Nicoleta Rogojină

Nicoleta Rogojină

Joi, în jurul orei 12.30, circa 25 - 30 de persoane aşteptau bătând nervoşi din picior şi scrâşnind din dinţi să le vină rândul la singurul ghişeu deschis la acea oră, la sediul Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale Galaţi de la Romarta Veche. După vreo 30 de minute de aşteptare, s-a mai deschis încă un ghişeu şi după încă vreo jumătate de oră, încă unul, între timp închizându-se altul. Nervii celor care aşteaptau, întinşi la maxim după zeci de minute de aşteptare, au determinat cetăţenii să-i întrebe pe cei de la firma de pază de ce nu sunt deschise mai multe ghişee. ”Unele sunt în concediu, altele fac pauză de masă, că e şi ele oameni...”, a încercat paznicul să explice, împăciuitor. Unul dintre gălăţenii care aşteptau spunea nervos: ”Dacă nu ajung la ghişeu în 3 minute, îmi expiră timpul de parcare plătit şi trebuie să ies să mai plătesc încă o oră de parcare”.
Dar ce pune capac şi ne demonstrează nouă, contribuabililor, că Primăria (Direcţia de Impozite şi Taxe Locale Galaţi este subordonată Primăriei municipiului Galaţi), nu dă doi bani pe cetăţeni, este faptul că în plină zi, peste capetele celor care stăteau să plătească, o femeie ştergea praful căţărată pe ghişeu, în picioarele goale, scuturându-şi cârpele de praf şi mătura pe deasupra capetelor plătitorilor. Adică, după ce stă omul aproximativ o oră oră să-i vină rândul la unul sau două ghişee (din 11) şi atunci se împiedică de papucii, scaunul, găleata şi cârpele femeii. Nu învinovăţim cu nimic doamna responsabilă cu desprăfuirea finanţelor locale. Probabil făcea ce i s-a spus să facă, atunci când i s-a spus să facă. Dar oare în anul de graţie 2016 nu mai există pic de respect pentru cei care susţin prin taxele pe care le plătesc aceşti bugetari şi scaunele lor? Chiar nu se poate face curăţenie în afara orelor de program cu publicul, iar dacă toate doamnele de la ghişeu doresc să mănânce la ora prânzului, nu e mai respectuos faţă de contribuabil să închizi uşile şi să afişez un program în care e prevăzută pauza de masă? Macar prostul de gălăţean va şti că între orele 12.00 şi 13.00, să zicem, nu stă să-i scuture cineva praful şi păianjenii în cap.

După o lungă perioadă în care gălăţenii nu au avut acces la una dintre puţinele baze de agrement din împrejurimile Galaţiului, Balta Zătun îşi deschide porţile pentru toată lumea. Pescarii amatori, dar şi cei care doresc să se relaxeze la un grătar sau chiar să-şi petreacă noaptea la căsuţe sau la cort sunt aşteptaţi începând de sâmbătă, 23 iulie 2016, să se bucure de natură, dar şi de facilităţile oferite de baza de agrement. 

Balta a fost populată cu 12 tone de peşte, taxa de pescuit este de 60 de lei/persoană, se poate prinde peşte între orele 6.00 - 20.00 şi pot fi reţinute 4 kg de peşte. Pentru cei care doresc să vină aici doar pentru picnic, taxa de agrement va fi de 10 lei, tot 10 lei - şezlongul, 70 de lei - cazarea la căsuţe în regim hotelier, iar în zona de camping pot fi instalate corturi care pot fi închiriate cu 15 lei pentru un cort de 2 persoane şi 30 de lei cel de 4 persoane. Parcarea va fi taxată cu 5 lei pentru 12 ore şi este iluminată pe timp de noapte.

"Aşteptăm toţi gălăţenii atât vineri, ora 11.00, la deschiderea oficială a bazei de agrement, dar mai ales începând de sâmbătă, să se relaxeze şi să se bucure de natură. Avem locuri speciale de picnic pentru cei care doresc să facă un grătar, loc de campare, de cazare, pontoane pentru pescari. Căsuţele sunt mobilate în stil tradiţional, au câte două paturi şi au obţinut o clasificare de 2 margarete de la Ministerul Turismului. Aceasta a fost şi cauza pentru care s-a întârziat deshiderea bazei. Obţinerea tuturor avizelor a durat ceva timp. Am pregătit două locuri de joacă pentru copii, şezlonguri cu măsuţe şi umbreluţe, avem două grupuri sanitare ccu duşuri interioare, dar şi exterioare. Sunt amplasate pontoane pentru pescari pe o lungime de 1,4 km. Mă gândesc ca, pe viitor, să facem un loc special pentru rulote pentru că sunt mulţi gălăţeni care deţin aşa ceva şi noi avem apă curentă, curent electric şi vom încerca să facem un loc special şi pentru ei", ne-a declarat directorul Serviciului Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi (SPJADPP), Vali Viorel Sandu. 

Acesta ne-a mai spus că baza de agrement este liuminată pe timp de noapte (deşi după ora 20.00 pescuitul nu este permis), există sistem de supraveghere video, iar muzica va fi asigurată de sistemul de sonorizare al bazei de agrement astfel încât să nu existe o mulţime de genuri muzicale sau volum prea mare al muzicii care, cu siguranţă, ar deranja pescarii, mai ales că baza de agrement, deşi oferă facilităţi pentru petrecerea timpului liber în natură, rămâne totuşi un amplasament cu specific pescăresc. Sâmbătă, balta va fi gazda unui concurs de pescuit pentru navalişti organizat de către Sindicatul Damen şi se dorește ca, încet-încet, cu populări de peşte profesioniste, Balta Zătun să fie integrată în circuitele naţionale şi internaţionale ale competiţiilor de pescuit profesionist. Până atunci, toate asociaţiile de pescari sportivi din Galați sunt aşteptate să organizeze competiţii aici, Vali Viorel Sandu invitând reprezentanţii acestor asociaţii să participe  vineri la deschiderea oficială. 

Ministerul Educaţiei a publicat, recent lista cu liceele eligibile în cadrul schemei de granturi din cadrul proiectului privind învăţământul secundar ROSE. În judeţul Galaţi, 27 de unităţi şcolare sunt eligibile, dintre care 11 sunt din mediul rural.
ROSE este un proiect care îşi propune să contribuie la reducerea abandonului în învăţământul secundar şi terţiar şi la  creşterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat şi este finanţat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Perioada de implementare este de 7 ani, între 2015 şi 2022. Proiectul este structurat în trei componente.

Componenta 1 - Intervenţii la nivelul liceelor şi intervenţii sistemice

Subcomponenta 1.1 are în vedere intervenţii la nivelul şcolilor, prin acordarea de granturi liceelor mai  puţin performante din sistemul public de învăţământ, în valoare totală de 127,3 milioane de Euro. Perioada de derulare a granturilor acordate liceelor este de maximum 4 ani, iar mărimea acestora este, în medie, de 100.000 Euro. Obiectivele granturilor sunt reducerea ratei de abandon şcolar în licee, creşterea ratei de absolvire şi îmbunătăţirea performanţei la examenul de bacalaureat. Liceele vor propune activităţi menite să conducă la realizarea obiectivelor menţionate, care vor include, printre altele: activităţi remediale, de consiliere, îndrumare şi orientare vocaţională, de mediere în comunităţile rome, şi activităţi de dezvoltare personală (cel puţin 50% din costurile directe); activităţi extracurriculare şi de informare, cum ar fi vizite/excursii de documentare, stagii de pregătire, participări la competiţii şi formarea de reţele interşcolare (până la 30% din costurile directe); lucrări civile minore de renovare, amenajare a interioarelor clădirilor şcolare (de exemplu: laboratoare), fără impact negativ asupra mediului, şi achiziţii de bunuri (până la 20% din costurile directe). Proiectul îşi propune să sprijine aproximativ 1.160 de licee de stat cu performanţe scăzute (reprezentând circa 80% din totalul liceelor de stat). Schema de grant va debuta în 2016 (prima etapă va include aproximativ 25% din liceele eligibile) şi va fi continuată în 2017 cu restul liceelor eligibile.
Subcomponenta 1.2, în valoare totală de 17,2 milioane de Euro, îşi propune să contribuie la sprijinirea şcolilor pentru asigurarea îmbunătăţirii ratei de tranziţie în învăţământul superior, prin activităţi cum ar fi: revizuirea curriculumului din învăţământul secundar superior; formarea profesorilor şi a directorilor pentru implementarea noului curriculum şi pentru a asigura centrarea pe elev; creşterea calităţii activităţilor de formare de la nivelul Caselor Corpului Didactic; revizuirea băncii de itemi de evaluare, formarea profesorilor în domeniul evaluării şi îmbunătăţirea platformei on-line pentru evaluări şi examene naţionale; dezvoltarea de materiale digitale pentru ameliorarea procesului de predare – învăţare – evaluare.

Componenta 2 - Intervenţii la nivelul universităţilor din sistemul public de învăţământ

Pentru această componentă beneficiază de o sumă de 49,1 milioane de Euro pentru a sprijini studenţii în situaţie de risc, prin acordare de granturi. Se vor finanţa două scheme de granturi, una necompetitivă, alta competitivă. Schema de granturi necompetitive pentru universităţi va acorda prioritate domeniilor de creştere economică în România, precum agricultura, ingineria, ştiinţele exacte şi medicina. În cadrul acestei scheme se vor finanţa activităţi eligibile, cum ar fi: programe remediale, tutoriat, servicii de sprijin, consiliere şi orientare, coaching, promovarea târgurilor de locuri de muncă, ateliere de lucru în domenii specifice, precum şi campanii de creştere a conştientizării.
Proiectul îşi propune să sprijine aproximativ 60.000 de studenţi aflaţi în situaţie de risc din circa 300 de facultăţi (aproximativ 85% din facultăţile din universităţile de stat). Perioada de derulare a granturilor acordate universităţilor este de maximum 3 ani, iar mărimea acestora este, în medie, de  100.000 Euro. Schema de granturi necompetitive va debuta în 2017 (prima etapă va include aproximativ 25% din facultăţile eligibile) şi va fi continuată în a doua etapă, în 2018, cu restul de facultăţi eligibile. În cadrul unei alte scheme de granturi competitive se vor finanţa următoarele:
a) programe de tip ”punte”/ „summer bridge” în campus ce pot include activităţi precum:
- cursuri de vară de nivel universitar pentru elevii de liceu, pentru a le oferi elevilor o experienţă universitară timpurie;
- parteneriate licee-universităţi-piaţa muncii, pentru a promova beneficiile învăţământului terţiar şi ale inserţiei profesionale;
- dezvoltarea de programe de tutoriat în campus, gestionate şi coordonate de universităţi, pentru elevii de liceu, tutoriatul fiind asigurat de către personalul academic şi/ sau studenţi în ani terminali.
b) crearea, dezvoltarea şi asigurarea funcţionării iniţiale a unor centre de învăţare/ laboratoare în universităţi, cu scopul de a creşte gradul de menţinere în universitate a studenţilor aflaţi în situaţie de risc, prin dezvoltarea de competenţe specifice, şi asigurarea unor servicii de sprijin academic, aliniate nevoilor studenţilor.
Vor fi oferite în jur de 160 de programe de tip punte, iar la cursurile de vară vor participa aproximativ 8.000 de elevi de liceu. Facultăţile pot concura pentru obţinerea mai multor granturi. Granturile prin care se finanţează programele de tip ”punte” vor fi acordate în două etape, în 2017 – circa 50 granturi, în 2018: în jur de 110 granturi.
Al doilea tip de intervenţie care va fi finanţat prin granturi competitive este înfiinţarea de centre de învăţare în 24 de universităţi publice din România, cu scopul de a îmbunătăţi mecanismele de suport social şi academic pentru studenţii în situaţie de risc. Aceste centre vor fi dezvoltate ţinând cont de factorii principali care contribuie la obţinerea de rezultate academice slabe şi la creşterea abandonului: abilităţi de învăţare limitate, expunere scăzută la subiecte academice noi, familiarizare redusă cu exigenţele şi cerinţele activităţilor universitare. O universitate eligibilă poate aplica pentru un singur grant, în valoare de maximum 200.000 EURO. Granturile vor fi acordate într-o singură etapă, în anul 2017.

Componenta 3 - Management de proiect, monitorizare şi evaluare, în valoare estimată de 6,4 milioane de euro.

Componenta va asigura managementul general de proiect, va monitoriza şi evalua impactul celorlalte două componente asupra învăţământului secundar superior şi terţiar. În acelaşi timp, va include şi dezvoltarea de studii privind eficienţa diferitelor programe finanţate din diverse surse pentru susţinerea participării şcolare a elevilor din învăţământul secundar superior, cum ar fi: bani de liceu, decontarea navetei, programe care presupun acordarea unor subvenţii, diverse scheme de ajutor social care sunt condiţionate de frecventarea şcolii, revizuirea schemei de împrumut pentru studenţi la nivelul învăţământului terţiar etc.

Consiliul local Galaţi s-a reunit, marţi, în şedinţă extraordinară, pentru a rezolva în regim de urgenţă problema apei calde, a Transurb-ului, dar şi pentru a organiza comisiile de specialitate ale Consiliului. Aleşii locali, după câteva contre şi promisiunea fermă a consilierilor liberali că e pentru prima şi ultima oară când votează pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciilor publice de distribuţie şi furnizare a apei calde pentru populaţie în sistem centralizat (acum, pentru perioada aprilie - mai 2016), s-a trecut la vot şi s-a aprobat alocarea sumei de 3,7 milioane lei.
A fost aprobat şi proiectul de hotărâre privind aprobarea compensaţiei rezultată din diferenţa de tarif pentru contractul privind delegarea gestiunii serviciului de transport public local prin concesiune pentru perioada mai - decembrie 2015 (suma de 4.051.859 lei) şi pentru lunile ianuarie - mai 2016 (suma de 2.352.340,33 lei). Aceşti bani erau necesari ca aerul pentru Transurb, deoarece societatea a rămas fără bani în conturi după ce un executor judecătoresc a blocat conturile societăţii pentru o datorie către proprietarul unui teren pe care se află unele construcţii aparţinând Transurb.
Cotidianul nostru a relatat pe larg despre acest caz aici: http://www.monitoruldegalati.ro/stirea-zilei/transurb,-obligata-de-justitie-sa-plateasca-25-000-de-lei-pe-luna-unei-familii.html
Tot în această şedinţă, consilierii au aflat că, în cursul zilei de marţi, Aurel Vlaicu şi-a dat demisia din funcţia de administrator public, astfel că, odată cu vacantarea postului, este necesară aprobarea unei hotărâri privind aprobarea criteriilor, procedurilor, atribuţiilor specifice, modelului cadru al contractului de management, pentru scoaterea la concurs a postului de administrator public al municipiului Galaţi.
Pe final de şedinţă s-a trecut la organizarea şi votarea componenţei comisiilor de specialitate ale Consiliului Local Galaţi.

Miercuri, 06 Iulie 2016 00:00

Cine vrea să o mazilească pe Totolici?

În ultima vreme, gălăţenii şi-au dat seama că în mijloacele de transport în comun e căldură mare şi nici aer condiţionat nu e. Nu că n-ar trebui, dar la fel a fost în fiecare vară. La fel era şi în caşcarabete, că maxi-taxi în adevăratul sens al cuvântului erau prea puţine pe străzile urbei noastre. Tot cu geamurile mai mult închise şi fără aer condiţionat se mergea. Căci acesta ar fi unul dintre principalele motive care a generat valul de atacuri şi petiţii online pentru demiterea Genicăi Totolici, directorul Transurb de mai bine de un deceniu. În toată această presiune publică iscată pe facebook (cine ce ar face şi cum ne-am mai da noi cu părerea, dacă n-ar exista fb?!) întrebările stringente care apar sunt: cine are interes să o mazilească pe Genica şi de ce acum şi nu până acum? Au fost destui ani şi destule motive grele! Fireşte că nu s-a trezit brusc în nimeni spiritul civic şi mila de călătorul gălăţean, ci sunt interese politice bine mascate în spatele acestui val de antipatie. Nu fiţi naivi! Cei care trag sforile şi aşează oameni pe scaunele directoriale nu circulă cu autobuzul şi nu circula nici cu caşcarabetele! Aşadar, cui i-ar sta în gât doamna de la Transurb? Şi ţineţi cont că acest demers numit "Demite directorul Transurb" este doar la început. În curând, va fi dat publicităţii ultimul audit de la Transurb, apoi toate greşelile manageriale din ultimii 20 de ani vor fi disecate public şi va fi vânat şi promovat orice călător nemulţumit. Nu spun că doamna director merită sau nu să rămână pe funcţie. Dar să stăm strâmb pe scara troleului şi să gândim drept. Cine are interes să o schimbe din funcţie? Trebuie avut în vedere că Durbacă este cel care a pus-o acolo. Tot el a susţinut-o în toţi aceşti ani, dar vorbeşte lumea pe la colţuri că înainte de alegeri, cu câteva luni bune, câţiva tineri conservatori s-au săturat să stea chirciţi la umbra nucului secular şi au încercat să-l sape la rădăcină pe motiv că-i bătrân şi scorburos. Durbacă a aflat, căci e clar că el este nucul, şi le-a demonstrat în această campanie electorală că tot el e tătucul. Totolici şi-a dat toată silinţa în campanie, dar Durbacă nu uită şi nu iartă. Să fi venit vremea plăţii, căci se găseşte iute un înlocuitor mai ascultător decât nerecunoscătoarea Genica? Aceasta ar fi o variantă, dar la fel de bine pot fi cei care poartă sâmbetele lui Durbacă, cei pe care i-a trădat în această campanie şi nu numai. Şi nu-s puţini! Ultimul, dar nu cel din urmă scenariu, ar putea fi animat de actorii politici din opoziţie, în speţă PNL-ul, care nu s-a ales cu mai nimic de pe urma alegerilor. Se pricep la manipulare şi coagularea maselor pe reţelele de socializare. Aşa că dau şi ei cu barda subminării în principalele obiective strategice ale puterii locale. A mai rămas pesedeul cu interesele sale, dar cum ar putea face aşa ceva principalului aliat? (A nu se scăpa din vedere ironia). Iar Totolici e doar începutul unor schimbări interesante şi oarecum ilogice. Oricare dintre aceştia ar fi cel care a început jihadul, ori dacă se va reuşi schimbarea doamnei sau nu, de un singur lucru ar trebui ţinut cont. Dacă schimbarea directorului Transurb va avea loc, în niciun caz şi nicio secundă nu va avea la bază bunăstarea şi confortul gălăţeanului, ci doar interesele meschine ale politicii gălăţene acum, când Transurb începe să devină o societate profitabilă după ce Galaţiul a rămas fără maxi-taxi.

Ne-am dus şi-am votat din nou ca proştii! Cum s-au văzut cu voturile în urnă, din acel moment şi până în prezent, câştigătorii şi perdanţii deopotrivă nu au mai ştiut de nimic şi nimeni decât de negocieri la sânge pentru fiecare oscior din fiecare instituţie de stat. De la marile directorate ale societăţilor cu cifre de afaceri uriaşe, până la ultimul director de şcoală primară, nimic nu a fost uitat. Să nu credeţi că în tot acest timp s-a gândit cineva la prostimea care a votat. Neee! Puteţi să faceţi voi mii de petiţii că leşinaţi de căldură prin autobuze, aşa cum puteţi să vă rupeţi pingelele la pantofi şi cauciucurile la maşini prin gropi sau să vă spălaţi cu apă de ploaie, că o să treceţi şi peste asta. Importante sunt scaunele calde de directori bugetari care vor fi ocupate de cine vrea muşchiul şefului suprem de partid. Au fost huliţi dinozaurii din politică, dar tot ei au fost votaţi. E drept, cu alt chip, cu altă pălărie. Aşa că, în şedinţele de constituire ale consiliilor judeţean şi local, Nicazaurus, Durbacăraptor şi Chebacopteris n-au făcut decât să fugărească găinile spre coteţe ca acestea să se pună pe ouat. Nici n-au fost puse bine pe cuibar, că a şi început cotcodăceala de afirmare. A lipsit Dobrezaurus Rex. Că doar nu era să stea în colţul opoziţiei ca un vegetarian pervertit. Dar asta nu înseamnă că nu mână şi el câteva gâşte să prindă şi ele măcar nişte firimituri cu care să se afirme din opoziţie. Marea haleală ţine 4 ani, timp suficient ca puii scoşi la înaintare să dovedească faptul că, ce naşte din dinozauri, bugetari se cheamă şi banii noştri mănâncă. Dar dacă asta a fost vrerea poporului votant, nu putem decât să ne acceptăm soarta şi să ne ducem mai departe viaţa de cetăţeni aducători de jertfe marilor răpitori prin votul nostru.
Primele şedinţele de consiliu local şi judeţean din acest mandat au fost un spectacol la scena deschisă în care s-a manifestat clasa politică aşa cum ştie ea mai bine. S-au muşcat unii pe alţii, s-au gudurat, s-au umflat în pene pentru ca apoi să se ia reciproc la flocăit şi totul s-a terminat cu o împăunare ostentativă a celor care deţin supremaţia. Uriaşii dinozauri de care vă spuneam mai sus se vor retrage după ce îşi vor fi aşezat pe poziţii armata de dinouzăurei şi vor reveni peste numai o lună de zile, maxim două, pentru a momi prada cu alte promisiuni electorale, căci să nu uităm că în toamnă avem alegeri parlamentare, iar fotoliile calde de senatori şi deputaţi se cuvin doar celor mai rapace prădători.
Şi luaţi aminte la ce spune Wikipedia: ”Au fost identificate deja peste 600 de specii de dinozauri, de la animale gigantice până la reptile de dimensiuni foarte modeste, asemănătoare cu şopârlele de astăzi”. Aşa că, în toamnă, nu uitaţi să votaţi ”Şopârla de Galaţi”, ar fi păcat să se piardă aşa fiinţă uimitoare.

Macii, flori de o frumuseţe deosebită, inundă, în fiecare an, în luna mai, câmpurile şi lanurile de grâu.
Denumirea genului este Papaver şi are origine romană. În celtă, ''papa'' înseamnă ''terci'', obţinut prin fierbere, în acest caz din seminţe de mac, folosite atunci pentru a adormi copiii, notează prof. dr. Elena Şelaru, în volumul ''Cultura florilor de grădină''. De altfel, de-a lungul timpului, macii au simbolizat somnul, pentru că opiul extras din maci este un sedativ, au simbolizat pacea, dar şi moartea, prin culoarea de roşu aprins a florilor de mac, potrivit site-ului greatnews.ro.
Macii apar în miturile grecilor şi ale romanilor. Astfel, potrivit unei legende romane, macul ar fi fost creat de Somnus, zeul somnului, care încerca să o ajute pe Ceres, zeiţa recoltelor, ce nu mai putea să dea rod lanurilor de grâu pentru că era epuizată după ce-şi căutase fiica rătăcită. Macii au ajutat-o să doarmă şi, după ce zeiţa s-a refăcut, grâul a început din nou să crească. Prezenţa macilor a rămas, de atunci, în credinţa populară, esenţială pentru recoltă. Totodată, atât romanii cât şi grecii considerau macii şi un simbol al dragostei. Romanii îi considerau drept vindecători ai rănilor din dragoste, iar grecii îi vedeau ca pe un semn al fertilităţii, dătători de sănătate şi de putere.
Potrivit legendelor creştine, însă, macul ar fi apărut din sângele vărsat de sfinţii martiri. Totodată, se spune că, în Sâmbăta Mare, toate florile au rămas să privegheze, doar macul a adormit. Auzindu-şi, însă, semenele strigând "Hristos a înviat!", s-a trezit şi s-a ruşinat atât de tare încât şi-a schimbat culoarea din alb, cum era până atunci, în roşu aprins.
Având semnificaţii dintre cele mai variate, macul simbolizează frumuseţea şi gingăşia persoanei căreia îi este oferit, este floarea dragostei pasionale, dar este şi simbol al odihnei sufletelor celor adormiţi întru Domnul. Se spune că, în timpul războaielor napoleoniene, au înflorit maci roşii ca sângele lângă mormintele eroilor, de unde şi credinţa că aceştia s-au născut din sângele vărsat de eroi în războaie. Şi în zilele noastre, la mormintele eroilor necunoscuţi, se aduc flori de mac. În fiecare an, la 11 noiembrie, de "Ziua Armistiţiului", au loc manifestări de cinstire a victimelor Primului Război Mondial în mai multe ţări ale lumi. În Canada, Marea Britanie, Australia, Africa de Sud şi Noua Zeelandă, oamenii poartă maci artificiali, din plastic sau din hârtie, pentru a-i comemora pe cei care au murit în timpul luptelor.
Genul Papaver este originar din Europa, Asia, Africa de Sud şi Australia, deţinând peste 100 de specii anuale şi perene. Dintre speciile perene, mai frecvent cultivate sunt Papaver orientale L. şi Papaver bracteatum Lindl.
Dintre speciile anuale, amintim Papaver somniferum L., plantă cu tulpina dreaptă, puţin ramificată la vârf şi înaltă de aproape 100 cm. Butonii florali atârnă înainte de deschidere. Corola este formată din 4-6 petale rotunjite, de culoare alb, roz sau violet, cu pete bazale închise. Înfloreşte la începutul verii. Această specie produce seminţe comestibile, din care se produce opiul. Specia a fost utilizată încă din antichitate ca analgezic, iar în prezent creşte îndeosebi în estul şi în sudul Asiei şi în Europa de sud-est.
În ceea ce priveşte specia perenă Papaver orientale, planta formează la bază o tufă de frunze mari, din care pornesc mai multe tulpini florale neramificate, având înălţimea de până la 1 m. Tulpinile sunt garnisite cu frunze mai mici decât cele bazale, ambele prezentând peri aspri, şi au în vârf câte o floare foarte mare, cu diametrul de circa 12-16 cm. Petalele sunt roşii, cu o pată neagră la bază. Înfloresc în lunile mai-iunie, notează prof. dr. Elena Şelaru.
Cea de-a doua specie perenă amintită, Papaver bracteatum, este mai viguroasă decât precedenta, având înălţimea de 1-1,5 m. Florile sunt şi ele mari, cu diametrul de 15-20 cm, având petalele colorate în roşu-aprins. Înfloreşte tot în lunile mai-iunie, potrivit prof. dr. Florin Toma, în volumul ''Floricultură şi Artă florală''.
Ambele specii perene prezentate mai sus se înmulţesc prin seminţe, întrucât prin divizarea tufei suportă greu transplantarea. Se mai pot înmulţi prin butaşi de rădăcini. Semănatul se face în mai-iunie, pe brazde, în pepinieră, unde se îngrijesc până toamna sau primăvara următoare, când pot fi plantate la locul de decor. Trebuie avut grijă ca la această transplantare să se păstreze cât mai mult pământ pe rădăcini, căci cele lipsite de pământ suportă greu transplantarea. Unii autori recomandă, însă, ca semănatul să se facă în ghivece, în acest caz, transplantarea făcându-se cu întregul balot de pământ, situaţie în care plantele nu au deloc de suferit. În ceea ce priveşte îngrijirea plantelor, acestea trebuie udate la nevoie, solul trebuie afânat, buruienile distruse şi este nevoie de fertilizare toamna sau primăvara.
Macii pereni sunt foarte apreciaţi datorită frumuseţii lor, captând atenţia atât prin dimensiunea şi forma florilor, cât şi prin coloritul foarte intens. Sunt folosiţi în grupuri mici sau mari, într-o diversitate de amplasamente, pe peluzele de iarbă, în faţa masivelor de arbuşti, în borduri mixte, în rocării sau în ronduri. Sunt căutaţi şi pentru buchetele florale, dar, din păcate, nu durează mult. De regulă, se recoltează în faza de boboc, la care sepalele încep să crape.

Pe 7 iunie 2016, Ministerul Fondurilor Europene a încheiat contractele de furnizare a ajutoarelor alimentare prin Programul operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate (POAD), finanţat din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane. Primelele livrări în judeţul Galaţi s-au făcut marţi, 14 iunie 2016, furnizorul pentru judeţele Galaţi, Vrancea şi Bacău fiind SC Marathon Distribution Group SRL.
Potrivit graficului de livrare, întreaga cantitate de alimente va ajunge în depozitele puse la dispoziţie de primării în cel mult 60 de zile, distribuţia către beneficiari urmând să înceapă la nivelul fiecărei localităţi imediat după recepţia produselor.  
Pot beneficia de aceste ajutoare alimentare persoanele al căror venit net lunar este de până la 450 de lei (pensie, indemnizaţie de şomaj, venit minim garantat, alocaţie pentru susţinerea familiei sau venituri din alte surse), potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 799/2014 privind implementarea Programului operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate, cu modificările şi completările ulterioare.
Beneficiarii vor primi câte două cutii cu ajutoare alimentare, fiecare cutie conţinând: făină albă  de grâu (1 kg), mălai (2 kg), paste făinoase (400 g), ulei (2 l), zahăr (1 kg), conservă carne de vită (300 g), conservă pateu de ficat de porc (200 g), orez (1 kg), conservă de pastă de tomate (400 g) şi fasole boabe (500 g).
În judeţul Galaţi sunt aproximativ 115.000 de beneficiari ai POAD 2015/2016, din care peste 16.000 în municipiul Galaţi.

Campania electorală de anul acesta a fost o nebunie. Legea s-a schimbat, nu s-a mai umplut oraşul de afişe, pe toţi stâlpii, pe toate gardurile, bannere de toate mărimile atârnate... şi n-a fost rău. În schimb, candidaţii ne-au sufocat cutiile poştale, ne-au umplut până la saturaţie reţelele sociale şi au aglomerat fiece loc public din oraş cu vad. De data aceasta, pensionarii nu s-au mai ales cu şerveţele umede, pixuri, găleţi, ”litălşi”, brichete sau chiar pungi goale personalizate. Această campanie a oferit astfel ocazia electoratului să primească promisiunile deşarte şi, de cele mai multe ori, mincinoase, direct în faţă. Ba chiar şi cu bonus: o strângere de mână forţată şi un zâmbet prefăcut din partea candidaţilor. Rămâne de văzut dacă toată această desfăşurare de strâns mâini va avea şi efect, căci cetăţeanul nu e prost nici el. Îţi zâmbeşte în faţă şi din spate te arde de nu te vezi.
Dar fenomenul îngrijorător pe care l-am observat în această perioadă este că electoratul e blocat într-o realitate opacă, în care nu mai străbate nici trecutul, nici viitorul şi nici măcar realitatea din cealaltă parte a oraşului, în care cetăţeanul nostru ajunge mai rar sau chiar deloc. Am mai observat cu stupoare că mulţi, chiar prea mulţi, cetăţeni care se arată interesaţi de bunul mers al oraşului nu ştiu informaţii elementare despre instituţiile statului. Nu ştiu cui să se adreseze sau cine este de vină pentru neajunsurile urbane sau edilitar-gospodăreşti. Este de neconceput să nu ştii că întreţinerea drumurilor din judeţ nu intră în atribuţiunile primăriilor! Este doar un singur exemplu, pe care eu îl consider edificator. O altă problemă a electoratului este lipsa viziunii asupra viitorului oraşului. Da, sunt importante şi micile neajunsuri de zi cu zi, dar dacă tu votezi doar pentru ce se întâmplă sau nu în jurul blocului tău, ignorând privirea de ansamblu, oraşul ăsta nu va înainta niciodată. De aceea mi-ar plăcea ca fiecare dintre noi, înainte de a pune ştampila de vot pe candidatul preferat, să facă un exerciţiu de analiză şi responsabilitate cetăţenească pe două paliere. Primul: ce şanse de materializare au promisiunile fiecărui candidat, dar mai ales dacă punerea în practică a acestora ar aduce un plus de valoare acestui oraş. Al doilea palier de analiză este profilul candidatului. Care este trecutul acestuia, ce face în prezent (în afara campaniei electorale, fireşte) şi, tot aici, aţi putea face un exerciţiu de imaginaţie. Cum ar face faţă candidatul dumneavoastră preferat dacă mâine s-ar ivi o situaţie de urgenţă majoră în oraş? Cum îi vedeţi, cu ochii minţii, pe candidaţii cu reale şanse să ocupe fotoliul de primar - Pucheanu, Stan, Ciumacenco sau Durbacă - într-o astfel de situaţie? I-ar duce nervii, sănătatea sau experienţa să facă faţă unei situaţii de urgenţă, de criză majoră? Gândiţi, analizaţi şi votaţi! Dar nu vă ascundeţi după pretexte de genul că nu aveţi cu cine sau de ce. Aveţi obligaţia morală faţă de copiii acestui oraş să vă implicaţi şi să dovediţi că vreţi ceva mai bun pentru oraşul vostru o dată la patru ani. E aşa greu? Doar o dată la patru ani să fii patriot şi să îţi pese! Găndiţi şi votaţi!

Românii din străinătate vor putea achita online taxele şi impozitele locale, inclusiv cu cardurile emise de băncile din ţările în care muncesc, în maximum o lună de zile, a declarat Marius Bostan, ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, în cadrul conferinţei dedicată împlinirii a 5 ani de Ghişeul.ro.
Pe de altă parte, ministrul Comunicaţiilor a anunţat faptul că, tot până cel târziu în luna iulie, instituţiile pentru care se fac plăţi prin platforma Ghişeul.ro vor plăti un comision de 1%, nu de 2% cum este în prezent.
„Sistemul de norme privind comisioanele percepute instituţiilor în contul cărora se fac plăţi este în avizare, iar într-o lună de zile maxim o să plafonăm comisioanele la maximum 1%. Acest normativ este în avizare, iar specialiştii lucrează la acest proiect. Aşadar, instituţiile pentru care se fac plăţi, vor plăţi un comision de 1%, nu de 2% ca până acum. Noile norme sunt în avizare la Ministerul Dezvoltării şi la Ministerul Finanţelor şi aceste avize vor fi gata în maximum o lună de zile. O nouă funcţionalitate care va avea un impact major este că, într-o lună de zile, taxele şi impozitele locale vor putea fi plătite online şi de către românii din afara graniţelor şi cu cardurile emise în ţările unde muncesc”, a explicat Bostan.
Acesta a adăugat că, deşi la nivel naţional, orice cafenea are POS pentru plăţi, nu înţelege cum acest sistem nu a fost introdus la ghişeele ANAF de către guvernele politice anterioare.
„Orice cafenea din România are POS. Am văzut pe cineva care vindea pătrunjel în piaţă şi avea POS. Atunci mă întreb cum niciun Guvern politic nu a reuşit să introducă plata la POS în ANAF. Vorbesc despre guvernele politic care ne acuză pe noi, tehnocraţii, că nu facem treaba", a spus Marius Bostan.
În cadrul aceleaşi conferinţe, ministrul Comunicaţiilor a anunţat faptul că orice cetăţean şi orice jurnalist va putea urmări o achiziţie publică în timp real, prin intermediul unui nou sistem cu grad de transparenţă, ce va fi lansat ce va fi disponibil cel târziu în luna iulie.
„Asociaţia de Plăţi Electronice din România a publicat, pentru prima dată în România, nişte statistici privind achiziţiile publice. Astfel, cetăţenii au putut vedea ce înseamnă transparenţă şi vorbim de achiziţiile din SEAP. În ceea ce priveşte dezvoltarea şi updatarea sectorului de achiziţii publice, sperăm ca în luna iulie să fie operabil un nou sistem cu un grad de transparenţă mult mai mare şi să putem spune că orice cetăţean şi orice jurnalist poate urmări o achiziţie în timp real. Partea de transparenţă este foarte importantă pentru că poate determina mai bine cheltuirea banului public. Noul sistem este în curs de implementare. Suntem într-o întârziere care ar fi trebuit să fie gata anul trecut. Noi ne chinuim acum să fazăm banii, să cheltuim din banii europeni să facem acest proiect. Formularele inteligente, generarea propriilor rapoarte rapoarte statistice şi statistici disponibile publicului sunt doar câteva dintre noutăţi. De asemenea, consultarea pieţei din punct de vedere al preţului, iar această consultare se va putea face electronic”, a afirmat Bostan.
Conform datelor oficiale, aproape 250 de primării s-au înregistrat în Sistemul Naţional Electronic de Plată Online — Ghişeul.ro, în perioada 2011 — 2016, iar până în prezent au fost efectuate 250.000 de plăţi, în sumă de peste 70 de milioane de lei.
În acest context, apetitul românilor pentru plata online a taxelor şi impozitelor locale a crescut semnificativ în 2016, având în vedere că valoarea şi numărul tranzacţiilor efectuate prin Ghişeul.ro, în primele patru luni, însumează aproape o treime din toate plăţile realizate de la lansarea platformei naţionale pâna în prezent. Astfel, contribuabilii au realizat, în perioada ianuarie — aprilie 2016, un număr de 75.955 de plăţi cu cardul pe Ghişeul.ro, în valoare totală de peste 21 milioane de lei. Prin comparaţie, în perioada 2011 — 2016, pe aceeaşi platformă au fost contorizate peste 250.000 de plăţi, în sumă de peste 70 milioane de lei.
Lansat în anul 2011, Ghişeul.ro este un proiect derulat în parteneriat de Agenţia pentru Agenda Digitală a României (AADR) şi Asociaţia de Plăţi Electronice din România (APERO), care permite plata online cu cardul a taxelor şi impozitelor locale.
În cei cinci ani de funcţionare, platforma www.ghiseul.ro a înregistrat mai multe momente de referinţă, atât din punct de vedere tehnic, cât şi în ceea ce priveşte utilizarea. În acest sens, numai în ultimul an s-a introdus eliberarea datelor de acces online, ceea ce a condus la un prag de 117.000 de utilizatori activi unici, în luna martie 2016, plata amenzilor de circulaţie fără niciun drum către administraţiile locale datorită opţiunii de încărcare a copiei procesului verbal direct în sistem şi transmiterii automate către primăria beneficiara, precum şi plata online a taxelor şi impozitelor locale pentru persoanele juridice (proiect pilot derulat pentru sectorul 3 din Bucureşti).

Pagina 9 din 13