Valentin TRUFAŞU

Valentin TRUFAŞU

Marin Coman (82 de ani), profesor de matematică şi fondator al unui liceu particular în Galaţi, este judecat într-un dosar de trafic de persoane şi trafic de minori. Dascălul este acuzat de trafic de influenţă, procurorii DIICOT acuzându-l că i-a sugerat unei eleve să facă sex cu el ca să o treacă clasa. Profesorul Marin Coman a intrat în colimatorul procurorilor DIICOT Galaţi după ce a fost reclamat de o elevă de la liceul care îi poartă numele că i-a cerut favoruri sexuale ca să poată promova clasa.
„Marin Coman a pretins direct şi pentru sine lui P.V.P, elevă la Liceul «Marin Coman», să întreţină lunar raporturi sexuale, promiţându-i în schimb că îşi va exercita influenţa pentru a-i determina pe profesori să o treacă la disciplinele studiate de ea, dar şi să o scutească de plata taxelor şcolare“, au precizat în rechizitoriu procurorii DIICOT. Dascălul a impresionat în domeniul pedagogic. Şi-a început cariera la Şcoala Nr. 2 din Galaţi, ca profesor de Matematică, şi a predat apoi la Liceul „Vasile Alecsandri“. În 1975, a fost numit în funcţia de director al Liceului de Marină din Galaţi, unde a activat timp de 12 ani, fiind şi autorul mai multor articole ştiinţifice publicate în cărţi şi reviste de profil. În 1998, a înfiinţat Liceul Particular „Marin Coman“, ocupând postul de director. Instituţia de învăţământ a avut înregistraţi la un moment dat şi 1.000 de elevi. Marin Coman nu a putut comenta acuzaţiile care i se aduc din cauza stării de sănătate precare. A făcut-o, în schimb, fiul său. „Încercăm să obţinem disjungerea dosarului. Şi-a recunoscut vinovăţia la procuratură. E ca şi cum are loc un cutremur şi treci şi tu pe acolo cu maşina, dar te iau şi pe tine la întrebări. A fost doar o intenţie, pentru că nu s-a concretizat. Aşa este când intri pe tot soiul de site-uri“, ne-a declarat Claudiu Coman, fiul profesorului de matematică. Dascălul este judecat în prezent pentru trafic de influenţă alături de alte nouă persoane, inculpate pentru constituire şi aderare la un grup infracţional organizat, trafic de minore şi trafic de persoane. Procurorii DIICOT au descoperit o adevărată reţea de racolare a minorelor, care erau apoi exploatate sexual prin înşelăciune şi constrângere.

Sex cu camera ascunsă

Capii organizaţiei infracţionale sunt Bunduc Ionelia Livia, Bunduc Anamaria şi Duca Laurenţiu. Aceştia au instalat sisteme de supraveghere audio-video disimulate în locaţiile unde fetele se prostituau pentru a le putea supraveghea, dar şi ca să facă mai mulţi bani pe socoteala lor. Partidele de sex erau înregistrate fără acordul tinerelor, filmuleţele XXX fiind apoi valorificate. Tinerele erau „promovate“ pe un site local de anunţuri din Galaţi, forum.anunturi-galati.ro, al cărui administrator era Duca Laurenţiu. Pe acest site, profesorul Marin Coman a identificat-o pe eleva care învăţa la liceul pe care îl conducea şi i-a venit ideea să o şantajeze sexual. Procurorii DIICOT au stabilit că nouă minore au fost atrase în afacerea pornografică pusă pe picioare de Bunduc Ionelia Livia, Bunduc Anamaria şi Duca Laurenţiu în perioada ianuarie 2013-februarie 2015, tarifele practicate de fete variind între 200 şi 250 de lei. Din declaraţiile date până acum în instanţă de fete a ieşit la iveală faptul că acestea erau duse ocazional şi la Sibiu, pentru a întreţine raporturi sexuale contra cost cu clienţi stabiliţi de grupul infracţional. Duca Laurenţiu este unul dintre principalii protagonişti ai acestui dosar de trafic de minore şi trafic de persoane, în condiţiile în care el s-a ocupat personal de instalarea sistemelor audio-video disimulate în locurile alese pentru ca fetele să întreţină raporturi sexuale cu clienţii. În instanţă, bărbatul nu şi-a amintit prea multe despre perioada respectivă, când fotografia minorele în ipostaze sexuale şi le promova anunţurile pe site-ul forum.anunturi-galati.ro. ”Nu mă consider vinovat de comiterea vreunei infracţiuni. Recunosc că, în decursul timpului, am dedus cumva ar putea fi vorba de mai mult de atât”, s-a scuzat vag Duca Laurenţiu în faţa judecătorilor. În boxa acuzaţilor au ajuns şi Bolocan Marius, Bahnaru Camelia, Matei Gabriela, Leu Marina, Mihăilă Florian şi Ursuleanu Dan, toţi fiind judecaţi pentru constituire şi aderare la un grup infracţional organizat, trafic de minore şi trafic de persoane. Tribunalul Galaţi urma să pronunţe verdictul în acest proces pe 18 ianuarie, dar judecătorii au decis să repună cauza pe rol pentru a pune în discuţia părţilor reţinerea în sarcina celor puşi sub acuzare a unei circumstanţe agravante la infracţiunea de trafic de persoane, respectiv faptul că aceasta a fost comisă de trei sau mai multe persoane împreună. Dacă propunerea magistraţilor va fi adoptată, va însemna o majorare semnificativă a pedepselor pentru traficanţii de carne vie.

Judecătorii i-au redus semnificativ pedeapsa unui cioban din localitatea gălăţeană Oancea care a bătut cu bestialitate un consătean, nemulţumit că victima îşi adusese oile într-o zonă unde îşi aroga dreptul de păşunat.
Paul Liviu Chiosa, un cioban din localitatea Oancea, a fost trimis iniţial în judecată pentru omor, dar la pronunţarea verdictului definitiv instanţa l-a condamnat pentru lovire şi alte violenţe. Bărbatul le-a cerut socoteală, în luna mai 2015, la doi ciobani, pentru că îşi păşteau oile pe un imaş din vecinătatea comunei gălăţene Oancea, unde acesta îşi aroga dreptul de păşunat. Unul dintre ciobani a plecat, dar celălalt, Jenică Corcodel, a rămas în continuare pe imaş, lucru care l-a înfuriat pe Chiosa, care a sărit asupra lui cu pumnii şi picioarele. Anchetatorii au stabilit că agresorul i-a dat mai întâi un pumn lui Jenică Corcodel, pentru ca apoi să îl lovească de patru-cinci ori în cap cu picioarele şi de alte câteva ori în torace, tot cu picioarele. Victima a fost internată la Spitalul de Urgenţă din Galaţi timp de patru zile, iar la o zi de la externare a fost găsită decedată. În urma autopsiei s-a stabilit o legătură clară între bătaia încasată de victimă şi hemoragia şi tromboembolia ce a cauzat decesul, la care se adaugă şi alte traume, respectiv traumatism cranio-cerebral acut cu hemoragie subdurală şi hemipareză stângă. Tribunalul Galaţi l-a condamnat iniţial pe Paul Liviu Chiosa la 11 ani de închisoare şi l-a obligat să plătească moştenitorilor victimei daune materiale de 27.000 de lei, precum şi daune morale de 20.000 de lei. Hotărârea a fost atacată cu apel la Curtea de Apel Galaţi, iar judecătorii de la instanţa superioară au dat un verdict care a năucit rudele victimei. În urma unei expertize medico-legale, s-a concluzionat că Liviu Chiosa l-a lovit pe consăteanul său, dar nu s-a stabilit şi o legătură de cauzalitate între leziunile suferite de victimă şi decesul acesteia. Prin urmare, judecătorii au redus pedeapsa în cazul ciobanului de la 11 ani la doar 10 luni de închisoare cu suspendare, condamnându-l definitiv acum pentru lovire şi alte violenţe. Liviu Chiosa va ajunge totuşi după gratii pentru că avea o altă pedeapsă de 2 ani de închisoare aplicată cu suspendare, care s-a cumulat acum cu noua sancţiune penală, urmând ca ciobanul să execute în final 2 ani şi 10 luni de închisoare.

Un tânăr de 24 de ani din Galaţi, căruia autorităţile i-au retras permisul auto din motive medicale, se joacă cu viaţa celorlalţi participanţi la trafic şi a pietonilor, făcând taximetrie de ocazie, deşi este epileptic.  Procurorii şi poliţiştii asistă neputincioşi cum un tânăr din Galaţi, Alexandru Gabriel Necula, pune zilnic în pericol viaţa şoferilor şi a pietonilor. Medicii au constatat că Alexandru Gabriel Necula suferă de epilepsie, iar posibilitatea de a avea o criză când şofează este foarte mare. Pentru acest motiv, i-au retras permisul de conducere. Acest lucru nu l-a împiedicat pe gălăţean să conducă zilnic, punând în pericol nu numai viaţa clienţilor săi, dar şi pe cea a celorlalţi participanţi la trafic şi a pietonilor. Pe 5 octombrie 2015, poliţiştii l-au surprins în trafic pe tânăr, iar în urma verificărilor au aflat că bărbatul de 24 de ani nu avea permis pentru că acesta îi fusese retras din motive medicale. O săptămână mai târziu, tânărul nu a acordat prioritate la o intersecţie şi a intrat într-un alt autoturism, dar, din fericire, pasagerii săi au scăpat cu răni uşoare. Procurorii l-au trimis în judecată pentru conducere a unui autoturism fără permis de conducere, dar nu au găsit deocamdată o altă posibilitate legală pentru a-l împiedica pe Alexandru Gabriel Necula să se urce la volan, astfel că este aproape o certitudine că acesta va produce un accident de circulaţie din cauza bolii de care suferă. În ciuda riscului pe care îl prezintă, Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat definitiv pe Alexandru Gabriel Necula la 11 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere, fără să ia nicio altă măsură împotriva lui.
Alexandru Ştefan va fi judecat pentru omor calificat şi riscă să fie condamnat la închisoare pe viaţă. Bărbatul le-a declarat anchetatorilor că le-a dat foc oamenilor fără adăpost din răzbunare, după ce unul dintre aceştia îl acuzase că i-a furat hainele.  Doi bărbaţi fără adăpost din Galaţi, de 49 şi 56 de ani, au ajuns în noaptea de 21 spre 22 octombrie la secţia de arşi a Spitalului de Urgenţă din Galaţi, după ce o persoană necunoscută le-a dat foc. Oamenii străzii îşi construiseră din cartoane o locuinţă improvizată în cartierul I.C. FRimu din Galaţi, în zona cunoscută ca ”Două Babe”, lângă sediul unei foste bănci. Pe imaginile surprinse de camerele de supraveghere se vede cum un individ se apropie de oamenii străzii şi le dă foc, profitând de faptul că aceştia dormeau. Mai mulţi locatari din zonă, alertaţi de strigătele de durere ale oamenilor fără adăpost, au sunat la 112. În disperare de cauză, oamenii au stins focul care cuprinsese hainele victimelor cu extinctoarele de la maşini, iar victimele au fost transportate ulterior la spital.  Poliţiştii l-au identificat rapid pe autorul incendierii în persoana lui Alexandru Ştefan, un gălăţean de 49 de ani, acesta fiind arestat preventiv  pentru omor calificat. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi  au spus despre acesta în instanţă că „prezintă pericol public iminent, dat fiind că are un temperament instabil şi predispoziţia spre violenţă”. Alexandru Ştefan, zis ”nazistul”, a declarat că a dat foc adăpostului improvizat în care dormeau cei doi oameni ai străzii din răzbunare, după ce anterior fusese acuzat de unul dintre ei că i-ar fi furat hainele. Incendiatorul este, se pare, fiul unui medic (acum decedat), fost director al Spitalului CFR Galaţi.   Nu au avut nicio şansă din cauza imunităţii scăzute   Unul dintre oamenii străzii, un bărbat de 56 de ani, părea iniţial că depăşise faza critică, dar din cauza imunităţii scăzute organismul i-a cedat şi a murit la Spitalul de Urgenţă din Galaţi. „A decedat în ciuda tuturor eforturilor făcute de echipa medicală care l-a îngrijit. Vorbim, din păcate, de un pacient cu multe comorbidităţi cu un status imun precar. Se pare că asocia o serie de comorbidităţi strict legate de condiţia socială pe care o avea, de statul pe străzi. Vorbim de nişte arsuri care s-au suprapus pe o imunitate proastă şi chiar cu un tratament adecvat nu va duce la un răspuns aşteptat, din cauza bolilor asociate”, a declarat medicul Lucica Grigorică, de la Spitalul de Urgenţă din Galaţi. Cealaltă victimă a incendiatorului avea 49 de ani şi suferise arsuri de gradul I, II şi III pe 65% din suprafaţa corpului, iar starea acesteia s-a agravat pe parcursul celor patru zile cât a fost internat. Bărbatul a decedat la spitalul Floreasca din Bucureşti în noaptea de 28 spre 29 octombrie, după ce timp de patru zile Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Sănătăţii a cerut ca acesta să fie transferat la o unitate medicală din Capitală.  Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi l-a trimis în judecată pe 5 ianuarie 2017 pe Alexandru Ştefan pentru omor calificat, acesta riscând să fie condamnat la închisoare pe viaţă, dacă va fi găsit vinovat. Instanţa urmează să stabilească primul termen de judecată în dosar.
Miercuri, 11 Ianuarie 2017 00:00

Trei ani cu suspendare pentru 250.000 de lei

Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat definitiv la trei ani de închisoare, dar cu suspendare, pe administratorul unei firme care îşi făcuse un obicei din înregistrarea de operaţiuni comerciale nereale şi cheltuieli fictive în contabilitatea societăţii. Ionica Popa, administrator la SC Empeyar SRL Galaţi, se folosea de facturi fiscale, chitanţe de plată în numerar şi contracte de prestări servicii, pe care le întocmise în fals. Astfel, gălăţeanca a prejudiciat bugetul consolidat al statului cu 76.010 lei, reprezentând impozit pe profit, şi 97.345 de lei, reprezentând TVA. Procurorii au trimis-o în boxa acuzaţilor pentru evaziune fiscală în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, iar Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi s-a constituit parte civilă în procesul penal cu 256.167 de lei, în contul impozitului pe profit neplătit şi al TVA-ului, dar şi majorări de întârziere. Judecătorii au manifestat clemenţă, condamnând-o pe Ionica Popa la trei ani de închisoare, dar cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Instanţa i-a pus totuşi sechestru pe apartament, în încercarea de a recupera prejudiciul.

Judecătoria Galaţi i-a condamnat pe doi interlopi pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice, după ce au bătut cu sălbăticie un frizer. Victima a avut nevoie de 55 de zile de îngrijiri medicale pentru a-şi reveni după bătaia încasată de la aceştia şi prietenii lor doar pentru că a îndrăznit să le spună să stea la coadă.
Agresiunea s-a produs pe 31 martie 2016, după ce un interlop intrase grăbit într-o frizerie din Galaţi şi ceruse să fie tuns imediat, deşi pe scaun era un client, iar în sală aşteptau alte persoane. Imaginile surprinse de camerele de supraveghere vorbesc practic de la sine, pe acestea observându-se cum frizerul, Cristian Hăulică, îl dă afară pe tânărul tupeist, însă nu durează mult şi acesta revine cu întăriri. Anticipând ce se va întâmpla, frizerul încearcă să blocheze uşa de la intrare, dar este dovedit de numărul mare de persoane care încercau să intre. Imediat după ce grupul de tineri pătrunde în frizerie, aceştia încep să îl lovească pe frizer şi doar intervenţia clienţilor frizeriei îl salvează din mâinile agresorilor.
"M-a injurat, că era acolo un om în vârstă pe scaun şi să îl dau pe domnul de acolo jos de pe scaun, să se tundă el. Că se grăbea. Mai erau încă patru persoane aici, care aşteptau şi ei la rând", a declarat frizerul bătut. Cristian Hăulică a ajuns la spital cu fractură de mandibulă şi mai mulţi dinţi scoşi, iar medicii au stabilit că frizerul va avea nevoie de 55 de îngrijiri medicale pentru a-şi reveni. Protagoniştii scandalului sunt fraţii Balaban, care au recunoscut că l-au bătut pe frizer şi i-au speriat pe clienţii frizeriei. ”Cred că le-am creat o stare de panică, deşi noi l-am lovit doar pe Hăulică”, a declarat Balaban Marcel Florin la Parchet.

Şi bătut, şi cu mâna goală

Procurorii i-au pus sub acuzare pe Balaban Costel Remus şi Balaban Marcel Florin pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice.
”Deşi tot incidentul a ţinut aproximativ 3 minute, având în vederea amploarea mediului social în care s-a produs tulburarea, natura acestui mediu (agresori violenţi, care au lovit persoana vătămată, iar în urma agresiunii aceasta a necesitat 50-55 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare), fapta a avut loc într-o frizerie, în care erau mai mulţi clienţi, şi intensitatea tulburării reflectate în relaţiile la care a dat naştere, se poate aprecia că ordinea şi liniştea publică au fost grav tulburate prin comportamentul inculpaţilor”, a precizat procurorul de caz în rechizitoriu.
Cristian Hăulică a depus iniţial plângere penală împotriva agresorilor, dar procurorii nu i-au putut pune sub inculpare şi pentru lovire şi alte violenţe, pentru că frizerul bătut şi-a retras ulterior plângerea pe baza promisiunii interlopilor că îl vor despăgubi. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, iar frizerul a depus o nouă plângere penală, dar procurorii i-au comunicat că, odată retrasă plângerea, nu se mai poate reveni asupra ei. Pe 20 decembrie 2016, Costel Remus Balaban şi Marcel Florin Balaban au fost condamnaţi la câte şase luni de închisoare cu suspendare sub supreveghere, de către Judecătoria Galaţi. Cristian Hăulică le-a cerut agresorilor despăgubiri de 4.500 de euro în contul cheltuielilor de spitalizare, dar şi ca daune morale, însă judecătorii i-au respins cererea ca inadmisibilă din motivul amintit anterior. Decizia instanţei nu este definitivă.

Ştefan Căsăneanu, Mihai Cosmin Comănescu, Valentin Marian Lină şi Cristian-Ionuţ Ursu au organizat un grup infracţional, specializat în falsificări de carduri. Tinerii au reuşit să dea mai multe lovituri la bancomatele din Turcia şi Polonia, dar au fost prinşi în cele din urmă în România, după ce au încercat să retragă bani de la un ATM din Galaţi.
Cei patru tineri s-au gândit că pot face rost relativ uşor de bani, confecţionând dispozitive pentru citirea datelor de pe cardurile bancare, pentru ca ulterior să retragă bani de pe acestea folosindu-se de carduri falsificate. Ştefan Căsăneanu, Mihai Cosmin Comănescu, Valentin Marian Lină şi Cristian-Ionuţ Ursu au montat dispozitive de tip skimmer la bancomate pe teritoriul Turciei, ustensile ce le-au asigurat accesul fără drept la datele informatice de pe carduri bancare autentice, permiţându-le să retragă bani de la bancomatele de pe teritoriul acestei ţări, folosind cardurile falsificate. Ulterior, membrii grupării s-au folosit de echipamente hardware şi software, în scopul falsificării unor instrumente de plată, iar pe 20 octombrie 2014, Ştefan Căsăneanu a încercat să retragă bani de la un ATM de pe raza municipiului Galaţi, folosind un card falsificat. Pe cât de atenţi au fost în a nu lăsa urme în locurile unde au dat loviturile, pe atât de penibili au fost la revenirea în România.

Reţinuţi după ce au fost prinşi cu 400 de carduri falsificate

Poliţiştii de la Brigada de combatere a criminalităţii organizate şi procurorii DIICOT din Galaţi i-au reţinut pe trei dintre membrii grupării la Vama Veche, judeţul Constanţa, pe sensul de intrare dinspre Bulgaria. Cei trei aveau în bagaje dispozitive hardware destinate clonării cardurilor, aproximativ 400 de carduri, precum şi alte bunuri pe care le foloseau în operaţiunile ilegale. Falsificatorii de carduri au fost trimişi ulterior în judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la deţinere de instrumente în vederea falsificării de valori în formă continuată, tentativă la acces ilegal la un sistem informatic, falsificare de titluri de credit sau instrumente de plată şi tentativă la efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos. Pe 20 decembrie, Curtea de Apel Galaţi i-a condamnat definitiv la pedepse ce totalizează peste 24 de ani de închisoare. Cea mai mare pedeapsă o va avea de executat Ursu Cristian-Ionuţ, condamnat la 8 ani şi 8 luni de închisoare. Căsăneanu Ştefan a fost condamnat la 6 ani şi 10 luni de închisoare, Comânescu Mihai Cosmin a primit 5 ani de închisoare, iar Lină Valentin Marian ar urma să stea după gratii 3 ani şi 8 luni

Tribunalul Galaţi i-a condamnat pe Nicolae Gavrilescu, fost manager de sector în cadrul diviziei teritoriale Moldova Sud din cadrul Petrom, şi Ana Petre, expert în piaţa imobiliară, responsabilă cu înstrăinarea activelor secundare în cadrul SC Omv Petrom SA, la câte trei ani de închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere pentru luare de mită.
Procurorii anticorupţie îi acuză pe Nicolae Gavrilescu, fost manager de sector în cadrul diviziei teritoriale Moldova Sud din cadrul Petrom, şi Ana Petre, expert în piaţa imobiliară, responsabilă cu înstrăinarea activelor secundare în cadrul SC Omv Petrom SA, că în perioada decembrie 2013 – mai 2014 au pretins 10.000 de euro în mod direct unei persoane, plus o sumă neprecizată, pentru furnizarea ulterioară a utilităţilor pentru un imobil pe care acesta din urmă intenţiona să-l cumpere.  „Discuţiile legate de bani au avut loc cu ocazia mai multor întâlniri între inculpaţi şi martorul – denunţător, inclusiv la restaurante situate pe raza municipiului Galaţi, unde nota de plată a fost achitată în două rânduri de către acesta din urmă”, susţin reprezentanţii DNA.

Prins când primea 45.000 de lei drept mită

La sfârşitul anului 2013, societatea comercială administrată de denunţător şi-a manifestat intenţia de a cumpăra mai multe imobile aparţinând SC Petrom SA, punctul de lucru din comuna Slobozia Conachi, judeţul Galaţi, sens în care a luat legătura cu Petre Ana, acesta fiind persoana de contact din partea SC Petrom SA pentru astfel de contracte. “Aceasta i-a relatat denunţătorului că îi poate aproba vânzarea imobilelor la preţul de 20.000 de euro, preţ oferit de către acesta şi situat sub cel cerut de SC Petrom SA, de 50.000 de euro, întrucât ea este persoana care înaintează documentaţia factorilor decizionali din cadrul SC Petrom SA şi întocmeşte referatul final pe care directorii societăţii îl vor semna, sugerând că este necesară şi cointeresarea directorului de zonă, Nicolae Gavrilescu”, susţin procurorii anticorupţie. Pe 27 mai 2014 Nicolae Gavrilescu a primit de la denunţător suma de 45.000 lei, cu titlu de mită, procurorii anticorupţie surprinzându-l în flagrant când primea banii. Pe 28 decembrie, Tribunalul Galaţi i-a condamnat pe Nicolae Gavrilescu şi Ana Petre la câte trei ani de închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere, şi i-a obligat să presteze câte 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii. Verdictul instanţei nu este definitiv.

Curtea de Apel Braşov i-a condamnat definitiv pe Mihai Daniel Bociar şi Viorel Adrian Ferendino, reprezentanţi ai SC Erg Termrom SA, la câte trei ani de închisoare, dar cu suspendare sub supraveghere a executării, pentru trafic de influenţă. Cei doi gălăţeni au ajuns în atenţia procurorilor DNA Galaţi după ce Compania Regională de Apă Bacău a organizat, în cursul anului 2012, o licitaţie pentru atribuirea contractului de lucrări „Reabilitarea Staţiei de tratare apă Cărăboaia”, în urma căreia a fost desemnată câştigătoare o asociere constituită din firma SC Erg Termrom SA şi o altă societate. În perioada decembrie 2012-ianuarie 2013, Mihai Daniel Bociar şi Viorel-Adrian Ferendino, în calitate de reprezentanţi ai societăţii amintite, au pretins şi primit de la administratorul celeilalte firme din asocierea câştigătoare a licitaţiei, care i-a denunţat, suma de 10.000 euro, pretinzând că au influenţă asupra unor persoane din cadrul Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în vederea respingerii contestaţiei formulate de un competitor care a pierdut licitaţia. După soluţionarea favorabilă a contestaţiei la nivelul C.N.S.C., având în vedere că firma perdantă a formulat plângere la Curtea de Apel Bacău, Mihai Daniel Bociar şi Viorel-Adrian Ferendino au pretins şi primit de la acelaşi denunţător suma de 15.000 euro, pretinzând că au influenţă asupra magistraţilor din cadrul Curţii de Apel Bacău, în vederea respingerii plângerii.

25.000 de euro pentru obţinerea unui contract de lucrări publice

În ambele situaţii, cei doi l-au asigurat pe partenerul lor de asociere că vor contribui şi ei cu aceleaşi sume de bani la influenţarea deciziilor. În luna aprilie 2013, Mihai Daniel Bociar şi Viorel-Adrian Ferendino i-au spus denunţătorului că decidenţii din cadrul Companiei Regionale de Apă Bacău le-au pretins un procent de 7 % din valoarea contractului de lucrări atribuit, în valoare de aproximativ 17.000.000 lei, pentru semnarea şi derularea contractului. Prin urmare, cei doi gălăţeni au solicitat şi primit de la denunţător o primă tranşă de 25.000 euro. Începând cu luna octombrie 2013, Mihai Daniel Bociar şi Viorel-Adrian Ferendino i-au cerut partenerului lor de asociere sume de bani pentru a fi remise decidenţilor din cadrul companiei de apă, în vederea începerii executării contractului. Pe 20 decembrie, Curtea de Apel Braşov i-a condamnat definitiv pe Mihai Daniel Bociar şi Viorel-Adrian Ferendino la câte trei ani de închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării, pentru trafic de influenţă. Judecătorii au menţinut şi sechestrul pe 225 acţiuni în valoare de 225. 000 lei ale SC Erg Termrom SA Galaţi, măsura fiind dispusă în cursul urmăririi penale printr-o ordonanţă a procurorului de caz pentru recuperarea banilor primiţi de la denunţător.

Stan Gina Roxana, inspector de specialitate la Direcţia Generală de Asistenţă şi Protecţie a Drepturilor Copilului (DGASPC) Galaţi, a ajuns în boxa acuzaţilor pentru luare de mită şi trafic de influenţă, acuzată de anchetatori că, în perioada septembrie 2009 - mai 2010, a pretins diverse sume de bani şi foloase necuvenite de la asistenţi maternali aflaţi în supravegherea sa. În schimbul banilor, inspectorul de la DGASPC Galaţi trebuia să intervină la funcţionarii Comisiei de Protecţie a Copilului, în vederea efectuării unor acte din sfera lor de atribuţii, dar şi pentru reatestarea profesională a asistenţilor maternali ori menţinerea în funcţie a acestora. Nu în ultimul rând, era vizată schimbarea sau menţinerea plasamentului unor copii. Procurorii au stabilit că Stan Gina Roxana a cerut în total 4.400 de lei, din care a primit efectiv 2.400 de lei, dar a beneficiat şi de foloase necuvenite în sumă de 4.520 de lei. Stan Gina Roxana a fost condamnată la câte trei ani de închisoare pentru trei infracţiuni de luare de mită şi câte doi ani de închisoare pentru şapte infracţiuni de trafic de influenţă, judecătorii stabilind să petreacă nouă ani şi opt luni după gratii. Sentinţa a fost dată în cursul anului trecut de către magistraţii Tribunalului Galaţi. Inculpata a făcut recurs, iar Curtea de Apel Galaţi a desfiinţat la sfârşitul anului trecut sentinţa primei instanţe şi a hotărât ca procesul să fie rejudecat la Tribunalul Galaţi.

Condamnată pentru trei fapte de luare de mită şi şapte fapte de trafic de influenţă

”Practic, asistenţii maternali profesionişti aflaţi în supravegherea şi controlul inculpatei depindeau în totalitate de bunăvoinţa acesteia, refuzul de a da sumele sau serviciile pretinse de aceasta însemnând să-şi piardă serviciul şi mijloacele legale de subzistenţă”, şi-au motivat judecătorii Tribunalului Galaţi decizia de condamnare în prima instanţă. La Stan Gina Roxana nu puteai veni cu orice sumă de bani, chiar dacă asistenţii maternali aveau sau nu suma în cauză.
”După ce i-am înmânat plicul cu bani, s-a uitat în interior şi mi-a spus că sunt foarte puţini bani şi nu va face nimic cu aceştia”, a declarat Cătălina Lovin, asistent maternal, în faţa judecătorilor. Comportamentul inspectorului DGASPC Galaţi varia în funcţie de cum răspundeau asistenţii maternali la pretenţiile sale. ”Am fost sunată de către inculpată, care mi-a solicitat să mă pun girant pentru împrumutul pe care vroia să îl facă pentru mama ei. Am refuzat categoric, iar ulterior, la un control pe care l-a făcut acasă la mine, am fost uimită de faptul că pe unul dintre copii pe care îi aveam în plasament l-a pus să se dezbrace în stradă. Precizez că anterior nu a mai procedat în acest fel şi nu am înţeles de ce nu a făcut acest lucru în casă, dacă intenţiona să vadă dacă copilul era curat”, a declarat Sotir Ionica, asistent maternal.
Curtea de Apel Galaţi a decis rejudecarea cazului, iar pe 26 septembrie 2016 prima instanţă a condamnat-o, din nou, pe Stan Gina Roxana la o pedeapsă de 7 ani de închisoare, după ce a găsit-o vinovată de comiterea a trei infracţiuni de luare de mită şi şapte infracţiuni de trafic de influenţă. Judecătorii au dispus şi confiscarea a 5.750 de lei, banii reprezentând foloase necuvenite obţinute de inspectorul de la Protecţia Copilului Galaţi. Pe 22 decembrie, Curtea de Apel Galaţi a întors din nou decizia Tribunalului Galaţi şi a decis rejudecarea cazului pentru a doua oară pentru nerespectarea procedurii.

Pagina 3 din 261