Catalin RĂDULESCU

Catalin RĂDULESCU

Campioana României la volei masculin efectuează în perioada 10-19 august tradiţionalul cantonament de la Cheile Grădiştei. Pe lângă jucătorii anunţaţi anterior: Klapwijk, Bala, Cristudor, Talpă, absent motivat pentru că este convocat la Naţionala Moldovei, Lefterache, Olteanu şi Sestan, antrenorul Sergiu Stancu va avea la dispoziţie în stagiul de pregătire centralizată de la munte trei dintre jucătorii momentului în România. Cel mai cunoscut este Vlad Kantor, 25 ani, 180 cm, transferat de la Unirea Dej, care este liberoul Naţionalei de seniori a României. Tot de la echipa dejeană vine şi Alexandru Raţă, 20 ani, 197 cm, fals. Cea de-a treia achiziţie este Ovidiu Darlaczi, 21 ani, 200 cm, secund, adus de la ACS Volei Municipal Zalău. De subliniat faptul că Raţă şi Darclazi cochetează cu loturile naţionale de juniori şi tineret. Campania de transferări nu s-a finalizat, în zilele următor urmând să fie anunţaţi cei doi coordonatori pe care se va conta în viitorul sezon.

Weekendul a fost plin de surprize pentru iubitorii fotbalului feminin din oraşul nostru. Căpitanul FCUG din sezonul trecut, cel mai bun din istoria clubului, Lidia Moacă a decis să se întoarcă la Galaţi. „Am avut mai multe oferte, am vrut să fac pasul în afara ţării, dar fiind situaţia această incertă din cauza virusului, am ales să continui alături de echipă. Îmi doresc să luptăm pentru locurile fruntaşe, să avem rezultate cât mai bune şi memorabile”, a declarat jucătoarea pe pagina oficială AFC Universitatea Galaţi. Aşa cum v-am mai informat în această vară au mai fost perfectate câteva transferuri cel puţin interesante: portugheza Olivia Raquel Domingues, care va ajunge duminică noaptea în oraşul de la Dunăre iar de săptămâna viitoare se va antrena alături de noile sale coechipiere, ucrainencele Olga Zeziukina şi Valeria Postol, Iriska Topal, internaţională din Moldova, care deja a revenit la Galaţi. Conducerea FCUG a mai reuşit o minune prin transferul unei jucătoare cu mare experienţă ce a cochetat cu Naţionala României şi deţine licenţa UEFA de antrenor, vicepreşedinte AFAN,  Nina Anca, care a mai evoluat sub bagheta antrenorilor Gabriel Călinescu şi Alexandru Caracaş în sezonul 2018-2019. „Nu am stat mult pe gânduri pentru a reveni în locul în care am legat relaţii de prietenie şi am format o familie, în locul unde am pus gând cu gând, emoţie cu emoţie şi muncă până la ultima picătură de sudoare pentru a construi şi a ajuta la performanţa fotbalului feminin, atât în Moldova cât şi în România! Ofertele au curs, chiar şi astăzi (n.r.vineri) , dar sufletul de panteră a învins, mulţumesc conducerii pentru încrederea pe care o are în mine şi la rândul meu voi ajuta până ne vom atinge obiectivul! Abia aştept să îmi revăd haita de Pantere”, a declarat Nina pe pagina oficială AFC Universitatea. Liga 1 va debuta după toate probabilităţile pe 23 august iar programul turului îl vom afla în această săptămână.

Săptămâna aceasta vă facem cunoştinţă cunoştinţă cu Mălina Ioana Bichir, o vasluiancă care a fost adoptată de Galaţi, jucătoare cu dublă legitimare CSM Galaţi şi Centrul de Excelenţă care între timp a fost mutat de la Braşov la Sf. Gheorghe. Mălina a avut un an dificil în care a fost departe de teren din cauza intervenţiei chirurgicale la genunchi, a depăşit acest moment dificil şi ambiţioasă cum o ştim abia aşteptăm ca din toamnă să-i aplaudăm evoluţiile de la echipa de club şi Naţionala României. 

- Cum ai început şi ce reprezintă handbalul pentru tine ?

Am început la LPS Vaslui. Eram în clasa a 2-a şi venise antrenorul la şcoală în ideea de a face o grupă de fete. Ne-a împărţit la fiecare câte un bileţel cu numele şi numărul de telefon pentru a le arăta părinţilor. Eram încântată de ideea că voi practica handbal chiar dacă atunci nu ştiam eu atât de multe, mai ales că îl vedeam pe fratele meu cum joacă fotbal, el era motivaţia mea. Nu pot să exprim exact în cuvinte ce înseamnă handbalul pentru mine dar ştiu sigur că nu aş putea să renunţ indiferent de ce momente grele o să mai apară.

- Care este idolul tău ?

Nu am un idol, încerc să iau de la fiecare jucătoare câte ceva care mă poate ajuta pe mai departe.

- Ce prietene bune ai din handbal?

Am prietene din multe zone ale ţării şi mă simt norocoasă că le-am întâlnit.

-Care este cea mai amuzantă amintire a ta din handbal?

Cele mai amuzante amintiri sunt de când jucam la Danubius iar în unele seri de cantonament se întâmpla ca eu şi câteva colege să ieşim la antrenament din anumite motive. Astea sunt amintirile de care chiar îmi este dor.

- Dar cel mai greu moment...

Cel mai greu moment prin care am trecut este operaţia la genunchi dar a fost o etapă care m-a întărit.

- Ce-ţi place să faci în timpul liber ?

Îmi place să-mi petrec timpul cu persoanele dragi.

-Ce-ţi place să mănânci?

Nu am un fel preferat de mâncare dar încerc să am o alimentaţie cât mai sănătoasă.

- Ce muzică asculţi ?

Îmi place să ascult orice gen de muzică care mă binedispune.

- Care sunt planurile de viitor ?

Îmi doresc să ajung la forma pe care o aveam înainte de accidentare şi să pot juca din nou pentru naţională, pentru centru şi pentru echipa de club. Ştiu că totul depinde de mine şi cu siguranţă o să reuşesc. Vreau să las o amprentă bună peste tot unde voi juca şi să aduc zâmbetul pe buze persoanelor care mă susţin.

 

A consemnat: Cătălin RĂDULESCU

Duminică seara s-au disputat ultimele jocuri din barajul pentru promovarea în eşalonul trei fotbalistic. Stadionul Municipal din Rm. Sărat a găzduit confruntarea dintre Avântul Valea Mărului şi Sportul Chişcani. Reprezentantele Galaţiului şi Brăilei aveau câte o victorie şi nu au vrut să forţeze pentru a nu risca. Brăilenii au avut o posesie superioară în prima repriză, vălmărenii nu au rămas datori şi au avut iniţiativa în cel de-al doilea mitan. Ocaziile mari de gol au lipsit şi în final obiectivul a fost atins şi ambele echipe vor evolua din sezonul viitor în eşalonul superior. Rezultat final: Avântul Valea Mărului - Sportul Chişcani 0-0 . Pentru a se face totuşi o departajare, s-au executat lovituri de la 11 metri unde Avântul s-a impus cu 5-4, au transformat: Moise, Hilohe, Perju, Ignat, Blănaru. Antrenorul Gheorghiţă Popa a început cu 11-le: Olaru - Iancu, Moise, Morogan, Hilohe - Chiriac, Ignat, Manea, Ţuiu - Perju, A.Frunză. Au mai intrat: Mohorîţă, Blănaru, Teleagă, Ţimpău. De remarcat faptul că formaţia din Valea Mărului a mai  fost în Liga a 3-a în sezonul 2017-2018 dar probleme financiare au făcut-o să abandoneze după tur.

 

Sursa foto: Sportul Ilustrat

Jucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul doi mondial, s-a înscris la ediţia din acest an a turneului US Open, care va avea loc în perioada 31 august - 13 septembrie la New York.
Simona Halep a disputat ultimul său meci oficial pe 22 februarie, când a învins-o în trei seturi, 3-6, 6-3, 7-6 (7/5), pe kazaha Elena Rîbakina în finala turneului de la Dubai.
Românca se află în fruntea listei participantelor la US Open, comunicată de Federaţia americană de tenis (USTA), organizatoarea competiţiei, alături de alte 12 câştigătoare de Grand Slam la simplu.
Nouă dintre primele 10 clasate în actuala ierarhie WTA figurează pe această listă: Simona Halep (România/Nr.2), Karolina Pliskova (Cehia/Nr.3), Sofia Kenin (SUA/Nr.4), Elina Svitolina (Ucraina/Nr.5), Bianca Andreescu (Canada/Nr.6) - campioana en titre, Kiki Bertens (Olanda/Nr.7), Belinda Bencic (Elveţia/Nr.8), Serena Williams (SUA/Nr.9) şi Naomi Osaka (Japonia/Nr.10). Alături de acestea, la US Open vor fi prezente alte opt campioane de Mare Şlem: Petra Kvitova (Cehia/Nr.12), Garbine Muguruza (Spania/Nr.16), Angelique Kerber (Germania/Nr.21), Svetlana Kuzneţova (Rusia/Nr.32), Sloane Stephens (SUA/Nr.37), Jelena Ostapenko (Letonia/Nr.41), Victoria Azarenka (Belarus/Nr.58) şi Venus Williams (SUA/Nr.67). Turneul newyorkez va avea şi o absenţă de marcă, anul acesta australianca Ashleigh Barty, numărul unu mondial, care a evocat "riscurile semnificative legate de Covid-19" pe care le implică deplasarea în Statele Unite.

În această săptămână, SC Oţelul a parafat cel mai sonor transfer. Este vorba de mijlocaşul Ionuţ Neagu, 30 ani, campion cu Oţelul în 2011, care ultima oară a evoluat în Bulgaria la Cerno More Varna. „Oţelul Galaţi înseamnă echipa care mi-a dat totul în viaţă, aici m-am format ca jucător cât şi ca om. Primele două trofee au fost aici, au avut o importanţă mai mare, pentru că eram o echipă relativ mică şi era mult mai greu de atins aceste performanţe. Este şi o presiune în plus, pentru că atunci când eşti la o echipă titrată presiunea suporterilor, a oraşului, trecutului se regăseşte. Ar trebui să ne facă să ne mobilizăm mai bine şi să obţinem rezultatele dorite de toată lumea. Dacă voi fi sănătos voi da totul pentru această echipă, de asta am venit. Nu am venit pentru altceva, să mă fac de ruşine acasă la mine. Promovările succesive ar fi ca un nou trofeu pentru mine”, a declarat campionul din 2011 într-un video postat pe pagina oficială a SC Oţelul. Comitetul Director al FRF a stabilit ca noul sezon în Liga a 3-a să debuteze pe 29 august.

Mai multe staruri ale muzicii au semnat o scrisoare deschisă prin care solicită în mod solemn ca nici candidaţii republicani şi nici cei democraţi să nu mai folosească în mod neautorizat diferite melodii în scopuri electorale, transmite AFP, citat de Agerpres.
Numeroşi muzicieni şi interpreţi s-au plâns în timpul ultimei campanii prezidenţiale că anumite piese ale lor au fost folosite fără autorizaţie în mitinguri electorale ale lui Donald Trump.
Solicitarea autorizaţiei din partea interpreţilor şi a autorilor "este singurul mod de a vă proteja candidaţii de riscuri juridice şi de o polemică superfluă", conform autorilor scrisorii deschise ce a fost dată publicităţii recent şi a fost transmisă şi celor două partide care domină viaţa politică americană, Republican şi Democrat.
Printre semnatarii scrisorii se numără formaţia The Rolling Stones, care la sfârşitul lunii iunie îl ameninţa pe preşedintele Donald Trump că îl va da în judecată dacă echipa sa de campanie va continua să folosească piesa "You Can't Always Get What You Want" în timpul reuniunilor publice.
"Problema nu este una nouă şi nu este nici legată doar de un anumit partid politic" şi devine de actualitate în fiecare campanie electorală, mai susţin semnatarii scrisorii. Pe lista de semnatari mai apar nume precum Pearl Jam, Sia, Lorde sau R.E.M.
"Faptul că un artist poate fi atras involuntar în politică poate intra în contradicţie cu valorile sale personale şi îi poate introduce în eroare sau îi poate irita pe fanii săi", se mai arată în scrisoarea artiştilor reuniţi sub steagul asociaţiei Artists Rights Alliance, o asociaţie care le apără drepturile.
În afară de membrii The Rolling Stones, s-au mai plâns că le-a fost folosită muzica în scopuri electorale fără a-şi da acordul artişti precum Adele, Neil Young, R.E.M., Pharell Williams, Rihanna, Aerosmith sau Queen.
Dacă doresc să folosească o anumită melodie în campania electorală, candidaţii sau echipele lor electorale pot obţine licenţa necesară din partea societăţilor pentru protecţia drepturilor de autor (aşa cum este Ascap, notează AFP), fără a mai fi nevoie să solicite acceptul direct de la cântăreţii sau formaţiile în cauză.
Chiar şi în acest caz, legislaţia americană prevede posibilitatea unui artist de a solicita ca muzica sa să nu fie folosită, argumentând că oficialii campaniei electorale ar lăsa să se înţeleagă în mod eronat că respectivul artist l-ar sprijini pe un anumit candidat, potrivit Asociaţiei americane a Industriei Înregistrărilor (RIAA), mai notează AFP.

Oamenii de ştiinţă din Japonia au readus la viaţă microbi vechi de peste 100 de milioane de ani, care, aflaţi în stare latentă şi datând din era dinozaurilor, au fost descoperiţi la mare adâncime sub scoarţa oceanică, o regiune puţin propice vieţii, potrivit unui studiu recent, informează AFP, citat de Agerpres.
Rezultatele acestei cercetări, publicate în revista Nature Communications, dezvăluie capacităţile uimitoare ale unora dintre cele mai primitive forme de viaţă apărute pe Terra, care pot să supravieţuiască timp de zeci de milioane de ani aproape fără oxigen şi fără nutrimente şi pot să redevină apoi active într-un laborator.
În urmă cu 10 ani, o expediţie ştiinţifică a realizat foraje de mare adâncime în Oceanul Pacific şi a recoltat eşantioane din depozite străvechi de sedimente îngropate la 100 de metri sub plafonul oceanic (la aproape 6.000 de metri sub suprafaţa apei). Unele dintre probele recoltate aveau vechimi de peste 100 de milioane de ani.
Cercetătorii participanţi la acest proiect, coordonaţi de Agenţia japoneză de ştiinţe şi tehnologii submarine, au ales regiunea subtropicală din Pacificul de Sud, zona cel mai puţin activă din întregul ocean, întrucât este extrem de săracă în nutrimente şi, deci, a priori, foarte puţin propice vieţii.
Cercetătorii au plasat acele eşantioane în incubatoare, pentru a îi ajuta pe microbi "să iasă" din starea latentă. Spre marea lor surpriză, experţii niponi au descoperit că, departe de a se fi fosilizat în stratul de sedimente, microbii recoltaţi au supravieţuit şi erau capabili să crească şi să se înmulţească.
"La început, eram sceptic, însă s-a dovedit că 99,1% dintre microbii din depozitele de sedimente vechi de 101,5 milioane de ani erau încă vii şi pregătiţi să se hrănească!", a dezvăluit Yuki Morono, principalul autor al studiului.
"Acum, ştim că nu există limită de vârstă pentru organismele din biosfera de sub scoarţa marină. Este un loc excelent pentru a explora limitele vieţii de pe Terra", a adăugat cercetătorul nipon, citat într-un comunicat.
Cantităţile infime de oxigen din sedimente ar fi permis acestor microbi să rămână în viaţă timp de milioane de ani, aproape fără să consume deloc energie. În schimb, microbii "de suprafaţă" nu ar putea să supravieţuiască în astfel de condiţii.
Studii precedente au arătat felul în care anumite bacterii pot să trăiască în locurile cele mai puţin ospitaliere de pe Terra, chiar şi în absenţa oxigenului. Noile cercetări din acest domeniu dovedesc remarcabila rezistenţă a acestor microorganisme.

Doi cercetători din Marsilia, Franţa, în colaborare cu un neurolog de la Universitatea din Michigan, Statele Unite, au elaborat prima clasificare ştiinţifică a crizelor de epilepsie, cu ajutorul unui model matematic, au anunţat aceştia recent într-un comunicat, potrivit AFP, citat de Agerpres.
''De vreo sută de ani încercăm să clasificăm acest tip de crize'', a explicat pentru AFP Christophe Bernard, director de cercetare în cadrul Inserm (Institutul naţional al sănătăţii şi cercetării medicale) din Marsilia, coautor al cercetării alături de Viktor Jirsa, directorul Institutului de neuroştiinţa sistemelor din cadrul Inserm, şi de William Stacey, de la Departamentul de Neurologie al Universităţii din Michigan.
Până în acest moment, crizele de epilepsie erau clasificate într-o manieră empirică, în funcţie de simptomele fizice ale pacienţilor. Cercetările conduse de aceşti trei cercetători, timp de şase ani, au determinat un ''model matematic universal'', care permite înţelegerea dinamicii crizelor, bazat pe modalitatea în care electroencefalogramele (EEG) efectuate pacienţilor se schimbă atunci când o criză se declanşează sau încetează.
Această metodă, denumită şi ''taxonomia dinamicii crizelor'', a permis determinarea a patru feluri de debut ale unei crize şi a patru feluri de finalizare, respectiv a 16 tipuri de crize de epilepsie în total. Acest model a fost construit după analiza a mii de crize cu ajutorul EEG-urilor pacienţilor din şapte centre diferite, de pe cinci continente, în special din Melbourne (Australia), Kyoto (Japonia) şi Fribourg (Germania).
''Clasificarea precedentă permite aflarea momentului şi locului când survine o criză, asemenea unei fotografii care arată ora şi momentul în care o maşină trece pe un traseu'', precizează Christophe Bernard. ''Odată cu taxonomia, un clinician va putea prezice evoluţia crizelor în diferite condiţii, aşa cum o taxonomie a maşinilor permite aflarea vitezei cu care rulează un vehicul în momentul trecerii sale, ceea ce permite diferenţierea unei berline de o maşină sport''.
Cu ajutorul tehnologiei creierului virtual, pe care o utilizăm la Marsilia, modelul nostru va permite o predicţie mai precisă cu privire la modalitatea de tratare a fiecărui pacient'', speră Christophe Bernard: ''Ştim, spre exemplu, că anumite crize de epilepsie pot fi oprite prin stimulare cerebrală profundă (n.r. - prin implantarea unor electrozi în anumite zone ale creierului) ca în cazul bolnavilor de Parkinson''.
Publicată recent în revista ştiinţifică eLife, această clasificare va fi trimisă către Liga internaţională împotriva epilepsiei pentru a fi adoptată oficial, a explicat Christophe Bernard pentru AFP.

Unii dintre vikingi ar fi murit din cauza tulpinilor dispărute ale unuia dintre cei mai letali agenţi patogeni ai omenirii - variola, relatează Science News, citat de Agerpres.
O echipă de oameni de ştiinţă a colectat ADN viral din scheletele unor indivizi care au trăit în nordul Europei în epoca vikingilor - unii dintre aceştia fiind cel mai probabil chiar ei vikingi - şi a descoperit că aceştia au fost infectaţi cu versiuni dispărute dar înrudite ale virusului variolei, potrivit constatărilor publicate la sfârşitul acestei săptămâni în jurnalul Science.
Descoperirea antedatează dovezile infectării cu variolă cu aproape 1.000 de ani, ajungând până în anul 603.
Cercetătorii au descoperit anterior urme antice de ADN viral de variolă la o mumie datând de la jumătatea anilor 1600, ceea ce a stabilit originea comună a tulpinilor moderne în secolul al XVI-lea sau al XVII-lea.
Nu se cunoaşte cu certitudine când au fost infectaţi pentru prima oară oamenii cu virusul care provoacă variola. Se estimează că boala a ucis în total 500 de milioane de oameni şi este singurul agent patogen uman care a fost eradicat la nivel mondial.
Dovezi scrise din urmă cu mai bine de 3.000 de ani au documentat simptome asemănătoare variolei, iar oamenii de ştiinţă au identificat posibile leziuni cutanate asociate bolii la rămăşiţe mumificate. Însă, este dificil de dovedit că virusul variolei s-a aflat la originea acestora.
''Este o lucrare cu adevărat interesantă'', a declarat Ana Duggan, specialistă genetică evolutivă la Universitatea McMaster din Hamilton, Canada, care nu a fost implicată în acest studiu. ''Informaţiile noastre despre această boală istorică şi devastatoare tocmai au devenit mult mai bogate. Descoperim o diversitate a (virusului variolei) care nu a fost cunoscută şi luată în considerare până acum", a adăugat ea.
Martin Sikora, specialist în biologie computaţională la Universitatea din Copenhaga şi colegii săi au izolat ADN viral din dinţii şi oasele a 1.867 de oameni care au trăit în urmă cu aproximativ 31.000 până la 150 de ani. Dintre aceşti indivizi, 13 prezentau urme ale virusului variolei. Unsprezece rămăşiţe aparţineau unor oameni - inclusiv indivizi despre care se crede că erau vikingi - care au trăit în nordul Europei, în vestul Rusiei şi în Marea Britanie în timpul epocii vikingilor, cu peste 1.000 de ani în urmă. Alţi doi au trăit în vestul Rusiei în secolul al XIX-lea şi au fost infectaţi cu tulpini ale virusului variolei strâns asociate versiunilor moderne.
Echipa de oameni de ştiinţă a reconstituit tipare genetice aproape complete ale patru dintre cele 11 virusuri antice şi au aflat că tulpinile din perioada vikingilor aparţin unui grup de virusuri ale variolei dispărute. În acea epocă, variola e posibil să fi fost larg răspândită în Europa şi ar fi putut provoca îmbolnăviri grave, a precizat Sikora. De asemenea, este posibil ca vikingii infectaţi să fi răspândit boala în timpul călătoriilor lor.
Deşi virusurile antice ale variolei sunt în prezent dispărute, rămăşiţele ADN-ului lor ajută la descoperirea relaţiilor extinse ale oamenilor cu agenţii patogeni. ''Aceste tipuri de pandemii au făcut parte din istoria noastră'', a notat Sikora. ''Ceea ce vedem astăzi este doar vârful aisbergului a ceea ce era în jur'', a adăugat el.
Studiul a fost condus de Eske Willerslev, profesor la Colegiul St John, Universitatea Cambridge, director al Centrului GeoGenetics al Fundaţiei Lundbeck, Universitatea din Copenhaga. ''Cunoşteam deja că vikingii se deplasau prin Europa şi dincolo de ea, iar acum ştim că au avut variolă. Oamenii care călătoresc în întreaga lume răspândesc rapid COVID-19 şi este probabil ca vikingii să fi răspândit variola. Doar că pe atunci ei călătoreau cu vaporul, nu cu avionul'', a declarat specialistul, citat de Science Daily.
La data de 8 mai 1980, membrii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) declarau la Geneva că "toate popoarele" au fost "eliberate de variolă", la aproape două secole după descoperirea unui vaccin împotriva acestei maladii.
La 40 de ani după eradicarea variolei, maladia respiratorie COVID-19 a paralizat în doar câteva luni lumea întreagă, ceea ce variola nu a reuşit niciodată, în contextul în care rata ei de mortalitate era de aproximativ 30%, cauzând peste 300 de milioane de victime doar în secolul al XX-lea.
Vaccinul împotriva variolei a fost descoperit la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când un medic britanic (Edward Jenner) a remarcat că inocularea virusului variolei taurinelor îi proteja pe oameni.

Pagina 17 din 739