Catalin RĂDULESCU

Catalin RĂDULESCU

În această săptămână, SC Oţelul a parafat cel mai sonor transfer. Este vorba de mijlocaşul Ionuţ Neagu, 30 ani, campion cu Oţelul în 2011, care ultima oară a evoluat în Bulgaria la Cerno More Varna. „Oţelul Galaţi înseamnă echipa care mi-a dat totul în viaţă, aici m-am format ca jucător cât şi ca om. Primele două trofee au fost aici, au avut o importanţă mai mare, pentru că eram o echipă relativ mică şi era mult mai greu de atins aceste performanţe. Este şi o presiune în plus, pentru că atunci când eşti la o echipă titrată presiunea suporterilor, a oraşului, trecutului se regăseşte. Ar trebui să ne facă să ne mobilizăm mai bine şi să obţinem rezultatele dorite de toată lumea. Dacă voi fi sănătos voi da totul pentru această echipă, de asta am venit. Nu am venit pentru altceva, să mă fac de ruşine acasă la mine. Promovările succesive ar fi ca un nou trofeu pentru mine”, a declarat campionul din 2011 într-un video postat pe pagina oficială a SC Oţelul. Comitetul Director al FRF a stabilit ca noul sezon în Liga a 3-a să debuteze pe 29 august.

Mai multe staruri ale muzicii au semnat o scrisoare deschisă prin care solicită în mod solemn ca nici candidaţii republicani şi nici cei democraţi să nu mai folosească în mod neautorizat diferite melodii în scopuri electorale, transmite AFP, citat de Agerpres.
Numeroşi muzicieni şi interpreţi s-au plâns în timpul ultimei campanii prezidenţiale că anumite piese ale lor au fost folosite fără autorizaţie în mitinguri electorale ale lui Donald Trump.
Solicitarea autorizaţiei din partea interpreţilor şi a autorilor "este singurul mod de a vă proteja candidaţii de riscuri juridice şi de o polemică superfluă", conform autorilor scrisorii deschise ce a fost dată publicităţii recent şi a fost transmisă şi celor două partide care domină viaţa politică americană, Republican şi Democrat.
Printre semnatarii scrisorii se numără formaţia The Rolling Stones, care la sfârşitul lunii iunie îl ameninţa pe preşedintele Donald Trump că îl va da în judecată dacă echipa sa de campanie va continua să folosească piesa "You Can't Always Get What You Want" în timpul reuniunilor publice.
"Problema nu este una nouă şi nu este nici legată doar de un anumit partid politic" şi devine de actualitate în fiecare campanie electorală, mai susţin semnatarii scrisorii. Pe lista de semnatari mai apar nume precum Pearl Jam, Sia, Lorde sau R.E.M.
"Faptul că un artist poate fi atras involuntar în politică poate intra în contradicţie cu valorile sale personale şi îi poate introduce în eroare sau îi poate irita pe fanii săi", se mai arată în scrisoarea artiştilor reuniţi sub steagul asociaţiei Artists Rights Alliance, o asociaţie care le apără drepturile.
În afară de membrii The Rolling Stones, s-au mai plâns că le-a fost folosită muzica în scopuri electorale fără a-şi da acordul artişti precum Adele, Neil Young, R.E.M., Pharell Williams, Rihanna, Aerosmith sau Queen.
Dacă doresc să folosească o anumită melodie în campania electorală, candidaţii sau echipele lor electorale pot obţine licenţa necesară din partea societăţilor pentru protecţia drepturilor de autor (aşa cum este Ascap, notează AFP), fără a mai fi nevoie să solicite acceptul direct de la cântăreţii sau formaţiile în cauză.
Chiar şi în acest caz, legislaţia americană prevede posibilitatea unui artist de a solicita ca muzica sa să nu fie folosită, argumentând că oficialii campaniei electorale ar lăsa să se înţeleagă în mod eronat că respectivul artist l-ar sprijini pe un anumit candidat, potrivit Asociaţiei americane a Industriei Înregistrărilor (RIAA), mai notează AFP.

Oamenii de ştiinţă din Japonia au readus la viaţă microbi vechi de peste 100 de milioane de ani, care, aflaţi în stare latentă şi datând din era dinozaurilor, au fost descoperiţi la mare adâncime sub scoarţa oceanică, o regiune puţin propice vieţii, potrivit unui studiu recent, informează AFP, citat de Agerpres.
Rezultatele acestei cercetări, publicate în revista Nature Communications, dezvăluie capacităţile uimitoare ale unora dintre cele mai primitive forme de viaţă apărute pe Terra, care pot să supravieţuiască timp de zeci de milioane de ani aproape fără oxigen şi fără nutrimente şi pot să redevină apoi active într-un laborator.
În urmă cu 10 ani, o expediţie ştiinţifică a realizat foraje de mare adâncime în Oceanul Pacific şi a recoltat eşantioane din depozite străvechi de sedimente îngropate la 100 de metri sub plafonul oceanic (la aproape 6.000 de metri sub suprafaţa apei). Unele dintre probele recoltate aveau vechimi de peste 100 de milioane de ani.
Cercetătorii participanţi la acest proiect, coordonaţi de Agenţia japoneză de ştiinţe şi tehnologii submarine, au ales regiunea subtropicală din Pacificul de Sud, zona cel mai puţin activă din întregul ocean, întrucât este extrem de săracă în nutrimente şi, deci, a priori, foarte puţin propice vieţii.
Cercetătorii au plasat acele eşantioane în incubatoare, pentru a îi ajuta pe microbi "să iasă" din starea latentă. Spre marea lor surpriză, experţii niponi au descoperit că, departe de a se fi fosilizat în stratul de sedimente, microbii recoltaţi au supravieţuit şi erau capabili să crească şi să se înmulţească.
"La început, eram sceptic, însă s-a dovedit că 99,1% dintre microbii din depozitele de sedimente vechi de 101,5 milioane de ani erau încă vii şi pregătiţi să se hrănească!", a dezvăluit Yuki Morono, principalul autor al studiului.
"Acum, ştim că nu există limită de vârstă pentru organismele din biosfera de sub scoarţa marină. Este un loc excelent pentru a explora limitele vieţii de pe Terra", a adăugat cercetătorul nipon, citat într-un comunicat.
Cantităţile infime de oxigen din sedimente ar fi permis acestor microbi să rămână în viaţă timp de milioane de ani, aproape fără să consume deloc energie. În schimb, microbii "de suprafaţă" nu ar putea să supravieţuiască în astfel de condiţii.
Studii precedente au arătat felul în care anumite bacterii pot să trăiască în locurile cele mai puţin ospitaliere de pe Terra, chiar şi în absenţa oxigenului. Noile cercetări din acest domeniu dovedesc remarcabila rezistenţă a acestor microorganisme.

Doi cercetători din Marsilia, Franţa, în colaborare cu un neurolog de la Universitatea din Michigan, Statele Unite, au elaborat prima clasificare ştiinţifică a crizelor de epilepsie, cu ajutorul unui model matematic, au anunţat aceştia recent într-un comunicat, potrivit AFP, citat de Agerpres.
''De vreo sută de ani încercăm să clasificăm acest tip de crize'', a explicat pentru AFP Christophe Bernard, director de cercetare în cadrul Inserm (Institutul naţional al sănătăţii şi cercetării medicale) din Marsilia, coautor al cercetării alături de Viktor Jirsa, directorul Institutului de neuroştiinţa sistemelor din cadrul Inserm, şi de William Stacey, de la Departamentul de Neurologie al Universităţii din Michigan.
Până în acest moment, crizele de epilepsie erau clasificate într-o manieră empirică, în funcţie de simptomele fizice ale pacienţilor. Cercetările conduse de aceşti trei cercetători, timp de şase ani, au determinat un ''model matematic universal'', care permite înţelegerea dinamicii crizelor, bazat pe modalitatea în care electroencefalogramele (EEG) efectuate pacienţilor se schimbă atunci când o criză se declanşează sau încetează.
Această metodă, denumită şi ''taxonomia dinamicii crizelor'', a permis determinarea a patru feluri de debut ale unei crize şi a patru feluri de finalizare, respectiv a 16 tipuri de crize de epilepsie în total. Acest model a fost construit după analiza a mii de crize cu ajutorul EEG-urilor pacienţilor din şapte centre diferite, de pe cinci continente, în special din Melbourne (Australia), Kyoto (Japonia) şi Fribourg (Germania).
''Clasificarea precedentă permite aflarea momentului şi locului când survine o criză, asemenea unei fotografii care arată ora şi momentul în care o maşină trece pe un traseu'', precizează Christophe Bernard. ''Odată cu taxonomia, un clinician va putea prezice evoluţia crizelor în diferite condiţii, aşa cum o taxonomie a maşinilor permite aflarea vitezei cu care rulează un vehicul în momentul trecerii sale, ceea ce permite diferenţierea unei berline de o maşină sport''.
Cu ajutorul tehnologiei creierului virtual, pe care o utilizăm la Marsilia, modelul nostru va permite o predicţie mai precisă cu privire la modalitatea de tratare a fiecărui pacient'', speră Christophe Bernard: ''Ştim, spre exemplu, că anumite crize de epilepsie pot fi oprite prin stimulare cerebrală profundă (n.r. - prin implantarea unor electrozi în anumite zone ale creierului) ca în cazul bolnavilor de Parkinson''.
Publicată recent în revista ştiinţifică eLife, această clasificare va fi trimisă către Liga internaţională împotriva epilepsiei pentru a fi adoptată oficial, a explicat Christophe Bernard pentru AFP.

Unii dintre vikingi ar fi murit din cauza tulpinilor dispărute ale unuia dintre cei mai letali agenţi patogeni ai omenirii - variola, relatează Science News, citat de Agerpres.
O echipă de oameni de ştiinţă a colectat ADN viral din scheletele unor indivizi care au trăit în nordul Europei în epoca vikingilor - unii dintre aceştia fiind cel mai probabil chiar ei vikingi - şi a descoperit că aceştia au fost infectaţi cu versiuni dispărute dar înrudite ale virusului variolei, potrivit constatărilor publicate la sfârşitul acestei săptămâni în jurnalul Science.
Descoperirea antedatează dovezile infectării cu variolă cu aproape 1.000 de ani, ajungând până în anul 603.
Cercetătorii au descoperit anterior urme antice de ADN viral de variolă la o mumie datând de la jumătatea anilor 1600, ceea ce a stabilit originea comună a tulpinilor moderne în secolul al XVI-lea sau al XVII-lea.
Nu se cunoaşte cu certitudine când au fost infectaţi pentru prima oară oamenii cu virusul care provoacă variola. Se estimează că boala a ucis în total 500 de milioane de oameni şi este singurul agent patogen uman care a fost eradicat la nivel mondial.
Dovezi scrise din urmă cu mai bine de 3.000 de ani au documentat simptome asemănătoare variolei, iar oamenii de ştiinţă au identificat posibile leziuni cutanate asociate bolii la rămăşiţe mumificate. Însă, este dificil de dovedit că virusul variolei s-a aflat la originea acestora.
''Este o lucrare cu adevărat interesantă'', a declarat Ana Duggan, specialistă genetică evolutivă la Universitatea McMaster din Hamilton, Canada, care nu a fost implicată în acest studiu. ''Informaţiile noastre despre această boală istorică şi devastatoare tocmai au devenit mult mai bogate. Descoperim o diversitate a (virusului variolei) care nu a fost cunoscută şi luată în considerare până acum", a adăugat ea.
Martin Sikora, specialist în biologie computaţională la Universitatea din Copenhaga şi colegii săi au izolat ADN viral din dinţii şi oasele a 1.867 de oameni care au trăit în urmă cu aproximativ 31.000 până la 150 de ani. Dintre aceşti indivizi, 13 prezentau urme ale virusului variolei. Unsprezece rămăşiţe aparţineau unor oameni - inclusiv indivizi despre care se crede că erau vikingi - care au trăit în nordul Europei, în vestul Rusiei şi în Marea Britanie în timpul epocii vikingilor, cu peste 1.000 de ani în urmă. Alţi doi au trăit în vestul Rusiei în secolul al XIX-lea şi au fost infectaţi cu tulpini ale virusului variolei strâns asociate versiunilor moderne.
Echipa de oameni de ştiinţă a reconstituit tipare genetice aproape complete ale patru dintre cele 11 virusuri antice şi au aflat că tulpinile din perioada vikingilor aparţin unui grup de virusuri ale variolei dispărute. În acea epocă, variola e posibil să fi fost larg răspândită în Europa şi ar fi putut provoca îmbolnăviri grave, a precizat Sikora. De asemenea, este posibil ca vikingii infectaţi să fi răspândit boala în timpul călătoriilor lor.
Deşi virusurile antice ale variolei sunt în prezent dispărute, rămăşiţele ADN-ului lor ajută la descoperirea relaţiilor extinse ale oamenilor cu agenţii patogeni. ''Aceste tipuri de pandemii au făcut parte din istoria noastră'', a notat Sikora. ''Ceea ce vedem astăzi este doar vârful aisbergului a ceea ce era în jur'', a adăugat el.
Studiul a fost condus de Eske Willerslev, profesor la Colegiul St John, Universitatea Cambridge, director al Centrului GeoGenetics al Fundaţiei Lundbeck, Universitatea din Copenhaga. ''Cunoşteam deja că vikingii se deplasau prin Europa şi dincolo de ea, iar acum ştim că au avut variolă. Oamenii care călătoresc în întreaga lume răspândesc rapid COVID-19 şi este probabil ca vikingii să fi răspândit variola. Doar că pe atunci ei călătoreau cu vaporul, nu cu avionul'', a declarat specialistul, citat de Science Daily.
La data de 8 mai 1980, membrii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) declarau la Geneva că "toate popoarele" au fost "eliberate de variolă", la aproape două secole după descoperirea unui vaccin împotriva acestei maladii.
La 40 de ani după eradicarea variolei, maladia respiratorie COVID-19 a paralizat în doar câteva luni lumea întreagă, ceea ce variola nu a reuşit niciodată, în contextul în care rata ei de mortalitate era de aproximativ 30%, cauzând peste 300 de milioane de victime doar în secolul al XX-lea.
Vaccinul împotriva variolei a fost descoperit la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când un medic britanic (Edward Jenner) a remarcat că inocularea virusului variolei taurinelor îi proteja pe oameni.

Unii scriitori au susţinut întotdeauna că îşi pot auzi personajele vorbind - Enid Blyton sugerând chiar că poate "să vadă şi să audă totul", iar Alice Walker descriind faptul că persoanele fictive pe care le creează "vin în vizită... la taclale". Un nou studiu a demonstrat că această experienţă stranie este foarte larg răspândită, aproape două treimi dintre autori relatând că aud vocile personajelor lor în timp ce lucrează, relatează The Guardian, citat de Agerpres.
O echipă de cercetători de la Universitatea Durham din Regatul Unit, alături de Guardian şi Festivalul Internaţional de Carte de la Edinburgh, a efectuat o analiză referitoare la 181 de autori prezenţi la ediţiile târgului de carte între anii 2014 şi 2018.
63% au declarat că şi-au auzit personajele vorbind în timp ce scriau, iar 61% au spus că persoanele fictive pe care le creează sunt capabile să acţioneze independent.
"Le aud în minte. Au modele de voci şi tonuri distincte şi le pot face să poarte discuţii între ele, în care îmi dau seama întotdeauna cine 'vorbeşte'", a declarat un scriitor anonim.
"Uneori îmi transmit că ceea ce am eu în minte pentru ele nu este corect, că nu s-ar comporta sau nu ar vorbi niciodată astfel. De obicei nu le răspund", a spus un altul.
Studiul, publicat în jurnalul Consciousness and Cognition, a constatat, de asemenea, că 56% dintre scriitorii incluşi în sondaj au relatat despre experienţe vizuale sau de altă natură senzorială ale personajelor lor în timp ce scriau, în timp ce o cincime dintre ei au amintit despre sentimentul că personajul lor ocupau acelaşi spaţiu fizic. 15% dintre scriitori au declarat că pot chiar dialoga cu personajele lor.
"Când încerc să 'pun cuvinte în gura lor', în loc să asculte, adesea ele îmi vorbesc. Apoi discutăm lucrurile până aflu ce ar spune", a relatat un respondent anonim.
Altul a dezvăluit că vocile personajelor sale sunt distincte de propriul discurs interior: "Când personajele mele dialoghează în capul meu, mă simt ca un spectator, însă cu propriul discurs interior simt că eu sunt cel care vorbeşte".
John Foxwell, cercetător principal al proiectului, de la Universitatea Durham, a declarat că autorii studiului au raportat o mare varietate de experienţe. "Scriitorii pe care i-am examinat cu siguranţă nu au descris cu toţii aceeaşi experienţă", a spus Foxwell, "iar un mod în care am putea înţelege acest lucru este să ne gândim la felul în care scrierea se referă la vorbirea interioară", a spus el.
Dialogul intern, sau vorbirea interioară, este un fenomen pe care oamenii îl experimentează în moduri diferite, a continuat specialistul, unele persoane incluzând vocile oamenilor pe care îi cunosc în gândirea lor verbală.
"Fie că suntem sau nu conştienţi întotdeauna de acest lucru, majoritatea încercăm să anticipăm ceea ce vor spune şi vor face ceilalţi în cadrul interacţiunilor zilnice. Pentru unii dintre aceşti scriitori, s-ar putea întâmpla ca, după un timp, personajele lor să înceapă să devină independente deoarece scriitorii au dezvoltat aceleaşi tipuri de "modele" de personalitate ca şi pentru oameni reali, iar acestea generează aceleaşi tipuri de predicţii", a explicat Foxwell.
Chiar dacă unii autori au relatat că personajele lor au propria viaţă, oamenii de ştiinţă au dorit să sublinieze că nu se pune problema ca scriitorii să confunde ficţiunea cu realitatea. Când cercetătorii au evaluat scriitorii pentru a afla gradul de predispoziţie la halucinaţii nu au obţinut un scor diferit faţă de alte grupe de populaţie. "A auzi voci şi alte experienţe neobişnuite nu sunt în sine un simptom al unei probleme de sănătate mintală", au notat ei. "Acest lucru demonstrează că stările imaginative vii - inclusiv pierderea controlului asupra propriei imaginaţii - (sunt) un lucru sănătos şi sigur, important pentru modul în care unii oameni creează ficţiune", au adăugat cercetătorii.
Romancierul englez David Nicholls, cunoscut pentru cartea "One Day", a declarat că îşi poate auzi personajele. "Şi cred că le-aş şi recunoaşte. Cu siguranţă au o corporalitate şi un ritm vocal", a adăugat scriitorul.
Autoarea de best-seller Val McDermid a recunoscut acest fenomen, dar a explicat că este capabilă să deţină controlul. "Ele nu apar de nicăieri", a spus ea. "Dar când lucrez la un roman am conversaţii în cap cu ele. Când ies la plimbare sunt tot felul de întrebări în capul meu şi uneori cu voce tare. Dar dacă nu lucrez cu un personaj, (e) linişte", a adăugat scriitoarea scoţiană.
"Eu nu cred ca acţionează independent", a spus McDermid. "Au viaţa pe care le-o dau eu şi nimic mai mult. Uneori, când mă gândesc la o problemă sau la o întrebare înainte de a mă culca, subconştientul meu oferă răspunsul dimineaţa, iar acesta este uneori surprinzător sau neaşteptat. Dar nu cred că sunt posedată de personaje; cred doar că subconştientul meu se pricepe la procesarea informaţiilor'', a spus autoarea citată de The Guardian.

CSM Arcada s-a reunit luni în vederea noului sezon care va debuta pe 17 octombrie. După o tăcere îndelungată, astăzi (n.r. marţi)  a fost anunţat transferul lui Filip Sestan, 25 ani, 195 cm, originar din Croaţia, care evoluează pe postul de trăgător iar în ultimele două sezoane a evoluat la SCM U Craiova. De remarcat că Filip a jucat în sezonul 2016-2017 pentru echipa italiană Padova. „În proporţie de 90% lotul cu care vom ataca sezonul următorul sezon este conturat, vor fi anunţate în cel mai scurt timp şi celelalte transferuri. Este o perioadă cu multe incertitudini, în primul rând vom efectua testele pentru coronavirus, sper să nu avem probleme, în prima parte ne vom pregăti pe stadion, după care vom merge în tradiţionalul cantonament de la Cheile Grădiştei”, ne-a declarat antrenorul campioanei României, Sergiu Stancu, cel care marţi şi-a sărbătorit ziua de naştere şi cu acest prilej îi dorim „La Mulţi Ani”. Până în acest moment, din lot au mai fost anunţaţi: Niels Klapwijk, Marian Bala, Liviu Cristudor, Vasile Talpă, Aleksei Nalobin şi Răzvan Olteanu.

Galaţiul are o tradiţie frumoasă în sportul minţii. Şahiştii din oraşul nostru au obţinut foarte multe medalii în ultimii ani la competiţiile la nivel naţional şi internaţional pe echipe sau individual. Un proiect serios se derulează la ACS Smart , unde activează numai juniori gălăţeni, echipă care se pregăteşte să reprezinte Galaţiul pentru al doilea sezon consecutiv în Superliga Naţională. „Această competiţie adună la start cele mai puternice 10 echipe din ţară, care au în componenţa lor jucători străini cu coeficient valoric foarte mare şi şahişti seniori români, care sunt în top 50 al clasamentului valoric. Ca şi anul trecut, când ne-am clasat pe locul 7, vom miza pe juniorii antrenaţi de noi, pe antrenorii şi instructorii din cadrul clubului care sunt şi jucători activi şi poate cu 1-2 jucători străini să reuşim să îndeplinim obiectivul echipei - clasarea pe locurile 1 - 8  în Superliga Naţională. În paralel ne vom prezenta cu o echipă competitivă şi în Divizia B cu obiectivul declarat de a  promova în divizia A. Avem mulţi juniori buni, de perspectivă, cărora trebuie să le dăm şansa să joace la cel mai înalt nivel”, a declarat preşedintele ACS Smart Galaţi, Lucian Gîlea. Totodată, cei implicaţi în activitatea clubului gălăţean speră să primească sprijin din partea autorităţilor locale şi a sponsorilor pentru a putea să-şi atingă obiectivele la competiţiile din septembrie - octombrie.

Conducerea echipei de hochei CSM Galaţi face toate eforturile să formeze un lot competitiv cu care să atace câştigarea Ligii Naţionale şi a Cupei României în sezonul 2020-2021. Un punct important este păstrarea jucătorilor originari din Galaţi acasă. Doi dintre aceştia, fundaşii Cătălin Berdilă 27 ani şi Ciprian Ţapu, 29 ani, formaţi la Dunărea şi cu ucenia făcută la Steaua, vor continua să evolueze pentru echipa care reprezintă Galaţiul în eşalonul de elită al hocheiului românesc. Până în acest moment din lot mai fac parte jucătorii: Otto Onodi, Anton Butochnov, Vitali Kyrichenko, fraţii Otto şi Matyaş Biro, Evgheni Skachov, Sergei Paior şi Mircea Constantin.

CSM Galaţi a realizat primul transfer din străinătate la echipa de baschet masculin. Antrenorul Florin Nini şi l-a dorit foarte şi împreună cu conducerea clubului finanţat de municipalitatea gălăţeană a reuşit să-l convingă să semneze contractul pe Maksim Sturanovic, 32 ani, 211 cm, care joacă pe poziţia 5. Pivotul muntenegrean este un jucător experimentat, nu a evoluat în ultimul sezon din cauza unor probleme medicale dar acum este recuperat 100% şi cu siguranţă va fi o piesă importantă în angrenajul echipei gălăţene. Sturanovic a evoluat ultima oară în sezonul 2018-2019 la BCMU Piteşti tot sub comanda tehnicianului Florin Nini unde a avut ca medii statistice în cele 23 de meciuri: 11, 2 puncte, 6,4 recuperări, 1,2 capace şi 0,8 intercepţii iar procentajele au fost: 58% la aruncările de 2 puncte, 71% la aruncările libere pentru 14,6 indice de eficienţă.

Pagina 13 din 735