Nicoleta Rogojină

Nicoleta Rogojină

Ne-am dus şi-am votat din nou ca proştii! Cum s-au văzut cu voturile în urnă, din acel moment şi până în prezent, câştigătorii şi perdanţii deopotrivă nu au mai ştiut de nimic şi nimeni decât de negocieri la sânge pentru fiecare oscior din fiecare instituţie de stat. De la marile directorate ale societăţilor cu cifre de afaceri uriaşe, până la ultimul director de şcoală primară, nimic nu a fost uitat. Să nu credeţi că în tot acest timp s-a gândit cineva la prostimea care a votat. Neee! Puteţi să faceţi voi mii de petiţii că leşinaţi de căldură prin autobuze, aşa cum puteţi să vă rupeţi pingelele la pantofi şi cauciucurile la maşini prin gropi sau să vă spălaţi cu apă de ploaie, că o să treceţi şi peste asta. Importante sunt scaunele calde de directori bugetari care vor fi ocupate de cine vrea muşchiul şefului suprem de partid. Au fost huliţi dinozaurii din politică, dar tot ei au fost votaţi. E drept, cu alt chip, cu altă pălărie. Aşa că, în şedinţele de constituire ale consiliilor judeţean şi local, Nicazaurus, Durbacăraptor şi Chebacopteris n-au făcut decât să fugărească găinile spre coteţe ca acestea să se pună pe ouat. Nici n-au fost puse bine pe cuibar, că a şi început cotcodăceala de afirmare. A lipsit Dobrezaurus Rex. Că doar nu era să stea în colţul opoziţiei ca un vegetarian pervertit. Dar asta nu înseamnă că nu mână şi el câteva gâşte să prindă şi ele măcar nişte firimituri cu care să se afirme din opoziţie. Marea haleală ţine 4 ani, timp suficient ca puii scoşi la înaintare să dovedească faptul că, ce naşte din dinozauri, bugetari se cheamă şi banii noştri mănâncă. Dar dacă asta a fost vrerea poporului votant, nu putem decât să ne acceptăm soarta şi să ne ducem mai departe viaţa de cetăţeni aducători de jertfe marilor răpitori prin votul nostru.
Primele şedinţele de consiliu local şi judeţean din acest mandat au fost un spectacol la scena deschisă în care s-a manifestat clasa politică aşa cum ştie ea mai bine. S-au muşcat unii pe alţii, s-au gudurat, s-au umflat în pene pentru ca apoi să se ia reciproc la flocăit şi totul s-a terminat cu o împăunare ostentativă a celor care deţin supremaţia. Uriaşii dinozauri de care vă spuneam mai sus se vor retrage după ce îşi vor fi aşezat pe poziţii armata de dinouzăurei şi vor reveni peste numai o lună de zile, maxim două, pentru a momi prada cu alte promisiuni electorale, căci să nu uităm că în toamnă avem alegeri parlamentare, iar fotoliile calde de senatori şi deputaţi se cuvin doar celor mai rapace prădători.
Şi luaţi aminte la ce spune Wikipedia: ”Au fost identificate deja peste 600 de specii de dinozauri, de la animale gigantice până la reptile de dimensiuni foarte modeste, asemănătoare cu şopârlele de astăzi”. Aşa că, în toamnă, nu uitaţi să votaţi ”Şopârla de Galaţi”, ar fi păcat să se piardă aşa fiinţă uimitoare.

Macii, flori de o frumuseţe deosebită, inundă, în fiecare an, în luna mai, câmpurile şi lanurile de grâu.
Denumirea genului este Papaver şi are origine romană. În celtă, ''papa'' înseamnă ''terci'', obţinut prin fierbere, în acest caz din seminţe de mac, folosite atunci pentru a adormi copiii, notează prof. dr. Elena Şelaru, în volumul ''Cultura florilor de grădină''. De altfel, de-a lungul timpului, macii au simbolizat somnul, pentru că opiul extras din maci este un sedativ, au simbolizat pacea, dar şi moartea, prin culoarea de roşu aprins a florilor de mac, potrivit site-ului greatnews.ro.
Macii apar în miturile grecilor şi ale romanilor. Astfel, potrivit unei legende romane, macul ar fi fost creat de Somnus, zeul somnului, care încerca să o ajute pe Ceres, zeiţa recoltelor, ce nu mai putea să dea rod lanurilor de grâu pentru că era epuizată după ce-şi căutase fiica rătăcită. Macii au ajutat-o să doarmă şi, după ce zeiţa s-a refăcut, grâul a început din nou să crească. Prezenţa macilor a rămas, de atunci, în credinţa populară, esenţială pentru recoltă. Totodată, atât romanii cât şi grecii considerau macii şi un simbol al dragostei. Romanii îi considerau drept vindecători ai rănilor din dragoste, iar grecii îi vedeau ca pe un semn al fertilităţii, dătători de sănătate şi de putere.
Potrivit legendelor creştine, însă, macul ar fi apărut din sângele vărsat de sfinţii martiri. Totodată, se spune că, în Sâmbăta Mare, toate florile au rămas să privegheze, doar macul a adormit. Auzindu-şi, însă, semenele strigând "Hristos a înviat!", s-a trezit şi s-a ruşinat atât de tare încât şi-a schimbat culoarea din alb, cum era până atunci, în roşu aprins.
Având semnificaţii dintre cele mai variate, macul simbolizează frumuseţea şi gingăşia persoanei căreia îi este oferit, este floarea dragostei pasionale, dar este şi simbol al odihnei sufletelor celor adormiţi întru Domnul. Se spune că, în timpul războaielor napoleoniene, au înflorit maci roşii ca sângele lângă mormintele eroilor, de unde şi credinţa că aceştia s-au născut din sângele vărsat de eroi în războaie. Şi în zilele noastre, la mormintele eroilor necunoscuţi, se aduc flori de mac. În fiecare an, la 11 noiembrie, de "Ziua Armistiţiului", au loc manifestări de cinstire a victimelor Primului Război Mondial în mai multe ţări ale lumi. În Canada, Marea Britanie, Australia, Africa de Sud şi Noua Zeelandă, oamenii poartă maci artificiali, din plastic sau din hârtie, pentru a-i comemora pe cei care au murit în timpul luptelor.
Genul Papaver este originar din Europa, Asia, Africa de Sud şi Australia, deţinând peste 100 de specii anuale şi perene. Dintre speciile perene, mai frecvent cultivate sunt Papaver orientale L. şi Papaver bracteatum Lindl.
Dintre speciile anuale, amintim Papaver somniferum L., plantă cu tulpina dreaptă, puţin ramificată la vârf şi înaltă de aproape 100 cm. Butonii florali atârnă înainte de deschidere. Corola este formată din 4-6 petale rotunjite, de culoare alb, roz sau violet, cu pete bazale închise. Înfloreşte la începutul verii. Această specie produce seminţe comestibile, din care se produce opiul. Specia a fost utilizată încă din antichitate ca analgezic, iar în prezent creşte îndeosebi în estul şi în sudul Asiei şi în Europa de sud-est.
În ceea ce priveşte specia perenă Papaver orientale, planta formează la bază o tufă de frunze mari, din care pornesc mai multe tulpini florale neramificate, având înălţimea de până la 1 m. Tulpinile sunt garnisite cu frunze mai mici decât cele bazale, ambele prezentând peri aspri, şi au în vârf câte o floare foarte mare, cu diametrul de circa 12-16 cm. Petalele sunt roşii, cu o pată neagră la bază. Înfloresc în lunile mai-iunie, notează prof. dr. Elena Şelaru.
Cea de-a doua specie perenă amintită, Papaver bracteatum, este mai viguroasă decât precedenta, având înălţimea de 1-1,5 m. Florile sunt şi ele mari, cu diametrul de 15-20 cm, având petalele colorate în roşu-aprins. Înfloreşte tot în lunile mai-iunie, potrivit prof. dr. Florin Toma, în volumul ''Floricultură şi Artă florală''.
Ambele specii perene prezentate mai sus se înmulţesc prin seminţe, întrucât prin divizarea tufei suportă greu transplantarea. Se mai pot înmulţi prin butaşi de rădăcini. Semănatul se face în mai-iunie, pe brazde, în pepinieră, unde se îngrijesc până toamna sau primăvara următoare, când pot fi plantate la locul de decor. Trebuie avut grijă ca la această transplantare să se păstreze cât mai mult pământ pe rădăcini, căci cele lipsite de pământ suportă greu transplantarea. Unii autori recomandă, însă, ca semănatul să se facă în ghivece, în acest caz, transplantarea făcându-se cu întregul balot de pământ, situaţie în care plantele nu au deloc de suferit. În ceea ce priveşte îngrijirea plantelor, acestea trebuie udate la nevoie, solul trebuie afânat, buruienile distruse şi este nevoie de fertilizare toamna sau primăvara.
Macii pereni sunt foarte apreciaţi datorită frumuseţii lor, captând atenţia atât prin dimensiunea şi forma florilor, cât şi prin coloritul foarte intens. Sunt folosiţi în grupuri mici sau mari, într-o diversitate de amplasamente, pe peluzele de iarbă, în faţa masivelor de arbuşti, în borduri mixte, în rocării sau în ronduri. Sunt căutaţi şi pentru buchetele florale, dar, din păcate, nu durează mult. De regulă, se recoltează în faza de boboc, la care sepalele încep să crape.

Pe 7 iunie 2016, Ministerul Fondurilor Europene a încheiat contractele de furnizare a ajutoarelor alimentare prin Programul operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate (POAD), finanţat din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane. Primelele livrări în judeţul Galaţi s-au făcut marţi, 14 iunie 2016, furnizorul pentru judeţele Galaţi, Vrancea şi Bacău fiind SC Marathon Distribution Group SRL.
Potrivit graficului de livrare, întreaga cantitate de alimente va ajunge în depozitele puse la dispoziţie de primării în cel mult 60 de zile, distribuţia către beneficiari urmând să înceapă la nivelul fiecărei localităţi imediat după recepţia produselor.  
Pot beneficia de aceste ajutoare alimentare persoanele al căror venit net lunar este de până la 450 de lei (pensie, indemnizaţie de şomaj, venit minim garantat, alocaţie pentru susţinerea familiei sau venituri din alte surse), potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 799/2014 privind implementarea Programului operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate, cu modificările şi completările ulterioare.
Beneficiarii vor primi câte două cutii cu ajutoare alimentare, fiecare cutie conţinând: făină albă  de grâu (1 kg), mălai (2 kg), paste făinoase (400 g), ulei (2 l), zahăr (1 kg), conservă carne de vită (300 g), conservă pateu de ficat de porc (200 g), orez (1 kg), conservă de pastă de tomate (400 g) şi fasole boabe (500 g).
În judeţul Galaţi sunt aproximativ 115.000 de beneficiari ai POAD 2015/2016, din care peste 16.000 în municipiul Galaţi.

Campania electorală de anul acesta a fost o nebunie. Legea s-a schimbat, nu s-a mai umplut oraşul de afişe, pe toţi stâlpii, pe toate gardurile, bannere de toate mărimile atârnate... şi n-a fost rău. În schimb, candidaţii ne-au sufocat cutiile poştale, ne-au umplut până la saturaţie reţelele sociale şi au aglomerat fiece loc public din oraş cu vad. De data aceasta, pensionarii nu s-au mai ales cu şerveţele umede, pixuri, găleţi, ”litălşi”, brichete sau chiar pungi goale personalizate. Această campanie a oferit astfel ocazia electoratului să primească promisiunile deşarte şi, de cele mai multe ori, mincinoase, direct în faţă. Ba chiar şi cu bonus: o strângere de mână forţată şi un zâmbet prefăcut din partea candidaţilor. Rămâne de văzut dacă toată această desfăşurare de strâns mâini va avea şi efect, căci cetăţeanul nu e prost nici el. Îţi zâmbeşte în faţă şi din spate te arde de nu te vezi.
Dar fenomenul îngrijorător pe care l-am observat în această perioadă este că electoratul e blocat într-o realitate opacă, în care nu mai străbate nici trecutul, nici viitorul şi nici măcar realitatea din cealaltă parte a oraşului, în care cetăţeanul nostru ajunge mai rar sau chiar deloc. Am mai observat cu stupoare că mulţi, chiar prea mulţi, cetăţeni care se arată interesaţi de bunul mers al oraşului nu ştiu informaţii elementare despre instituţiile statului. Nu ştiu cui să se adreseze sau cine este de vină pentru neajunsurile urbane sau edilitar-gospodăreşti. Este de neconceput să nu ştii că întreţinerea drumurilor din judeţ nu intră în atribuţiunile primăriilor! Este doar un singur exemplu, pe care eu îl consider edificator. O altă problemă a electoratului este lipsa viziunii asupra viitorului oraşului. Da, sunt importante şi micile neajunsuri de zi cu zi, dar dacă tu votezi doar pentru ce se întâmplă sau nu în jurul blocului tău, ignorând privirea de ansamblu, oraşul ăsta nu va înainta niciodată. De aceea mi-ar plăcea ca fiecare dintre noi, înainte de a pune ştampila de vot pe candidatul preferat, să facă un exerciţiu de analiză şi responsabilitate cetăţenească pe două paliere. Primul: ce şanse de materializare au promisiunile fiecărui candidat, dar mai ales dacă punerea în practică a acestora ar aduce un plus de valoare acestui oraş. Al doilea palier de analiză este profilul candidatului. Care este trecutul acestuia, ce face în prezent (în afara campaniei electorale, fireşte) şi, tot aici, aţi putea face un exerciţiu de imaginaţie. Cum ar face faţă candidatul dumneavoastră preferat dacă mâine s-ar ivi o situaţie de urgenţă majoră în oraş? Cum îi vedeţi, cu ochii minţii, pe candidaţii cu reale şanse să ocupe fotoliul de primar - Pucheanu, Stan, Ciumacenco sau Durbacă - într-o astfel de situaţie? I-ar duce nervii, sănătatea sau experienţa să facă faţă unei situaţii de urgenţă, de criză majoră? Gândiţi, analizaţi şi votaţi! Dar nu vă ascundeţi după pretexte de genul că nu aveţi cu cine sau de ce. Aveţi obligaţia morală faţă de copiii acestui oraş să vă implicaţi şi să dovediţi că vreţi ceva mai bun pentru oraşul vostru o dată la patru ani. E aşa greu? Doar o dată la patru ani să fii patriot şi să îţi pese! Găndiţi şi votaţi!

Românii din străinătate vor putea achita online taxele şi impozitele locale, inclusiv cu cardurile emise de băncile din ţările în care muncesc, în maximum o lună de zile, a declarat Marius Bostan, ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, în cadrul conferinţei dedicată împlinirii a 5 ani de Ghişeul.ro.
Pe de altă parte, ministrul Comunicaţiilor a anunţat faptul că, tot până cel târziu în luna iulie, instituţiile pentru care se fac plăţi prin platforma Ghişeul.ro vor plăti un comision de 1%, nu de 2% cum este în prezent.
„Sistemul de norme privind comisioanele percepute instituţiilor în contul cărora se fac plăţi este în avizare, iar într-o lună de zile maxim o să plafonăm comisioanele la maximum 1%. Acest normativ este în avizare, iar specialiştii lucrează la acest proiect. Aşadar, instituţiile pentru care se fac plăţi, vor plăţi un comision de 1%, nu de 2% ca până acum. Noile norme sunt în avizare la Ministerul Dezvoltării şi la Ministerul Finanţelor şi aceste avize vor fi gata în maximum o lună de zile. O nouă funcţionalitate care va avea un impact major este că, într-o lună de zile, taxele şi impozitele locale vor putea fi plătite online şi de către românii din afara graniţelor şi cu cardurile emise în ţările unde muncesc”, a explicat Bostan.
Acesta a adăugat că, deşi la nivel naţional, orice cafenea are POS pentru plăţi, nu înţelege cum acest sistem nu a fost introdus la ghişeele ANAF de către guvernele politice anterioare.
„Orice cafenea din România are POS. Am văzut pe cineva care vindea pătrunjel în piaţă şi avea POS. Atunci mă întreb cum niciun Guvern politic nu a reuşit să introducă plata la POS în ANAF. Vorbesc despre guvernele politic care ne acuză pe noi, tehnocraţii, că nu facem treaba", a spus Marius Bostan.
În cadrul aceleaşi conferinţe, ministrul Comunicaţiilor a anunţat faptul că orice cetăţean şi orice jurnalist va putea urmări o achiziţie publică în timp real, prin intermediul unui nou sistem cu grad de transparenţă, ce va fi lansat ce va fi disponibil cel târziu în luna iulie.
„Asociaţia de Plăţi Electronice din România a publicat, pentru prima dată în România, nişte statistici privind achiziţiile publice. Astfel, cetăţenii au putut vedea ce înseamnă transparenţă şi vorbim de achiziţiile din SEAP. În ceea ce priveşte dezvoltarea şi updatarea sectorului de achiziţii publice, sperăm ca în luna iulie să fie operabil un nou sistem cu un grad de transparenţă mult mai mare şi să putem spune că orice cetăţean şi orice jurnalist poate urmări o achiziţie în timp real. Partea de transparenţă este foarte importantă pentru că poate determina mai bine cheltuirea banului public. Noul sistem este în curs de implementare. Suntem într-o întârziere care ar fi trebuit să fie gata anul trecut. Noi ne chinuim acum să fazăm banii, să cheltuim din banii europeni să facem acest proiect. Formularele inteligente, generarea propriilor rapoarte rapoarte statistice şi statistici disponibile publicului sunt doar câteva dintre noutăţi. De asemenea, consultarea pieţei din punct de vedere al preţului, iar această consultare se va putea face electronic”, a afirmat Bostan.
Conform datelor oficiale, aproape 250 de primării s-au înregistrat în Sistemul Naţional Electronic de Plată Online — Ghişeul.ro, în perioada 2011 — 2016, iar până în prezent au fost efectuate 250.000 de plăţi, în sumă de peste 70 de milioane de lei.
În acest context, apetitul românilor pentru plata online a taxelor şi impozitelor locale a crescut semnificativ în 2016, având în vedere că valoarea şi numărul tranzacţiilor efectuate prin Ghişeul.ro, în primele patru luni, însumează aproape o treime din toate plăţile realizate de la lansarea platformei naţionale pâna în prezent. Astfel, contribuabilii au realizat, în perioada ianuarie — aprilie 2016, un număr de 75.955 de plăţi cu cardul pe Ghişeul.ro, în valoare totală de peste 21 milioane de lei. Prin comparaţie, în perioada 2011 — 2016, pe aceeaşi platformă au fost contorizate peste 250.000 de plăţi, în sumă de peste 70 milioane de lei.
Lansat în anul 2011, Ghişeul.ro este un proiect derulat în parteneriat de Agenţia pentru Agenda Digitală a României (AADR) şi Asociaţia de Plăţi Electronice din România (APERO), care permite plata online cu cardul a taxelor şi impozitelor locale.
În cei cinci ani de funcţionare, platforma www.ghiseul.ro a înregistrat mai multe momente de referinţă, atât din punct de vedere tehnic, cât şi în ceea ce priveşte utilizarea. În acest sens, numai în ultimul an s-a introdus eliberarea datelor de acces online, ceea ce a condus la un prag de 117.000 de utilizatori activi unici, în luna martie 2016, plata amenzilor de circulaţie fără niciun drum către administraţiile locale datorită opţiunii de încărcare a copiei procesului verbal direct în sistem şi transmiterii automate către primăria beneficiara, precum şi plata online a taxelor şi impozitelor locale pentru persoanele juridice (proiect pilot derulat pentru sectorul 3 din Bucureşti).

Două măgăriţe care au avut o viaţă grea alături de foştii stăpâni, trăiesc acum printre câinii şi pisicile de la adăpostul Asociaţiei „Ajutaţi-l pe Lăbuş“ din Galaţi. Corina Grigore, preşedinta asociaţiei, este cea care a salvat cele două animale. „Pe Nuţa, care are cam patru ani, o ştiam de mai multă vreme. O avea un vecin «mai de culoare», dar era chinuită. Am văzut-o îngenuncheată sub greutatea căruţei, se sufoca, avea şi căpăstrul strâns. Proprietarul îmi făcea semn disperat să o ajut. Am reuşit să tai căpăstrul şi atunci i-am zis omului că ori mi-o dă, contra cost, ori mă duc la poliţie. Mi-a dat-o. Apoi pe Madona, care are 1 an şi 6 luni, la fel, am luat-o de la o familie unde nu era îngrijită, oamenii nu aveau cum să îi asigure nici mâncarea”, a spus Corina Grigore. Măgăriţele au fost tratate la spitalul animalelor din cadrul asociaţiei, iar acum sunt bine. Au primit haine din Elveţia, 20 de hăinuţe, şi de iarnă, şi de ploaie, şi de protecţie. O să vină un medic din Elveţia să le cipeze. Nuţa a fost vândută de proprietarul care era să o omoare cu 150 de lei, iar pentru Madona s-au cerut 200 de lei. Asistenta Csila Gall, de la spitalul animalelor, spune că starea cea mai rea o avea la sosire Nuţa, care era şi subnutrită, dar avea şi un lanţ încarnat. Madona era doar plină de paraziţi şi subnutrită.
În general, cele două animale mănâncă iarbă sau lucernă, dar când este frumos afară sunt scoase „la terasă” şi mănâncă mere şi grăunţe. Se împacă bine cu animalele de aici, s-au obişnuit cu ele. La vară, copiii vor putea să se plimbe cu ele. Şi nu contra cost. Dacă părinţii vor să facă o donaţie, mâncare pentru ele sau animalele din adăpost, aceasta va fi binevenită.
Acum, cele două animale sunt sănătoase şi trăiesc printre cele peste o mie de animale de la adăpost.

În cadrul Colegiului Prefectural reunit în sala mare a Prefecturii pe 27 aprilie, prefectul Dorin Otrocol a cerut reprezentanţilor instituţiilor de control al alimentelor, precum şi celor care se ocupă cu asigurarea ordinii şi liniştii publice, să fie pregătite cu efective disponibile pentru a interveni, dacă va fi cazul. În acest an, sărbătoarea Paştelui creştin ortodox coincide cu o altă aniversare, cea de 1 mai, Ziua Internaţională a Muncii. Prefectul a atras atenţia că municipalitatea organizează un program special pentru gălăţenii de toate vârstele, pe 1 mai, pe esplanada Casei de Cultură, deci va fi nevoie de efectivele instituţiilor amintite. Evident, poliţiştii, jandarmii, pompierii, SMURD-ul, vor fi în alertă. Cele mai vizate zone vor fi în special în noaptea de Înviere, bisericile gălăţene, precum şi cluburile, discotecile, restaurantele şi barurile gălăţene.
Dintre toate localităţile judeţului nostru doar una singură, Fârţăneşti, nu a prevăzut nici în acest an, nici în anteriorul, fondurile necesare desfăşurării activităţilor de asigurare a liniştii şi ordinii publice în localitate pentru perioada sărbătoririi Paştelui.

Primarul municipiului Galaţi a anunţat marţi, în conferinţa de presă, cu mare mândrie, că la momentul în care se desfăşurau declaraţiile de presă (ora 11.30), pe strada Traian, în faţa Muzeului de Artă Vizuală, se demola clădirea construită acolo, în care până nu demult a funcţionat un magazin.
”Dacă mergeţi acum, şi vreau să terminăm mai repede ca să prindeţi şi spectacolul acesta, clădirea din faţă de la V-uri, din mijlocul drumului, se demolează acum. Ieri au scos geamurile şi astăzi se demolează”, a spus Marius Stan.  
La faţa locului, însă, ”spectacolul” era cu totul altul. Geamurile erau bine-mersi la locurile lor, nici urmă de utilaje pregătite de demolare, iar câţiva muncitori rezemau colţurile clădirii. Ca de obicei, adevărul este probabil undeva la mijloc: ori firma care se ocupă de demolare nu este în grafic, ori primarul sau gălăţenii sunt dezinformaţi. Vom reveni cu amănunte despre acest ”spectacol” amânat la momentul când se va trece cu adevărat la fapte.

Toţi medicii care au cabinete în cadrul Policlinicii cu Plată Galaţi au primit, la începutul acestei luni, somaţii de evacuare a clădirii de pe strada Domnească în termen de 10 zile. În urma unei expertize tehnice efectuate de Primăria Galaţi, la clădirea de patrimoniu care găzduieşte Policlinica s-a constatat că aceasta prezintă gradul 2 de risc seismic. Primarul consideră că medicii de acolo fac vâlvă pe acest subiect deoarece ar fi fost incitaţi din motive electorale. „Doctorii de acolo, incitaţi probabil de alţii, de subiecte de cancan, cred că cineva vânează acea clădire, care e de patrimoniu. Noi am făcut la acea clădire o expertiză tehnică şi ea prezintă un grad de risc seismic 2, un lucru care pe mine mă obligă să facem evacuarea tuturor celor care lucrează acolo. Suntem în faza de a finaliza fostul Dispensar TBC de pe Regiment 11 Siret, în cartierul Francezi, pentru ca cei care îşi desfăşoară activitatea la Policlinica cu Plată să fie mutaţi acolo, iar această clădire, pe fonduri europene - avem axă de finanţare - să poate fi consolidată şi modernizată”, a spus edilul. Acesta a mai adăgat că după finalizarea lucrărilor de consolidare şi modernizare este posibil ca medicii să poată reveni în aceeaşi locaţie sau se poate pune în aplicare un proiect în cadrul Strategiei Dunării, prin care în acea locaţie să funcţioneze un birou de informare europeană. Întrebat de jurnalişti dacă la expirarea termenului de evacuare prevăzut în somaţie, adică la jumătatea lunii aprilie, medicii vor fi evacuaţi, primarul a declarat: „Am făcut somaţia un pic excesiv, am vrut doar să-i atenţionăm, să dăm un grad de urgenţă ca aceştia să vină să stăm de vorbă. Nu îi evacuează nimeni forţat până nu sunt finalizate lucrările la fostul Dispensar TBC”.

Primăria municipiului Galaţi începe procedurile de atribuire a unui nou lot de autorizaţii pentru activitatea de taximetrie. În această etapă, sunt disponibile 107 autorizaţii ce vor fi atribuite în condiţiile legii.
Data limită până la care pot fi depuse cererile de înscriere pentru participarea la procedură este 05 mai 2016. Lista cu documentele care trebuie depuse pentru obţinerea licenţei poate fi consultată la Compartimentul Transport Urban din cadrul Primăriei municipiului Galaţi, situat pe strada Traian nr. 246. Rezultatele evaluării dosarelor vor fi anunţate la Compartimentul Transport Urban, pe  data de 10 mai 2016.
Eliberarea autorizaţiilor taxi către solicitanţii cu documentaţii complete, depuse în termen, se va face după aprobarea de către Consiliul Local a atribuirii numărului de autorizaţii taxi şi a numerelor de ordine ale acestora, adică începând cu data de 11 iunie 2016.
Numerele de ordine ale autorizaţiilor taxi disponibile sunt: 323, 356, 591, 717 şi de la 898 la 1.000.
Pentru obţinerea autorizaţiei pentru activitatea de taximetrie, solicitanţii trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate impuse prin lege şi vor fi departajaţi prin punctaje.

Pagina 11 din 15