C.R.

C.R.

Vineri, 01 Septembrie 2017 09:58

United are prima şansă la Sf. Gheorghe

Prologul celei de-a doua etape a Ligii I la futsal va aduce faţă în faţă, vineri, în sala sporturilor din Sf. Gheorghe, formaţia locală Spicom şi vicecampioana României, United Galaţi. Chiar dacă confruntările directe precedente au fost destul de echilibrate, de data aceasta se anunţă un meci de 2 solist. Spicom s-a despărţit de patru jucători importanţi în presezon şi se bazează în acest sezon pe un lot format din juniori. În prima etapă au cedat pe terenul nou promovatei Imperial Wet Miercurea Ciuc, scor 1-9. Echipa noastră, la care vor evolua în premieră brazilienii Varela şi Nacimento, care au primit cărţile verzi şi au fost legitimaţi, şi Crăciun, care revine după accidentare, s-a antrenat la capacitate maximă şi joi, după masa de prânz, a plecat spre Sf. Gheorghe. „Vom întâlni un adversar facil şi nu se pune problema să nu câştigăm cele trei puncte. Vom aborda meciul cu gândul la Autobergamo, care va veni la Galaţi pe 17 septembrie. Voi putea să-i folosesc pe cei doi brazilieni Nascimento şi Varela, va reveni şi Crăciun, am pregătit nişte teme şi câteva scheme pe care băieţii trebuie să le pună în practică”, ne-a declarat antrenorul Cosmin Gherman. Celelalte meciuri ale rundei sunt: City'us Tg. Mureş - Dunărea 2005 Călăraşi, CSM Politehnica Iaşi - FK Odorheiu Secuiesc, Autobergamo Deva - Imperial Wet Miercurea Ciuc, Informatica Timişoara - Muncitorul Reşiţa.

Jucătoarea română de tenis Simona Halep a învins-o pe rusoaica Alisa Kleibanova cu 6-0, 6-2, în doar 56 de minute, marţi, în manşa inaugurală a turneului de tenis de la Roland Garros, al doilea de Mare Şlem al anului. Simona Halep (22 ani, 4 WTA), a patra favorită a turneului, are acum trei victorii în faţa rusoaicei (24 ani, 87 WTA). Prima victorie s-a înregistrat în 2011 la Australian Open, în turul secund, cu 6-4, 7-6 (2), şi în 2013 la Moscova, cu 6-1, 6-1, în sferturile de finală.
Halep şi-a asigurat astfel un cec de 42.000 de euro şi 70 de puncte WTA. În turul al doilea, Simona o va înfrunta pe învingătoarea dintre britanica Heather Watson şi Barbora Zahlavova Strycova (Cehia).
Şi Sorana Cîrstea, cap de serie numărul 26 şi locul 26 WTA, s-a calificat, marţi, în turul secund la Roland Garros, al doilea turneu de Grand Slam al anului, informează site-ul oficial al competiţiei. Cîrstea a învins-o, în runda inaugurală, cu scorul de 6-7 (3/7), 7-5, 6-2, după două ore şi 12 minute, pe Aleksandra Wozniak (Canada), jucătoare venită din calificări şi poziţia 149 în clasamentul mondial, după ce a salvat o minge de meci în setul doi. În turul secund, Sorana Cîrstea o va întâlni pe Teliana Pereira (Brazilia), locul 94 WTA, care a trecut, cu scorul de 4-6, 6-1, 6-1, de Luksika Kumkhum (Thailanda), poziţia 114 în clasamentul mondial.
Sorana Cîrstea şi Teliana Pereira s-au întâlnit o singură dată până acum, brazilianca impunându-se în acest an, în turul doi de la Charleston, cu scorul de 3-6, 6-3, 7-6 (7/0).
Pentru calificarea în turul secund la Roland Garros, Cîrstea va primi 42.000 de euro. Cea mai bună performanţă a Soranei Cîrstea la Roland Garros este un sfert de finală în 2009, când a fost învinsă de australianca Samantha Stosur.

La Jocurile Olimpice de iarnă s-au cristalizat două categorii de naţiuni participante: una reprezentată de statele cu tradiţie în domeniu, care îşi asigură o mare parte din venituri din contribuţii provenite din mediul privat, şi un al doilea grup format din ţări precum România, rămase parcă în vechiul bloc socialist, în care statul este principalul finanţator.
Secretarul general al Federaţiei Română de Bob şi Sanie, Florian Ţicu, a declarat pentru MEDIAFAX că nu mai puţin de 90 la sută din bugetul anual al instituţiei este reprezentat de subvenţia de la stat. "Pentru noi sunt foarte importante fondurile care vin de la minister. În general, sumele de la MTS reprezintă cam 90 la sută din bugetul anual al Federaţiei Române de Bob şi Sanie, aşadar aceşti bani sunt extrem de importanţi pentru activitatea noastră", a declarat Ţicu.
La ediţia Jocurilor Olimpice de la Soci, România este reprezentată de trei federaţii, Federaţia Română de Schi şi Biatlon (nouă sportivi), Federaţia Română de Bob şi Sanie (14 sportivi) şi Federaţia Română de Patinaj (un sportiv). În cei patru ani scurşi de la Jocurile Olimpice de la Vancouver, cele trei federaţii s-au bazat în mare parte pe un buget total de aproximativ 4,3 milioane de euro, bani proveniţi din subvenţii din partea statului. Astfel, Federaţia Română de Bob şi Sanie a încasat în cei patru ani 5,1 milioane de lei (1,13 milioane de euro), Federaţia Română de Schi şi Biatlon 11,6 milioane de lei (2,6 milioane de euro), iar Federaţia Română de Patinaj a primit 2,75 milioane de lei (0,6 milioane de euro) în trei ani, în 2013 fondurile de la minister fiind blocate din cauza neregulilor din federaţie.
Secretarul de stat din Ministerul Tineretului şi Sportului, Carmen Tocală, a precizat pentru MEDIAFAX că sponsorizările lipsesc în acest domeniu, din cauza faptului că România nu organizează competiţii de anvergură. "Bugetul unei ramuri de sport se socoteşte aşa: suma acordată de stat (n.r. - de MTS federaţiilor), suma dată prin MTS către COSR, bugetul dat de noi (n.r. - MTS) către cluburile sportive care au ramuri de specialitate, bugetul către direcţiile judeţene (- n.r. - dat tot de MTS) şi bugetul pe care îl are administraţia locală către aceste ramuri de sport. În ceea ce priveşte sponsorii, federaţiile sunt private, ţine de dorinţa şi plăcerea românilor de a sponsoriza acea ramură de sport. Dar noi nu am avut până acum nici pârtii de schi, nici trambulină pentru sărituri, nici patinoare, iar numărul de practicanţi a fost foarte mic", a declarat Tocală.
Multe dintre naţiunile cu tradiţie şi palmares la Jocurile Olimpice de iarnă au găsit însă metode diferite de finanţare, sportivii fiind susţinuţi în principal din fonduri private. Spre exemplu, Federaţia Elveţiană de Schi a avut în sezonul 2012-2013 un buget de 45 de milioane de franci (36,8 milioane de euro), din care doar 1,2 milioane de franci elveţieni (aproape un milion de euro) au reprezentat subvenţii publice, ceea ce înseamnă mai puţin de 3 la sută. Cea mai importantă sumă de care a beneficiat schiul elveţian în sezonul trecut a provenit din publicitate, aproximativ 33 de milioane de franci (circa 27 de milioane de euro).
Cu astfel de fonduri, rezultatele schiului elveţian nu lipsesc: la ultima ediţie a JO, de la Vancouver, sportivii din Ţara Cantoanelor au cucerit şase medalii de aur şi două de bronz.
În contrapartidă, istoria participărilor schiorilor români la Jocurile Olimpice arată că poziţia cea mai importantă ocupată vreodată a fost un loc 5, prin Gheorghe Vilmoş, la ediţia din 1964, de la Innsbruck, în proba individuală de biatlon.
Rămânând la schi, este de menţionat faptul că echipa feminină de sărituri cu schiurile a SUA are un buget anual de 500.000 de dolari, în condiţiile în care această disciplină apare pentru prima dată la Jocurile Olimpice de iarnă anul acesta, la Soci.
Franţa, care a cucerit 11 medalii (două de aur, trei de argint şi şase de bronz) la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă, investeşte şi ea serios în schi, federaţia de specialitate primind anual din partea statului aproximativ patru milioane de euro. De menţionat faptul că Federaţia Franceză de Schi beneficiază de cea mai mare sumă dintre toate asociaţiile sportive franceze, datorită faptului că are cel mai mare număr de sportivi legitimaţi. Federaţia Sporturilor de Iarnă din Franţa, care reuneşte celelalte discipline prezente la JO, primeşte anual o sumă de doar două milioane de euro.
În schimb Federaţia italiană a Sporturilor de Iarnă a avut un buget imens în anul 2011, an postolimpic, de peste 20 de milioane de euro, dintre care şase milioane primiţi de la Comitetul Olimpic Italian (CONI).
Iar pentru a observa nivelul la care se găsesc sporturile de iarnă din România trebuie amintit cazul sportivului Dorin Velicu, care participă la JO de la Soci cu un skeleton împrumutat de la prieteni, după cum a declarat într-un interviu acordat MEDIAFAX, neavând la dispoziţie o sumă de 5.000 de euro pentru achiziţia unuia nou.
O altă comparaţie elocventă pentru descrierea poziţiei României este cea dintre echipa de bob a ţării noastre şi cea a Germaniei. Conform declaraţiilor secretarului general al Federaţiei Română de Bob şi Sanie, Florian Ţicu, România s-ar afla printre primele şase clasate la JO, dacă ar avea un bob precum naţionala Germaniei. Adică sportivii noştri au un start la fel de bun precum câştigătorii medaliilor, numai că pierd timp preţios pe traseu din cauza boburilor. Iar Germania este recunoscută în lumea sportului alb ca una dintre naţiunile care investesc masiv în cercetarea şi dezvolatrea boburilor, săniilor şi skeletoanelor. De altfel toate produsele sunt destinate exclusiv echipelor naţionale ale Germaniei, neputând fi comercializate.
Un motiv de invidie pentru echipa de biatlon a SUA o reprezintă bugetul de care beneficiază sportivii ruşi. Bugetul Federaţiei Americane de Biatlon este de 1,6 milioane de dolari anual. Dar cu toate astea, americanii au ajuns să invidieze echipa Rusiei, care se află din 2008 sub aripa protectoare a miliardarului rus Mihail Prokorov, proprietarul echipei de baschet Brooklyn Nets. Preşedintele Federaţiei Americane de Biatlon, Max Cobb, a declarat de curând că estimează că bugetul rivalilor ruşi ar fi de cel puţin zece ori mai mare decât al echipei sale.
Prokorov a cheltuit în ultimii ani sume considerabile cu echipa de biatlon a Rusiei, pe care le-a ţinut însă secrete, a pus la dispoziţie delegaţiei patru avioane private cu care sportivii se deplasează la competiţii, şi totul cu un singur obiectiv: "mândria naţională este mai presus de orice". El a promis că în cazul în care echipa pe care o susţine nu va aduce cel puţin două medalii de aur la cea mai scumpă ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă va demisiona din funcţia de preşedinte al federaţiei.
Rusia, campioana absolută de până acum în materie de cheltuit bani pentru sporturile olimpice, a găsit o modalitate inedită de finanţare a sporturilor albe. Nu se cunoaşte exact dacă din spirit naţional şi dragoste pentru "mama Rusie" sau la solicitarea preşedintelui Vladimir Putin 15 oligarhi au constituit Fundaţia Olimpică Rusă, pentru sprijinirea sportivilor olimpici. Conform Forbes, averea celor 15 membri ai fundaţiei se ridică la peste 132 de miliarde de dolari. Mulţi dintre ei ocupă funcţii importante în federaţiile sportive participante la Soci.
De altfel, la dispoziţia preşedintelui Vladimir Putin fiecare federaţie participantă la Jocurile Olimpice de iarnă a fost preluată de către un oligarh rus. Andrei Bokarev, un miliardar din industria minieră, a preluat federaţia de freestyle schi, Alexei Kravstov, care conduce una dintre cele mai mari companii de IT din ţară, este preşedintele federaţiei de patinaj, iar preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov, a devenit sponsor principal al echipei de schi fond.
Lucrurile stau uşor diferit şi în statele din apropierea României. Dacă spre exemplu, patinatorii români nu au parte de nicio susţinere de la Ministerul Tineretului şi Sportului, care a sistat din 2013 finanţarea către federaţia de profil din cauza scandalurilor interne, vecinii din Ungaria vor beneficia până în 2020 de o subvenţie de peste 10 milioane de euro.
Anul acesta, ungurii, care vor avea nouă reprezentanţi în competiţiile de short track de la JO de la Soci, însă niciunul la patinaj artistic, vor beneficia de o finanţare de 1,84 milioane de euro. Ministrul Sporturilor din Ungaria, Istvan Simicsko, a declarat în presa maghiară că federaţia de patinaj devine prioritară pentru instituţia pe care o conduce, urmând ca în perioada 2015-2020 să fie finanţată cu alte zece milioane de euro. Aportul substanţial al ministerului de resort vine ca urmare a găzduirii de către Budapesta a Campionatelor Europene de patinaj artistic din acest an, fapt ce a adus o expunere masivă pe plan internaţional, iar sponsorii au început deja să bată la uşă.
Dacă ungurii vor beneficia de la stat de peste trei miliarde de forinţi (zece milioane de euro) în următorii şase ani, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre români, care în perioada 2010-2012 au fost finanţaţi de MTS cu 2,75 milioane de lei (617.000 de euro). Acest fapt a condus la situaţii jenante, singurul patinator român calificat la Jocurile Olimpice, Zoltan Kelemen, fiind nevoit să achite din propriul buzunar costurile de deplasare la competiţiile internaţionale la care concura sub steagul românesc.
"Tot ce fac eu costă bani şi nu am nicio susţinere. Federaţia Română de Patinaj nu mă ajută deloc. Situaţia este catastrofală. Încercăm să tragem cât putem, să mai facem câte ceva, dar în condiţiile astea nu mai pot. Păi până nu m-am calificat la Jocurile Olimpice nu am primit niciun ban. Am ajuns în atenţia COSR după calificare, ei ce au mai mişcat ceva, au trimis ceva bani, dar în limita lor. Costurile pregătirii nu s-au acoperit. Dar tot e bine decât nimic. Din partea federaţiei nu am primit nimic", declara la finalul lunii ianuarie, pentru MEDIAFAX, Kelemen.
Secretarul de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului, Carmen Tocală consideră că România poate atrage sponsori în sporturile de iarnă doar în cazul în care reuşeşte organizarea unor competiţii de prestigiu. "De abia de anul trecut, după FOTE, putem vorbi de dezvoltarea acestor sporturi. Dacă nu organizezi competiţii internaţionale, e foarte greu să găseşti sponsori, pentru că produsele le vând în România, nu în străiniătate. De abia de acum încolo putem vorbi de bani privaţi veniţi în aceste discipline. Din cuantumul de 3 la mie din cifra de afaceri a unei companii pe care noi o putem accesa ca sponsorizare, statistica arată că noi nu am accesat nici banii aceştia. Dar nu i-am accesat pentru că nu am avut competiţii, evenimente în România care să-i atragă pe sponsori", a declarat Tocală pentru MEDIAFAX.
Pentru atragerea de noi fonduri pentru sporturile de iarnă Tocală consideră că România are nevoie şi de modificarea legislaţiei. Ea precizează că este greu de modificat proporţia de 3 la mie din cifra de afaceri, conform Legii Sponsorizării, atât timp cât nici aceşti bani nu au fost accesaţi: "Va trebui să lucrăm pe două fronturi, organizarea competiţiilor de mare anvergură şi modificarea legislaţiei la momentul în care noi accesăm banii. Pentru că Ministerul de Finanţe are o statistică exactă, cât din cei 3 la mie din cifra de afaceri a fiecărui privat e accesată. Deocamdată nu facem dovada. Propunerea noastră de modificare a Legii Sponsorizării a fost de 3-5 la sută din cifra de afaceri, în loc de 3 la mie. Deci va trebui să pregătim fenomenul sportiv să acceseze banii care sunt, să facem un memorandum că i-am accesat şi că vrem mai mult. Neaccesându-i, ei (n.r. - Ministerul Finanţelor) ne întreabă: «Dar i-aţi accesat?». Se lucrează în sensul acesta, să vedem cum putem să creştem valoarea evenimentelor pentru a putea atrage sponsorii."
Conform Legii Sponsorizării, persoanele fizice sau juridice române, care efectuează sponsorizări în limita a 3 la mie din cifra de afaceri, beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizarilor.
Cum statul român, deocamdată cel mai important sponsor al sporturilor de iarnă, nu se poate compara nici cu marile puteri ale lumii şi nici cu mediul privat din statele mult mai dezvoltate care investesc masiv în acest domeniu, este greu de crezut că unul dintre cei 24 de sportivi tricolori va reuşi să obţină o medalie olimpică la Soci. O medalie la Soci ar fi a doua din istorie pentru Români, după izbânda echipajului de bob două persoane format din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe, la ediţia din 1968 de la Grenoble (Franţa), care a câştigat bronzul.

Pugilistul Lucian Bute a declarat, miercuri, la conferinþa de presã înaintea meciului cu haitianul Jean Pascal, cã nu intrã în rãzboiul cuvintelor ºi a precizat cã la finalul partidei va fi un singur câºtigãtor, iar acela va fi el. „Nu intru în acest rãzboi al cuvintelor. Vom rezolva aceastã problemã în ring. Nu este genul meu sã fiu lipsit de respect. Aºtept de mult acest meci, mã simt în formã ºi sunt încrezãtor. La finalul meciului va fi un singur câºtigãtor, iar acela va fi Lucian Bute. ªtiu de ce sunt capabil ºi voi demontra cã fac parte din elitã. Aºtept 20.000 de oameni la Centre Bell pentru un meci exploziv, iar la final sã ovaþioneze victoria lui Lucian Bute", a spus pugilistul român. Jean Pascal a fost extrem de agresiv la conferinþa de presã. "Bute m-a denigrat de mai multe ori când a spus cã eu nu-mi respect adversarii. Sunt dispus sã dau 1.000 de dolari celui care aduce o dovadã cã aº fi spus o singurã frazã defãimãtoare la adresa adversarilor mei. Bute n-a fost respectuos cu mine. El a spus cã-mi va închide botul! Sunt un om, nu un animal. Îl invit pe Bute sã se ridice de pe scaun ºi sã-mi repete în faþã ceea ce a spus. Dacã eu i-aº fi spus cã are o gurã mare, ar fi strigat toþi cã dau dovadã de lipsã de respect. Dar atunci când e vorba despre domnul Bute, acest lucru e corect? Ce nu-mi place este faptul cã se încearcã convingerea oamenilor cã el este cel mai iubit ºi cel mai umil, dar nu este aºa", a afirmat Pascal. Lucian Bute ar fi trebuit sã boxeze cu Jean Pascal la 25 mai 2013, dar meciul a fost amânat pentru 18 ianuarie, dupã ce pugilistul român a fost operat. Cei doi vor boxa în cadrul unei gale ce va avea loc la Montreal. Bute (31-1, 24 KO) a pierdut în mai 2012 centura IBF la supermijlocie ºi a mai luptat într-un singur meci, cu rusul Denis Gracev, în noiembrie 2012.


La sfârşitul săptămânii trecute, pe stadionul „Iolanda Balaş Soter” din Bucureşti s-a desfăşurat Campionatul Naţional de atletism pe pistă pentru atleţii masters (femei peste 30 de ani, bărbaţi peste 35 de ani). La start s-au aliniat şi atleţi de la cluburile gălăţene CSM Dunărea şi CS Danubius, care au evoluat în nota obişnuită, revenind acasă cu o salbă de 11 medalii. Cel mai bogat dintre gălăţeni a fost Marian Stanciu (+45 ani), care a devenit triplu campion naţional la 100 metri (rezultat: 12'66''), la 200 metri (27'16'') şi la 800 metri (63'56''). Cu două titluri de campion naţional s-a întors şi Jenică Gheorghiu (+65 ani), la 10.000 de metri (45 minute, 49'28'') şi 5.000 metri (21 minute, 47'29''). Numai cuvinte de laudă pentru „veteranul” veteranilor, nea Mişu Drăghici (+80 ani), care şi-a mai adăugat în palmares trei medalii: două de aur, la 400 metri (2 minute, 19'07'') şi 5.000 metri (40 minute, 23'09''), şi una de argint, la 3 km marş (29 minute, 14'51''). O evoluţie foarte bună a avut, la categoria de vârstă +45 ani, Marius Nicoară, care a cucerit două medalii de aur: la 1.500 metri (4 minute, 49'04'') şi la 10.000 metri (38 minute, 27'16''). Bilanţul sportivilor gălăţeni a fost completat de Romică Grusuzache (+50 ani), locul II la 10.000 metri (52 min, 10'03'') şi locul IV la 5.000 metri (24 min, 4'71'').
Acţionarul majoritar al FC Rapid, George Copos, a declarat că bugetul grupării giuleştene pentru sezonul 2010-2011 a fost stabilit la 6,5 milioane de euro. "Am stabilit bugetul clubului pentru sezonul următor la 6,5 milioane de euro. Iar în septembrie vom mai plăti peste 3,5 milioane de euro datorii. Sunt datorii vechi din 2008, nu şi către stat. Pentru că faţă de bugetul de stat nu mai avem nici măcar un leu datorie. Practic, Rapid va avea un buget de peste 10 milioane de euro în sezonul care urmează, dar nu va putea folosi decât 6,5, pentru că restul sunt destinate datoriilor", a explicat oficialul rapidist. Referitor la diferenţa de 1 milion de euro faţă de bugetul de 5,5 milioane anunţat în cadrul conferinţei de presă organizate cu ocazia prezentării oficiale a preşedintelui Dinu Gheorghe, George Copos a afirmat: "Am spus atunci că nu putem să asigurăm mai mult de 5,5 milioane, dar când am pus pe hârtie am observat că nu mai avem de unde să tăiem. Am tăiat, am tăiat şi nu mai avem de unde. Aşa că am rămas la 6,5 milioane. Acum să vedem cât se va cheltui, totul depinde de cum administrează bugetul domnul Dinu".George Copos a refuzat să spună dacă mărirea bugetului a fost determinată de campania de transferuri din această vară.La 12 iunie, Copos menţionase într-o conferinţă de presă că noul preşedinte al clubului va avea la dispoziţie un buget în valoare de 5,5 milioane de euro.
În perioada 2-5 iulie 2010, va avea loc la Galaţi a XII-a ediţie a Cupei Dunării de Jos la rugby se7en.
La ediţia din acest an au fost invitate echipe din Ucraina, Bulgaria, Serbia şi, bineînţeles, din România, mai precis din centrele rugbistice de tradiţie de la: Paşcani, Bârlad, Focşani, Tecuci, Buzău, Mangalia, Şcoala Măstăcani şi Colegiul Tehnic Traian Vuia. Competiţia se va juca pe 2 grupe de vârstă: 1993-1994, 1995-1996. Meciurile vor avea loc pe stadionul Municipal de rugbI, de lângă autogară (fost Gloria), în fiecare zi, între orele 9.00-12.00 şi 16.00-19.00. În funcţie de condiţiile meteo, meciurile se pot juca şi pe Plaja Dunărea, după acelaşi program.
Vineri, 09 Iulie 2010 21:15

„Nu există echipe mici”

Trupa lui Dorinel Munteanu a susţinut joi seară al treilea meci de verificare din cadrul cantonamentului din Germania. Partida cu gazdele de la SV Wacker Burghausen, care a avut loc pe stadionul cochet din Marktl, s-a încheiat cu o remiză albă. Roş-alb-albaştrii au dominat confruntarea, şi-au creat o grămadă de ocazii, cele mai clare le-au aparţinut lui Iorga şi Elek, scăpaţi unu la unu cu golkeperul german. În acest joc a absentat Paraschiv, care a acuzat o lovitură în spate primită la amicalul cu cehii de la Dinamo Ceske Budejovice. „Am anticipat această remiză pentru că noi am demonstrat şi altădată că nu ne concentrăm corespunzător în partidele cu formaţiile mai slab cotate. Bine, se poate da vina şi pe oboseala acumulată până acum, dar trebuie să avem mare grijă deoarece campionatul va începe cu câteva partide în care calculele hârtiei, ne dau favoriţi. Aşadar, trag un semnal de alarmă: nu există echipe mici”, a concluzionat directorul general Marius Stan. Oţelul a folosit formula: Grahovac - Râpă, Sârghi, Sg. Costin (min.75 Perendija),Sălăgeanu (min.62 Cucu) - Viglianti (min.66 Cojoc), Neagu - Iorga (min.60 Buş), Antal (min.62 Pena), S. Ilie (min.50 Ochiroşii) - Borbely (min.62 Elek). Următorul amical al oţelarilor va avea loc sâmbătă împotriva unui adversar care urma să fie desemnat în cursul serii de vineri.
Echipa naţională de fotbal pe plajă a României a învins, cu scorul de 5-3, reprezentativa Rusiei, locul unu la nivel european, în ultimul meci din cadrul Grupei C a calificărilor pentru turneul final al Cupei Mondiale din 2011. Golurile echipei antrenate de Stere Dămăşaru au fost marcate de Măciucă, Posteucă, ambii câte câte două goluri, şi Carauleanu. Reprezentativa României era clasată, înaintea începerii turneului de calificare ce se dispută la Bibione (Italia), pe locul 14 european. În urma acestei victorii, reprezentativa României a câştigat grupa C, din care au mai făcut parte echipele Slovaciei şi Andorrei. Cele două formaţii, Rusia şi România, erau calificate în faza optimilor de finală ale calificărilor pentru turneul final al Cupei Mondiale din 2011, competiţie care se va disputa la Roma. În primul meci, România a învins, duminică, reprezentativa Andorrei cu scorul de 8-2, iar luni echipa României a dispus cu scorul de 5-3 de Slovacia. Pentru a se califica la turneul final al Cupei Mondiale din 2011, care va fi găzduit de Roma, reprezentativa României trebuie să acceadă până în faza semifinalelor. În cazul în care va fi eliminată în sferturile competiţiei, România se mai poate califica dacă va câştiga turneul echipelor care au pierdut în această fază a competiţiei, iar reprezentativa Italiei, participantă la preliminarii deşi este calificată la turneul final, va accede în faza semifinalelor. Tragerea la sorţi a meciurilor din optimile de finală ale turneului a avut loc aseară, iar reprezentativa României a fost desemnată cap de serie.
Luni, 19 Iulie 2010 20:32

Căldură mare, monşer!

Căldură mare peste tot şi toate, peste oameni, animale, dar mai ales peste ce a mai rămas din recoltele scăpate de inundaţii şi care spre deosebire de cele distruse de atâta apă, ar avea nevoie de o udătură măcar din când în când. Dar cum sistemul de irigaţii e ca şi inexistent, cum nimeni nu se mai gândeşte la aşa ceva, uite că ni se duce pâinea cea de toate zilele când pe apa sâmbetei, când arsă de soare. La aşa specialişti în guvern, aşa recolte vom avea anul ăsta. La aşa buget pentru agricultură, aşa grâne în hambarele statului ăsta, cândva supranumit grânarul Europei. Iarna grea, vara grea, la toamnă vom vedea ce ne-o mai aştepta, ca să nu mai vorbim de iarna viitoare când peste noi toţi s-a aşternut spectrul unei întreţineri dublate sau chiar triplate. Ca să nu mai vorbim că de o vreme încoace ne mai pasc şi tot felul de gripe: aviară, porcină, economică, politică şi cine mai ştie de care. Măi oameni buni, parcă Dumnezeu şi-a întors faţa de la poporul nostru. Oare cu ce am păcătuit ca să merităm asemenea pedepse? Oare tot El ne-o fi înzestrat şi cu marele expert în ştiinţe socio-psihologice care mai zilele trecute se repezea fără frică la cei care-l huiduiau şi pe care îi îndemna să-şi caute de muncă în loc să se umfle în muşchi şi să huiduie, că el sărmanul a fost şi la coasă? A uitat să spună că la coasă a fost prin ograda mumă-sii şi a lui tătâne-su. Mic, mic, da' tare-n clanţă! Păi nenea Boc, de unde să găsească oamenii ăia de muncă dacă nu sunt locuri de muncă? Numai că nu El e de vină, ci noi, fraierii care am acordat încredere acestor mincinoşi. Ca să nu mai vorbim cu câtă căldură şi cu ce zâmbet călduros/odios preşedintele acestei ţări le-a recomandat sinistraţilor, care-i reproşau că primesc mai puţine ajutoare din partea statului român decât de la străini, să se adreseze în cazul ăsta mai mult străinilor. Adică, cu alte cuvinte, cerşiţi băi amărăştenilor pe la porţile Europei, că eu n-am! Clocoteşte natura, clocoteşte poporul, aşa că pot spune: căldură mare, monşer!
Pagina 1 din 9