Nicoleta Rogojină

Nicoleta Rogojină

Instituția Prefectului județului Galați și-a propus să dea peste cap kilometrajul Guvernului Orban cu o solicitare materializată printr-un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede alocarea unei sume de 1,2 milioane de lei pentru reparații de drumuri comunale de peste 18.800 km, drumuri care au fost afectate de inundațiile din luna iunie 2020.

”Ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase înregistrate în județul Galați, în perioada 17-23.06.2020, au fost afectate structura rutieră, patru locuințe și terenuri agricole din nouă unități administrativ-teritoriale: Cerțești, Frumușița, Foltești, Gohor, Grivița, Măstăcani, Schela, Smulți, Șendreni. Prin Ordin al Prefectului Județul Galați, au fost constituite trei comisii de evaluare a pagubelor înregistrate la infrastructura rutieră, locuințe și terenuri agricole. În urma evaluărilor realizate pe teren a fost întocmit și înaintat către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Adminsitrației, proiectul de Hotătâre de Guvern, însoțit de documentația prevăzută de legislația în vigoare, pentru refacerea infrastructurii afectate (18.825 km de drumuri comunale și străzi, o construcție hidrotehnică și refacere ravenă). Suma solicitată pentru realizarea acestor lucrări, care va fi alocată din fondul de intervenție, la dispoziția Guvernului, este de 1.272 mii lei”, se arată în informarea transmisă presei de Instituția Prefectului județului Galați, dar și într-o postare pe pagina de facebook a instituției.

Lăsând la o parte bunele intenții, de altfel lăudabile, materializate prin proiectul de Hotărâre de Guvern amintit mai sus, sumele și numărul de kilometri sfidează orice logică și calcul simplu. În primul rând este vorba despre numărul de kilometri de drumuri comunale afectate. Să existe în 9 comune din județul Galați atâtea drumuri comunale care însumate fac aproape cât distanța, pe cale aeriană, între România și Noua Zeelandă? În județul Galați, drumurile județene însumează aproximativ 790 km, iar comuna cu cele mai multe drumuri comunale este Berești Meria ale cărei drumuri însumate ajung la aproximativ 100 km. Cum au ajuns cele trei comisii la concluzia că sunt 18.825 de kilometri de drumuri afectate, e greu de înțeles. Măcar dacă ar fi cerut de la Guvern bani suficienți pentru reparația acestui număr de kilometri, căci s-ar fi asfaltat și drumeagul care duce de la coteț la haznaua din fundul tuturor curților de pe raza întregului județ, însă dacă se împart cei 1,272 milioane lei la 18.825 km, rezultă un preț de 67,57 lei/km. Cu banii aștia nu se poate asigura nici apa plată pentru muncitorii care ar repara drumurile în vreme de caniculă, cu atât mai puțin materialele și manopera.

Sâmbătă, 23 Mai 2020 13:06

Monitorul de Galaţi - 22 ani de pasiune

Au trecut repede 22 ani de frumoşi din 23 mai 1998 când cotidianul Monitorul de Galaţi a fost citit, pentru prima dată, de gălăţeni. Dar anul acesta este special. Pentru că toţi cei care au pus condeiul la treabă astfel încât ziarul să iasă zilnic pe piaţă, se pot reuni să sărbătorească doar cu sufletul şi gândul. Dar anul de graţie al pandemiei de coronavirus ne uneşte mai mult ca niciodată. Suntem alături, suntem pe baricade, dar mai ales avem srijinul si speranţa că totul va fi bine insuflate de toţi cei care au făcut arte, la un moment dat, din colectivul ”Monitorul de Galaţi”. Ce este extraordinar cu aceşti colegi minunaţi este că, indiferent unde i-a purtat viaţa, îşi amintesc cu drag de întâmplări frumoase, de zile muncite până la epuizare dar cu satisfacţia de a aduce cititorilor ştiri documentate şi verificate, evenimente relatate cu implicare şi întotdeauna asumate. Chiar dacă traversăm cea mai bulversantă perioadă din punct de vedere al ştirilor, chiar dacă fake news-ul este cel mai mare duşman al nostru, dar mai ales al cititorilor, chiar dacă nu şocăm cu titluri mincinoase şi care atrag doar click-uri, vă promitem că vom rezista, iar informaţia de calitate va triumfa! Vă promitem că în continuare nu ne vom permite niciodată să nu verificăm şi să nu ne documentăm ştirile înainte de a le publica!
Suntem, de asemenea, în an electoral, muşchii se încordează pe poltiticieni, dar mai ales pe armatele de postăcei şi comentatori care acuză că presă e aservită, că ziariştii sunt cumpăraţi (întodeauna de contracandidaţii celor care acuză), ignorând că şi ei la rândul lor fac la fel! Dar ce bună e presa când le ridică mingea la fileu! Nu-i aşa?
Vom trece şi peste pandemie de coronavirus, dar şi de pandemia de fake news cu convingerea că cititorii noştri ne vor fi alături şi în continuare, aşa cum o fac de 22 de ani. Şi nu e puţin deloc! Fără oamenii care au scris în toţi aceşti 22 de ani şi fără cei care au continuat să cumpere ziarul, să ne citească, nu am fi existat!
Vă respectăm şi vă mulţumim!

Pe perioada stării de urgenţă ca urmare a pandemiei de coronavirus, medicii de familie pot acorda consultaţii la distanţă prin mijloace electronice. Deşi pare o opţiune comodă şi rapidă de acces la serviciile medicale, în contextul în care deplasările şi interacţiunile umane trebuie evitate cât mai mult pentru limitarea răspândirii infecţiei cu coronavirus, practica medicală contrazice această variantă.

La nivelul municipiului Galaţi, se constată că, în prezent, numărul de internări la nivelul secţiei de cardiologie de la Spitalul Judeţean este foarte mic, secţia fiind ocupată în proporţie de jumătate sau chiar mai puţin, însă cei care sunt internaţi sunt cazuri foarte grave.

 

Un pacient care spune că tuşeşte şi îl doare în piept poate avea o formă gravă de infarct

Despre motivul pentru care oamenii, în această perioadă, nu mai vin la medicul specialist decât atunci când este prea târziu, cardiologul gălăţean Mihai Bucatanschi a afirmat: ”Pe lângă faptul că aceşti pacienţi nu ajung din timp la medicul specialist de frica infectării cu COVID-19, se suprapune şi un alt lucru foarte grav şi anume aşa-zisa telemedicină. Sunt total împotriva acesteia şi doresc să trag un semnal de alarmă: odată cu încetarea stării de urgenţă să înceteze această telemedicină pentru că telemedicina nu poate înlocui examenul clinic. Medicina la distanţă, adică telemedicina, se face doar pentru investigaţii paraclinice (electrocardiogamă, computer tomograf, examen RMN, etc). Adevărata telemedicină vine să suplinească lipsa unor specialişti în interpretarea acestor investigaţii şi atunci se poate transmite prin metode electronice la distanţă către un specialist de la care se primeşte ulterior un rezultat tot pe cale electronică. Examinarea clinică a pacientului nu se poate face la distanţă, ci trebuie consultat ca atare. Vă prezint un exemplu concret: un bolnav care dă telefon la medicul de familie şi spune că are dureri în piept şi tuşeşte. La ce se poate gândi medicul de familie? Că pacientul ar putea să fie infectat cu coronavirus. Şi atunci medicul îl întreabă, dar temperatură ai? Pacientul răspunde: nu! Medicul îi va spune: nu e nicio problemă, stai acasă şi ia un paracetamol şi mai vedem. Dar cu astfel de simptome poate fi vorba despre un infarct de miocard cu iminenţă de edem pulmonar acut, trombembolism pulmonar sau pericardită. Varianta de infarct complicat cu edem pulmonar este o boală foarte gravă cu pericol major şi imediat de deces, în câteva ore sau câteva zile. Neglijarea unui astfel de pacient şi temporizarea intervenţiei medicale atrage după sine prezentarea tardivă a bolnavului la un centru medical de specialitate, situaţie în care nu se mai poate face aproape nimic. Procedeele moderne de tromboliză sau revascularizare în centre de specialitate de la Bucuresti sau Iaşi nu mai pot fi aplicate din cauza pierderii momentului optim. De aceea consider că această lipsa examenului clinic este bezna minţii, nu există medicină fără să consulţi pacientul”.

 

Medicii de familie să nu mai stea acasă şi să răspundă la telefon, ci să fie prezenţi în cabinet.şi să-şi facă datoria de medic

 

După cum explică dr. Mihai Bucatanschi, încă de pe băncile facultăţii toţi studenţii la medicină sunt învăţaţi de profesori în mod inisistent să consulte fizic şi să examineze bolnavul, deoarece acest lucru este esenţial în descoperirea tuturor semnelor care indică o boală.

”Dacă acest caz despre care am vorbit mai sus, ar fi ajuns să fie consultat fizic, medicul şi-ar fi dat seama că e ceva grav pentru că ar fi auzit la inimă nişte sufluri, nişte raluri pulmonare şi chiar dacă medicul de familie nu putea să pună diagnosticul corect, putea să vadă că ceva nu e în regulă şi l-ar fi trimis mai departe la un specialist sau putea chema salvarea sau îi spunea să se ducă să facă o electrocardiogramă. Aşa, pacientul a fost tratat simptomatic, poate cu un paracetamol, în condiţiile în care de fapt medicul se putea afla în faţa unei boli foarte grave. De aceea, fac un apel insistent la cei care iau decizii cu privire la activitatea medicilor să numai permită să se facă medicină la telefon. Aceasta nu este nici telemedicină, nici medicină. Medicul trebuie să fie prezent în cabinet.şi să consulte bolnavii. Din cauza modului de finanţare al activităţii medicilor de familie care sunt plătiţi pe număr de pacienţi înscrişi pe listă, acestora le convine să consulte la telefon, Ori consultă pacientul fizic, ori îl consultă la telefon, medicul de familie este remunerat la fel. Dacă aceştia ar reveni în cabinete, multe boli nu s-ar agrava în această perioadă, oamenii ar fi mai bine diagnosticaţi ţi ar fi feriţi de complicaţii ale bolilor sau de boli grave. Pentru eventuala aglomeraţie care s-ar putea forma în sălile de aşteptare se pot găsi soluţii”, a mai spus dr. Mihai Bucatanschi. Acesta a mai dezvăluit şi faptul că, în ultima perioadă au apărut oferte, de la o serie de reprezentanţi ale unor firme, pentru a practica aşa-zisa telemedicină şi la nivelul medicilor de specialitate. ”Generalizarea unei astfel de atitudini ar întoarce medicina cu cel puţin 30-40 de ani în urmă”, este de părere dr. Mihai Bucatanschi.
Bordea- Ştefan Sergiu-Marian a fost numit, începând cu data de 01 aprilie 2020, în funcţia de Şef administraţie la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi. Noul şef al Finanţelor gălăţene vine de la Vrancea unde a deţinut funcţia de inspector vamal, în cadrul Direcţiei Regionale Vamale Vrancea.  Presa centrală a dezvăluit deja faptul că Bordea- Ştefan Sergiu-Marian este rudă prin alianţă a ministrului Dezvoltării, Ion Ştefan, noul şef al AJFP Galaţi fiind soţul nepoatei ministrului Ion Ştefan, cunoscut ca „ministrul grindă”.

Măştile de protecţie au ajuns să fie marfa de contrabandă cea mai căutată în contextul crizei provocate de pandemia de coronavirus, context care induce deja şi o criză economică de amploare. La Iaşi, la Brăila, dar şi în alte oraşe din ţară, autorităţile caută soluţii locale pentru a acoperi lipsa din piaţa de profil a măştilor de protecţie sau echipamentului de protecţie. La Brăila, fabrica ”Braiconf” lucrează la foc continuu măşti din bumbac cu trei pliuri şi, pentru a evita eventuale probleme, le-au denumit ”submăşti”, asta după ce Gigi Becali le-a dat comenzi de zeci de mii de euro. La Focşani, la fel. La Iaşi, primăria a dat de lucru unui colegiu tehnic de confecţii textile, unde se produc mii de măşti. În Cehia, Bulgaria şi Italia toate atelierele şi fabricile de confecţii locale fac măşti. În localităţile unde nu erau astfel de ateliere, au fost înfiinţate de urgenţă. Iar la Galaţi, fabricile de confecţii stau deja cu securea falimentului deasupra capului, în timp ce populaţia şi autorităţile se plâng că în magazine nu mai există măşti sau le compără de pe internet la preţuri astronomice.

Reprezentantul unei fabrici de confecţii din municipiul Galaţi ne-a răspuns la întrebarea dacă fabrica lui poate produce măşti de protecţie, cât de multe şi la ce preţ. ”Da. Am putea produce circa 10.000 de măşti într-o singură zi. Problema este alta. Nu avem autorizaţiile necesare să facem măşti chirurgicale, iar aceste avize se obţin foarte greu. Însă putem face măşti din bumbac, tifon sau alte materiale, măşti de protecţie. Cu toate că materialele din care am face măştile se sterilizează pentru că se spală şi se usucă la temperaturi foarte mari, acestea nu pot fi considerate ca măşti sterile. Acum nu producem măşti, însă dacă autorităţile ne-ar cere asta, nu am sta pe gănduri. În privința prețului, noi suntem dispuşi să nu facem nici un profit din asta. Dorim să ne aducem şi noi aportul în aceste vremuri deosebit de grele şi să sprijinim populaţia cu ce putem”, ne-a declarat Vasile Cobzaru, director al River Eye Fashion SRL Galaţi.

Reporterii noştri l-au întrebat pe preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, după o conferinţă de presă în care acesta a afirmat că va face tot ce poate pentru a ajuta economia judeţului, ce părere are de un parteneriat sau o altă formă de colaborare cu fabricile de confecţii din Galaţi, aşa cum s-a întâmplat la Brăila, Iaşi sau Focşani. ”Este o idee ce merită analizată, de aceea vom căuta să vedem cum putem face să o punem în practică din punct de vedere legislativ. Ar fi nemaipomenit să putem face aşa ceva. În acest moment, Consiliul Judeţean Galaţi nu are nicio problemă din punct de vedere al banilor, însă cea mai mare problemă pentru noi este faptul că nu găsim să achiziţionăm măşti, iar o astfel de oportunitate, dacă am putea să o punem în practică, ne-ar fi de foarte mare folos”, a declarat pentru Monitorul de Galaţi, Costel Fotea.

Rămâne de văzut dacă, măcar în situaţie de criză, vom şti să avem grijă unii de alţii, iar autorităţile vor da dovadă că întradevăr le pasă de economia locală şi de gălăţeni.

În cursul lunii februarie 2020, eurodeputatul Dan Nica, alături de eurodeputatul Rovana Plumb, au redactat o scrisoare adresată Preşedintelui Comisiei Europene (CE), Ursula Von der Leyen, prin care atrăgeau atenţia asupra "serioaselor derapaje ale democraţiei, ce au loc acum în România, mai precis a seriei de modificări structurale desfăşurate de actuala guvernare, privind legislaţia electorală, modificări ce vin în contradicţie cu standardele europene de bune practici în probleme electorale. Preşedintele Comisiei Europene a răspuns acestui demers, precizând că "în apărarea democraţiilor noastre, este esenţial ca alegerile să fie protejate în toate statele membre. În acest sens, autorităţile administrative şi judiciare trebuie să asigure conformitatea cu orice legislaţie UE aplicabilă şi cu standardele relevante". De asemenea, Preşedintele CE a a ţinut să reamintească de recomandările Comisiei de la Veneţia care precizează că elementele fundamentale ale legilor electorale, în mod special procedura sistemului electoral să nu poată fi obiectul unor amendamente cu mai puţin de un an înaintea unei alegeri.

 

Vă prezentăm, în continuare, textele celor două scrisori.

 

COMISIA EUROPEANĂ

Ursula von der Lyen - Preşedinte

Onoraţi membri, 

În scrisoarea dvs. din 4 februarie, vă exprimaţi îngrijorarea privind modificările ce au loc în România, în mod special în ceea ce priveşte legislaţia electorală şi legile justiţiei.

Democraţia şi statul de drept sunt valori fundamentale ale Uniunii Europene. În lumina acestui aspect, un nou efort pentru democraţie şi întărirea statului de drept în Uniune sunt priorităţi cheie ale mandatului meu. Uniunea Europeană ca o comunitate de legi este punctul central al viziunii mele privind o Uniune a egalităţii, corectitudinii si justiţiei sociale.

În apărarea democraţiilor noastre, este esenţial ca alegerile să fie protejate în toate statele membre. În această privinţă, autorităţile administrative si judiciare trebuie să asigure conformitatea cu orice legislaţie UE aplicabilă şi cu standardele relevante. De remarcat că Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei recomandă în Codul său de Bune Practici în Materie Electorală ca elementele fundamentale ale legilor electorale, în mod special procedura sistemului electoral, calitatea de membrii a comisiilor electorale şi creionarea limitelor de constituire, să nu poată fi obiectul unor amendamente cu mai puţin de un an înaintea unei alegeri sau să fie înscrise în constituţie sau la un nivel mai înalt decât o lege obişnuită.

În legătură cu situaţia din Romania, între noiembrie 2018 şi mai 2019, Comisia a exprimat în mod repetat îngrijorări privind statul de drept, inclusiv în legătură cu procesul legislativ. Un element important al acestui proces este încurajarea funcţionării sistemului naţional de echilibru al puterilor. Cu privire la acest caz particular pe care îl menţionaţi în scrisoarea dvs., se pare că sistemul naţional de echilibru al puterilor, în mod special instituţiile din domeniile constituţional şi legislativ, au adresat îngrijorări.

Comisia continuă să monitorizeze progresul României în reforma justiţiei şi luptă împotriva corupţiei sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Sunt reasigurată de angajamentul României de a repune pe calea cea bună procesul de reformă şi de a îndeplini rapid recomandările transmise de Comisie, în aşa fel încât parcursul spre închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare să poată fi reluat.

I-am încredinţat Vice-Preşedintelui Jurova şi Comisarului Reynders misiunea de a continua să lucreze îndeaproape cu România prin cooperare şi ajutor pentru abordarea problemelor cu statul de drept din ţară.  

 

Cu stima,

Ursula von der Leyen

Bruxelles, 4 februarie 2020

 

Ursula 2020 03 03 170257

 

................................................................................................................

În atenţia d-nei Ursula von der Leyen

Preşedintele Comisiei Europene

 

Stimată d-nă preşedinte Von der Leyen, 

 

Vă scriem în privinţa serioaselor derapaje ale democraţiei ce au loc acum în România, mai precis, a seriei de modificări structurale desfăşurate de actuala guvernare la legislaţia electorală, modificări ce vin în contradicţie cu standardele europene de bune practici în problemele electorale.

Aceste încercări sunt în mod manifest împotriva a două decizii anterioare ale Cusrţii Constituţionale a României, conform cărora nici o schimbare structurală a legislaţiei electorale nu ar trebui efectuată cu cel puţin şase luni înainte de data la care au loc alegerile.

Mai mult, în acelaşi spirit, Comisia de la Veneţia şi-a exprimat opiniile în ”Codul de Bune Practici în Materie Electorală” în sensul că orice schimbare structurală a sistemului electoral afecteaza direct stabilitatea legilor electorale şi împiedică asigurarea unor condiţii favorabile competiţiei electorale. Conform Comisiei de la Veneţia astfel de modificări nu ar trebui să aibă cu mai puţin de un an înaintea alegerilor planificate.

Contrar acestor consideraţii legislative, Guvernul României a decis să introducă aceste schimbări prin asumarea răspunderii guvernamentale, în acest mod trecând peste desbaterea publică şi parlamentară ca şi peste posibilitatea de a amenda legea, o etapă importantă pentru o democraţie, statul de drept şi viitorul României. Astfel de procedură, conform cazuisticii Curţii Constituţionale a României, ar trebui folosită doar în situaţii care cer urgenţă legislativă şi nu atunci când se reglementează elementele şi principiile fundamentale ale sistemului electoral, mai mult, aceasta procedură fiind şi declarată neconstituţională în asemenea cazuri.

În orice caz, acesta nu este singurul domeniu penru care Guvernul a decis să facă uz de procedura asumării răspunderii. Printre alte domenii incluse în zisa procedură mai sunt legea bugetului naţional, câteva legi ale justiţiei (ex. extinderea termenelor prevăzute în Legile Justiţiei privind pensionarea anticipată a magistraţilor, trecerea de la completele de 2 la completele de 3 şi extinderea termenului de intrare în vigoare de la doi la patru ani a legislaţiei privind vârsta minimă cerută pentru a intra în magistratură), legea privind excluderea transportului judeţean din sfera serviciilor publice.

În acest context, Curtea Constituţională a României a decis în unanimitate pe data de 30 ianuarie 2020 că două din cele şase procese legislative guvernamentale (enumerate mai sus), lansate prin procedura de asumare a răspunderii sunt neconstituţionale, nerespectând criteriile de constituţionalitate.

Privind chestiunile enumerate, vă sesizăm în calitate de Preşedinte al Comisiei Europene, de garant al Tratatelor şi al valorilor şi principiilor fundamentale europene, să exprimaţi punctul de vedere al Comisiei în privinţa măsurilor luate şi a procedurilor folosite. În final, vă rugăm, doamnă preşedinte Von der Leyen, să asiguraţi împreună cu comisarii responsabili Vera Jurova şi Didier Reynders luarea măsurilor corespunzătoare privind recentele evoluţii având în vedere respectarea statului de drept în România.

 

Vă mulţumim anticipat pentru răspunsul dvs.

 

Cu stimă,

 

Dan Nica – Şeful Delegaţiei Române S&D

Rovana Plumb – Vice-preşedinte al Grupului S&D

În numele delegaţiei social-democraţilor români din Parlamentul European.

Letter President Von der Leyen Rule of Law Page 1

 Letter President Von der Leyen Rule of Law Page 2

Sâmbătă, 29 Februarie 2020 22:58

Galaţiul va putea accesa Fondul Tranziţiei Juste

Uniunea Europeană are ca scop transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Pentru a reuşi să facă acest lucru, Comisia Europeană a lansat Pactul Ecologic European (Green Deal), adică cel mai ambiţios pachet de măsuri care ar trebui să le permită cetăţenilor şi întreprinderilor din Europa să beneficieze de tranziţia către o economie verde şi durabilă, cum ar fi reducerea emisiilor şi investiţiile în cercetarea şi inovarea de vârf până la conservarea mediului natural al Europei. Mai presus de toate, Pactul Ecologic European stabileşte o cale de tranziţie justă şi echitabilă din punct de vedere social. El este conceput în aşa fel încât marea transformare să nu lase în urmă pe nimeni – niciun om, nicio regiune.

Însă, la nivelul ţării noastre, potrivit datelor preliminare prezentate de Comisia Europeană, Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galaţi şi Mureş sunt judeţele din România care vor avea nevoie de cel mai mare sprijin pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecologic European. După cum a anunţat europarlamentarul, Siegrfied Mureşan, cele şase judeţe enumerate mai sus, vor fi eligibile pentru finanţare europeană nerambursabilă din Fondul Tranziţiei Juste. Adică vor putea accesa finanţare europeană nerambursabilă prin Fondul European al Tranziţiei Juste în valoare de 7,5 miliarde de euro, în următorii 7 ani. 

Fondul va face parte din Planului de Investiţii al Pactului Ecologic European având obiectivul de a sprijini regiunile pentru care trecerea la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor va necesita cele mai multe investiţii. 750 de milioane de euro din aceşti bani vor fi alocaţi României, adică celor 6 judeţe. 

”Eu voi cere ca banii din Fondul Tranziţiei Juste să meargă către investiţii durabile, în industrie sustenabilă, în inovare, în sprijinirea IMM-urilor şi a tinerilor antreprenori. Nu vreau să folosim aceşti bani în focuri de paie precum măsuri de reconversie profesională care nu au avut efectul scontat”, a mai declarat Siegfried Mureşan.

Peste tot problema poluării este una reală, una care ne afectează sănătatea. Galaţiul, într-o statistică făcută publică de Ministerul Mediului, se află în primele 10 cele mai poluate oraşe din ţară. Parcă mai aveam nevoie de statistici ca să ne dăm seama de un lucru evident.

Deci, în aceste condiţii, ce e de făcut? 

Peste tot în lume se caută variante pentru a combate poluarea în oraşe. Unii merg pe varianta interzicerii unui anumit tip de autovehicule în oraşe. Alţii merg pe varianta unor taxe de mediu impuse în funcţie de motorizare. 

Taxă de poluare / interzicerea unor anumite autovehicule în oraşe sau încurajarea achiziţionării unui automobil electric sau hibrid?

Aceasta e o temă pe care v-o propun spre dezbatere. De ce? Aplicarea de taxe de poluare sau interzicerea unor autovehicule de a circula într-o anumită zonă a oraşului mi se pare că nu rezolvă nimic. De altfel, o asemenea măsură este şi discriminatorie. 

În schimb, aş merge pe o altă soluţie, una care va avea efecte pe termen lung. E vorba de crearea unui program precum Rabla la nivelul municipiului Galaţi. De ce tocmai această soluţie? Pentru că vedem impactul avut de programul Rabla la nivel naţional. Acelaşi impact ar putea să îl aibă şi la nivel local. 

Ce propun mai exact: introducerea unor vouchere pe care Primăria să le acorde pentru achiziţia de maşini electrice sau hibrid. Desigur, în anumite condiţii, cum ar fi să nu fi primit tichete Rabla sau maşina să nu fie mai nouă de Euro 3. 

Variante pentru reducerea poluării sunt. Important e să se găsească cea mai bună soluţie care să îi încurajeze pe locuitorii Galaţiului să cumpere maşini noi, prietenoase cu mediul. 

Este o dezbatere la care vă provoc şi aştept părerile voastre pe pagina mea de facebook: https://www.facebook.com/CristianDimaOficial/

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a prezentat într-o conferinţă de presă desfăşurată la Pepiniera Cozieni, planul celei mai mari campanii de împădurire din România, numită ”Românii Plantează: O pădure cât o ţară!”.

Cu această ocazie, ministrul a dezvăluit faptul că Galaţiul este al doilea judeţ pe ţară în privinţa terenurilor degradate. "Cei 50 de milioane de puieţi vor fi completaţi de alte milioane, imediat după ce finalizăm identificarea terenurilor degradate. Acestea vor fi împădurite în toamna acestui an. Am semnat un protocol cu ACOR prin care primăriile din ţară ne vor sprijini să avem aceasta evidenţă care îi lipseşte acum României. Deja, avem semnale din ţară legate de sute de hectare de terenuri într-o astfel de situaţie. Cele mai mari suprafeţe au fost identificate în judeţele Olt (200 ha), Galaţi (133 ha), Vaslui (165 ha), Tulcea (70 de ha)", a declarat ministrul Mediului, Costel Alexe.

Potrivit Ministerului Mediului, în cadrul celei mai mari campanii de împădurire din ultimul deceniu, vor fi plantate peste 2.500 de păduri de la zero şi completate alte 7.000 de păduri tinere. Cele mai multe păduri plantate de la zero vor fi în judeţele: Suceava (360), Maramureş (140) şi Sibiu (90). Totodată, campania cuprinde şi începerea lucrărilor la centura verde a municipiului Oradea (65 ha), dar şi la perdeaua de protecţie a autostrăzii A2 din judeţul Constanţa (24 ha).

Combinatul siderurgic de la Galaţi intră în linie dreaptă sub noul patronat după ce, timp de 100 de zile, activitatea companiei din ultimii ani a fost luată la puricat în cadrul unei analize strategice. În cadrul unei conferinţe de presă, director general al Liberty Galaţi, Bogdan Grecu, a anunţat că, în urma finalizării acestei analizei, Alianţa GFG a decis ca în următorii 10 ani să investească 1 miliard de euro pentru transformarea Liberty Galaţi într-un campion regional în producţia de oţel de înaltă calitate şi începerea călătoriei sale spre neutralitatea amprentei de carbon.

Programul de investiţii pe zece ani include planuri pentru modernizări majore la capacităţile de turnare, laminoare şi liniile de acoperire, precum şi planuri privind instalarea unui Cuptor cu Arc Electric, pentru a reduce semnificativ emisiile de carbon şi dependenţa de resursele naturale importate. Nu în ultimul rând, combinatul de la Galaţi îşi va regenera procesele de turnare şi cele de laminare şi va investi, de asemenea, în noi linii de zincare şi de acoperire organică. Aceastea vor facilita dezvoltarea unui portofoliu sporit de produse plate şi lungi, pentru a creşte cota de piaţă în regiune şi a urca nivelul de producţie până la 4 milioane de tone pe an, în timp. În prezent, combinatul produce circa 2 milioane de tone pe an.

Fabrică de var, turbine eoliene și panouri solare

În plus, se are în vedere în planul de investiţii pe termen scurt şi construcţia unei fabrici de var care se va aproviziona cu materie primă de la mina de calcar de la Mahmudia, aceasta fiind o subsidiară a combinatului gălăţean. De asemenea, Liberty Galaţi şi-a propus să investească şi în producerea de energie regenerabilă, prin amplasarea pe platforma siderurgică a unor turbine eoliene şi panouri solare, fapt ce va duce la reducerea consumului de energie electrică din sursele clasice, având ca efect reducerea costurilor de producţie, dar şi reducerea emisiilor de carbon.

„Avem acum un plan clar de transformare pe termen lung, care nu numai că ne va ajuta să contracarăm condiţiile de piaţă nefavorabile pe termen scurt, ci ne va şi permite să fim un partener preferat pentru clienţi şi furnizori, să ne întărim cota de piaţă locală şi să ne reducem amprenta de carbon. Ne-am propus să devenim «nava amiral» a Liberty în producţia de laminate plate“, a declarat Bogdan Grecu, director general al Liberty Galaţi.

Comentând anunţul, Sanjeev Gupta, preşedintele executiv al GFG Alliance, a spus: „Prin acest pachet investiţional substanţial, pregătim Liberty Galaţi pentru a deveni un campion regional în producţia de oţel, precum şi începutul călătoriei către ţinta de a avea emisii neutre de carbon pe care ne propunem să o atingem până în anul 2030. Atenţia noastră se concentrează asupra implementării modernizărilor de echipamente care ne vor îmbunătăţi spectaculos oferta de produse, ne vor reduce impactul asupra mediului şi vor permite o mai mare flexibilitate operaţională, prin planurile noastre de instalare a unui Cuptor cu Arc Electric. Strategia noastră va asigura competitivitatea şi sustenabilitatea Liberty Galaţi pe termen lung, astfel încât să poată reinvesti şi continua să furnizeze locuri de muncă la nivel local, pentru generaţiile următoare. Avem o mare încredere în angajamentul Guvernului României de a ne ajuta să dezvoltăm şi mai departe Combinatul şi să oferim beneficii economice angajaţilor, comunităţilor locale şi - la nivel extins - României“.

Reamintim că fostul combinat SIDEX Galaţi a fost achiziţionat la începutul lunii iulie 2019, împreună cu alte şase unităţi siderurgice importante şi cinci centre de servicii din şapte ţări europene de la ArcelorMittal. Acordul de 740 milioane euro a făcut din Liberty Steel Group unul dintre primii zece producători de oţel la nivel mondial, cu excepţia Chinei, cu o capacitate de laminare totală de peste 18 milioane de tone care acoperă o gamă largă de produse finite. Liberty Steel Group face parte din Alianţa GFG, o grupare internaţională de întreprinderi şi investiţii deţinută de Sanjeev Gupta şi familia sa. Alianţa este structurată în trei piloni industriali de bază; Liberty Steel Group, ALVANCE Aluminium Group şi SIMEC Energy Group.

Liberty Galaţi este cel mai mare combinat siderurgic integrat din România, cu o forţă de muncă de 7.500 de oameni şi o capacitate de producţie de aproximativ 3 milioane de tone de oţel pe an care deserveşte clienţi din domenii precum: construcţii, naval, petrolier şi gaze, precum şi producţia de energie regenerabilă.

Pagina 1 din 12