În perioada 26 iulie – 23 august poliţiştii locali din cadrul Serviciului Control Activităţi Comerciale şi Evidenţa Persoanelor au organizat o acţiune amplă pentru identificarea agenţilor economici care ocupă domeniul public cu diverse materiale şi terase sezoniere, fără autorizarea şi achitarea taxelor legale.
Verificările întreprinse s-au finalizat cu aplicarea, în baza prevederilor HCL 307/2006, a unui număr de 183 de sancţiuni contravenţionale în sumă totală de 160.300 lei. Amenzile au fost date operatorilor economici care, fără a deţine autorizarea şi achitarea taxelor legale, au depozitat/amplasat pe domeniul public: lăzi şi vitrine frigorifice, aparate de cafea, mărfuri diverse şi terase sezoniere.
Tot în cadrul acestor acţiuni, în baza legii 252/2003, au fost aplicate un număr de patru sancţiuni contravenţionale, cu avertisment scris, pentru neprezentarea organelor abilitate (poliţiştilor locali) a Registrului Unic de Control.
Într-o acţiune comună desfăşurată de poliţiştii locali din cadrul Serviciului Control Activităţi Comerciale şi Evidenţa Persoanelor, alături de cei de la Serviciul de Intervenţie Rapidă şi Transport Valori, în Piaţa Basarabiei, oamenii legii au aplicat un număr de 25 de sancţiuni contravenţionale în sumă de 2.700 lei, fiind totodată confiscate mărfuri (26 pachete ţigări şi 42 litri alcool) în valoare de 830 lei.
Sancţiunile aplicate de poliţiştii locali au la bază încălcarea prevederilor legii 12/1990 – 10 sancţiuni contravenţionale (pentru comercializarea băuturilor alcoolice şi a ţigaretelor fără documente de provenienţă); HCL 307/2006 – 14 sancţiuni (pentru folosirea de cântare neomologate, neafişarea preţurilor şi a datelor de identificare); legii 252/2003 – o sancţiune contravenţională pentru neprezentarea Registrului Unic de Control.
De la începutul anului în pieţele agroalimentare de la nivelul municipiului Galaţi, poliţiştii locali au aplicat sancţiuni comercianţilor care nu deţin cântare omologate, licenţe de comerţ stradal, nu au acte de provenienţă a mărfii sau scot la vânzare produse expirate, nu au avize cu orarul de funcţionare şi nu afişează datele de identificare. Valoarea amenzilor aplicate depăşeşte suma de 300.000 lei.

Pentru majoritatea celor care nu se numără printre cercurile de experţi, incendiile de vegetaţie nu reprezintă evenimente benefice. Însă rezultate preliminare ale unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Oregon (OSU) din Statele Unite sugerează că incendiile de intensitate moderată şi severă ar putea conduce la creşterea numărului şi a diversităţii populaţiilor de albine sălbatice, informează agenţia Xinhua. Concluziile preliminare trase după primul an de cercetare din cadrul proiectului cu durată totală de doi ani urmează să fie prezentate la conferinţa anuală a Societăţii Ecologice din America (Ecological Society of America — ESA), la 10 august în Portland, Oregon. Acestea se concentrează pe condiţiile de mediu rămase în urma incendiilor de pădure.
O echipă de cercetători condusă de Jim Rivers, ecologist specializat în incendii de vegetaţie în cadrul OSU, a capturat albine din 43 de zone mistuite de flăcări în timpul incendiului din 2013 din regiunea Douglas Complex situată la nord de Grants Pass, care a afectat peste 24.000 acri de pădure în sudul statului Oregon. Zonele în care au fost prinse insectele au variat de la locuri în care intensitatea incendiilor a fost scăzută până la cele sever afectate. În regiunile în care intensitatea incendiilor de vegetaţie a fost scăzută iar flăcările s-au limitat la vegetaţia joasă şi nu au ajuns la coronament, nu se observă prea multe dovezi ale prezenţei flăcărilor, cu excepţia unor zone înnegrite ce pot fi văzute pe trunchiurile unora dintre copaci, după cum notează cercetătoarea Sara Galbraith de la Colegiul de Silvicultură din cadrul OSU care va prezenta lucrarea la conferinţa ESA. Însă în unele dintre regiunile mistuite de flăcări coronamentul este aproape absent, iar Galbraith a observat prezenţa a numeroase plante cu flori deoarece coroanele copacilor au dispărut aproape în totalitate şi astfel lumina poate pătrunde mai uşor până la vegetaţia joasă. ''Arată complet diferit'', a subliniat ea despre aceste regiuni într-un comunicat de presă, conform sursei citate. Oamenii de ştiinţă care lucrează la acest studiu finanţat parţial de Biroul federal american de gestionare a terenurilor, au prins albinele utilizând lumina ultravioletă, pe care insectele au confundat-o cu o floare imensă. În statul Oregon trăiesc peste 500 de specii de specii native de albine care sunt polenizatori importanţi pentru speciile sălbatice de plante şi pentru culturile agricole. Descoperirile cercetătorilor sugerează că incendiile de vegetaţie ar putea promova înmulţirea populaţiilor de albine care în schimb pot influenţa productivitatea agricolă şi diversitatea plantelor.

În cadrul lucrărilor executate de AEG Tehnology, lucrări care fac parte din obiectivul de investiţii APA CANAL S.A. Galaţi “Reabilitare reţele de distribuţie apă potabilă pozate în tunel tehnic circulabil, cu amplasament în mun.Galaţi, Cartier Micro 14, Siderurgistilor Vest, Mazepa I şi II”, în data de 24.08.2017 se va executa cuplarea tronsonului 2 de conductă nouă: Micro 14, bloc S4 - str.1Decembrie 1918, bloc PM6 - str. Crinului la reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă. În consecinţă, în data de 24.08.2017, între orele 08.00–18.00 se va întrerupe alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor din blocurile: S3, S4 , A1, B1, PM6 - Micro 14. Societatea Apa Canal SA Galaţi asigură numai asistenţa tehnică pe parcursul lucrărilor, execută manevrele specifice de golire/umplere reţea, închidere şi deschidere vane, precum şi spălarea reţelei de distribuţie la finalizarea lucrărilor de cuplare executate de către constructor. Echipele care execută lucrările vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor şi reluarea furnizării apei potabile într-un interval cât mai scurt de timp.

Majoritatea persoanelor căsătorite aleg să se separe de partenerii lor de viaţă în preajma vârstei de 40-44 de ani, conform rezultatelor prezentate de realizatorii unui studiu pe tema divorţurilor desfăşurat în Anglia şi Ţara Galilor, citat de Xinhua. Oficiul Naţional de Statistică (ONS) din Marea Britanie a desfăşurat o analiză a tuturor divorţurilor înregistrate în 2015, cel mai recent an pentru care sunt disponibile date complete. În urma studiului s-a aflat că 101.055 de cupluri heterosexuale au ales să divorţeze în 2015, o descreştere cu 9,1% în comparaţie cu anul 2014 şi o descreştere cu 34% faţă de un vârf înregistrat în 2003. Vârsta medie a bărbaţilor şi femeilor care au divorţat în 2015 a fost de peste 40 de ani, ceea ce face ca această grupă să se afle pe primul loc în topul vârstei la care persoanele aleg să facă acest pas în viaţă. Media de vârstă a partenerilor de viaţă care aleg să se separe a crescut anual între 1985 şi 2015, fiind cu peste opt ani mai mare, atât în cazul bărbaţilor cât şi al femeilor, notează sursa citată. De asemenea, analiza a luat în calcul şi informaţii cu privire la cuplurile homosexuale din Anglia şi Ţara Galilor care au ales să se separe. ''În premieră, cifrele cuprind date pe un an întreg privind divorţurile cuplurilor de acelaşi sex, în 2015 înregistrându-se 22 de divorţuri - 12 cupluri feminine şi 10 masculine'', a notat Nicola Haines din cadrul ONS. Comportamentul neconform a fost cel mai des invocat motiv de divorţ în rândul cuplurilor de acelaşi sex, printre practicile reclamate fiind şi angajarea în relaţii sexuale cu alte persoane, a adăugat ONS. Adulterul, unul dintre motivele comune de divorţ, este recunoscut legal numai atunci când este comis în relaţiile heterosexuale, precizează Xinhua. În acelaşi an în care 101.055 de cupluri au ales să divorţeze, 248.000 de cupluri şi-au unit destinele. Potrivit ONS, scăderea numărului de divorţuri ar putea fi explicată prin faptul că din ce în ce mai multe cupluri aleg să trăiască împreună fără a se căsători. Numărul divorţurilor din 2015 în rândul cuplurilor heterosexuale a depăşit cu peste jumătate rata separărilor legale înregistrate în 1993, conform cifrelor ONS. ''Schimbărea de atitudine cu privire la coabitare ca alternativă la căsnicie sau înaintea căsătoriei, în special în rândul tinerilor, a fost cel mai probabil un factor care a contribuit la descreşterea ratei divorţurilor din 2003. Frecvenţa coabitării a crescut în această perioadă, în timp ce numărul persoanelor căsătorite a scăzut'', precizează ONS. Potrivit instituţiei, vârsta persoanelor care aleg să se căsătorească este foarte posibil să fie îndeaproape legată de riscul de divorţ, cei care aleg să îşi unească destinele la începutul vârstei de 20 de ani având cel mai mare risc de divorţ. Datele arată de asemenea că vârsta medie a celor care aleg să se căsătorească a crescut treptat din 1970, atât în rândul bărbaţilor cât şi al femeilor.

O singură injecţie cu o parte componentă a hormonului Klotho, asociat cu longevitatea, a ameliorat memoria spaţială şi a "dopat" neuronii unor şoareci în cadrul unor teste de laborator, potrivit unui studiu realizat de curând în Statele Unite, care ar putea să ducă la dezvoltarea unor tratamente împotriva unor maladii neurologice umane, precum Alzheimer, informează AFP. Acele efecte cognitive benefice — constatate la şoareci tineri şi bătrâni — au persistat uneori până la trei săptămâni, potrivit autorilor acestui studiu, publicat marţi în revista Cell Reports. Acelaşi hormon a inversat şi deficitele cognitive şi motorii ale rozătoarelor care sufereau de diverse neuropatologii. "Aceste rezultate sugerează că un tratament cu un fragment de Klotho poate să amelioreze funcţiile cerebrale pe întreaga durată a vieţii şi ar putea să reprezinte o nouă strategie terapeutică împotriva unor maladii precum Alzheimer şi Parkinson", în prezent incurabile, a declarat Dena Dubal, profesor de neurologie şi decana catedrei de Îmbătrânire şi maladii neurodegenerative din cadrul Universităţii California din San Francisco. "Odată cu îmbătrânirea demografică, disfuncţiile cognitive şi lipsa mobilităţii reprezintă de acum cele mai mari provocări biomedicale ale noastre, împotriva cărora nu există cu adevărat tratamente eficiente", a adăugat aceeaşi cercetătoare. Însă mai multe teste clinice sunt necesare pentru a determina inocuitatea şi eficacitatea hormonului Klotho pe pacienţi umani, au prevenit oamenii de ştiinţă din Statele Unite. Organismul produce pe cale naturală concentraţii importante din acest hormon, de tip proteic, care regularizează multiple procese celulare şi a fost asociat de cercetători cu o prelungire a vieţii în cazul viermilor, şoarecilor şi oamenilor. Însă cantitatea de hormon Klotho scade odată cu vârsta, stresul cronic, îmbătrânirea cerebrală şi apariţia maladiilor neurodegenerative. Studii recente coordonate de Dena Dubal au arătat că expunerea unor şoareci modificaţi genetic pentru a avea concentraţii ridicate de hormon Klotho pe întreaga durată a vieţii a ameliorat aptitudinile cognitive ale acelor animale şi a împiedicat apariţia unor disfuncţionalităţi cerebrale la şoarecii care sufereau de o boală echivalentă cu maladia Alzheimer. Studiul publicat marţi arată că un tratament de scurtă durată poate să "dopeze" cu rapiditate funcţiile mintale, au explicat savanţii americani, care au injectat şoarecilor fragmente moleculare din hormonul Klotho asemănătoare celor care sunt secretate pe cale naturală. Exemplarele tinere de rozătoare ce au fost tratate timp de patru zile au arătat o ameliorare notabilă şi durabilă a memoriei lor spaţiale şi de muncă, efecte care au persistat cel puţin două săptămâni după tratament. O singură injecţie administrată unor exemplare bătrâne a ameliorat, de asemenea, memoria lor spaţială şi de lucru, după două zile. Alte experimente au arătat că acest hormon a blocat timp de mai multe zile deficitele motorii şi cognitive la şoarecii modificaţi genetic pentru a produce concentraţii ridicate dintr-o proteină ce contribuie la declanşarea maladiilor Alzheimer şi Parkinson. 

Imaginea cu putere de simbol folosită de organizaţiile pentru salvarea speciilor ameninţate este cea a ursului panda, însă mamiferul endemic al Chinei care este în pericol critic de dispariţie, fiind considerat totodată o comoară naţională a Chinei, este marsuinul fără înotătoare dorsală (jiangzhu), specie care trăieşte în bazinul fluviului Yangtze, conform worldwildlife.org.Imaginea cu putere de simbol folosită de organizaţiile pentru salvarea speciilor ameninţate este cea a ursului panda, însă mamiferul endemic al Chinei care este în pericol critic de dispariţie, fiind considerat totodată o comoară naţională a Chinei, este marsuinul fără înotătoare dorsală (jiangzhu), specie care trăieşte în bazinul fluviului Yangtze, conform worldwildlife.org.Fluviul Yangtze, cel mai lung curs de apă din Asia, a reprezentat habitatul pentru două specii endemice de delfini de apă dulce — delfinul Baiji şi marsuinul fără înotătoare dorsală de Yangtze. Însă, din 2006, delfinul Baiji a pierdut lupta pentru supravieţuire şi specia a fost declarată dispărută din punct de vedere funcţional. Aceasta a fost pentru prima oară în istorie când o întreagă specie de delfini a fost pierdută din cauza omului."Vărul" delfinului Baiji, marsuinul fără înotătoare dorsală de Yangtze (Neophocaena asiaeorientalis ssp. asiaeorientalis), mamifer acvatic celebru pentru "zâmbetul" său maliţios, are un nivel al inteligenţei comparabil cu cel al maimuţelor antropoide. Acest mamifer acvatic mare, ce poate ajunge la 1,90 metri lungime, este în pericol critic de dispariţie, populaţia de marsuini de Yangtze numărând, conform estimărilor, între 1000 şi 1800 de indivizi.Habitatul marsuinului fără înotătoare dorsală este reprezentat de bazinul fluviului Yangtze şi de două mari lacuri cu apă dulce care sunt conectate cu fluviul, Dongting şi Poyang. În prezent, conform estimărilor, populaţia de marsuini scade cu 6,4% pe an, existând pericolul ca în următorii 10 — 15 ani specia să fie declarată drept dispărută.Pentru a supravieţui, marsuinii de Yangtze au nevoie de surse abundente şi constante de hrană. Pescuitul nesustenabil desfăşurat în bazinul fluviului Yangtze reprezintă principala ameninţare la adresa acestei specii de mamifere acvatice şi este şi cauza dispariţiei delfinului Baiji din acelaşi habitat. Alte ameninţări sunt reprezentate de poluare şi de traficul fluvial intens. Lacul Dongting, cu o suprafaţă de 2.280 de kilometri pătraţi, este sugrumat de numărul mare de vase de transport, drage de nisip şi bărci de pescuit sau de agrement cu motor. Pentru marsuini elicele motoarelor reprezintă un pericol mortal. Aceste animale îşi folosesc sonarul natural pentru a naviga în apele tulburi ale bazinului Yangtze iar, de multe ori, această metodă de ecolocaţie nu poate detecta elicele motoarelor.

Oamenii au ajuns în nordul Australiei înainte de extincţia animalelor uriaşe care trăiau pe acest continent, petrecută în urmă cu 65.000 de ani, devansând cu 5.000 de ani estimările anterioare ale cercetătorilor, potrivit unui studiu publicat în revista Nature, informează AFP.Oamenii au ajuns în nordul Australiei înainte de extincţia animalelor uriaşe care trăiau pe acest continent, petrecută în urmă cu 65.000 de ani, devansând cu 5.000 de ani estimările anterioare ale cercetătorilor, potrivit unui studiu publicat în revista Nature, informează AFP.Antropologii şi arheologii au păreri împărţite în ceea ce priveşte data sosirii primilor oameni pe continentul australian. Precedentele estimări oscilau între 60.000 şi 45.000 de ani.Însă o serie de săpături arheologice recente, coordonate de profesorul Chris Clarkson de la Universitatea Queensland, în 2015, în situl Madjedbebe din nordul Australiei au devansat cu 5.000 de ani limita maximală a estimărilor anterioare.Arheologii au descoperit 11.000 de obiecte fasonate de oameni, inclusiv unelte din piatră tăiată, pietre de măcinat şi topoare, vechi de 65.000 de ani, potrivit analizelor de datare."Acum putem să spunem cu certitudine că oamenii au sosit în Australia în urmă cu 65.000 de ani", a declarat pentru AFP Chris Clarkson, coautor al studiului.Pentru echipa de arheologi, este evident că populaţia prezentă în acel sit era "tehnologic sofisticată". "Situl conţine cel mai vechi topor montat pe un ax din lume, cele mai vechi instrumente de măcinat din Australia şi elemente ascuţite din piatră, şlefuite cu fineţe, ce putea fi folosite ca vârfuri de lance", a explicat profesorul Chris Clarkson.Deşi nivelul mării era pe atunci mult mai scăzut decât în prezent şi deci distanţa dintre insulele din Asia de Sud-Est şi Australia era mai mică, "aceasta ar putea să reprezinte prima mare traversare maritimă a omenirii", a continuat acelaşi cercetător.Rezultatele studiului implică şi faptul că oamenii au ajuns pe continent înainte de extincţia megafaunei australiene.În Australia trăiau, în acea epocă, canguri de 450 de kilograme, wombaţi (o specie de marsupial) la fel de mari ca rinocerii, şopârle cu lungimi de opt metri, păsări la fel de înalte ca oamenii şi broaşte ţestoase de mărimea unor automobile.Însă peste 85% din acele mamifere, păsări şi reptile au dispărut în urmă cu aproximativ 45.000 de ani, la 20.000 de ani după sosirea omului, a cărei responsabilitate pentru acea extincţie este încă intens dezbătută în cercurile ştiinţifice.

Caravana Filmelor TIFF revine în aceasă săptămână la Galaţi, între 23 şi 25 august. Gălăţenilor li se pregătesc comedii, drame, thrillere, animaţii, filme premiate în marile festivaluri şi succese de casă. Evenimentul se va desfăşura pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor iar intrarea este liberă.Caravana Filmelor TIFF revine în aceasă săptămână la Galaţi, între 23 şi 25 august. Gălăţenilor li se pregătesc comedii, drame, thrillere, animaţii, filme premiate în marile festivaluri şi succese de casă. Evenimentul se va desfăşura pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor iar intrarea este liberă.Miercuri, 23 august, de la ora 21.30, veţi putea urmări pelicula „Planeta Petrila”. În Petrila, un oraş minier din Transilvania, un fost miner devenit artist şi activist se foloseşte de artă şi absurd pentru a opri autorităţile locale să demoleze clădirile istorice ale celei mai vechi mine din ţară, scopul său fiind de a găsi noi metode pentru a împiedica destrămarea comunităţii locale.Joi, de la aceeaşi oră, veţi putea urmări filmul „Complet străini”. Fiecare dintre noi are trei vieţi: una publică, una privată şi una secretă. În timpul unei cine, un grup de prieteni decide să facă un fel de joc, adevăr sau provocare, prin punerea telefoanelor mobile pe masă, iar pe durata cinei mesajele şi apelurile telefonice sunt împărţite între ei, făcându-şi publice unul altuia secretele.În ultima seară a caravanei, pe 25 august, gălăţenii sunt invitaţi să vadă pelicula „Povestea iubirii”. Bazat pe bestsellerul cu acelaşi nume scris de Nicole Krauss, filmul urmăreşte povestea de dragoste dintre Leo şi Alma, doi tineri evrei din Polonia, pe care ororile celui de-al Doilea Război Mondial par să îi despartă pentru totdeauna.

Luni, 21 august, se deschide traficului rutier pe porţiunea de drum de pe Bulevardul Marii Uniri (zona Elice). Luni, 21 august, se deschide traficului rutier pe porţiunea de drum de pe Bulevardul Marii Uniri (zona Elice). „Prima etapă a lucrărilor de consolidare a accidentului de teren din zonă este finalizată. Urmează derularea celei de-a doua etape, care presupune reparaţii în zona Falezei Inferioare, acesta fiind motivul pentru care accesul cetăţenilor către zona de promenadă va fi restricţionat pe scările din partea stângă (cum privim spre Dunăre)”, anunţă Primăria. ”Am propus Comisiei pentru Siguranţa Circulaţiei Rutiere ca pe perioada weekend-ului această porţiune să fie închisă circulaţiei rutiere, iar traficul să fie deviat pe artera pe care se circulă acum, pentru ca gălăţenii să îşi poată petrece timpul liber în parcul de la Elice”, a delarat Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi. Reamintim că surparea s-a produs în februarie 2010 şi de atunci s-au tot căutat soluţii pentru rezolvarea situaţiei din zonă, la un moment dat luându-se decizia de a se interzice accesul maşinilor pe porţiunea respectivă.

Şi în acest an, la pomenirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Mănăstirea Cârlomăneşti din judeţul Galaţi a îmbrăcat haina de sărbătoare, cinstindu-şi ocrotitorii spirituali. Sfânta Liturghie a fost săvârşită sub înalta binecuvântare a arhiepiscopului locului, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian şi a adunat în jurul Sfântului Potir un sobor de preoţi şi diaconi din parohiile Protopopiatului Tecuci, oficialităţi locale, dar şi un mare număr decredincioşi din parohiile învecinate, la care s-au adăugat numeroşi credincioşi români ce lucrează în străinătate, veniţi acasă în perioada verii. Grupuri de copii şi tineri din mai multe parohiile învecinate, înveşmântaţi în port popular autentic, au prezentat un program cultural-artistic ce a constat în recitări de poezii şi intonări de cântări religioase şi patriotice, în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ocrotitorii acestui aşezământ monahal. Cu acest prilej, în biserica mănăstirii a fost vernisată o expoziţie de icoane de patrimoniu şi o serie de documente cu imagini ale slujitorilor şi credincioşilor prigoniţi în perioada comunistă.
Expoziţia a fost organizată de mănăstire în cooperare cu Protopopiatul Tecuci, în contextul „Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti şi Anului comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” în Patriarhia Română. Întrucât în data de 12 august a.c. au avut loc la Tecuci manifestări cultural-religioase dedicate împlinirii a 100 de ani de la victoriile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, acum mai mulţi membri ai Asociaţiei "Tradiţia militară" - filiala Galaţi au fost prezenţi la hramul acestei mănăstiri, pentru a prezenta drapelul şi costumaţiile purtate de soldaţii români în primul război mondial şi a aduce în atenţia privitorilor câteva scene de luptă. La final, pelerinii au fost invitaţi la agapa frăţească oferită în pădurea situată lângă biserica cea nouă a mănăstirii, unde au fost împărţite pachete cu hrană.

Sfinţii Martiri Brâncoveni, ocrotitori spirituali ai comunei Cerţeşti

Începând din anul 2012, ca urmare a unei hotărâri a Consiliului Local, comuna Cerţeşti a intrat sub ocrotirea spirituală a Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Situată între localităţile Cerţeşti şi Cârlomăneşti, la 40 km NE de Tecuci, într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Cârlomăneşti este un punct de interes religios reaşezat, de curând, pe harta spirituală a Eparhiei Dunării de Jos.
Accesul spre mănăstire se face pe drumurile judeţene 251A Tecuci – Corod şi 251B Corod – Cerţeşti. Zidită pe locul unui schit în jurul anului 1445, atestată documentar la sfârşitul secolului al XVII- lea, mănăstirea avea să fie integrată în secolul al XVIII-lea curentului de înnoire duhovnicească promovat de Sf. Paisie de la Neamţ, devenind un important centru monahal din sudul Moldovei. La 1809 mănăstirea este menţionată ca metoc al Episcopiei Romanului. În 1821 este complet distrusă de eterişti şi de turci, călugării fiind nevoiţi să fugă. Puţinii monahi rămaşi au schimbat cu cca 1 km locul mănăstirii, construind până la 1824, o biserică de cărămidă, existentă şi astăzi. După 1864 această biserică a deservit credincioşii din localităţile din satele Cârlomăneşti şi Cerţeşti. La 1957 biserica este trăsnită, incendiată şi apoi părăsită, în ruină. Viaţa monahală este reluată în anul 1997, când Chiriarhul Dunării de Jos hotărăştere înfiinţarea ei. În jurul vechii biserici de cărămidă se înalţă astăzi o biserică nouă şi un corp de chilii ce pot aduce tuturor pelerinilor bucuria rugăciunii şi odihna într-un loc al liniştei binecuvântate.