Nicoleta Rogojină

Nicoleta Rogojină

Compania Hoopeks International a obţinut avizul tehnic pentru racordarea la reţea a unui proiect eolian de 629 MW, în judeţul Galaţi, potrivit datelor publicate de Tranelectrica. Acesta este cel mai mare parc eolian avizat până în acest moment şi va fi cea mai mare investiţie de profil din România ce s-ar situa în jurul valorii de 500 de milioane de euro.

În acest moment, cel mai mare parc eolian local este Fântânele-Cogealac, cu o capacitate de 600 MW, dar care este împărţită în două proiecte gestionate de companii diferite. Parcul Fântânele-Cogealac este o investiţie de 1 miliard de euro realizată de cehii de la CEZ în perioada 2010-2012.

Potrivit planului urbanistic zonal, Hoopeks International va construi o centrală electrică eoliană în judeţul Galaţi, cu maximum 204 grupuri generatoare eoliene şi staţii de racordare, cu maximum 204 grupuri generatoare eoliene, cu amplasamentul în extravilanul localităţilor Bereşti, Cerţeşti, Drăguşeni, Corod, Valea Mărului, Smulţi, Vârlezi, Bălăbăneşti, Jorăşti, Bereşti-Meria, Cavadineşti, Suceveni şi Băneasa.

Liberty Steel Group a lansat o campanie masivă de transformare Greensteel a combinatului siderurgic de la Galaţi. Planul conţine un program de  investiţii în următorii opt ani şi care integrează două Cuptoare cu Arc Electric (EAF), o instalaţie de Reducere Directă a Fierului (DRI) şi un Mini-Laminor MI.DA – cu potenţial de creştere a producţiei până la 4 milioane de tone de oţel pe an.

”Noile cuptoare EAF vor reduce emisiile de CO2 cu aproximativ 80%, iar pe măsură ce compania va face tranziţia către hidrogen verde, emisiile de carbon vor fi fi reduse aproape de zero. Pentru a maximiza consumul de energie regenerabilă şi pentru a reduce consumul total de energie electrică, LIBERTY Galaţi va instala un parc solar de 180 MW şi un parc eolian de 20 MW, dezvoltate sub marca SIMEC. Programul de transformare va fi susţinut de Academia GREENSTEEL şi de GFG Foundation, care derulează deja o serie de programe cu universităţi şi licee din România, menite să educe tânăra generaţie şi să dezvolte comunităţile locale”, se arată în prezentarea planului.

În mod concret, Planul de transformare GREENSTEEL presupune:

- Proiecte de eficientizare a consumului de energie şi de reducere a emisiilor de carbon în cadrul operaţiunilor existente

- Două cuptoare cu arc electric (EAF) care pot reduce emisiile de CO2 la tona de oţel produsă până la 80%

- O instalaţie de Reducere Directă a Fierului (DRI) care va utiliza iniţial gaz metan, înainte de a face tranziţia către hidrogen verde

- Un Mini-Laminor integrat MI.DA care poate creşte producţia până la 4 milioane de tone anual, de la 3 milioane de tone anual, volumul suplimentar fiind axat pe produse lungi

- Un parc solar de 180MW şi un parc eolian de 20MW dezvoltate pe platforma siderurgică.

 

”GREENSTEEL nu este doar un nou tip de oţel, este un model revoluţionar. Vrem ca toată echipa LIBERTY Galaţi să fie conştientă de importanţa implicării sale în această schimbare tehnologică majoră”, se arată în prezentarea planului. 

 

În acelaşi timp, Liberty Galaţi se zbate să iasă din criza economică şi chiar intenţiona să închidă singurul furnal funcţional din combinat, aşa cum Monitorul de Galaţi a scris în articolul Se opreşte singurul furnal funcţional din combinatul Liberty Galaţi?

Ca urmare a presiunilor venite din partea salariaţilor, s-a decis ca deocamdată să nu se închidă furnalul, dar să se continue cu producţie redusă până la sfârşitul acestui an.

De unde va lua bani pentru investiţiile Greensteel în condiţiile în care băncile se feresc să acorde împrumuturi, iar vânzările stagnează, rămâne de văzut.

Primarul Ionuţ Pucheanu este, începând de luni, 08 august 2022, preşedinte al Organizaţiei Municipiului Galaţi a Partidului Social Democrat Galați. 

„Este un moment important în viaţa organizaţiei PSD Galaţi. În fiecare domeniu este nevoie de oameni pricepuţi, de adevăraţi profesionişti, care să facă parte dintr-o echipă puternică şi bine pregătită, care să ofere încredere şi să aducă plus valoare comunităţii. Le mulţumesc colegilor din PSD care au asigurat până acum conducerea organizaţiei, una solidă şi unită, aşa cum le mulţumesc şi pentru sprijinul şi încrederea pe care mi le-au acordat. Împreună vom continua proiectele pentru gălăţeni, pentru modernizarea şi dezvoltarea oraşului”, a declarat Ionuţ Pucheanu.

În cadrul conferinţei a fost aleasă şi noua structură de conducere. Astfel, echipa va fi formată din prim-vicepreşedinte Marius Humelnicu, iar vicepreşedinţi au fost aleşi Florin Popa, Sorin Enache, Dumitru Poalelungi, Costel Gafton, Rodica Ciucă, Vergiliu Vals, Silvia Elena Atanasiu. De drept, vicepreşedinţi sunt şi preşedintele organizaţiei de pensionari Gheorghe Potârniche, preşedintele organizaţiei de tineret Cătălin Cojocaru, preşedintele organizaţiei de femei Laura Georgescu, preşedintele Ligii aleşilor locali Silviana Ciupercă şi reprezentantul PES Lucian Andrei. Secretar executiv al oraganizaţiei este Oana Monica Bulgaru, iar trezorier Marcela Costea.  

SRCF Galaţi a redeschis astăzi, 22 iulie 2022, şi linia de cale ferată cu ecartament normal 706 I Siloz Port Docuri - Galaţi Mărfuri - Galaţi Călători, linie destinată ieşirii din Siloz a vagoanelor (româneşti) încărcate cu cereale. 

Lucrările de reparaţii la linia de cale ferată cu ecartament normal Siloz Port Docuri - Galaţi Mărfuri - Galaţi Călători (1,525 km) au fost executate, în regie proprie, de SRCF Galaţi, în perioada 07 iulie 2022 - 21 iulie 2022. 

Pe linia CF 706 I Siloz Port Docuri - Galaţi Mărfuri - Galaţi Călători (ecartament normal) au fost executate următoarele lucrări:

- lucrări de defrişare pe 1.525 metri cale,

- înlocuirea a 562 bucăţi traverse normale din lemn, cu traverse din beton

- înlocuirea a 244 bucăţi de traverse din lemn speciale, pe aparatele de cale

- înlocuirea materialului mărunt de prindere - 4.402 tone

- completarea prismei de piatră spartă - 832 tone 

- executarea burajelor tehnologice şi profilare prismă de piatră spartă

SRCF Galaţi a executat lucrările, în regie proprie, cu personal feroviar din secţiile: L1 Galaţi, L2 Brăila, L3 Buzău, L4 Focşani, L5 Târgu Ocna şi SRLU Buzău.

 

Reamintim faptul că, în data de 7 iulie 2022, a fost redeschisă linia de cale ferată cu ecartament larg 706 J Galaţi Largă Ana - Galaţi Bazin - Galaţi Mărfuri - Port Docuri, lucrările pe această linie fiind executate, tot de SRCF Galaţi, în regie proprie, cu personal specializat. Linia 706 J Galaţi Largă Ana - Galaţi Bazin - Galaţi Mărfuri - Port Docuri (ecartament larg) asigură accesul direct, în Siloz, al garniturilor cu cereale sosite din Ucraina (via Republica Moldova).

 

Redeschiderea celor două linii de cale ferată 706 J Galaţi Largă Ana - Galaţi Bazin - Galaţi Mărfuri - Port Docuri (ecartament larg) şi 706 I Siloz Port Docuri - Galaţi Mărfuri - Galaţi Călători (ecartament normal) contribuie la revigorarea activităţii din Portul Galaţi, prin operaţionalizarea transporturilor de cereale care ajung acum direct în Siloz, fără manevre de transpunere a vagoanelor de pe linia cu ecartament larg, pe linia cu ecartament normal. Astfel, vagoanele cu cereale din Ucraina intră direct în Siloz pe linia cu ecartament larg, iar din Siloz pleacă garniturile încărcate cu cereale, pe linia cu ecartament normal.

Medicul Nicolae Dobrovici Bacalbașa, fost deputat PSD, a comentat în stilil caracteristic scandalul generat de George Buhnici. Bacalbașa spune că jurnalistul are tulburări de erecție care sunt recent instalate, lucru care l-a determinat să facă comentariile care au scandalizat țara.

"Eu am fost diagnostician în meseria mea. Și ce pot să îți spun despre băietu ăsta e că aproape sigur are tulburări recent instalate de erecție, asta ca stare. Ca răspuns, asta cred eu. Adică, erecția nu mai apare și e ușor tulburat. Reacția proștilor din jur e de fapt o reacție a publicului lui care îl consulta de obicei când avea reacție. (....) Eu nu mai țin minte când au apărut la mine tulburările, dar cred că de acolo îs ochii. (n.r - ochii lui Buhnici sclipeau în timpul declarațiilor făcute pentru Antena Stars)",  a declarat Bacalbașa în emisiunea Punctul Culminant, moderată de Victor Ciutacu.

 

Declaratiile fostei vedete de televiziune de la care a pornit o adevărată isterie:

"Venim la mare ca să vedem piele, aș vrea ca pielea aia să n-aibă vergeturi (…) Deci, dacă ați investi în săliță cât investiți în tatuaje, cred că am fi toți mai bine. Încurajez pe toată lumea să dea un pic pe la sală. Pentru că de ce? Dacă vrei să vii la mare, îmi arăți piele și sigur vrei să ne împrietenim, ar trebui să mă convingi și cu altceva decât cu decolteul. Putem fi de acord că e normal să ne uităm la țâțe și la buci? Aia vreau să văd la mare!”, a spus Buhnici într-un interviu pentru Antena Stars.

Mai mult, Buhnici a făcut o glumă și pe seama soției sale, despre care a spus că arată ca o minoră: "Eu am noroc că am o nevastă care arată ca o minoră. Asta e șansa vieții mele. Jur. Uită-te la ea!”.

Sediul PSD Galaţi a fost, miercuri, 29 iunie 2022, plin de membri noi veniţi cu arme şi bagaje din PNL. Un grup de aproape 30 de membri cu vechime din PNL Galaţi, dezamăgiţi de cum merg lucrurile în filiala gălăţeană a PNL au decis să schimbe Barca politică şi au dat liberalismul pe social-democraţie. O parte dintre ei au fost membri de partid expuşi politic precum Laurenţiu Ichim (fost consilier local în mandatul 2016 - 2020 şi fost director CCDJ) şi Silviu Bacalum (în prezent director SPCLEP Galaţi şi fost director în cadrul Primăriei Galaţi) însă ceilalţi liberali, chiar dacă nu au fost foarte vizibili pe scena politică, au avut vechime şi implicare în PNL, dar care în ultimi ani nu s-au mai regăsit în stilul de organizare şi în politica dusă de actuala conducere liberală locală. 

Silviu Bacalum a scris pe pagina sa de facebook: ”24 de ani au trecut de când fac parte din partidul PNL şi din proiectele acestuia, dar de astăzi am ales alt drum, un drum de viitor, promiţător. Mulţumesc pentru tot ce am învăţat şi toată experienţa pe care am dobândit-o, dar de astăzi drumurile se despart! Am ales să fac parte dintr-o echipă cu oameni de cuvânt, cu viziuni, dorinţa către evoluţie şi de a face lucruri bune, noi şi de viitor comunităţii în care trăiesc şi pentru viitorul copiilor, acesta fiind drumul nostru către dezvoltare atât comunitară cât şi individuală. PSD Galaţi este un model de urmat atât prin activitatea politică cât şi prin oamenii profesionişti care ocupă funcţii publice. Mulţumesc pentru călduroasa primire, dl primar Ionut Pucheanu,  dl Popa Florin - preşedinte PSD municipiul Galaţi!”.

În momentul în care Galatiul şi Brăila au început să colaboreze pentru proiecte comune şi politicienii din cele două oraşe şi-au forţele pentru a pune pe roate investiţii finanţate cu fonduri europene sau guvernamentale, au apărut nenumărate idei de dezvoltare economică a regiunii de sud-est, regiune care zeci de ani a stat în umbră.

Europarlamentarii Dan Nica şi Mihai Tudose, împreună cu administraţiile locale ale celor judeţe, precum şi cu parlamentarii gălăţeni şi brăileni lucrează împreună de câteva luni şi - chiar dacă pare greu de crezut - se conturează proiecte de amploare ce vor impulsiona dezvoltarea celor două judeţe.

Într-o conferinţă de presă susţinută la Parlamentul European, în faţa jurnaliştilor din Galaţi şi Brăila, cei doi europarlamentari au vorbit despre stadiul investiţiilor aflate în derulare, cât şi despre cele în faza de idee sau proiect.

Centura Mare a Galaţiului, Varianta Ocolitoare a municipiului Galaţi, Podul peste Dunăre, drumul expres Galaţi-Brăila, platforma multimodală din Portul Galaţi şi aeroportul sunt investiţiile aflate în diferite stadii de execuţie, urmând ca să se pună bazele unor proiecte comune precum monorailul Galaţi-Brăila sau un circuit turistic pe Dunăre de la Călăraşi în aval sau o sală de sport polivalentă între Brăila şi Galaţi.

”Împreună cu Mihai Tudose am luat decizia de a crea un parteneriat pentru Dunărea de Jos. Vrem să arătăm că merităm, că suntem o zonă care are nevoie de investiţii şi că nu putem fi trataţi ca o regiune de mâna a doua pentru că nu suntem, şi vom arăta tuturor şi ce putem face şi cum va arăta această regiune în următorii câţiva ani”, a declarat Dan Nica.

Acesta a mai spus că săptămâna viitoare vor fi scoase la licitaţie atât drumul expres care leagă Galaţiul de A2, cât şi studiul de fezabilitate pentru aeroportul de la Galaţi.

Europarlamentarul Mihai Tudose, fost prim-ministru al României, a explicat: “Drumul Mare de Centură al Galaţiului este important şi pentru Brăila pentru că generează puncte de trafic şi pentru toate celelalte drumuri. Vrem să intrăm într-o zonă de competitivitate în zona industrială. Când vom avea podul funcţional, portul intermodal gata, toate chestiile acestea generează oportunitatea aeroportului. Mai avem un proiect pe care l-am pus la cale împreună cu Dan Nica, un circuit turistic de la Călăraşi la vale pe Dunăre”. 

Acesta a mai precizat că aeroportul de la Galaţi va fi singurul aeroport din România care va avea activitate principală de Cargo. 

Aderarea României la spaţiul Schengen este din nou în atenţia oficialilor europeni în contextul în care războiul din Ucraina a reaşezat priorităţile şi viziunea Uniunii Europene asupra ţărilor din est. De altfel, pe 24 mai 2022, Comisia Europeană a prezentat un raport privind starea spaţiului Schengen. Este prima dată când Comisia prezintă un astfel de raport, în urma Strategiei privind spaţiul Schengen adoptată anul trecut. Acest raport va constitui baza pentru discuţiile dintre deputaţii Parlamentului European în Consiliul Schengen.

În cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii din Galaţi şi Brăila, organizată la Strasbourg de către europarlamentarii Dan Nica şi Mihai Tudose, preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a afirmat că va sprijini România cu toate puterile pentru a adera la spaţiul Schengen. 

”UE trebuie să se vadă ca o uniune sigură, nu ca un loc comercial, economic, să putem să împărtăşim valorile comune ale democraţiei. Aşa că, din partea mea, pot să spun că în Parlamentul European veţi găsi sprijin deplin. Aveţi foarte mulţi prieteni aici care vă susţin cu o voce foarte puternică, iar această voce o împărtăşesc şi eu. Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a vă ajuta", a declarat preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola. 

Europarlamentarii Dan Nica şi Mihai Tudose au accentuat poziţia geostrategică a României şi impactul războiului din Ucraina asupra ţării noastre reamintind faptul că România a îndeplinit demult toate condiţiile de aderare la spaţiul Schengen şi că există doar considerente politice din cauza cărora nu s-a luat încă decizia aderării.

“România respectă toate criteriile de aderare la Schengen. Cred că este important să conştientizăm că situaţia din Ucraina impune ca transportul de mărfuri să fie realizat cu mai multă uşurinţă. Avem încredere că ţările membre UE vor înţelege necesitatea ca ţara noastră să facă parte din Schengen”, a spus europarlamentarul Dan Nica.

Mihai Tudose a subliniat, la rândul său, că nu există motive pentru amânarea deciziei de aderare a României la spaţiul Schengen. "Pe vremea când eram prim-ministrul României, ţara noastră a fost declarată candidată la Spaţiul Schengen. Ni s-a spus că trebuie să îndeplinim 10 cerinţe. Chiar si după ce am trecut toate etapele din punct de vedere legal şi tehnic, domnul Barosso tot nu a acceptat. Cred că a venit timpul să ne privim cu seriozitate unii pe alţii", a spus Tudose. 

În perioada 7 - 11 iunie, la Galaţi se va desfăşura cea de-a XII-a ediţie a Festivalului de Film Ecologist Ecofest – “Pentru sănătatea Pământului”. Festivalul cuprinde două secţiuni, ”Competiţie” şi ”Panorama”. Astfel, în cadrul primei secţiuni vor intra în competiţie filme prezentate pentru prima oară în România, jurizarea fiind asigurată de un juriu internaţional de specialitate şi de un juriu format din elevi gălăţeni. Cea de-a două secţiune va cuprinde filme reprezentative cu tematică ecologistă, premiate la festivalurile internaţionale.

“Este pentru prima oară când la Galaţi se organizează un asemenea festival de film, care trage un semnal de alarmă, cu ajutorul artei cinematografice, asupra nevoii de acţiona imediat pentru protejarea mediului înconjurător, dar care reuşeste să fie şi o alternativă inedită de educaţie ecologică. Şi noi, cei de la Consiliul Judeţean, lucrăm pentru un judeţ şi un mediu mai curat, având deja în implementare o investiţie amplă de gestionare a deşeurilor. De asemenea, acest festival şi-a clădit prin ediţiile precedente şi  reputaţia unui important reper cultural, creaţiile cinematografice prezentate de-a lungul anilor fiind extrem de apreciate de iubitorii celei de-a şaptea arte. Îi felicit pe toţi cei implicaţi în organizarea acestui eveniment şi mă bucur că formatul festivalului apelează la spaţii neconvenţionale pentru a duce acest mesaj cât mai aproape de comunitate”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

De asemenea, în cadrul acestui eveniment vor avea loc şi diverse workshop-uri educative, culturale şi de creaţie, precum şi mai multe concerte. Festivalul Internaţional de Film Ecologist Ecofest este organizat de către Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, în colaborare cu Asociaţia Iniţiativa Ecologistă Europeană, Consiliul Judeţean Galaţi şi Primăria Galaţi.

Programul festivalului:

Marţi,7 iunie 2022

Ora 19,00 - Teatrul Dramatic “Fani Tardini”

Gala de deschidere/Concert ”Folk Frate”

Film secţiunea ”Panorama” - The Magic of Khortytsia /Magia Insulei Khortytsia – 2016 – Ucraina - 41 min.

 

Miercuri, 8 iunie 2022 - Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” - Sala de festivităţi

Orele11,00-14,30 - preselecţii Zona Liberă de Indiferenţă

Ora15,00–18,00 Filme în secţiunea ”Competiţie”/workshopuri

1. Acid Forest/Pădurea acidă - Lituania – 2019 - 60 min.

2. Attraverso/Călătoria - Italia - 2021 - 15 min.

3. It's Bean Too Hot/Cafea fierbinte - Marea Britanie - Cehia – 2021 - 28 min.

 

Joi, 9 iunie 2022 - Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” - Sala de festivităţi

Orele 11,00 - 14,30 - preselecţii Zona Liberă de Indiferenţă

Ora 15,00 – 18,00 Filme în secţiunea ”Competiţie” /workshopuri

1. The Danube Delta pelicans/Delta Dunării, ultimul refugiul al pelicanilor - Germania-Franţa-România– 2020 - 50 min.– în prezenţa regizorului Dan Curean

2. Fools & Dreamers/Nebuni şi Visători - Noua Zeelandă – 2019 - 30min.

3. Salvaje (Wild)/Sălbatic –Spania – 2020 - 6 minute

4. Pause 2020/ Pauza 2020 - Cipru – 2020 - 3 min. -animaţie/fără sonor

 

Vineri, 10 iunie 2022 - Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” - Sala de festivităţi

Ora 15,00 – 18,00 - Filme în secţiunea ”Competiţie”/jurizare/workshopuri

1. Paving Tundra/ Pavaj în tundră - SUA – 2021 - 30 min.

2. Remedy/Remediu - Slovacia – 2020 - 40 min.

3. Diminuendo/Diminuare - Germania – 2020 - 4 min.–animaţie/fără dialog

4. Unexplored Spain/Spania neexplorată – Spania – 2020 - 7min

Ora 19,00 - Film în secţiunea Panorama - Black Panther/Pantera neagră – SUA – 2018 – 135 min.

 

Grădina Publică

Ora 21,00 – Concert folk – Andrei Păunescu, Vangheli Gogu, Mihai Napu

 

Sâmbătă, 11 iunie

Centrul Oraşului - zona pietonală “Spicul”

Ora 17,00 - Finala Zona Liberă de Indiferenţă

Ora 19, 00 – Film în secţiuna Panorama Free Guy/Eliberaţi-l pe Guy – SUA - 2021 – 115 min.

Ora 20,30 - Gala Finală - acordarea premiilor şi concert ”Proconsul”.

Ministrul Economiei Florin Spătaru a fost vineri, 06 mai 2022, la Galaţi, a făcut o vizite de lucru la o serie de obiective economice precum Combinatul Siderurgic Liberty Galaţi, Şantierul Naval Damen Galaţi, Zona Liberă, Parcul Industrial şi Platforma Multimodală. Pe tot parcursul vizitei, ministrul a fost însoțit de Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea și de Primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu.

“Dezvoltarea Galaţiului depinde de parteneriate reale şi active între autorităţile centrale, locale şi marile companii angajatoare. Am vorbit astăzi despre oportunităţi de dezvoltare, în contextul conflictului militar de la graniţă, dar şi în contextul noilor provocări impuse de UE în ceea ce priveşte adaptarea activităţilor la noi condiţii de mediu”, a declarat ministrul Economiei.

După ce a vizitat obiective şi locaţiile în care Liberty Galaţi are planificate o serie de investiţii, Florin Spătaru a declarat: ”Nu au fost discuţii doar politically correct, că hai să vedem cât de frumoasă este situaţia, ci aplicate, despre impactul livrării materiilor prime, de unde pot fi aprovizionate, cum ne asigurăm că acest sânge industrial al economiei româneşti, oţelul, poate fi livrat şi putem asigura aprovizionarea tuturor beneficiarilor, astfel încât să nu avem situaţii de închideri de activitate, întreruperi sau probleme ce pot apărea pe întregul lanţ de livrare. Am explicat cum poate Ministerul Economiei să se implice, ţinând cont că este un minister al întregii economii româneşti, nu doar al economiei de stat (...) Am mai discutat despre locaţiile în care vor fi realizate următoarele investiţii ale Liberty şi despre blocajele pe care le avem în acest moment pe Fondul de Tranziţie Justă, pe proiecte care ar fi putut să ajute dezvoltarea economică localăAm discutat despre locaţiile în care vor fi realizate următoarele investiţii ale Liberty şi despre blocajele pe care le avem în acest moment pe Fondul de Tranziţie Justă".

La Şantierul Naval Damen Galaţi, ministrul Economiei a discutat cu conducerea companiei despre viitoarele proiecte, dar şi despre probleme. Acesta a spus că Şantierul a pierdut câteva comenzi, clienţii preferând şantiere din China. Cu toate acestea, există soluţii pentru a acoperi acest inconvenient. Florin Spătaru a afirmat că se poate lua în calcul şi varianta ca o parte din resursa umană din şantierul naval să fie detaşată pentru construcţia de transportoare blindate fiind vorba tot despre construcţii metalice, ministrul apreciind expertiza sudorilor din şantier. "“Cunosc foarte bine capacitatea de lucru a Şantierului Naval Damen, mai ales că acesta este locul unde am activat peste 20 de ani. Tocmai de aceea mi-ar plăcea să cred că putem face echipă şi pe viitor, întrucât ar putea exista oportunitatea ca Şantierul să furnizeze servicii de sudură, de exemplu, către industria de apărare, având în vedere deficitul de personal din acest sector industrial”, a spus ministrul aflat în vizită la Galaţi.

Pentru că ministrul Economiei vine din industria navală, consideră că are datoria să atragă atenţia Uniunii Europene asupra faptului că industria navală din România are nevoie de măsuri de sprijin pentru a rămâne pe piaţa de profil 

"Săptămâna viitoare voi avea o intervenţie în Parlamentul german, pentru a susţine măsurile pe care Europa trebuie să le ia pentru a păstra industria navală. Aceste măsuri trebuie să vină în contextul subsidiilor directe care sunt alocate de alte ţări din Asia, prin sprijinirea producătorilor europeni în a-şi păstra competitivitatea şi a rămâne pe piaţă. Dacă nu vom lua măsuri la nivel european pentru a păstra industria navală, transportul maritim va fi cu siguranţă afectat", a spus Florin Spătaru.

Pagina 1 din 15