M.A.S.

M.A.S.

Preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că instituţia a cumpărat un cântar mobil pentru verificarea maşinilor de mare tonaj care circulă pe drumurile judeţene. "Am achiziţionat un cântar pentru drumurile judeţene pentru că mulţi dintre şoferi încearcă să nu ajungă pe drumurile naţionale şi circulă mai mult pe drumurile judeţene. La ora actuală transportul greu de piatră, de balast, balastierele grele de pe Siret merg pe drumurile judeţene. O maşină are capacitatea sau poate fi încărcată cu 20 de tone de balast, dar şoferul poate pune în loc de 20 de tone de balast în remorcă 40 de tone şi atunci, dacă ajunge pe drumul naţional, având cântar pe drumul naţional, automat i se ridică şi certificatul de în matriculare şi primeşte şi amendă. Pe drumurile judeţene, nefiind un cântar până acum, au încercat să ajungă doar pe drumurile judeţene, pentru că nu îi cântărea nimeni, nu îi oprea nimeni, nu le punea amendă", a spus Costel Fotea. Preşedintele CJ a precizat că va fi nevoie şi de amplasarea unor platforme care să asigure planietatea necesară cântarului. "Avem un singur cântar, pentru că nu îl ţii fix, el este un cântar mobil, e unul cu două role de gumă pe care îl intinzi. Vine camionul, îl urci pe guma respectivă şi pe suportul respectiv, îl cântăreste, iar dacă depăşeşte cantitatea, se vor putea da amenzi. Cântarul e mobil, de aceea şi suportii se pot rula. Îl pui în maşină şi îl poţi amplasa unde vrei, dar doar pe platforme amenajate. Vor fi trei platforme. Imporant este să îi descurajăm să mai intre pe drumurile judeţene cu camioanele supraîncărcate. Cântarul a costat în jur de 10.000-12.000 de euro. Vor fi construite platforme în zona Tecuciului şi in alte zone, unde vom cântări camioanele cu pietriş, probabil din septembrie", a mai spus Fotea.
Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate a crescut în primul semestru din acest an cu 9,34%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 2.938 unităţi, reiese din datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele 2.948 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 18,1 milioane dolari, în scădere cu 7,72% comparativ cu ianuarie — iunie 2016. În ceea ce priveşte luna iunie 2017, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, numărul societăţilor nou înfiinţate a crescut cu 13%, la 532 firme. România a înregistrat, în 2016, cel mai slab an din ultimii 18 ani în privinţa firmelor cu capital străin nou înfiinţate. Astfel, anul trecut au fost înfiinţate 5.348 de astfel de firme, în scădere de la 5.831 unităţi, în 2015. După 1991, cele mai multe societăţi au fost înfiinţate în anul 2007, când au fost înregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai puţine au fost în anul 1995, respectiv 3.400. Valoarea totală a capitalului social al celor 5.348 firme se ridică la 40 milioane dolari, cu 1,4% peste 2015. În perioada 1991 — 2016, au fost înfiinţate 209.814 de societăţi cu participare străină la capital, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 44,8 miliarde de euro. Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăţilor olandeze, respectiv 8,71 miliarde de euro, în aproximativ 4.919 firme
Echipa comună de control din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Galaţi-rutier a descoperit, ascunse în bagajele personale ale femei, aproximativ 4.000 de ţigarete de contrabandă, pe care aceasta a încercat să le introducă ilegal în ţară. La sfârşitul săptămânii trecute, s-a prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi-rutier, pentru efectuarea formalităţilor necesare trecerii frontierei, pe sensul de intrare în ţară, Ileana T., cetăţean român în vârstă de 63 de ani, pasageră într-un microbuz marca Volkswagen, înmatriculat în România. În baza analizei de risc, echipa comună a procedat la efectuarea unui control amănunţit asupra mijlocului de transport, ocazie cu care au fost descoperite, ascunse şi nedeclarate, în bagajele personale ale pasagerei, 3.800 ţigarete de diferite mărci, de provenienţă Duty-free şi Ucraina. Conform prevederilor legale, a fost luată măsura ridicării ţigaretelor, în valoare de 2.280 lei, în vederea confiscării, iar persoana a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 5.000 lei.
  Timp de  mai multe zile, efective de poliţişti locali din cadrul Secţiilor de Poliţie Locală nr. 1 şi 5, Serviciului de Intervenţie Rapidă şi Serviciului Siguranţă Rutieră au acţionat pe timp de noapte în mai multe zone ale municipiului Galaţi. Oamenii legii au avut în vedere asigurarea unui climat de siguranţă publică, pe linia depistării persoanelor care tulbură ordinea şi liniştea publică, dar şi a depistării elementelor infracţionale.  În urma acestor acţiuni, vizate fiind în primul rând parcurile şi zonele de agrement, poliţiştii locali au legitimat 59 persoane, fiind aplicate un număr de 34 sancţiuni contravenţionale în sumă de 2.160 lei (în baza legii 61/1991– au fost sancţionate 5 persoane, 24 amenzi au fost aplicate în conformitate cu prevederile HCL 79/2002, fiind aplicate şi sancţiuni în baza legii 12/1990). Sancţiunile aplicate au fost pentru: consum de băuturi alcoolice, tulburarea liniştii publice, curăţenia localităţii, câine fără botniţă, murdărirea mobilierului urban, ruperea florilor şi comerţ neautorizat.  De exemplu, poliţiştii locali l-au depistat în Grădina Publică pe P.T., în vârstă de 46 ani din Galaţi, în timp ce consuma băuturi alcoolice. Persoana în cauză a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 100 lei. Poliţiştii locali au sancţionat-o contravenţional cu amendă în valoare de 500 lei şi peG.N., în vârstă de 29 ani, din Galaţi. Persoana în cauză a fost depistată pe Faleza Inferioară în timp ce comercializa diverse jucării, în sumă de aproximativ 350 lei. Ca măsură complementară, bunurile au fost ridicate şi depuse la camera de corpuri delict a Poliţiei Locale Galaţi. Amendă, în valoare de 100 lei, a primt şi T.D.L., de 39 ani, din Galaţi, întrucât a fost depistat în timp ce fuma în locul de joacă pentru copii, la Faleza Copiilor. Pe timpul derulării acestor acţiuni, unii dintre tinerii prinşi că murdăreau domeniul public, prin aruncarea cojilor de seminţe, au curăţat zona, din proprie iniţiativă şi au primit din partea poliţiştilor locali doar câte un avertisment verbal. O acţiune similară pentru menţinerea unui climat de ordine şi siguranţă, pentru combaterea şi prevenirea unor fapte antisociale a avut loc şi pe raza Secţiilor de Poliţie Locală nr. 2 şi 4. Oamenii legii au legitimat 58 de persoane şi au aplicat 40 de sancţiuni în sumă de aproximativ 4.000 lei. Cele mai multe amenzi, 28 la număr, au fost date pentru consum de alcool şi tulburarea liniştii publice. Tot pe parcursul acestei acţiuni, 9 grupuri de persoane au fost dispersate. Poliţiştii locali l-au sancţionat contravenţional cu amendă de 200 lei pe H.C.M., de 19 ani din Galaţi, care tulbura liniştea locatarilor dintr-un imobil de pe strada Feroviarilor, ascultând muzică la intensitate ridicată dintr-un autoturism. O amendă de 500 lei a primit şi P.A.A., în vârstă de 30 ani, din Galaţi, care a fost depistat împreună cu S.C. tulburând liniştea locatarilor de pe strada Nicolae Deleanu, iar în momentul legitimării a devenit recalcitrant. Poliţiştii locali l-au depistat pe strada Siderurgiştilor pe D.A., de 25 ani, din Galaţi, care consuma băuturi alcoolice în loc neamenajat, acesta fiind sancţionat cu suma de 100 lei. De la începutul anului şi până în prezent poliţiştii locali de la ordine publică, în baza legii 61/1991, au aplicat 1.983 de sancţiuni, iar în conformitate cu prevederile HCL 79/2002 au fost date 1.609 amenzi.
Numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a crescut în primul semestru din acest an cu 4,68%, comparativ cu perioada similară din 2016, la 4.677 unităţi, reiese din datele publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Aceasta este prima creştere a insolvenţelor din ultimii 3 ani şi jumătate. Cele mai multe firme şi PFA-uri în insolvenţă sunt din Bucureşti, respectiv 1.052, în creştere cu 8,12% comparativ cu ianuarie — iunie 2016, Capitala fiind urmată de judeţul Iaşi cu 297 (+4,58%) şi de Bihor cu 252 cazuri (-9,35%). Cele mai multe insolvenţe au fost în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor — 1388, în scădere cu—0,57%. De asemenea, un număr de 7.592 firme şi-au suspendat activitatea (-19,51%), iar 12.688 s-au dizolvat, număr în scădere cu—28,19%. Aproape jumătate dintre companiile active în România prezintă un risc de insolvenţă ridicat, se arată într-un comunicat de presă al Coface remis, recent, AGERPRES. "Ponderea foarte ridicată a companiilor cu risc major de insolvenţă este explicată de fenomenul polarizării firmelor româneşti, mult mai accentuat comparativ cu ceea ce observăm în Ungaria, Polonia sau Cehia. Spre exemplu, cele mari mari 10% din firmele româneşti deţineau la sfârşitul anului 2015 aproape 91% din totalul veniturilor înregistrate de către întreg mediul de afaceri, în timp ce această pondere este mult mai scăzută în cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%)", se arată în document. Potrivit acestuia, 99% dintre companiile româneşti se luptă pentru o cotă de piaţă de maximum 33%, în condiţii de concurenţă foarte agresivă şi economie subterană mult mai ridicată decât media înregistrată în UE. "7 din 10 companii îşi plătesc mai târziu furnizorii comparativ cu durata medie de colectare a creanţelor şi rotaţie a stocurilor. Dintre acestea, 60% îşi finanţează investiţiile pe termen lung, 30% îşi rambursează creditele bancare contractate pe termen lung (soldul creditului bancar acordat companiilor scade cu aproximativ 5% de an—la-an) şi/ sau plata unor dividende (în condiţii fiscale avantajoase de impozit diminuat la 5%), în timp ce 10% îşi finanţează companii din grup", menţionează sursa citată. Conform Coface, soldul creditului furnizor s-a dublat de la momentul impactului crizei financiare până în prezent, crescând de la 168 miliarde lei (2007) la aproape 340 miliarde lei (2016), în timp ce soldul creditului bancar a crescut doar cu aproximativ 30 miliarde lei. "Durata medie de colectare a creanţelor a crescut de la 60 zile (2007) la aproape 114 zile (2015), iar estimările Coface indică un nivel de 118 zile pentru 2016. Practic, insolvenţa unei companii româneşti în anul 2017 va genera pierderi financiare de două ori mai mari partenerilor de afaceri. Nu întâmplător primul trimestru al anului curent a debutat cu un cuplu unic: minimul istoric al insolvenţelor nou deschise & maximul impactului financiar (pierderi cauzate creditorilor) propagat în mediul de afaceri. Prin acordarea termenelor de plată, furnizorii sunt cei mai mari creditori ai companiilor, creditul comercial reprezentând 42% în totalul datoriilor (comparativ cu 29% în 2008), în timp ce creditul bancar are o pondere de doar 21% (comparativ cu 24% în 2008)', informează Coface.
BBC a dezvăluit un decalaj semnificativ între cele mai bine plătite staruri masculine şi feminine, când postul public de radio şi televiziune a anunţat, pentru prima dată în istoria sa, care sunt câştigurile cele mai mari obţinute de angajaţii săi, în urma apelurilor Guvernului de a îmbunătăţi transparenţa la grupul media britanic, transmit DPA, Bloomberg şi Reuters. Chris Evans, prezentator de radio şi televiziune, care a găzduit unul dintre sezoanele emisiunii Top Gear, a fost cel mai bine plătit în anul financiar 2016/2017, cu 2,25 milioane de lire sterline (3,3 milioane de dolari). În contrast, femeia care a câştigat cei mai mulţi bani a fost Claudia Winkleman, care prezintă emisiuni de divertisment, cu 500.000 de lire sterline. Chris Evans este urmat în clasament de prezentatorul meciurilor de fotbal şi fostul căpitan al echipei Angliei, Gary Lineker, plătit cu peste 1,75 milioane de lire sterline. BBC a anunţat că 96 de staruri şi jurnalişti au câştigat în anul financiar 2016/2017 salarii de peste 150.000 de lire sterline (195.555 de dolari). Grupul britanic a precizat că acest nivel de salarizare este necesar pentru a concura cu rivalele de la posturile comerciale ITV şi Sky, precum şi cu grupurile de internet Google şi Apple. Aproximativ două treimi dintre cei mai bine plătiţi angajaţi ai BBC sunt bărbaţi. Şi salariile plătite jurnaliştilor de top de la BBC arată un decalaj semnificativ între bărbaţi şi femei. Un prezentator de la principalul program de ştiri de seara câştigă anual cu aproximativ 200.000 de lire sterline mai mult decât o prezentatoare care desfăşoară aceeaşi activitate. Directorul general Tony Hall a admis că BBC trebuie să reducă decalajul de salarizare dintre bărbaţi şi femei până în 2020. În Franţa, la postul Canal+ (deţinut de Vivendi), prezentatorul TV şi actorul de comedie Cyril Hanouna câştigă anual 50 milioane de euro (58 de milioane de dolari), mult peste cele 350.000 — 400.000 de lire sterline câştigate de starul BBC Fiona Bruce. Postul RAI din Italia îl plăteşte pe starul Fabio Fazio cu aproximativ 12 milioane de euro pe an, în timp ce Dan Walker, care prezintă programul matinal de la BBC, câştigă anual 200.000 — 250.000 de lire sterline. În Germania, Guenther Jauch, care moderează versiunea germană a emisiunii "Who Wants to Be a Millionaire?" pentru grupul media RTL, va câştiga anul acesta aproximativ cinci milioane de euro, a anunţat site-ul Vermoegenmagazin.de. În schimb, Jeremy Vine, prezentatorul emisiunii BBC "Eggheads", al unui program la Radio 2 şi analist, câştigă aproximativ 700.000 de lire sterline. De mai mulţi ani, BBC, societate finanţată printr-o taxă plătită de fiecare gospodărie care deţine un televizor, este presată să dezvăluie care sunt cele mai mari salarii pe care le plăteşte, iar obligaţia de a face cunoscute aceste nume face parte din ultimul acord pe zece ani convenit cu Guvernul de la Londra. BBC este cel mai mare jucător pe piaţa de televiziune, radio şi ştiri online din Marea Britanie, activitatea sa fiind finanţată cu 3,7 miliarde lire sterline (4,8 miliarde de dolari) de pe urma taxei TV.
Politicile anti-fumat au cunoscut o creştere puternică în ultimii 10 ani, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a deplâns însă în acelaşi timp persistenţa de care dau dovadă producătorii de ţigarete în încercările lor de a slăbi lupta împotriva fumatului, care se face vinovat de peste 7 milioane de decese în fiecare an, informează AFP. Tot mai multe ţări au luat măsuri pentru a descuraja folosirea produselor ce conţin tutun, precum tipărirea de avertismente pe pachetele de ţigarete, interdicţia de a face reclamă la ţigarete şi amenajarea unor zone pentru non-fumători, explică un raport despre epidemia mondială a tabagismului, prezentat recent la sediul ONU din New York. În prezent, 4,7 miliarde de persoane pot să beneficieze de cel puţin o măsură de control anti-fumat — de patru ori mai mult decât în 2007. "Strategiile adoptate pentru a implementa astfel de măsuri au salvat milioane de persoane de o moarte precoce", afirmă OMS, care a demarat în acest scop programul MPOWER în 2008 pentru a favoriza intervenţii ale guvernelor împotriva fumatului. MPOWER a fost lansat în asociere cu convenţia-cadru a OMS pentru a stăvili epidemia, agravată de mondializare, prin implementarea a şase strategii create pentru a descuraja folosirea produselor din tutun. Este vorba de controlarea consumului acestor produse şi politicile de prevenire, de protejararea publicului contra fumului de ţigară, de ajutorul oferit persoanelor care vor să renunţe la fumat, de avertizarea publicului în legătură cu pericolele fumatului, de respectarea interdicţiei de a face reclamă la ţigarete, de promovare sau sponsorizarea şi creşterea taxelor.   Un deces din zece   "Guvernele din lume nu ar trebui să piardă timpul şi să încorporeze toate dispoziţiile convenţiei OMS despre controlarea tutunului în programele lor naţionale de luptă împotriva tabagismului", a declarat în reuniunea Organizaţiei Naţiunilor Unite medicul Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. "Ele trebuie, de asemenea, să suprime piaţa ilicită a produselor pe bază de tutun care exacerbează epidemia mondială de fumat şi consecinţele ei sanitare şi socioeconomice nefaste", a adăugat acelaşi oficial. "Lucrând împreună, ţările pot să evite milioane de morţi în fiecare an (...), economisind în acelaşi timp miliarde de dolari în fiecare an pentru îngrijiri medicale", a mai spus directorul general al OMS. Cel mai recent raport OMS, finanţat de Bloomberg Philanthropies, ce grupează mai multe activităţi caritabile ale miliardarului Michael Bloomberg, fost primar al oraşului New York, se concentrează pe supravegherea folosirii tutunului şi pe politicile de prevenţie. "Un deces din zece în lume este provocat de tutun, dar putem să schimbăm acest lucru prin măsurile de luptă contra fumatului ale programului MPOWER, care s-au dovedit foarte eficiente", a subliniat Michael Bloomberg, ambasador al OMS pentru boli non-transmisibile. "Progrese au fost făcute peste tot în lume, aşa cum arată acest raport, ce indică faptul că este posibil ca ţările lumii să învingă fumatul", a adăugat el. Autorii au constatat că o treime din ţările lumii au pus la punct sisteme extinse pentru a controla consumul de tutun.   Contracararea tacticilor companiilor din industria tutunului   Deşi s-a observat un progres net în raport cu perioada deceniului trecut, când doar un sfert din ţările lumii implementaseră astfel de măsuri, guvernele trebuie să depună mai multe eforturi în acest domeniu, consacrând mai multe resurse acestor politici antifumat sau ridicându-le la rangul unor priorităţi naţionale, afirmă OMS. Raportul a arătat, de asemenea, că opt ţări — dintre care cinci cu venituri mici sau intermediare — au implementat deja cel puţin patru dintre cele şase strategii principale ale programului. Acestea sunt Brazilia, Iran, Irlanda, Madagascar, Panama, Turcia, Marea Britanie şi Irlanda de Nord. OMS insistă şi asupra importanţei pe care o au supravegherea şi contrarea sistematică a tacticilor folosite de companiile din industria tutunului. Acestea constau în a exagera importanţa economică a culturilor de tutun, discreditarea ştiinţei care a dovedit nocivitatea fumatului şi demararea unor procese în instanţă pentru a intimida guvernele. Reducerera consumului de tutun reprezintă o parte esenţială a Programului de dezvoltare durabilă pentru anii 2030 al ONU, stabilit în 2015. Unul dintre obiectivele-cheie este acela de a reduce cu o treime numărul de decese premature ce rezultă din maladii non-transmisibile (patologii cardiovasculare, pulmonare, cancer şi diabet, pentru care fumatul reprezintă un important factor de risc. Peste 80% dintre cele 40 de milioane de morţi premature pe an se produc în ţările cele mai sărace şi cu venituri intermediare, potrivit OMS.
Autorităţile chineze au reuşit - cu ajutorul salariilor astronomice, a locurilor de muncă în sistemul public şi al ajutoarelor - să convingă 80% din jumătate de milion de studenţi care plecaseră la studii în afara ţării să se întoarcă acasă, relatează cotidianul spaniol El Pais, care notează că, în doar 15 ani, procentul de tineri care studiau în străinătate şi s-au întors în China a crescut de la 15% la 80%. Este vorba despre o creştere fără precedent în spatele căreia există explicaţii precum dezvoltarea rapidă a economiei sau simplul fapt că tinerii chinezi sunt în imposibilitatea de a rămâne în ţările în care au studiat din raţiuni ce ţin de politica de imigraţie. Însă întoarcerea creierelor este şi rezultatul unei strategii orchestrate de instituţiile cele mai importante ale Partidului Comunist din China: unităţi specializate în multe dintre ministere care gestionează bugete uriaşe pentru ca cei mai talentaţi tineri chinezi să se întoarcă acasă. China a dezvoltat încă din anii 90 ai secolului trecut programe pentru a frâna fuga creierelor. Creşterea economică şi stabilitatea politică au favorizat procesul, însă politicile guvernamentale şi concurenţa între provincii care au încercat să-şi asigure serviciile celor mai talentaţi dintre talentaţi au fost deopotrivă factori decisivi pentru a-i convinge pe tinerii chinezi să se întoarcă în ţară. Potrivit Ministerului Educaţiei, în 2016, 544.500 de tineri chinezi au ales să studieze în afara graniţelor ţării, iar în acelaşi an s-au întors 432.500. Unul dintre proiectele cele mai cunoscute este "Planul celor o mie de talente", pus în funcţiune în 2008 cu obiectivul de a identifica şi obţine întoarcerea celor mai buni oameni de ştiinţă şi profesionişti. "Trebuie sprijinite persoanele care vor să studieze în afară, şi cu atât mai mult dacă aceştia se întorc în China", declara în 2013 preşedintele Xi Jinping. La acest program participă Departamentul de Organizare al Partidului Comunist Chinez (care se ocupă cu numirea înalţilor funcţionari), şase ministere (Educaţie, Resurse Umane, Ştiinţă şi Tehnologie, Industrie şi Tehnologii ale Informaţiei, Afaceri Externe, Securitate Publică) şi o comisie care reglementează activitatea celor mai mari companii de stat din ţară şi chiar şi pe cea a Băncii Centrale. El Pais scrie că a încercat să ia legătura cu reprezentanţi ai unora dintre aceste organisme pentru a afla care este bugetul pe care îl au la dispoziţie şi despre metodele pe care le folosesc pentru a-i convinge pe tinerii cu rezultate strălucite să se întoarcă acasă, dar aceştia au refuzat să facă declaraţii. Acelaşi răspuns l-a primit El Pais şi din partea Asociaţiei Universitarilor care s-au întors din Occident, ai căror membri au beneficiat de programul menţionat. Totuşi, mai mulţi studenţi chinezi care îşi fac doctoratele în cele mai bune universităţi din lume — şi care au cerut să nu fie identificaţi — au declarat pentru El Pais că au primit oferte greu de refuzat de la companii de stat, universităţi şi chiar administraţii locale: salarii astronomice, drept de reşedinţă în oricare dintre marile oraşe ale ţării, scutiri fiscale sau ajutoare pentru locuinţă şi pentru şcolarizarea copiilor. "Mi-au oferit până şi un loc de muncă pentru soţia mea", a declarat un inginer mecanic chinez care tocmai a terminat un doctorat într-una dintre cele mai bune universităţi din Marea Britanie. Asociaţiile studenţilor chinezi în universităţile străine sunt principalul canal de acces al guvernului la talentele care au emigrat. Mulţi dintre tineri au decis să se întoarcă acasă, dar nu numai datorită condiţiilor care li se oferă. "Evident că există unele dezavantaje cum ar fi poluarea sau lipsa libertăţii în anumite domenii; însă în domeniul meu, fizica cuantică, nu există umbre: cea mai bună cercetare se face aici", declară un alt absolvent al studiilor universitare de doctorat la o universitate prestigioasă din SUA şi care acum trăieşte la Beijing.
Numărul angajaţilor care au suferit accidente de muncă a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 32,5%, la 873 de persoane, conform statisticilor Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Din totalul celor accidentaţi, 17 au suferit accidente mortale, cu 63% mai puţini faţă de anul precedent. Sectoarele economiei naţionale în care au acut loc cele mai multe accidente de muncă în primele 3 luni din 2017 sunt fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (60 de accidentaţi, reprezentând 6,9% din totalul accidentaţilor din economia naţională), transporturi terestre şi transporturi prin conducte (54 de accidentaţi, reprezentând 6,2% din total) şi comerţul cu amănuntul cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (49 de accidentaţi, reprezentând 5,6% din total). Cele mai multe accidente de muncă mortale s-au înregistrat în industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii (2 accidentaţi mortal, reprezentând 11,8% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională) şi în comerţ cu amănuntul cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (2 accidentaţi mortal, reprezentând 11,8% din total). Un număr mare de accidentaţi în muncă, s-a înregistrat în primele trei luni ale anului 2017 în municipiul Bucureşti (185 accidentaţi reprezentând 21,2% din totalul accidentaţilor pe ţară) şi judeţele Braşov (60 accidentaţi, reprezentând 6,9% din total) şi Argeş (39 accidentaţi, reprezentând 4,5% din total). Cele mai multe cazuri de accidente mortale de muncă s-au produs în judeţele Argeş (3 accidentaţi mortal, reprezentând 17,7% din totalul persoanelor accidentate mortal pe ţară) şi Galaţi (2 accidentaţi mortal, reprezentând 11,8% din total). Din punct de vedere al vârstei persoanelor accidentate, analiza accidentelor de muncă a evidenţiat faptul că persoanele cu vârsta cuprinsă între 40-50 de ani deţin ponderea cea mai mare, de 29%, urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 50-60 de ani, care au ponderea de 24,6% din totalul persoanelor accidentate pe primele 3 luni ale anului 2017. De asemenea, persoanele din grupa de vârsta 50-60 de ani au procentul cel mai mare, de 35,3%, din totalul accidentaţilor mortal pe primele 3 luni ale anului 2017. Din analiza accidentelor de muncă pe primele 3 luni ale anului 2017, din punct de vedere al vechimii la locul de muncă al accidentaţilor, rezultă faptul că 61,9%, adică 540 de lucrători din totalul accidentaţilor, sunt persoane cu vechime de până la 5 ani (din care 41,1%, adică 359 de lucrători accidentaţi au vechime la locul de muncă între 1 şi 3 ani), iar cei din grupa de vechime 5-10 ani reprezintă 17,5% din totalul accidentaţilor.
Noul program de guvernare prevede la capitolul Energie eliminarea monopolurilor, astfel că reprezentanţii Bursei Române de Mărfuri (BRM) sunt optimişti că nu vor pierde dreptul de a tranzacţiona gaze, a declarat directorul general al BRM, Gabriel Purice, într-o conferinţă de presă. Acesta s-a referit la amendamentul introdus de Comisia de industrii din Camera Deputaţilor, potrivit căruia singura bursă licenţiată de tranzacţionare a gazelor va rămâne OPCOM, ceea ce va lăsa BRM fără dreptul de a tranzacţiona gaze. Decizia va fi luată în sesiunea din toamnă. În prezent, atât BRM, cât şi OPCOM deţin licenţă de tranzacţionare a gazelor. "Noi suntem optimişti în momentul de faţă, sinceri să fim. Am informat şi preşedinţii celor două Camere, am informat şi membrii Comisiilor. Vom continua această campanie. În programul partidului de guvernământ a apărut această eliminare a monopolurilor. Bănuim că se referă şi la lucrul acesta. Nu credem că se referă la altceva. Noi suntem optimişti. Totuşi, este o situaţie care nu poate să genereze ceva bun şi este o naţionalizare, este un abuz al statului de drept şi aşa mai departe. Sunt lucruri grave care s-ar încălca cu această decizie. Noi suntem optimişti. Din ceea ce cunosc eu este o iniţiativă a unui grup de parlamentari. Atât. Nu este poziţia Guvernului", a spus Gabriel Purice. Acesta a precizat că iniţiativa din Parlament a primit puncte de vedere contrare de la instituţii precum Ministerul Energiei, ANRE sau Consiliul Concurenţei. "Poate explică cineva ce justificări există în spatele acestei acţiuni. Din nota de justificare care este prezentată în cadrul Comisiei de industrii şi servicii este vorba clar de o mistificare a adevărului. Deci se invocă două motive care nu sunt absolut reale şi se creează tot timpul o confuzie între PVT-uri (punct virtual de tranzacţionare n.r) şi operatori de piaţă, se dă că exemplu Austria ca ţară care a legiferat o singură bursă, ceea ce este un neadevăr total. Am luat legea şi am demonstrat că dimpotrivă se spune că sunt mai multe burse şi în acea ţară. În afară de aceasta, se menţionează că în ţările dezvoltate din Europa există un singur operator de piaţă, este iarăşi un neadevăr. Există de la 3 la 10 operatori de piaţă în ţările dezvoltate. Justificarea este forţată şi inventată. Care este scopul, care sunt motivele şi ce este în spate acesta poate întrebaţi grupul din Comisia de industrii şi servicii din Parlament. Noi nu am putut să înţelegem", a afirmat Gabriel Purice. BRM a precizat, în luna mai, în cadrul unui comunicat de presă, că limitarea tranzacţionării gazelor naturale pe OPCOM este echivalentă cu naţionalizarea. "Bursa Română de Mărfuri (BRM) îşi exprimă consternarea în legătură cu decizia Comisiei de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor care în şedinţa sa din data de 16.05.2017, la propunerea domnului deputat Iulian Iancu (preşedintele în exerciţiu al Comisiei), a adoptat un amendament la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, amendament prin care, practic, naţionalizează serviciile oferite de organizaţia noastră, într-un profund dispreţ faţă de legislaţia europeană şi naţională pe baza căreia compania noastră a fost licenţiată", se arăta în comunicat. Comisia de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor a transmis, într-un comunicat de presă, că scopul tuturor modificărilor este acela de a crea cadrul legislativ pentru tranzacţionarea transparentă, nediscriminatorie şi în regim concurenţial a gazelor naturale. "Comisia pentru industrii şi servicii a finalizat, în data de 16 mai, raportul privind Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 64/2016 (emisă de guvernul Cioloş) menită să modifice şi să completeze Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012. Printre principalele modificări aduse de Comisia pentru industrii se numără obligativitatea vânzării pe platforma de tranzacţionare angro a întregii cantităţi de gaze naturale produse, importate şi exportate, în mod transparent şi nediscriminatoriu; pe model vest-european — http://www.efet.org/EnergyMarkets/VTP_assessment, un operator unic pe piaţa angro de gaze naturale şi de energie electrică, OPCOM, pentru a putea astfel creşte lichiditatea pieţei concurenţiale angro prin centralizarea activităţilor de tranzacţionare; tranzacţionarea gazelor naturale prin contracte bilaterale pe termen lung, acces nediscriminatoriu la Reţeaua de Transport de gaze naturale inclusiv pentru noua conductă BRUA; criterii minimale pentru acreditarea operatorilor pentru piaţa cu amănuntul fără a limita numărul acestora", precizează reprezentanţii Comisiei de industrii. OPCOM este filială a Transelectrica, societate deţinută majoritar de stat, în timp ce BRM este o bursă privată.
Pagina 13 din 1173