efectul. Acest studiu oferă dovezi că o proastă sănătate mintală poate duce la sex ocazional, dar şi că sexul ocazional poate duce la o degradare suplimentară a sănătăţii mintale", a precizat cercetătoarea. În cadrul studiului, adolescenţi din 80 de şcoli şi din 52 de licee americane au fost intervievaţi în timp ce se aflau în clasele VII-XII şi apoi din nou atunci când aceştia au ajuns să aibă între 18 şi 26 de ani. Cercetătorii au pus întrebări care au vizat relaţiile, depresia şi gândurile suicidare ale adolescenţilor. Astfel, 29% dintre subiecţi (33% bărbaţi şi 24% femei) au declarat că au experimentat o relaţie sexuală ocazională — definită drept "doar sex", spre deosebire de o relaţie care presupunea mai multe întâlniri. Legătura dintre sexul ocazional şi sănătatea mintală s-a dovedit a fi la fel în cazul femeilor şi bărbaţilor, potrivit studiului publicat în Journal of Sex Research. "Rezultatul este neaşteptat, deoarece există în continuare acest standard dublu în privinţa sexului, potrivit căruia este OK pentru bărbaţi să aibă relaţii sexuale ocazionale, dar nu şi pentru femei", a declarat Dr. Claire Kamp Dush, profesor de ştiinţe umane la Ohio State University. "Aceste rezultate sugerează că o proastă sănătate mintală şi sexul ocazional sunt legate, indiferent dacă este vorba despre un bărbat sau despre o femeie", a adăugat ea. Cercetătorii au descoperit că fiecare relaţie sexuală ocazională suplimentară creşte probabilitatea gândurilor suicidare cu 18%. Cu toate acestea, cercetătorii au constatat că, deşi sexul ocazional este legat de gândurile suicidare, el nu a avut nici un efect asupra simptomelor depresive. Se crede că acest lucru este legat de faptul că simptomele depresive fluctuează în timpul adolescenţei şi este greu să se se ofere o interpretare corectă atunci când acestea sunt măsurate doar de două ori.