Nicoleta Rogojină

Nicoleta Rogojină

Pentru prima dată în ultimii 4 ani, balta Zătun a fost populată cu 12 tone de caras. Acţiunea a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, timp de 3 zile, sub supravegherea specialiştilor de la Institutul Piscicol, care s-au asigurat de reuşită. Popularea bălţii cu peşte vine după ce, pe parcursul acestui an, amenajarea piscicolă a fost decolmatată şi reabilitată prin intermediul unui proiect cu finanţare europeană. De asemenea, a fost ridicată şi o bază de agrement ce a beneficiat tot de fonduri europene, astfel încât pescarii şi familiile lor au la dispoziţie o zonă de camping cu 17 casuţe unde se pot caza pe timp de noapte.
„Vrem ca balta sa fie atractivă pentru pescari. În primăvară, vom face o populare mai profesionistă din punct de vedere al speciilor de peşte. Vom popula cu crap şi cosaş şi apoi baza va fi deschisă pentru toţi gălăţenii, care sunt invitaţi să vină să pescuiască, să se relaxeze. Acum, la sfârşit de an, am vrut doar să aducem peştele care să bucure famiile care vor veni la relaxere şi în special copiii, deoarece cred că această specie de peşte, carasul, se prinde foarte bine la undiţă. Avem promisiuni că în şedinţa Consiliul Judeţului de luna viitoare vor fi aprobate tarifele, care vor fi accesibile pentru toata lumea”, a declarat Vali Viorel Sandu, directorul Serviciului Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat, instituţie ce are în administrare balta Zătun. Acesta a mai precizat că pescarii au la dispoziţie 1,4 km de mal pe care se poate pescui, gălăţenii având la dispoziţie pontoane, refugii şi toalete ecologice. Balta Zătun are 1,40 - 1,70 m adâncime şi o întindere de 30 de hectare de luciu de apă.

„De sărbători, ne gândim întotdeauna la cei cu posibilităţi materiale reduse. Pe lângă tichetele sociale de Crăciun, pe care, anul acesta, le vor primi 2.699 de familii aflate în dificultate, avem grijă şi de oamenii pe care îi asistăm prin Cantina de Ajutor Social. Aceştia vor primi produse alimentare pentru masa de Crăciun şi dulciuri pentru copii”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Marius Stan.
Pachetele de Crăciun pentru persoanele asistate de Cantina de Ajutor Social a Primăriei Galaţi conţin produse din carne, specifice sărbătorilor de iarnă (cârnaţi, tobă, slănină, lebăr), carne de porc şi de pui, unt, brânză, măsline, castraveţi şi gogoşari în oţet, legume (cartofi, morcovi, ceapă, mazăre), ulei, zahăr, mălai, orez, pastă de tomate, muştar, gem şi dulciuri (ciocolată, napolitane, biscuiţi, portocale şi compot de ananas).
Alimentele şi dulciurile vor fi distribuite persoanelor asistate pe 23 decembrie, la Cantina de Ajutor Social.

Municipalitatea gălăţeană a organizat miercuri, 16 decembrie, ”Gala Premiilor Municipiului Galaţi 2015”, ocazie cu care au fost premiate elitele din cele mai importante domenii socio-profesionale. Elevi, studenţi, sportivi mari şi mici, oameni de afaceri, cetăţeni remarcabili, au urcat pe scenă vizibil emoţionaţi, în aplauzele invitaţilor care au umplut sala de la Teatrul Muzical ”Nae Leonard”.

Elevi, studenţi, sportivi

Primele acordate au fost pentru elevii şi studenţii cu rezultate remarcabile: Denisa Lepădatu de la Şcoala Gimnazială "Mihail Sadoveanu" Galaţi, scriitoare cu peste 50 de premii şi diplome obţinute la diferite concursuri, Andrei Cosmin, care este deţinătorul unui palmares bogat de medalii în domeniul Astrofizicii, precum şi studenţi ai Universităţii ”Dunărea de Jos” Sorin Lucian Neghină - Facultatea de Medicină şi Farmacie, Ana-Maria Chiroşcă - Facultatea de Arhitectură Navală, Bogdan Păcularu Burada - Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Galaţi, Nicoleta-Violeta Stanciu - Facultatea de Inginerie Galaţi, Maria Cazacu - Facultatea Transfrontalieră de Ştiinţe Umaniste Economice şi Inginereşti Galaţi.
Sportivii de performanţă premiaţi în 2015 de către Primărie pentru rezultate deosebite au fost: la nataţie - Ana Maria Pascu, Rareş Alexandru Bălan, Teodora Maria Mihai, dar şi micii sportivi care au avut rezultate remarcabile la Campionatul European de Karate Fudokan organizat la Napoli, Italia - Alexandra Tomiţă, Andreea Suditu, Teodora Hommer, Radu Cazacu şi Claudiu Trifu. Alţi sportivi care au mai primit premii au fost Constantin Carp - haltere, Cătălina Axente - lupte, Ana Maria Ştefan - taekwondo, Andreea Arsine - atletism, Anca Elena Codreanu - karate şi Dragoş Andrei Antonică - şah, Iuliu Bîrsănescu, Robert Ioniţă şi Nicu Remus - box. Nu a fost uitat nici Viorel Secuianu, care a fost recompensat cu o diplomă pentru toţi cei peste 40 de ani de activitate în rugby.

Artişti, implicare socială şi cultură

Actorul Florin Vlad Sebastian Vasiliu, având la activ o lungă şi deosebită carieră artistică, a urcat pe scenă în apluazele sălii pentru a primi distincţia, mulţumind şi în numele actorului Lucian Pînzaru, care a primit la rându-i premiul municipalităţii, dar care nu a putut fi prezent la gală. Premiat a fost şi Ansamblul Artistic Olympos al Comunităţii Elene Galaţi. Au mai fost apreciate şi Revista „Dunărea de Jos”, precum şi Biblioteca ”V. A. Urechia”.
La categoria ”Implicare socială”, au fost acordate premii Fundaţiei "Inimă de Copil", reprezentată de Anna Cristina Burtea, Georgianei Vînău, pentru implicarea sa deosebită la „Semimaratonul Galaţi” - ediţia a II-a, dar şi Fundaţiei "Cuvântul Întrupat".
Premiul Municipiului Galaţi a mai fost acordat cetăţeanului american, David K. Chronic, fondatorul Fundaţiei „Cuvântul Întrupat”, precum şi primului român care a înotat fără oprire 24 de ore pentru o fetiţă diagnosticată cu o boală genetică rară, gălăţeanul Gabi Draghici, dar şi Asociaţiei Persoanelor cu Handicap ”Sporting Club” Galaţi şi Asociaţiei de Sprijin pentru Părinţii şi Copiii cu Autism Galaţi.
Iubitorii animalelor au fost şi ei premiaţi, astfel că premiul a ajuns anul acesta la Corina Grigore, preşedintele Asociaţiei „Ajutaţi-l pe Lăbuş”.
Petrache Boşneagă a construit din fonduri proprii un monument în memoria victimelor accidentului de pe nava „Mogoşoaia” şi unul în onoarea tuturor cadrelor didactice din învăţământul gălăţean, iar municipalitatea i-a recunoscut meritele acordându-i şi lui un premiu.
Poliţia Locală Galaţi, dar şi o poliţistă care a dovedit devotament şi sacrificiu, Mihaela Oncioiu, au primit distincţii din partea municipalităţii. Tot pentru implicare socială, cu merite deosebite în susţinerea acţiunilor de protejare a patrimoniului cultural imobil, mobil şi imaterial, valorificarea şi dezvoltarea elementelor ce definesc identitatea culturală a colectivităţilor locale, în special a castrului roman de la Tirighina Bărboşi, a primit un premiu şi prefectul judeţului Galaţi, Dorin Otrocol.

 

Titlul "Cetăţean de onoare”

Actriţa Ioana Citta Baciu, preşedintele Asociaţiei Sporting Club Galaţi, Vasile Cristea, prof. univ. dr. Benone Puşcă, Dumitru Bahamat - restaurator de monumente istorice şi prof. dr. ing. Emil Ceangă  au fost cei care au primit titlul de Cetăţean de Onoare al Galaţiului.

Premii pentru mediul economic şi mass-media

Premiul Municipiului Galaţi a fost acordat şi câtorva societăţi comerciale cu rezultate financiare deosebite în domeniile de activitate în care activează: Anlasen 2003 SRL, Apiplant SRL, Autoexpert SRL, Expresskar SRL, IFG Construct 2000 SRL, Marfin Bank România, Nadicer SRL, Supercon SRL, Titan Broker de Asigurare SRL.
Pentru prima dată în istoria Galei Premiilor Municipiului Galaţi, presa gălăţeană a fost premiată, cotidianul nostru, „Monitorul de Galaţi”, primind Premiul Municipiului Galaţi pentru „perseverenţa, echidistanţa şi imparţialitatea cu care a susţinut şi susţine dezvoltarea şi promovarea Galaţiului”. Au mai primit premii şi colegii noştri de la Viaţa liberă, Adevărul, ziarul Realitatea, România Liberă, presagalatibraila.com, presagalaţi.ro, stiridegalati.ro, ProFM - Lider FM, Tv Galaţi, Express Tv, Vox Tv, Realitatea Tv şi Digi 24.

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi a reuşit să ridice la cel mai înalt nivel european dotarea şi activitatea de cercetare-dezvoltare din cadrul universităţii prin crearea unui centru de cercetări experimentale multidisciplinare care să permită testarea complexă a unor soluţii inovatoare, tehnice şi tehnologice în scopul elaborării unor metode care vor sta la baza creşterii competitivităţii sectorului de acvacultură, atât din punct de vedere ştiinţific cât şi socio-economic. Înfiinţarea acestui centru a fost posibilă prin intermediul unui proiect european, intitulat ”Centrul Român pentru Modelarea Sistemelor Recirculante de Acvacultură”, derulat prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, cu o valoare de peste 22 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă a fost de 18 milioane de lei. Noul centru de cercetări are în componenţă 2 staţii experimentale, 7 laboratoare nou create şi 6 laboratoare modernizate. Principala componentă a proiectului este reprezentată de Sistemul Recirculant pilot de Acvacultură, acesta fiind un sistem ce înglobează cele mai avansate soluţii tehnice existente la momentul actual pe plan internaţional şi care constituie o alternativă importantă la acvacultura tradiţională, de heleşteu. Ca urmare a tratării apei şi reutilizării acesteia, sistemele recirculante necesită o cantitate mult mai mică de apă decât un heleşteu pentru a realiza o producţie similară de peşte.

De vreo 20 de ani încoace, Zilele Galațiului erau așteptate cu drag, fiind prilejul cu care mii de gălățeni ieșeau în stradă la un mic, un vin fiert și o plimbare până în zona concertelor. Era momentul în care ne sărbătoream orașul și ocazia de a ne reîntâlni cu prietenii la ceas de seară, în ciuda iernii ce stă să vină cu bunele și relele ei. Tot ca în fiecare an, în aceste zile de sărbătoare, în oraș nu rămân cei cu venituri mari, ci gălățenii care nu-și permit un weekend prelungit la munte sau cei care muncesc fără prea multe libere, dar mai ales cei mulți și cu salarii mici sau deloc. Dar de Sfântul Andrei nu aveai nevoie de bani să simți aerul de sărbătoare dat de luminițele colorate cu care era împodobit orașul, iar cu 20 - 30 de lei omul mânca un mic și-i ajungea să bea și un pahar de vin fiert sau ceai fierbinte, aburind în frigul sfârșitului de noiembrie.   Drept dovadă a celor spuse de mine stau anii trecuți când, indiferent de organizare, de artiștii aduși să concerteze sau de locațiile alese pentru desfășurarea sărbătorilor, curgeau râuri de oameni pe strada Brăilei, închisă de la un capăt la altul. Mergeau pe jos destul de mult spre Elice sau spre Potcoava, zgribuliți de frigul pătrunzător, dar adunați în grupuri vesele, grăbindu-se să treacă prin fața zecilor de standuri cu tot felul de brizbrizuri de sezon chiar dacă poate doar 10 % cumpărau ceva. Când te uitai spre Brăilei dinspre Ultimul Leu, ghirlandele de lumini instalate de-a lungul bulevardului păreau o ploaie magică de stele peste marea de oameni.   Dar iată că a venit ziua în care cârcotașii vor fi fericiți că nu s-au cheltuit bani mulți pe lumini sau pe concerte de valoare, pe artificii sau lasere! Anul acesta, de Zilele Galațiului vom merge până la Mall-ul mult râvnit, pe străzi terne și triste. Nu vom avea luminițe festive decât poate undeva aprope de Crăciun. Dar oare numai eu cred că în orașul ăsta nu trăiesc numai morocănoși și nemulțumiți, și nu locuiesc doar oameni insensibili și ursuzi? Sunt mii de gălățeni care știu să se bucure de o zi de sărbătoare sau care pot uita pentru câteva ore de neajunsurile de acasă și le place să se bucure de o seară în care au ocazia să petreacă în oraș cu prietenii într-o atmosfera de sărbătoare. Mai sunt și alte sute de gălățeni care preferă un concert bun în aer liber în detrimentul unei seri petrecute pe facebook. Orașul ăsta nu poate fi reprezentat doar de cei care îl văd urât, ci și de oameni care își iubesc plaiurile natale și vor ca urbea lor să fie îmbrăcată în haine de sărbătoare măcar o dată pe an! Galațiul are nevoie de clipa lui de bucurie, de ziua lui de lumină și zâmbete.   Dar după cum se vede, Sărbătorile Galațiului de anul acesta vor fi întunecate și îngrămădite, la fel ca politicienii Galațiului pârliți indirect de #Colectiv, dar nu suficient de arși încât să simtă cu adevărat ce vor cetățenii. Vom avea un Sfânt Andrei trist, la fel ca primarul nostru care a început să se simtă încolțit de atacurile concertate ale adversarilor politici și să fie afectat de cârcotelile postacilor din opoziție. El și consilierii locali ar face bine să privească mai mult spre stradă și să-și amintească de miile de gălățeni care înveseleau străzile în zilele de sărbătoare, chiar dacă nu strigau "Bravo" pe rețelele de socializare astfel încât să contracareze nemulțumirile celor care spuneau "huo" pentru cheltuielile pe artificii și luminițele de sărbătoare. Dar edilii orașului au ales să plece urechea la postaci, iar miile de gălățeni care își doresc un oraș luminat în zi de sărbătoare n-au decât să sărbătorească în obscuritate și tăcere. Oricum faptul e consumat și nu ne rămâne decât să așteptăm să se aprindă steluța din vârful bradului și luminița de la capătul tunelului dacă vrem un oraș luminat!    

Caloriferele gălăţenilor mai au de aşteptat încă 7 zile până când vor începe să primească energie termică. Conform spuselor lui Sinan Mustafa, administratorul special al Electrocentrale Galaţi, banii împrumutaţi de la stat de către Primărie pentru a achita căldura gălăţenilor au ajuns în conturile Calorgal abia joi, iar vineri s-a efectuat plata către Electrocentrale, plătindu-se astfel datoria de iarna trecută.
„Avem promisiuni că în cursul zilei de astăzi Romgaz ne va transmite contractul şi factura aferentă plăţii pe care trebuie să o facem. Am fost în imposibilitatea de a vira banii deoarece Romgaz nu a emis aceste documente până în acest moment. Eu nu pot vira banii dacă nu am o factură în baza căreia să pot efectua plata. Dacă în cursul zilei de astăzi primim aceste documente, vom efectua plata şi pot curge cele 7 zile necesare repornirii sistemului, însă noi vom face tot posibilul pentru scurtarea acestei perioade”, ne-a declarat Sinan Mustafa. Acesta a mai precizat că Electrocentrale a respectat toate condiţiile impuse de creditorii societăţii, cei mai importanţi fiind Romgaz şi Transgaz. Creditorii au impus găsirea unor soluţii de plată, eşalonare şi respectiv de garantare a datoriei Electrocentrale faţă de Romgaz şi Transgaz, această sumă reprezentând facturile aferente iernii  2014 – 2015.

După ce în dimineaţa zilei de astăzi (marți, 03 noiembrie a.c.) funcţionarii de la Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice  din întregul judeţ au ieşit astăzi în stradă într-un protest spontan anunţînd că şi mâine (miercuri, 04 noiembrie 2015) vor opri total activitatea între orele 8.00 şi 10.00, în urmă cu câteva ore au aflat că motivul nemulţumirilor lor a fost abrogat. Ei erau supăraţi din cauza faptului că majorările salariale stabilite de Guvern, începând cu 01 noiembrie 2015, majorări de peste 50%, vor fi acordate numai salariaţilor din structurile centrale ale Ministerului Finanţelor Publice şi ANAF, dar nu şi angajaţilor din structurile teritoriale ale finanţelor publice.
Aşa cum ne-a informat conducerea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi, ”structurile de specialitate cât şi structura de trezorerie publică îşi vor relua activitatea în program normal de lucru începând din data de 04.11.2015”, având la bază informaţia conform căreia art. 63 din OUG 47/2015 a fost abrogat.
Renunţarea la grevă ne-a fost confirmată şi de preşedintele Sindicatului din Finanţe Sed Lex Galaţi, Dan Mihalache: ”În urma publicării anunţului prin care am aflat că articolul 63 din ordonanţa 47//2015 a fost aborgat, motivul dispare şi deci acţiunea de protest nu mai are loc”.

Marți, 03 Noiembrie 2015 00:00

Grevă spontană la Finanţele Publice Galaţi

Majoritatea angajaţilor de la Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi au ieşit astăzi în stradă într-un protest spontan. Ei sunt supăraţi din cauza faptului că majorările salariale stabilite de Guvern, începând cu 01 noiembrie 2015, majorări de peste 50%, vor fi acordate numai salariaţilor din structurile centrale ale Ministerului Finanţelor Publice şi ANAF, dar nu şi angajaţilor din structurile teritoriale ale finanţelor publice. ”Astăzi în jurul orei 9.00, colegii mei s-au hotărât să lase pixurile jos şi să iasă în stradă. Vineri a apărut ordonanţa 47/2015 care prevede majorări salariale doar pentru aparatul propriu al Ministerului. Aşa nu se mai poate”, ne-a declarat preşedintele Sindicatului din Finanţe Sed Lex Galaţi, Dan Mihalache. Acesta a mai precizat că astăzi contribuabilii aflaţi în incinta clădirii instituţiei la ora grevei şi care derulau diferite operaţiuni, acte sau plăţi, nu au fost afectaţi de greva spontană, o parte dintre angajaţii finanţelor fiind în continuare la dispoziţia cetăţenilor. Mâine insă, activitatea instituţiei va fi paralizată total între orele 8.00 şi  10.00. ”Diferenţele salariale între structura centrală şi noi sunt imense. Nu ne vom opri din grevă până nu vom fi băgaţi înseamă şi probabil vom fi nevoiţi să mergem şi la Bucureşti”, ne-a declarat Alexandru, unul dintre funcţionarii gălăţeni aflaţi în stradă.
Acţiuni de protest ale salariaţilor din cadrul Direcţiilor de Finanţe se derulează, la această oră, în mai multe oraşe din ţară.

Adunarea Creditorilor de la FC Oţelul SA, convocată de administratorul judiciar al FC Oţelul SA, MB Management IPURL, a luat în discuţie, pe data de 8 septembrie, aprobarea planului de reorganizare al echipei de suflet a oraşului nostru. La  această adunare au participat titularii de creanţă însumând 85,71% din categoria creanţelor împotriva averii debitorului FC Oţelul Galaţi, respectiv două categorii de creanţe (creanţa garantată şi cea bugetară) din 4 înscrise în tabelul creditorilor. Reprezentanţii prezenţi ai celor două categorii de creanţe au fost cei ai DGRFP Bucureşti şi cei ai Primăriei Municipiului Galaţi - Direcţia Generală Buget Finanţe. Cei doi creditori nu au aprobat planul, DGRFT Bucureşti invocând faptul că ”masa credală a debitoarei a suferit modificări majore, iar planul de reorganizare nu are în vedere situaţia reală a debitoarei, fiind păstrat planul iniţial nemodificat şi necompletat, în consecinţă, creditorii nu pot verifica tratamentul corect şi echitabil al creanţelor defavorizate prin planul de reorganizare, nu pot avea o analiză clară a analizei comparative între faliment şi reorganizare, graficul de plăţi este raportat la creanţele înscrise în tabelul definitiv rectificat, iar bugetul de venituri şi cheltuieli nu este unul care să reflecte realitatea”.
Primăria Municipiului Galaţi - Direcţia Generală Buget Finanţe a spus „NU”, la rândul ei, planului de reorganizare, motivând că ”planul nu a fost modificat şi nu prevede distribuiri de sume pentru creanţele bugetare înscrise în tabelul de creanţe şi nici nu se menţionează achitarea obligaţiilor curente către bugetul local la termenele scadente prevăzute de codul fiscal, în caz contrar percepându-se majorări de întârziere”.
La termenul din luna mai a acestui an, magistraţii au decis să dea o şansă Clubului Oţelul prin acordarea unui termen (23 septembrie 2015) în care să se refacă planul de reorganizare, evitându-se astfel deschiderea procedurii de faliment. După cum susţin reprezentanţii DGRFP Bucureşti, planul de reorganizare nu a fost refacut în această perioadă, fiind prezentat tot cel vechi, iar în această perioadă nu a efectuat plăţi în conformitate cu dispoziţiile planului pe care şi l-a asumat, încălcând astfel şi angajamentuele luate prin planul de reorganizare iniţial, dar şi prevederile legislative privind insolvenţa. În aceste condiţii, soarta FC Oţelul SA Galaţi este mai neagră ca niciodată, ultima şansa a salvării clubului prin reorganziare fiind irosită, iar falimentul pare a fi inevitabil.
Contactat de redactorii noştri, preşedintele clubului, Vlad Răpişcă, a declarat că nu comentează deocamdată pe marginea acestui subiect.

Marți, 11 August 2015 08:00

Se redeschide Grădina Zoologică!

Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele se redeschide pentru public, după 4 ani de la începerea lucrărilor de modernizare.
Evenimentul oficial va avea loc în ziua de joi, 13 august 2015, ora 11:00, unde sunt invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, dar şi vizitatori de toate vârstele, care au aşteptat cu nerăbdare acest moment.
Modernizarea parcului zoo a pus accentul pe mărirea suprafeţelor de habitaţie, dar şi pe îmbunătăţirea condiţiilor de captivitate a speciilor de animale adăpostite, astfel încât acestea să fie cât mai apropiate de cele din mediul natural şi, nu în ultimul rând, să corespundă legislaţiei europene în vigoare.
Astăzi, grădina zoologică are suprafaţa de 14,69 ha, dublă faţă de cea dinaintea modernizării, iar animalele, deja cunoscute publicului, au ocazia de a se manifesta firesc în noile amplasamente. Numărul speciilor de animalelor nu a crescut semnificativ, fiind o condiţie impusă de legislaţia de mediu din România, dar vizitatorii vor putea revedea cu plăcere tigrii siberieni, leii africani, urşii bruni, cerbii carpatini şi lopătari, mistreţii, lupii, câteva rase de cai şi ponei deosebit de frumoase, alături de rase de păsări domestice, porumbei, lebede, păuni şi multe altele.
Programul de vizitare va fi, pe timpul verii, după cum urmează: miercuri-vineri, intervalul orar 10-18; sâmbătă-duminică, intervalul orar 10-20. Preţul unui bilet de intrare va fi de 6 lei pentru adulţi şi de 1,5 lei pentru copii.
Fiind secţie a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele va avea programul de vizitare şi tarifele biletelor de intrar, identice cu cele ale instituţiei muzeale.

Pagina 13 din 15