Nicoleta Rogojină

Nicoleta Rogojină

Sâmbătă, 26 Ianuarie 2019 00:09

Barjă răsturnată în zona Portului Galaţi

O barjă ce transporta aproape 2000 de tone de granit s-a răsturnat la km 150, pe raza Portului Galaţi, pe data de 21 ianuarie 2019, în jurul orei 10.00. Barja nu s-a scufundat şi a rămas în stare de plutire cu chila în sus (capac). ”Armatorul (SC Metaltrade Internaţional SRL Galaţi) caută soluţii pentru punerea navei pe chila dreaptă şi deplasarea în şantier pentru reparaţii şi monitorizează permanent starea navei”, ne-au comunicat reprezentanţii Autorităţii Navale Române. Barja 2806, cu pavilion România, avea o încărcătură de 1866 tone de piatră concasată (granit) şi fusese încărcatăla Turcoaia (jud. Tulcea) pe Braţul Măcin pentru Galaţi. În prezent, barja este în aceeaşi stare, fiind asigurată la km. 149+500, pe malul drept al Dunării. Nu este afectată siguranţa navigaţiei.

Direcţia pentru Agricultură Galaţi a anunţat, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural Galaţi, că o suprafaţă de 25.736 de hectare din judeţul Galaţi a fost afectată de fenomenele meteorologice nefavorabile manifestate în perioada 1 ianuarie-31 iulie 2018. Cea mai mare parte a suprafeţei a fost afectată de secetă (17.167 ha), iar grindina, ploile abundente şi vântul puternic au afecatat 7.699 ha. Îîngheţul şi temperaturile scăzute au mai calamitat încă 868 hectare. Cea mai mare suprafaţă afectată  a fost în comuna Matca (2.521 ha),  Frumuşiţa (1.913 ha) şi Folteşti (1.767 ha). Valoarea totală a pagubelor a fost calculată la peste 17 milioane de lei.Direcţia pentru Agricultură Galaţi a anunţat, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural Galaţi, că o suprafaţă de 25.736 de hectare din judeţul Galaţi a fost afectată de fenomenele meteorologice nefavorabile manifestate în perioada 1 ianuarie-31 iulie 2018. Cea mai mare parte a suprafeţei a fost afectată de secetă (17.167 ha), iar grindina, ploile abundente şi vântul puternic au afecatat 7.699 ha. Îîngheţul şi temperaturile scăzute au mai calamitat încă 868 hectare. Cea mai mare suprafaţă afectată  a fost în comuna Matca (2.521 ha),  Frumuşiţa (1.913 ha) şi Folteşti (1.767 ha). Valoarea totală a pagubelor a fost calculată la peste 17 milioane de lei.În funcţie de culturile cultivate, au fost calamitate peste 13.000 de hectare cu grâu şi secară, peste 4.300 cu mazăre, aproximativ 3.000 cu rapiţă, circa 2.600 cu porumb şi floarea soarelui şi peste 4.000 hectare cu alte culturi, legume şi vie.Direcţia pentru Agricultură Galaţi face un apel la Instituţia Prefectului să întreprindă demersurile necesare pentru implementareacu celeritate a Fondului Mutual deoarece legislaţia europeană prevede posibilitatea acordării de despăgubiri în cazul producerii fenomenelor meteorologice nefavorabile, boli ale plantelor, atacuri ale dăunătorilor, în condiţiile în care fermierii care solicită despăgubiri trebuie să adere la un Fond Mutual acreditat. România se află printre ultimele ţări din Europa în ceea ce priveşte asigurarea în domeniul agriculturii. Pentru fermierii români este imperativă existenţa unui asemenea fond mutual care ar putea să le asigure primele de asigurare.

Premierul Viorica Dăncilă şi vicepremierul Viorel Ştefan au avut vineri, la Palatul Victoria, o întrevedere cu o delegaţie a Grupului Liberty House condusă de preşedintele Grupului, Sanjeev Gupta, precum şi cu reprezenţii Arcelor Mittal Galaţi. Cu acest prilej, premierul Viorica Dăncilă a salutat preluarea de către grupul Liberty House a Combinatului Siderurgic din Galaţi şi a exprimat deschiderea şi sprijinul Guvernului pentru extinderea investiţiilor grupului în România. Totodată, premierul a punctat oportunităţile de investiţii, în special în ceea ce priveşte parteneriatul public-privat, precum şi măsurile pe care Guvernul le-a luat pentru a asigura un climat favorabil mediului de afaceri.
”Investiţia dumneavoastră este foarte importantă pentru noi, pentru că succesul ei reprezintă un succes şi pentru ţara noastră. Sper ca, în perioada următoare, să vă consolidaţi investiţia în ţara noastră şi să puneţi accent pe cercetare şi inovare. România este o ţară cu o creştere economică de 7%, iar anul acesta am adoptat mai multe acte normative prietenoase cu mediul de afaceri ” a declarat şeful Executivului.
La rândul său, preşedintele Grupului Liberty House, Sanjeev Gupta, a expus proiectele de investiţii ale grupului la combinatul de la Galaţi, atât din perspectiva creşterii producţiei de oţel, dar şi cât şi din perspectiva resursei umane, ţinând cont de specificul oraşului.
”Combinatul are o mare infrastructură, iar cu o strategie bună de investiţii, se poate poziţiona ca o afacere de succes în regiune. Dorim să creştem producţia de oţel de la două milioane de tone la trei milioane de tone pe an şi intenţionăm să investim 300 milioane de euro pentru a reporni încă un furnal. Totodată, vom face investiţii în educaţie, sport şi arte”, a declarat Sanjeev Gupta.
Reprezentantul companiei a evidenţiat necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii de transport, mai ales în zona porturilor la Dunăre, precum şi în ceea ce priveşte sistemul feroviar. Cele două părţi au convenit să colaboreze în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene, în special în segmente inovatoare sau în ceea ce priveşte diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

După ce Liberty House a anunţat achiziţia combinatului siderurgic de la Galaţi de la actualul proprietar, ArcelorMittal, reprezentanţii la cel mai înalt nivel ai companiei s-au întâlnit atât cu reprezentanţii Guvernului României, cât şi cu sindicatele, dar şi echipa de management din combinatul gălăţean. Joi, 25 octombrie, Jon Bolton, Chief Executive Officer al companiei Liberty Steel s-a întâlnit joi, la Bucureşti, cu Viorel Ştefan, Vice Prim-Ministru al României. De asemenea, oficiali ai Liberty House s-au întâlnit cu reprezentanţi ai echipei de management şi ai sindicatelor de la Galaţi şi au discutat despre planurile de creştere a capacităţii cu 1 milion de tone până în anul 2021-2022, precum şi despre intenţia de a investi în producţia primară de oţel şi în cea de rulouri laminate la cald.

Potrivit unui comunicat de presă al Liberty House, Jon Bolton a discutat cu Viorel Ştefan şi despre oportunităţile pe care le oferă colaborarea cu Guvernul României pentru a susţine planurile ambiţioase de creştere şi de investiţii în infrastructură. Aceste oportunităţi includ, pe de o parte, creşterea capacităţii de producţie a combinatului siderurgic gălăţean, iar pe de altă parte, investiţiile în educaţie, cercetare şi dezvoltare precum şi explorarea potenţialului de a crea noi produse din oţel cu o valoare adugată. 

”În momentul de faţă Liberty fabrică produse ce pot completa oferta existentă a Combinatului de la Galaţi şi astfel susţine actualul plan de dezvoltare în România. Aceste produse includ produse tubulare  pentru petrol şi gaze naturale, şine pentru căile ferate, produse speciale pentru industria aviatică şi de apărare. În plus, a fost adusă în discuţie posibilitatea colaborării şi pe alte paliere cu Alianţa GFG, cum ar fi: servicii financiare, energie, infrastructură şi zona imobiliară. Rolul Fundaţiei GFG în încurajarea, susţinerea şi promovarea tinerilor care îşi doresc să urmeze o carieră în zona industrială a fost, de asemenea, o prioritate pe agenda discuţiilor. Pentru Liberty House, relaţia cu Guvernul României este foarte importantă şi există deschidere pentru colaborări viitoare”, se arată în comunicatul Liberty House.

Finalizarea procesului de achiziţie a pachetului de dezinvestire (format din combinatele de la Ostrava, Galati, Skopje şi Piombino) depinde de finalizarea achiziţiei combinatului Ilva de către Arcelor Mittal şi este condiţionat de aprobarea Uniunii Europene precum şi de concluziile consultărilor cu consiliile angajaţilor la nivel local şi european.

Complexul comercial Ţiglina 1 îşi va schimba faţa până în 2019, în prezent aflându-se într-o stare avansată de degradare. Proprietarul celei mai importante părţi din complex, SC Romarta SA, a decis să modernizeze și să extindă pe verticală actualul spaţiu pe care îl deţine, dezvoltând un nou centru comercial. În acest sens, SC Romarta SA, controlată de fondul de investiţii Broadhurst, A LANSAT O Selecţie de oferte pentru continuarea lucrărilor de construire pentru ”Centru Comercial Ţiglina, Galaţi, 2S+P+1E+1ETH. Vor fi executate lucrări de cconstrucţii, instalaţii, amenajări interioare şi exterioare. ”Investiţia vizează următoarele capitole de lucrări, conform proiect: structura de rezistenţă – nivelurile supraterane; compartimentare functională şi finisaje interioare; faţade şi amenajări exterioare; instalaţii interioare sanitare, instalaţii termice şi ventilaţii, instalaţii electrice curenţi tari şi curenţi slabi”, se arată în anunţul de selecţie a firmei ce va efectua lucrările de construcţie. Lucrările se propun a fi demarate în luna octombrie 2018 şi se doresc a fi finalizate până în decembrie 2019. Romarta SA a depus încă din luna martie a acestui an documentaţia privind obţinerea acordului de mediu pentru lucrările ce vor fi executate în Ţiglina 1.

Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Maritime (C.N.A.P.D.M.) SA a decis, în şedinţa din data de 18 iunie 2018, să numească cu mandat interimar pe funcţia de director general pe directorul adjunct al companiei, Carmen Costache.
Mandatul vine după ce Carmen Costache a asigurat, fără mandat, conducerea APDM din momentul în care, pe data de 17 aprilie 2018, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, a directorului Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Maritime (C.N.A.P.D.M.) SA, Ciubrei Luigi Marius, sub aspectul săvârşirii a patru infracţiuni de luare de mită. Ulterior, magistraţii Tribunalului Galaţi au respins propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de arestare preventivă a celor doi inculpaţi şi a dispus luarea măsurii arestului la domiciliu pentru 30 zile, începând cu data expirării ordonanţelor de reţinere. Carmen Costache este de profesie economist şi a mai deţinut funcţia de director general al companiei în perioada 2005 - 2007.

În primă fază se vor face injecţii de consolidare în structura de rezistenţă a clădiri, se va continua cu aplicarea unui brâu de consolidare. Pentru aceste lucrări, valoarea investiţiei este de aproape 7 milioane de euro, bani care sunt deja bugetaţi, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost deja dat. De altfel, firma de construcţii care va executa această lucrare a început organizarea şantierului şi se preconizează ca la sfârşitul lunii iunie să înceapă efectiv lucrările. Apoi urmează faza a doua, care vizează reabilitarea energetică a unităţii spitaliceşti judeţene. ”Aceste lucrări vor începe din subsolul spitalului, unde se vor înlocui toate conductele de fluide menajare şi de fluide medicale, schimbarea tâmplăriei acolo unde nu a fost deja făcută, tot ceea ce înseamnă climatizare în spitalul judeţean. Lifturile de spital vor fi schimbate. Bineînţeles climatizare la standardele cele mai înalte pentru sălile de operaţie unde vor fi aparate de climatizare cu inversie care va steriliza şi purifica aerul din sălile de operaţie şi, bineînţeles o chestie nouă pentru exteriorul acestei clădiri, placarea cu plăci de compozit, adică o tehnohologie de ultimă oră în ceea ce înseamnă eficienţă energetică”, a explicat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.
Pentru ca toate aceste lucrări să poată fi realizate, Consiliul Judeţean Galaţi a reuşit să obţină fonduri europene, dar şi bani de la bugetul de stat prin Compania Naţională de Investiţii. În acest sens, Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a semnat, luni, 18 iunie 2018, împreună cu directorul ADR Sud-Est, Luminţa Mihailov, contractul de finanţare pentru proiectul “Creşterea eficienţei energetice pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei> Galaţi”. Valoarea proiectului este de 69.266.507 lei, din care 41.443.352 de lei reprezintă componenta eligibilă, finanţată prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon pentru activitatile eligibile, iar 27.783.155 de lei reprezintă componenta neeligibilă, finanţată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin Compania naţională de Investiţii. Cofinanţarea Consiliului Judeţean Galaţi este de 1.385.330 de lei.
“Este un proiect care face parte din strategia de dezvoltare şi îmbunătăţire a infrastructurii medicale din judeţul Galaţi. Acest contract va asigura condiţii mult mai bune de spitalizare la cea mai mare unitate medicală din judeţ. Este cel mai important proiect de invesţitie derulat la Spitalul Clinic Judeţean Sf. Apostol Andrei, cu o valoare de peste 15 milioane de euro. (...) Este al cincilea proiect care intră în implementare la Spitalul Clinic Judeţean Sf. Apostol Andrei şi mai avem în pregătire alte două proiecte majore de investiţie”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.
Reamintim că la Spitalul Judeţean Galaţi derulează, în prezent, următoarele proiecte: Parcare supraetajată (valoarea contractului este de 7.116.427 lei, fără TVA), Extindere şi reamenajare a secţiei de Radioterapie a Spitalului Judeţean (valoarea totală a investiţiei este de 5.040.365 de lei), Construcţia primului bloc ANL pentru angajaţii din sistemul sanitar gălăţean (valoarea investiţiei este de 2.499.000 de lei).
Acesta a mai dat asigurări că în bugetul judeţului de anul viitor vor fi prinse fonduri şi pentru modernizarea secţiilor în care nu s-a făcut nici o investiţie de ani de zile, urmând să se achiziţioneze paturi noi, moblier nou şi tot ce este necesar pentru ca Spitalul Judeţean Galaţi să fie dotat cum se cuvine.

19Spital poza in text

Se răreşte PNL Galaţi într-un ritm alert de când George Stângă s-a văzut şef de trib şi caută nod în papură oricui ridică un pic capul. Oamenii de valoare şi profesionalism recunoscut de întreaga comunitate se retrag unul câte unul din structurile de conducere ale partidului şi nu numai. Cea mai recentă demisie din funcţiile de conducere deţinute în partid este cea a medicului cardiolog Mihai Bucatanschi, care a ales să rămână doar simplu membru PNL. Acesta era singurul medic din Galaţi rămas în structurile de conducere ale partidului, după ce medicii Sorin Ungurianu, Dumitru Istfan, Paul ichim şi Elena Vrabie şi-au dat demisiile din toate funcţiile deţinute în cadrul partidului şi au rămas şi ei doar simpli membri.
Contactat telefonic, dr. Mihai Bucatanschi a încercat să îndulcească situaţia şi nu a dorit să dea frâu liber supărărilor acumulate pe actuala conducere a partidului. ”Nu vreau să comentez.Ce am avut de spus, am spus colegilor de partid. Nu vreau să mai slăbesc opoziţia în plus, care şi aşa e vai mama ei. Eu mai sper că vor fi mai activi în viitor şi că vor reuşi să unească opoziţia pentru că aşa nu se mai poate, adică 3-4 partide în opoziţie, unul încolo, unul încolo, nu iese. Trebuie să renunţe la orgolii şi să găsească un numitor comun. Eu am rămas un simplu membru de partid”, ne-a declarat medicul.
Din surse aproapiate partidului am aflat că supărările au pornit în momentul în care şase membri de partid au fost chemaţi ”la raport” pentru a fi muştruluiţi şi sancţionaţi, fără a exista motive pertinente, ci mai mult li s-a căutat nod în papură. Este vorba despre Claudiu Iacob, Paul Găvănescu, Ion Teodorescu, Ciprian Boran, Marian Lupaşcu şi doctorul Mihai Bucatanschi. Unora dintre aceştia li s-a reproşat că, potrivit unei decizii din vara trecută, aceştia aveau obligaţia să găsească 5 membri pentru a forma o secţie de cartier, iar cei 5 să fie neapărat din acel cartier. Paul Găvănescu a reuşit să adune doar 4 membri, deci s-a luat decizia sancţionării acestuia.
”Eu nu-mi doresc să lovesc pe cineva. Din punctul meu de vedere e o mare greşeală ce fac ei, e a doua oară când fac greşeala asta. Ei nu înţeleg că din treaba asta nu are nimeni de câştigat, doar partidul pierde. Găvănescu astăzi este şi mâine nu mai este, cum şi Stângă astăzi este şi mâine nu mai este E vorba despre un principiu pe care nu mai reuşim să-l respectăm şi capacitatea să-l înţelegem”, ne-a spus Paul Găvănescu. Trebuie menţionat că Găvănescu este la a doua sancţiune de tip ”avertisment” după ce anul trecut a primit sancţiune pentru că a distribuit pe facebook o postare a primarului Ionuţ Pucheanu.
Cum frământările continuă în partid, este clar că PNL-ul gălăţean nu reuşeşte să-şi rezolve disensiunile din partid. Atât timp cât acestea se accentuează pe zi ce trece, cu atât mai puţin partidul va avea capacitatea de a face opoziţie pe scena politică gălăţeană, mai ales că se zvoneşte ”mazilirea” a doi consilieri locali, Găvănescu şi Claudiu Iacob, se apropie cu paşi repezi pentru ca locul să le fie luat de supleanţii care urmează pe listă şi care sunt apropiaţi (fini) ai lui George Stângă.

La Galaţi, sărbătorile de iarnă încep de pe 29 noiembrie, odată cu sărbătorirea Zilelor Galaţiului, iar distracţia continuă fără întrerupere până la Revelion. Sumele alocate de la bugetul local pentru distracţia gălăţenilor sunt semnificative, dar cel mai important aspect este dacă raportul calitate - preţ este respectat. Ca la orice sărbătoare, oraşul trebuie să fie gătit cum se cuvine. Aşadar, iluminatul festiv de anul acesta a costat 1.701.705 lei (fără TVA), dar cum TVA-ul aferent acestei valori este şi el plătit tot din bugetul local, îl adăgăm sumei, transformăm în euro şi ajungem la circa 450.000 de euro. Anul în care Galaţiul a fost unul dintre cele mai frumos luminate oraşe din ţară a fost 2014, când Primăria păstorită pe atunci de Marius Stan a dat pe luminiţe 1,67 milioane lei fără TVA. Deci tot cam atât, dar iluminatul festiv de atunci a rămas în memoria colectivă ca cel mai frumos pe care l-a avut Galaţiul vreodată, chiar dacă la vremea respectivă gălăţenii au criticat aspru suma alocată de primărie pentru luminiţe. Dar putem compara şi cu ce este la Brăila anul acesta, unde s-a plătit de 4 ori mai puţin (circa 400.000 de lei, adică aproape 100.000 de euro), iar fotografiile care compară iluminatul sărăcăcios din Galaţi cu ploaia de lumini din Brăila au umplut internetul (foto 1). 

Următoarea cheltuială importantă a fost făcută de Primăria municipiului Galaţi cu atribuirea contractului pentru organizarea Zilelor Galaţiului 2017 care a scos de la bugetul local 625.233,53 lei fără TVA. La fel ca şi în cazul iluminatului, adăugăm TVA-ul, transformăm în euro şi ajungem la o cheltuială de peste 160.000 euro pentru patru zile de distracţie. Dacă este să ne comparăm tot cu oraşul vecin, pe 15 august, brăilenii au chelutuit pentru zilele oraşului lor, jumătate din cât au cheltuit gălăţenii, adică 356.248 lei (aproximativ 80.000 euro). La ei au concertat cam aceeaşi artişti ca şi la noi. Brăila i-a avut pe Delia, Andra, Lidia Buble şi Mariei Cârneci. La Galaţi au cântat Delia, Elisabeta Turcu, Lidia Buble şi Carla’S Dreams. Bineînţeles, şi la ei, şi la noi au mai urcat pe scenă şi alţi artişti cunoscuţi, dar mai slab cotaţi. ”Toate contractele pentru Zilele Brăilei au fost încheiate de Casa de Cultură Brăila direct cu impresarii artiştilor respectivi (...) cu cei care deţin luminile, cu cei care au deţinut sunetul. Nu s-a lucrat cu nici un intermediar, nu s-a lucrat prin nici o societate. (...) Cel mai important lucru este că am avut o cheltuială efectivă, din partea bugetului Primăriei municipiului Brăila, de 356.248 lei TVA inclus, pentru un număr mare de zile, din data de 10 pana în data de 15. Faceţi comparaţie cu toate cheltuielile organizate de oraşele învecinate nouă pentru o singură zi şi o să vedeţi cât de eficienţi am fost noi la Brăila", a declarat, în vară, primarul municipiului Galaţi, Marian Dragomir.

Urmează contractul pentru ”Poveste de iarnă”, adică toate evenimentele ce vor avea loc în luna decembrie, fără a fi inclus vreun program artistic pentru Revelion, care se ridică la 199.401 lei fără TVA (cu TVA şi transformată în euro, suma ajunge la peste 50.000 de euro). De banii aceştia primim recitalurile următorilor artişti: Nicole Cherry, Xonia şi Dorian Popa, dar şi întâlniri cu Moş Crăciun, şi o zonă de agrement amenajată pentru copii la Casa Sindicatelor, precum şi un modest târg de Crăciun care deja şi-a deschis porţile. Internauţii nu au ezitat să compare târgul nostru de Crăciun cu cel de la Sibiu (foto 2). Trebuie spus că la Sibiu, Primăria alocă pentru acest târg circa 100.000 de lei, dar Asociaţia care organizează evenimentul plăteste circa 110.000 lei o taxă la Primarie pentru ocuparea domeniului public. Restul banilor necesari organizării sunt suportaţi de Asociaţia Events For Tourism, cea care organizează târgul, iar costul total al târgului de la Sibiu se ridică la aproximativ 100.000 de euro. Trebuie remarcat şi faptul că la Galaţi, anul trecut, ”Poveste de Iarnă 2016” a costat 263.898 lei fără TVA (cu TVA şi transformat în euro aproape 70.000 de euro), iar artiştii care au concertat au fost  Fuego, Ştefan Hruşcă şi Paula Seling. În rest, evenimentul pare tras la indigo. Nimic nou, nimic în plus sau în minus cu excepţia artiştilor. 

Adunând toate sumele, cu reiterarea faptului că Revelionul nu este cuprins în această analiză, ajungem la un total de peste 660.000 de euro. Într-un oraş gri şi trist tot timpul anului, gălăţenii merită ca măcar o lună pe an să se bucure de concerte şi iluminat festiv, să trăiască feeria sărbătorilor şi speranţa că poate anul ce vine va fi mai bine, dar nu cu orice preţ. Sunt zeci de mii de gălăţeni care nu îşi permit să plece în vacanţă de sărbători, iar toţi aceşti oameni ar merita ca măcar când merg pe străzile oraşului în care îşi duc traiul zi de zi şi plătesc taxe, să simtă magia Crăciunului la ei acasă, iar an de an să simtă că edilii cărora le-au dat votul se preocupă să aducă un plus de valoare acestui oraş. 

  PozaSITE1       PozaSITE2

Echipele Calorgal, cu sprijinul SC Electrocentrale Galaţi SA, au pus în funcţiune încă 24 de puncte termice în ultimele 24 de ore, potrivit unui comunicat al societăţii de termie. "În următoarele ore lucrăm pentru deschiderea celorlalte 18 puncte termice aflate în manevrele de pornire, pe măsură parametrii agentului termic furnizat de SC Electrocentrale Galaţi SA (82 grade Celsius/ 1.300 mc debit) se vor propaga pe ultimii aprox. 6 kilometri din magistrala de termoficare", se arată în comunicatul Calorgal.

Pagina 1 din 9