Nicoleta Rogojină

Nicoleta Rogojină

Pregătiri intense pentru Congresul Partidului Social Democrat, care s-ar putea desfăşura pe data de 22 august, cu doar o săptămână înainte de începerea campaniei electorale. În cadrul evenimentului, va fi aleasă noua conducere, cu precizarea că actuala conducere interimară a partidului a stabilit ca la Congres candidaturile pentru funcţiile de conducere să se facă pe moţiuni, adică cel care vrea să candideze pentru funcţia de preşedinte să vină şi cu echipa de prim-vicepreşedinţi şi vicepreşedinţi.
Pe surse, deja circulă listele cu echipa propusă de Ciolacu care va veni la conducere. Printre numele vehiculate apare şi o supriză majoră pentru Galaţi. Dacă până acum, liderul PSD Galaţi, Dan Nica, era nelipsit din echipa de conducere centrală a partidului, de data aceasta nu mai apare pe liste, dar Galaţiul e reprezentat în continuare în structurile de conducere, printre vicepreşedinţii regionali numărându-se actualul primar al municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu. De altfel, candidatura lui pentru vicepreşedinţia regională a fost deja aprobată de comitetul executiv (CeX) al partidului.
Din echipa lui Marcel Ciolacu vor face parte Sorin Grindeanu şi Gabriela Firea, propuşi pentru funcţia de prim-vicepreşedinte, dar şi Olguţa Vasilescu şi soţul acesteia, Claudiu Manda, Mihai Tudose şi Doina Fedorovici, care vor ocupa funcţii de vicepreşedinte.

Dacă retragerea lui Dan Nica din structurile de conducere ale PSD este suprinzătoare, cu atât mai mult este suprinzător faptul că ”urmaşul” lui este Ionuţ Pucheanu şi nu Costel Fotea care părea a fi ”moştenitorul” de drept al funcţiilor politice lăsate de Dan Nica, potrivit cutumei politice. Se pare că totuşi, Ionuţ Pucheanu deţine un potenţial politic nebănuit de mulţi actori de pe scena politică, mai ales că majoritatea l-au văzut mai mult în calitatea sa de primar al municipiului şi nicidecum ca pe o tânără speranţă pentru o carieră fulminantă şi în partid. 

Cătălin Moroşanu, arhicunoscutul luptător K1, a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă organizată, vineri, 07 august 2020, de PNL Galaţi, că va candida pentru funcţia de consilier judeţean la Galaţi, el urmând să fie primul pe lista PNL.
Cătălin Moroşanu a afirmat că va intra în candida pentru funcţia de consilier judeţean la propunerea preşedintelui PNL Galaţi, senatorul George Stângă, cu care este prieten de pe vremea când amândoi făceau parte din conducerea tineretului liberal.
Sportivul va face naveta între Iaşi şi Galaţi, dar îşi va face şi buletin de Galaţi, mai ales că, otrivit declaraţiilor acestuia, urmează şi un master în istorie dar şi în geopolitică la Universitatea Dunărea de Jos.
Întrebat de jurnalişti de ce lasă Iaşiul pentru Galaţi, mai ales că în prezent Cătălin Moroşanu este consilier judeţean la Iaşi, el a declarat că acolo nu a găsit sprijinul pentru a pune în practică proiecte de dezvoltare a sportului de masă. Luptătorul K1 este membru PNL din 2012.
‘Proiectul meu este unul pentru sportul de masă, pentru copiii noştri, o educaţie sportivă care trebuie implementată la nivel judeţean. E foarte important să explicăm părinţilor că fiecare copil trebuie să facă sport. Un copil care face sport de la o vârstă fragedă ştie ce înseamnă concurenţa, înfrângerea, victoria şi uite aşa reuşim să creştem o naţie puternică şi competitivă de la vârstă fragedă’, a declarat Cătălin Moroşanu.

Instituţia Prefectului informează că astăzi, 05 august 2020, conform datelor centralizate de Direcţia de Sănătate Publică, situaţia epidemiologică privind COVID-19 în judeţul Galaţi se prezintă astfel:

- 2.319 persoane confirmate pozitiv de la începutul pandemiei şi până în prezent 

- 1.602 pacienţi declaraţi vindecaţi

- 124 de persoane decedate

- 19.586 teste efectuate 

- 9 pacienţi internaţi la ATI.

Este vorba despre disponibilizarea unui număr de 1.050 de angajaţi din şantierele din întreaga lume care fac parte din Grupul Damen, dintre aceştia la nivelul ţării noastre fiind vorba de  870 de angajaţi ce vor fi puşi pe liber din şantierele navale din Galaţi şi Mangalia. 

”La începutul acestui an, Grupul Damen a prezentat un plan ambiţios de viitor pornind de la perspectiva navigaţiei în condiţii de zero emisii de carbon dar şi a digitalizării şi standardizării platformelor de lucru. În acest scop, grupul a demarat deja investiţii specifice. Cu toate acestea, pretul scăzut al petrolului a determinat parţial, o încetinire a activităţii în segmentul offshore. Acest factor, coroborat cu consecinţele epidemiei COVID-19, conduce la necesitatea unor schimbări organizaţionale pe termen scurt, menite să asigure adaptarea companiei la noua realitate. Drept urmare, grupul va disponibiliza în jur de 1.050 angajaţi din întreaga lume. Modificările organizaţionale vizează, în cea mai mare parte, divizia de Nave Medii. În România, se va proceda la disponibilizarea unui număr de 870 de angajaţi, în vreme ce în Olanda, cifra disponibilizărilor este de 173. Se estimează că numărul acestora va putea fi limitat prin intermediul proiectelor de mobilitate internă din cadrul filialelor Damen din grup”, se arată într-un comunicat al companiei Damen, cu precizarea că s-a solicitat avizul consiliilor de lucru relevante, concomitent cu consultarea sindicatelor din România şi din Olanda. 

Potrivit liderului de sindicat din Şantierul Naval Damen Galaţi, Pavel Stelian, ar fi vorba despre 600 de salariaţi din şantierul gălăţean, liderul de sindicat precizând că de mâine, 06 august se reiau şi negocierile Contractului Colectiv de Muncă întrerupte în urmă cu o lună şi jumătate din cauza pandemiei de COVID-19. În acest cobtext, reiese că din Şantierul din mangalia vor fi disponibilizaţi 270 de navalişti.

”Nu excludem posibilitatea ca şi alte schimbări organizaţionale să se dovedească a fi necesare. Toate sunt măsuri dificile, cu impact atât asupra afacerii noastre de familie, cât şi asupra angajaţilor noştri. Cu toate acestea, schimbările sunt necesare pentru a putea menţine un climat sănătos în companie şi a beneficia de bunele perspective ale proiectelor potenţiale pe termen lung din diverse sectoare ale pieţei construcţiilor şi reparaţiilor de nave”, se mai arată în comunicatul de presă al Grupului Damen.

 

Damen Shipyards Group operează 36 de şantiere navale şi de reparaţii, având 12 000 de angajaţi în întreaga lume. Şantierul Naval Damen Galaţi 

are, în acest moment, aproximativ 2.200 de angajaţi.

Candidatul pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Galaţi şi cel pentru Primăria municipiului Galaţi ”se ridică” pentru Galaţi, cel puţin aşa au declarat într-o conferinţă de presă comună, organziată de Partidul Naţional Liberal Galaţi împreună cu USR şi PLUS pentru prezentarea candidaţilor unici.

Aşa cum Monitorul de Galaţi a scris în articolul ”Ludovic Orban a anunţat candidatul PNL la Primăria Galaţi: Bogdan Rodeanu, deputat USR”, forţele de dreapta din Galaţi au stabilit să se prezinte în faţa electoratului cu un candidat comun pentru Primăria municipiului Galaţi, în persoana deputatului Bogdan Rodeanu de la USR Galaţi care va fi susţinut şi de PNL. La preşedinţia Consiliului Judeţean Galaţi va candida George Cătălin Stângă, preşedintele PNL Galaţi. ”Astăzi, vom semna protocolul de susţinere a candidaţilor unici pentru Primăria municipiului Galaţi şi pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Galaţi. Împreună am lăsat orgoliile la o parte  am îmţeles că mai presus de orice este interesul gălăţenilor, am făcut acest pas înainte şi am dat dovadă de maturitate politică unind cele mai importante forţe de pe eşichierul politic gălăţean”, a spus George Stângă, preşedintele PNL Galaţi. 

Bogdan Rodeanu şi George Stângă afirmă că nu vor mai candida pentru alte funcţii

Sub deviza ”Ne ridicăm pentru Galaţi”, cei doi candidaţi au declarat război ”caracatiţei pesediste” şi au afirmat că vor renunţa la funcţii. Momentul semnării protocului de susţinere a fost marcat de cei trei lideri politici (George Stângă - PNL, Bogdan Rodeanu - USR şi Bogdan Dumitrescu - PLUS) prin ridicarea mâinilor cu pumnul strâns, într-o imagine specifică revoluţiei proletarilor. ”Nu mai putem sta indiferenţi. Şi nu putem sta indiferenţi faţă de problemele gălăţenilor. Este momentul ca să renunţăm şi renunţăm la funcţii, ne întoarcem aici, vom lucra de la firul ierbii, astfel încât, fără tăgadă, să putem să implementăm ceea ce ne dorim. Ne dorim un Galaţi preocupat şi cu grijă foarte mare pentru copiii Galaţiului, pentru familiile Galaţiului, pentru tinerii Galaţiului, pentru educaţia Galaţiului, pentru sănătatea Galaţiului, pentru o administraţie onestă şi transparentă”, a declarat Bogdan Rodeanu, preşedintele USR Galaţi şi candidatul la Primăria Galaţi. 

La întrebarea jurnaliştilor, dacă vor mai candida la următoarele alegeri (parlamentare) în cazul în care nu vor câştiga alegerile locale sau vor rămâne în consiliile (local sau judeţean) în care probabil vor fi aleşi, cei doi au răspuns: ”Discutând despre mine personal, voi candida doar pentru poziţia de primar al municipiului Galaţi”, a spus Bogdan Rodeanu, declaraţia acestuia fiind urmată de cea a lui George Stângă: ”Voi face acelaşi lucru şi voi candida doar pentru funcţia de preşedinte al CJ Galaţi”. Rămâne de văzut dacă cei doi au înţeles întrebarea şi dacă se vor ţine de cuvânt. 

 

Sediul de campanie PNL - USR PLUS, la fostul Grand Hotel 

Demn de menţionat este şi faptul că în cadrul conferinţei de presă aceştia au declarat că au închiriat fostul sediul vechii primării de pe str. Domnească, nr 38, aici urmând să fie sediul comun de campanie pentru PNL şi USR PLUS, iar alegerea acestei locaţii a fost făcută având în vedere faptul că este o clădire simbol  ”Am ales această clădire pentru că este un simbol istoric pentru acest oraş, o istorie zbuciumată, dar reprezentativă pentru Galaţi”, a spus George Stângă. 

Întradevăr clădirea a fost clasată ca monument istoric încă din 2004. Construită în anii 1911 - 1912, destinaţia iniţială a fost de restaurant şi hotel vestit pentru damele de companie care îl frecventau. În anul 1948, clădirea a fost naţionalizată, iar în 1950 a devenit primul Sediu al Securităţii Galaţi până în 1968  când devine sediul Consiliului Popular al Municipiului Galaţi, al Comitetului Municipal al PCR. După anul 1990 devine sediul Primăriei până în 2017. Clădirea a fost revendicată în 2002 şi a fost restituită fostului proprietar, Pierre Macri, în 2010. Până în 2017, Primăria municipiului Galaţi a plătit chirie care a cresut în mod constant până când a ajuns la suma de aproape 77.000 lei (luna iulie 2017). Valoarea pentru care a fost închiriată de către PNL - USR PLUS este însă confidenţială. 

Instituția Prefectului județului Galați și-a propus să dea peste cap kilometrajul Guvernului Orban cu o solicitare materializată printr-un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede alocarea unei sume de 1,2 milioane de lei pentru reparații de drumuri comunale de peste 18.800 km, drumuri care au fost afectate de inundațiile din luna iunie 2020.

”Ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase înregistrate în județul Galați, în perioada 17-23.06.2020, au fost afectate structura rutieră, patru locuințe și terenuri agricole din nouă unități administrativ-teritoriale: Cerțești, Frumușița, Foltești, Gohor, Grivița, Măstăcani, Schela, Smulți, Șendreni. Prin Ordin al Prefectului Județul Galați, au fost constituite trei comisii de evaluare a pagubelor înregistrate la infrastructura rutieră, locuințe și terenuri agricole. În urma evaluărilor realizate pe teren a fost întocmit și înaintat către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Adminsitrației, proiectul de Hotătâre de Guvern, însoțit de documentația prevăzută de legislația în vigoare, pentru refacerea infrastructurii afectate (18.825 km de drumuri comunale și străzi, o construcție hidrotehnică și refacere ravenă). Suma solicitată pentru realizarea acestor lucrări, care va fi alocată din fondul de intervenție, la dispoziția Guvernului, este de 1.272 mii lei”, se arată în informarea transmisă presei de Instituția Prefectului județului Galați, dar și într-o postare pe pagina de facebook a instituției.

Lăsând la o parte bunele intenții, de altfel lăudabile, materializate prin proiectul de Hotărâre de Guvern amintit mai sus, sumele și numărul de kilometri sfidează orice logică și calcul simplu. În primul rând este vorba despre numărul de kilometri de drumuri comunale afectate. Să existe în 9 comune din județul Galați atâtea drumuri comunale care însumate fac aproape cât distanța, pe cale aeriană, între România și Noua Zeelandă? În județul Galați, drumurile județene însumează aproximativ 790 km, iar comuna cu cele mai multe drumuri comunale este Berești Meria ale cărei drumuri însumate ajung la aproximativ 100 km. Cum au ajuns cele trei comisii la concluzia că sunt 18.825 de kilometri de drumuri afectate, e greu de înțeles. Măcar dacă ar fi cerut de la Guvern bani suficienți pentru reparația acestui număr de kilometri, căci s-ar fi asfaltat și drumeagul care duce de la coteț la haznaua din fundul tuturor curților de pe raza întregului județ, însă dacă se împart cei 1,272 milioane lei la 18.825 km, rezultă un preț de 67,57 lei/km. Cu banii aștia nu se poate asigura nici apa plată pentru muncitorii care ar repara drumurile în vreme de caniculă, cu atât mai puțin materialele și manopera.

Sâmbătă, 23 Mai 2020 13:06

Monitorul de Galaţi - 22 ani de pasiune

Au trecut repede 22 ani de frumoşi din 23 mai 1998 când cotidianul Monitorul de Galaţi a fost citit, pentru prima dată, de gălăţeni. Dar anul acesta este special. Pentru că toţi cei care au pus condeiul la treabă astfel încât ziarul să iasă zilnic pe piaţă, se pot reuni să sărbătorească doar cu sufletul şi gândul. Dar anul de graţie al pandemiei de coronavirus ne uneşte mai mult ca niciodată. Suntem alături, suntem pe baricade, dar mai ales avem srijinul si speranţa că totul va fi bine insuflate de toţi cei care au făcut arte, la un moment dat, din colectivul ”Monitorul de Galaţi”. Ce este extraordinar cu aceşti colegi minunaţi este că, indiferent unde i-a purtat viaţa, îşi amintesc cu drag de întâmplări frumoase, de zile muncite până la epuizare dar cu satisfacţia de a aduce cititorilor ştiri documentate şi verificate, evenimente relatate cu implicare şi întotdeauna asumate. Chiar dacă traversăm cea mai bulversantă perioadă din punct de vedere al ştirilor, chiar dacă fake news-ul este cel mai mare duşman al nostru, dar mai ales al cititorilor, chiar dacă nu şocăm cu titluri mincinoase şi care atrag doar click-uri, vă promitem că vom rezista, iar informaţia de calitate va triumfa! Vă promitem că în continuare nu ne vom permite niciodată să nu verificăm şi să nu ne documentăm ştirile înainte de a le publica!
Suntem, de asemenea, în an electoral, muşchii se încordează pe poltiticieni, dar mai ales pe armatele de postăcei şi comentatori care acuză că presă e aservită, că ziariştii sunt cumpăraţi (întodeauna de contracandidaţii celor care acuză), ignorând că şi ei la rândul lor fac la fel! Dar ce bună e presa când le ridică mingea la fileu! Nu-i aşa?
Vom trece şi peste pandemie de coronavirus, dar şi de pandemia de fake news cu convingerea că cititorii noştri ne vor fi alături şi în continuare, aşa cum o fac de 22 de ani. Şi nu e puţin deloc! Fără oamenii care au scris în toţi aceşti 22 de ani şi fără cei care au continuat să cumpere ziarul, să ne citească, nu am fi existat!
Vă respectăm şi vă mulţumim!

Pe perioada stării de urgenţă ca urmare a pandemiei de coronavirus, medicii de familie pot acorda consultaţii la distanţă prin mijloace electronice. Deşi pare o opţiune comodă şi rapidă de acces la serviciile medicale, în contextul în care deplasările şi interacţiunile umane trebuie evitate cât mai mult pentru limitarea răspândirii infecţiei cu coronavirus, practica medicală contrazice această variantă.

La nivelul municipiului Galaţi, se constată că, în prezent, numărul de internări la nivelul secţiei de cardiologie de la Spitalul Judeţean este foarte mic, secţia fiind ocupată în proporţie de jumătate sau chiar mai puţin, însă cei care sunt internaţi sunt cazuri foarte grave.

 

Un pacient care spune că tuşeşte şi îl doare în piept poate avea o formă gravă de infarct

Despre motivul pentru care oamenii, în această perioadă, nu mai vin la medicul specialist decât atunci când este prea târziu, cardiologul gălăţean Mihai Bucatanschi a afirmat: ”Pe lângă faptul că aceşti pacienţi nu ajung din timp la medicul specialist de frica infectării cu COVID-19, se suprapune şi un alt lucru foarte grav şi anume aşa-zisa telemedicină. Sunt total împotriva acesteia şi doresc să trag un semnal de alarmă: odată cu încetarea stării de urgenţă să înceteze această telemedicină pentru că telemedicina nu poate înlocui examenul clinic. Medicina la distanţă, adică telemedicina, se face doar pentru investigaţii paraclinice (electrocardiogamă, computer tomograf, examen RMN, etc). Adevărata telemedicină vine să suplinească lipsa unor specialişti în interpretarea acestor investigaţii şi atunci se poate transmite prin metode electronice la distanţă către un specialist de la care se primeşte ulterior un rezultat tot pe cale electronică. Examinarea clinică a pacientului nu se poate face la distanţă, ci trebuie consultat ca atare. Vă prezint un exemplu concret: un bolnav care dă telefon la medicul de familie şi spune că are dureri în piept şi tuşeşte. La ce se poate gândi medicul de familie? Că pacientul ar putea să fie infectat cu coronavirus. Şi atunci medicul îl întreabă, dar temperatură ai? Pacientul răspunde: nu! Medicul îi va spune: nu e nicio problemă, stai acasă şi ia un paracetamol şi mai vedem. Dar cu astfel de simptome poate fi vorba despre un infarct de miocard cu iminenţă de edem pulmonar acut, trombembolism pulmonar sau pericardită. Varianta de infarct complicat cu edem pulmonar este o boală foarte gravă cu pericol major şi imediat de deces, în câteva ore sau câteva zile. Neglijarea unui astfel de pacient şi temporizarea intervenţiei medicale atrage după sine prezentarea tardivă a bolnavului la un centru medical de specialitate, situaţie în care nu se mai poate face aproape nimic. Procedeele moderne de tromboliză sau revascularizare în centre de specialitate de la Bucuresti sau Iaşi nu mai pot fi aplicate din cauza pierderii momentului optim. De aceea consider că această lipsa examenului clinic este bezna minţii, nu există medicină fără să consulţi pacientul”.

 

Medicii de familie să nu mai stea acasă şi să răspundă la telefon, ci să fie prezenţi în cabinet.şi să-şi facă datoria de medic

 

După cum explică dr. Mihai Bucatanschi, încă de pe băncile facultăţii toţi studenţii la medicină sunt învăţaţi de profesori în mod inisistent să consulte fizic şi să examineze bolnavul, deoarece acest lucru este esenţial în descoperirea tuturor semnelor care indică o boală.

”Dacă acest caz despre care am vorbit mai sus, ar fi ajuns să fie consultat fizic, medicul şi-ar fi dat seama că e ceva grav pentru că ar fi auzit la inimă nişte sufluri, nişte raluri pulmonare şi chiar dacă medicul de familie nu putea să pună diagnosticul corect, putea să vadă că ceva nu e în regulă şi l-ar fi trimis mai departe la un specialist sau putea chema salvarea sau îi spunea să se ducă să facă o electrocardiogramă. Aşa, pacientul a fost tratat simptomatic, poate cu un paracetamol, în condiţiile în care de fapt medicul se putea afla în faţa unei boli foarte grave. De aceea, fac un apel insistent la cei care iau decizii cu privire la activitatea medicilor să numai permită să se facă medicină la telefon. Aceasta nu este nici telemedicină, nici medicină. Medicul trebuie să fie prezent în cabinet.şi să consulte bolnavii. Din cauza modului de finanţare al activităţii medicilor de familie care sunt plătiţi pe număr de pacienţi înscrişi pe listă, acestora le convine să consulte la telefon, Ori consultă pacientul fizic, ori îl consultă la telefon, medicul de familie este remunerat la fel. Dacă aceştia ar reveni în cabinete, multe boli nu s-ar agrava în această perioadă, oamenii ar fi mai bine diagnosticaţi ţi ar fi feriţi de complicaţii ale bolilor sau de boli grave. Pentru eventuala aglomeraţie care s-ar putea forma în sălile de aşteptare se pot găsi soluţii”, a mai spus dr. Mihai Bucatanschi. Acesta a mai dezvăluit şi faptul că, în ultima perioadă au apărut oferte, de la o serie de reprezentanţi ale unor firme, pentru a practica aşa-zisa telemedicină şi la nivelul medicilor de specialitate. ”Generalizarea unei astfel de atitudini ar întoarce medicina cu cel puţin 30-40 de ani în urmă”, este de părere dr. Mihai Bucatanschi.
Bordea- Ştefan Sergiu-Marian a fost numit, începând cu data de 01 aprilie 2020, în funcţia de Şef administraţie la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi. Noul şef al Finanţelor gălăţene vine de la Vrancea unde a deţinut funcţia de inspector vamal, în cadrul Direcţiei Regionale Vamale Vrancea.  Presa centrală a dezvăluit deja faptul că Bordea- Ştefan Sergiu-Marian este rudă prin alianţă a ministrului Dezvoltării, Ion Ştefan, noul şef al AJFP Galaţi fiind soţul nepoatei ministrului Ion Ştefan, cunoscut ca „ministrul grindă”.

Măştile de protecţie au ajuns să fie marfa de contrabandă cea mai căutată în contextul crizei provocate de pandemia de coronavirus, context care induce deja şi o criză economică de amploare. La Iaşi, la Brăila, dar şi în alte oraşe din ţară, autorităţile caută soluţii locale pentru a acoperi lipsa din piaţa de profil a măştilor de protecţie sau echipamentului de protecţie. La Brăila, fabrica ”Braiconf” lucrează la foc continuu măşti din bumbac cu trei pliuri şi, pentru a evita eventuale probleme, le-au denumit ”submăşti”, asta după ce Gigi Becali le-a dat comenzi de zeci de mii de euro. La Focşani, la fel. La Iaşi, primăria a dat de lucru unui colegiu tehnic de confecţii textile, unde se produc mii de măşti. În Cehia, Bulgaria şi Italia toate atelierele şi fabricile de confecţii locale fac măşti. În localităţile unde nu erau astfel de ateliere, au fost înfiinţate de urgenţă. Iar la Galaţi, fabricile de confecţii stau deja cu securea falimentului deasupra capului, în timp ce populaţia şi autorităţile se plâng că în magazine nu mai există măşti sau le compără de pe internet la preţuri astronomice.

Reprezentantul unei fabrici de confecţii din municipiul Galaţi ne-a răspuns la întrebarea dacă fabrica lui poate produce măşti de protecţie, cât de multe şi la ce preţ. ”Da. Am putea produce circa 10.000 de măşti într-o singură zi. Problema este alta. Nu avem autorizaţiile necesare să facem măşti chirurgicale, iar aceste avize se obţin foarte greu. Însă putem face măşti din bumbac, tifon sau alte materiale, măşti de protecţie. Cu toate că materialele din care am face măştile se sterilizează pentru că se spală şi se usucă la temperaturi foarte mari, acestea nu pot fi considerate ca măşti sterile. Acum nu producem măşti, însă dacă autorităţile ne-ar cere asta, nu am sta pe gănduri. În privința prețului, noi suntem dispuşi să nu facem nici un profit din asta. Dorim să ne aducem şi noi aportul în aceste vremuri deosebit de grele şi să sprijinim populaţia cu ce putem”, ne-a declarat Vasile Cobzaru, director al River Eye Fashion SRL Galaţi.

Reporterii noştri l-au întrebat pe preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, după o conferinţă de presă în care acesta a afirmat că va face tot ce poate pentru a ajuta economia judeţului, ce părere are de un parteneriat sau o altă formă de colaborare cu fabricile de confecţii din Galaţi, aşa cum s-a întâmplat la Brăila, Iaşi sau Focşani. ”Este o idee ce merită analizată, de aceea vom căuta să vedem cum putem face să o punem în practică din punct de vedere legislativ. Ar fi nemaipomenit să putem face aşa ceva. În acest moment, Consiliul Judeţean Galaţi nu are nicio problemă din punct de vedere al banilor, însă cea mai mare problemă pentru noi este faptul că nu găsim să achiziţionăm măşti, iar o astfel de oportunitate, dacă am putea să o punem în practică, ne-ar fi de foarte mare folos”, a declarat pentru Monitorul de Galaţi, Costel Fotea.

Rămâne de văzut dacă, măcar în situaţie de criză, vom şti să avem grijă unii de alţii, iar autorităţile vor da dovadă că întradevăr le pasă de economia locală şi de gălăţeni.

Pagina 2 din 13