Valentin TRUFAŞU

Valentin TRUFAŞU

Miercuri, 28 Decembrie 2016 00:00

Ucigaşul rasist va sta 25 de ani după gratii

Gălăţeanul Marian Ivanov (43 de ani), zis „Marian Nebunul”, este unul dintre cei mai agresivi criminali cu care au avut de-a face autorităţile în ultimii ani. Individul este rasist şi a intrat peste un bărbat de etnie romă care dormea într-o colibă de pe malul bălţii Cătuşa din Galaţi, i-a dat un topor în cap şi apoi l-a înjunghiat de mai multe ori.
Marian Ivanov este exemplul clasic că indulgenţa justiţiei nu face altceva decât să dea apă la moară infractorilor. Pe 26 februarie 2016, individul a intrat cu un topor în coliba de pe malul bălţii Cătuşa, ce aparţinea unui bărbat de etnie romă, şi l-a lovit în cap fără nicio explicaţie. Victima a murit după câteva zile, dar de amintit este că autorităţile ştiau de comportamentul agresiv al lui Marian Ivanov, dar au decis să nu facă nimic. Individul a fost lăsat în libertate de judecători, deşi fusese acuzat de tentativă la omor deosebit de grav, primind doar o pedeapsă cu suspendare, în 2014, cu toate că înjunghiase un om de 17 ori. Ultima victimă a ucigaşului se numeşte Marian Onilă (53 de ani). Acesta construise o colibă din resturi pe malul bălţii Cătuşa, pe care o folosea din când în când, fiind un pescar înrăit. Bărbatul a fost surprins de Marian Ivanov, cu care se afla în duşmănie.

”Pe mine m-a tăiat acum doi ani degeaba, că mă urăşte”

De amintit este că prima condamnare pentru tentativă la omor a lui Ivanov are legătură şi cu Onilă, căci victima agresiunii a fost Şerban Vasile, cumnatul acestuia din urmă.
„E rasist şi a spus că unde prinde un ţigan îl omoară. Pe mine m-a tăiat acum doi ani degeaba, că mă urăşte, că e rasist, iar acum a intrat noaptea peste cumnatul meu şi l-a măcelărit. Ne-au zis doctorii că nu scapă. De ce nu l-au închis de prima oară? În plus, ne muşcă, mi-a muşcat fetiţa, m-a muşcat pe mine de ureche, pe mama... Când l-au adus cu poliţia la casa cumnatului meu, râdea şi spunea că are acum o satisfacţie mai mare, nu regretă”, a declarat Vasile Şerban, prima victimă a lui Marian Ivanov. Individul este cunoscut ca o persoană foarte violentă, cu grave tulburări de comportament. De altfel, procurorii au cerut instanţei de judecată ca acesta să fie expertizat psihiatric, pentru a se verifica dacă avea discernământ la momentul comiterii faptelor. Marian Ivanov a încercat chiar să dea foc blocului în care locuia (în vara lui 2015), dar poliţiştii nu au făcut altceva decât să-l amendeze pentru tulburarea liniştii publice.
Pe 22 decembrie, Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat definitiv la 25 de ani şi 6 luni de închisoare, majorând cu 8 ani şi jumătate pedeapsa aplicată iniţial de Tribunal. În plus, criminalul a fost obligat să plătească daune materiale de 3.000 de lei şi daune morale de 20.000 de lei către rudele victimei sale.

Viorel Gheorghiţă a fost acuzat de procurorii anticorupţie că a închis ochii la introducerea la vânzare pe piaţa gălăţeană a sute de tone de carne stricată, distribuite de firma omului de afaceri Neculai Dumitru.
Fostul director al DSVSA Galaţi, Viorel Gheorghiţă, a ajuns în colimatorul DNA Galaţi sub acuzaţia că îl proteja pe omul de afaceri Neculai Dumitru, patron al reţelei de magazine alimentare "Albo" şi al fabricii de preparate din carne "Top Meat Food" din Galaţi, ori de câte ori fabrica de preparate din carne a acestuia din urmă intra în atenţia inspectorilor veterinari. Patronul magazinelor alimentare "Albo" scăpa astfel de amenzi şi închiderea fabricii, reintroducând în procesul de fabricaţie produse din carne alterate sau expirate. Viorel Gheorghiţă a fost condamnat în primă instanţă de Tribunalul Bacău la şapte ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Omul de afaceri Neculai Dumitru a primit o pedeapsă similară, pentru dare de mită, complicitate la abuz în serviciu şi falsificare de alimente. Judecătorii din Bacău au dat dovadă de clemenţă faţă de mai mulţi inculpaţi din dosar, printre aceştia numărându-se angajaţi ai DSVSA Galaţi, care au primit pedepse cu închisoarea, dar cu suspendarea sub supraveghere a executării. Cristinel Mătură şi Lenuţa Catrin au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu executare, aceasta din urmă fiind obligată alături de fostul director al DSVSA Galaţi la plata a 209.000 de lei către ANAF cu titlu de despăgubiri civile. Tribunalul Bacău hotărâse iniţial şi confiscarea de la Neculai Dumitru şi firma administrată de acesta, Top Meat Food, a sumei de 426.166 de lei şi a 202.877 de kilograme de carne. Judecătorii au pus sechestru pe un apartament ce aparţinea lui Viorel Gheorghiţă, dar şi pe suma de 2.605 euro, în timp ce Dumitru Neculai nu a avut voie să înstrăineze două apartamente şi nu a putut folosi 10.850 de euro până la finalizarea definitivă a procesului. În plus, instanţa a trecut în contul celor doi şi plata a câte 110.000 de lei către stat cu titlu de cheltuieli de judecată.

Omul de afaceri a scăpat de confiscarea a 426.000 de lei

Procesul a fost strămutat la Curtea de Apel Iaşi, iar pe 23 decembrie a fost pronunţat verdictul definitiv în acest caz. Protagoniştii acestei poveşti au motive de bucurie, dar şi de tristeţe. Fostului director al DSVSA Galaţi i-a fost redusă pedeapsa de la şapte ani la patru ani şi patru luni de închisoare, după ce a fost achitat pentru luare şi dare de mită, dar a fost găsit vinovat pentru abuz în serviciu. Viorel Gheorghiţă va merge la închisoare alături de omul de afaceri Neculai Dumitru, căruia i s-a redus, de asemenea, pedeapsa de la şapte ani la trei ani de închisoare, însă judecătorii au stabilit ca sancţiunea penală să fie executată efectiv. Patronul Top Meat Food a fost achitat pentru dare de mită şi falsificare de alimente, fiind condamnat pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice. Motive de bucurie are Lenuţa Catrin, căreia i-a fost suspendată pedeapsa de trei ani de închisoare pe care o primise iniţial. În schimb, Sarica Stere va ajunge după gratii, fiind condamnat la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Instanţa a achitat nu mai puţin de opt inculpaţi puşi sub acuzare de procurorii anticorupţie gălăţeni pentru luare de mită, complicitate la aceeaşi infracţiune şi instigare la abuz în serviciu. Este vorba de Gicu Drăgan, Cristinel Cezar Mătură, Elisabeta Piatac, Ştefan Druică, Nicu Trifan, Roxana Ionela Drăguţ, Valeriu Hliza şi Nicoleta Sebe. Faţă de Florin Irimia s-a dispus încetarea procesului penal. Curtea de Apel Iaşi a achitat firma gălăţeană Top Meat Food pentru dare de mită şi falsificare de alimente, condamnând-o la 5.000 de lei amendă pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice. Fostul director al DSVSA Galaţi, Viorel Gheorghiţă, şi Lenuţa Catrin Lenuţa au scăpat de obligaţia de a plăti 209.000 lei drept despăgubiri civile către statul român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Judecătorii ieşeni au înlăturat şi dispoziţia privind confiscarea de la omul de afaceri Neculai şi Top Meat Food a sumei de 426.166, 51 de lei, dar şi a cantităţii de 202.877 kilograme de carne. Instanţa a ridicat şi sechestrul asigurator de pe conturile şi mai multe apartamente aparţinând lui Viorel Gheorghiţă şi Dumitru Neculai. Cei doi au scăpat şi de cheltuielile judiciare record la care fuseseră obligaţi iniţial de Tribunalul Bacău, Curtea de Apel Iaşi reducând sumele pe care fiecare ar fi trebuit să le achite de la 110.000 de lei la 5.500 de lei.

Mirela Ercuţă şi Cosmin Radu Ercuţă vor petrece următorii patru ani după gratii, fiind găsiţi vinovaţi de judecători pentru evaziune în formă continuată. Cei doi făceau comerţ cu cereale, dar „uitau“ să înregistreze în acte toate operaţiunile comerciale pe care le derulau. Mirela Ercuţă, fost administrator al unor societăţi comerciale din Brăila, în prezent director executiv al Direcţiei Relaţii Publice şi Informare din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, şi Cosmin Radu Ercuţă, fost administrator al unor societăţi comerciale din Brăila, în prezent asistent manager la o societate comercială din Bucureşti, au fost condamnaţi iniţial de Tribunalul Galaţi la câte patru ani de închisoare. Cei doi au fost puşi sub acuzare de procurorii anticorupţie gălăţeni, după ce s-a descoperit sustragerea de la plata către bugetul general consolidat al statului a 8.332.133,15 lei (2.262.383,76 euro), reprezentând impozit pe profit şi TVA. Curtea de Apel Galaţi a dispus ulterior efectuarea unei expertize financiar-fiscale, pentru a se stabili cu exactitate ce pagubă a suferit statul în acest caz, verdictul final fiind întârziat mai bine de cinci luni din cauza expertului, care uitase să mai depună concluziile la dosar.

Sechestru pe bunuri

Anchetatorii au descoperit că, în perioada 2007-2008, Ercuţă Cosmin Radu şi Ercuţă Mirela, administratori la acel moment ai societăţilor SC Morpheus SRL Brăila (transformată ulterior în SC Bujor de Pădure SRL Tulcea), SC Sildud Agro SRL Dudeşti, judeţul Brăila şi SC Teseus SRL Brăila, societăţi prin intermediul cărora au efectuat operaţiuni de comerţ cu cereale, nu au înregistrat în totalitate, în evidenţa contabilă şi în alte acte, operaţiunile comerciale şi veniturile realizate. La cererea procurorilor, Tribunalul Galaţi a dispus arestarea preventivă a lui Ercuţă Cosmin Radu şi Ercuţă Mirela pe 14 mai 2013, pentru o perioadă de 29 de zile. Judecătorii instanţei superioare au întors decizia şase zile mai târziu, Curtea de Apel Galaţi luând hotărârea de a-i obliga să nu părăsească municipiul Bucureşti, pe o perioadă de 30 zile, pentru ca apoi judecătorii să înlocuiască şi această ultimă cu măsura controlului judiciar, care a fost menţinută după pronunţarea primei hotărâri de condamnare.
Pe 19 decembrie, Curtea de Apel Galaţi a stabilit definitiv să menţină condamnarea celor doi la câte patru ani de închisoare cu executare. Instanţa a hotărât că aceştia ar urma să returneze acum aproape 4 milioane de lei, ce înseamnă jumătate din prejudiciul stabilit iniţial de procurori. În vederea recuperării pagubei cauzate bugetului de stat, judecătorii gălăţeni au pus sechestru pe bunurile lui Ercuţă Cosmin Radu. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Brăila şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Tulcea s-au constituit părţi civile în cauză împotriva celor doi, urmând să recupereze prejudiciul, în măsura în care acest lucru va mai fi posibil.

Dumitru Caranfil, cetăţean cu dublă cetăţenie (română şi moldoveană), a fost săltat din Anglia, unde plecase să muncească, şi transferat în România pentru a executa o pedeapsă de un an şi patru luni de închisoare. Surpriza a venit când bărbatului i s-a comunicat că urmează să ajungă după gratii pentru dare de mită, în urma unui proces de care nu ştia absolut nimic. În urma verificărilor dispuse de judecători, s-a constatat că Dumitru Caranfil dăduse adresa mamei sale din Republica Moldova pentru a fi citat, iar poliţiştii nu au mai verificat şi acest amănunt, astfel că l-au citat la adresa din cartea de identitate. Judecătorii au decis în cele din urmă ca procesul să fie rejudecat, dar, din nou, surpriză. Acesta a fost condamnat la un an de închisoare cu executare pentru o ”şpagă” de 80 de lei oferită unui poliţist de frontieră în 2014. Dumitru Caranfil încercase să intre în România pe la punctul de frontieră Oancea, judeţul Galaţi, când s-a constatat că avea RCA-ul expirat. Bărbatul nu a vrut să mai facă un drum până în R.Moldova pentru a-şi înnoi asigurarea, astfel că în actele înmânate ofiţerului de la Poliţia de Frontieră a strecurat şi 80 de lei. Poliţistul şi-a anunţat însă superiorii, care la rândul lor au contactat DNA-ul. Dumitru Caranfil s-a ales astfel cu dosar penal pentru dare de mită. Bărbatul a plecat imediat la muncă în Anglia, unde a fost reţinut ulterior, după ce fusese condamnat iniţial de Judecătoria Galaţi la un an şi patru luni de închisoare cu executare.  ”Este de neînţeles cum s-a putut aplica o pedeapsă cu executare pentru o faptă minoră, în condiţiile în care el a recunoscut ce a făcut şi a regretat, nu are antecedente penale şi îşi oferise disponibilitatea de a presta o muncă în folosul comunităţii. Prin comparaţie, au fost aplicate pedepse aproape similare pentru o mită de milioane de euro, deci unde este dreptatea aici?”, ne-a declarat Domnica Toader, avocata lui Caranfil.
Pe 13 decembrie, Curtea de Apel Galaţi a suspendat pedeapsa de un an de închisoare primită de bărbat după rejudecarea procesului. Verdictul judecătorilor este definitiv.

Liviu Romeo Brăilescu (49 de ani) a fost trimis în judecată pentru 5 infracţiuni de distrugere din culpă după ce în 2015 a pornit un boiler electric în propriul apartament, fără să verifice dacă funcţionează corespunzător, iar aparatul a explodat, suflul exploziei aruncând o parte din obiectele din casă, dar şi tâmplăria din termopan, de la 15 metri înălţime, peste maşinile parcate în faţa blocului.
Bărbatul este de profesie navigator, iar în 2014 a cumpărat un apartament situat pe strada Brăilei din Galaţi. În locuinţă era instalat şi un boiler electric, dar fostul proprietar nu i-a predat la vânzare şi cartea tehnică a aparatului, care fusese fabricat în 2001. Pe 9 februarie 2015, bărbatul a pornit boilerul şi a aşteptat să se încălzească. După trei ore, boilerul a explodat, deflagraţia fiind atât de puternică, încât a mişcat unul dintre pereţii apartamentului unde locuia Liviu Romeo Brăilescu cu aproape un centimetru. Suflul exploziei a antrenat o parte din bunurile din locuinţă, dar şi tâmplăria din termopan, pe care le-a aruncat peste maşinile care erau parcate în zona imobilului, 5 autoturisme suferind diverse avarii. Din fericire, nimeni nu a fost rănit grav, un trecător fiind atins uşor de resturile căzute de la 15 metri înălţime. Proprietarul locuinţei unde era instalat boilerul a scăpat şi el nevătămat, fiind protejat de unul dintre pereţii apartamentului.
În urma expertizei tehnice care s-a efectuat, specialistul a stabilit că Liviu Romeo Brăilescu nu a ştiut să folosească boilerul şi nu a apelat la un specialist pentru a obţine informaţii suplimentare. Cert este că durata medie de utilizare a boilerului respectiv era de 6 ani, iar aparatul avea o vechime de 14 ani. Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi l-a trimis în judecată zilele trecute pe bărbat, pentru 5 infracţiuni de distrugere din culpă, acesta urmând să suporte şi prejudiciul cauzat de explozie, care este estimat la 15.000 de lei.

Un bărbat de 51 de ani şi-a înjunghiat soţia în gât în urma unui conflict spontan, iar apoi a încercat să se sinucidă. Medicii au reuşit să îi salveze viaţa, iar judecătorii l-au condamnat la ani grei de închisoare.
Violenţa domestică face în continuare numeroase victime, iar, în final, cel mai mult de suferit au cei mici. Aşa s-a întâmplat şi în cazul lui Emil Melinte (51 de ani), care  a avut o dispută domestică cu nevasta, iar într-un moment de nebunie a luat un cuţit şi a înjunghiat-o în gât. Realizând ce a făcut, s-a înjunghiat tot în gât, a sunat la 112, apoi şi-a luat soţia în braţe şi a privit-o cum moare.
"Am fost sunaţi pe numărul unic 112 de către un bărbat din judeţul Galaţi, din localitatea Căueşti, care relata că şi-a înjunghiat soţia. Imediat a fost deplasat un echipaj din substaţia Bereşti, care a ajuns în aproximativ 30 de minute, deoarece drumul era extrem de dificil. La sosire au constatat că era închisă casa, iar înăuntru era un bărbat care îşi ţinea soţia în braţe. Aceasta nu mai avea urme de viaţă. S-a anunţat Poliţia, care a facilitat accesul echipajului medical la faţa locului. Asistentul a constatat că femeia de 49 de ani avea o plagă înjunghiată la nivelul gâtului, în zona submentonieră. Era deja decedată. Soţul, un bărbat de 51 de ani, încă trăia şi era conştient, avea o plagă identică la gât, tot în regiunea submentonieră, plagă cu hemoragie foarte mare, dar încă era cooperant. A fost chemat în sprijin elicopterul SMURD", a declarat medicul Mihai Polinschi, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Galaţi, despre evenimentul petrecut pe data de 6 februarie 2016.
Bărbatul a fost preluat de un elicoper SMURD şi în urma unei intervenţii chirurgicale s-a reuşit stabilizarea lui. Familia Melinte are patru copii, din care doi minori, cu vârste cuprinse între 9 şi 13 ani. După ce şi-a revenit, Emil Melinte a fost trimis în judecată pentru omor calificat şi a fost arestat preventiv. Pe 8 decembrie, Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat definitiv la 25 de ani de închisoare. Ucigaşul a fost obligat să plătească pensii de întreţinere până la vârsta majoratului pentru cei doi copii minori ai săi, dar şi 20.000 de lei drept daune morale pentru suferinţele fizice şi morale la care i-a supus pe micuţi.

Marți, 13 Decembrie 2016 00:00

Bătrâneţea, de n-ar mai fi

Încet şi sigur, populaţia României a îmbătrânit până la punctul la care, dacă ai în jur de 50 de ani, eşti considerat tinerel. Cauzele acestui fenomen sunt multiple, pornind de la lipsa de educaţie a tinerei generaţii şi până la impotenţa autorităţilor în a genera un plan pentru încurajarea cuplurilor să aibă copii. Avem peste 6 milioane de pensionari, care încă se descurcă singuri, dar va veni vremea când nu vor mai putea să facă acest lucru. Cei pentru care noţiunea de părinte încă mai înseamnă ceva, îi vor îngriji la bătrâneţe fără întrebări, dar, din păcate, mulţi dintre noi nu gândesc aşa. Ei au o viaţă de trăit şi doar nu o să se împiedice de cei care le-au dat viaţă, s-au îngrijit de ei şi i-au educat. E  mai bine să îi duci la un sanatoriu şi azil, decât să îi îngrijeşti şi să îi iubeşti necondiţionat, aşa cum o fac ei.
Mulţi dintre noi au ajuns asemeni unor roboţi. Se trezesc dimineaţa, pleacă la job, se întorc, mănâncă ceva, dacă mai mănâncă, se culcă, iar dimineaţa următoare o iau de la capăt. Pentru ei nu există decât botez, nuntă şi înmormântare. Tristă viaţă!
În Suedia, există un departament specializat, care se ocupă de bătrâni pentru a le acorda tot ce au nevoie, pornind de la hrană şi până la medicaţie. Noi îi folosim ca pe nişte oi la alegeri, apoi uităm de ei timp de patru ani, iar povestea se repetă cu cei care mai sunt în viaţă la următorul scrutin electoral. Noi nu îi respectăm nici măcar pe foştii deţinuţi politici, câţi au mai rămas, aşa că ce pretenţii să mai avem în legătură cu cei care formează acum generaţia a treia...
Mulţi nu mai au nici măcar puterea să se plângă. Au decenţa de a suferi în tăcere. Îmi amintesc de povestea pe care mi-a spus-o odată o asistentă medicală. Era la începutul carierei, iar după o gardă lungă, a uitat să îi schimbe perfuzia unui bătrân bolnav. A doua zi şi-a cerut scuze faţă de acesta, dar bătrânelul i-a spus că o înţelege perfect, pentru că este tânără şi e normal să se gândească la alte lucruri. Peste câteva zile a murit. Pe câţi dintre noi, în special tineri, i-ar încerca măcar un sentiment de jenă după un astfel de episod? Cred că ştim cu toţii răspunsul. Aici e buba: nu mai simţim. Ce simţim e aiurea, e o porcărie împrumutată de la alţii, dar nici măcar asta nu realizăm, că ne hrănim cu visurile altora. Odată cu cei de vârsta a treia se duce şi bunul simţ şi buna creştere, cuvinte care nu înseamnă nimic pentru mulţi tineri de până în 20 de ani. Singura educaţie pe care o cunosc este banul, chiar dacă habar nu au să îi folosească energia. Mă uit la cei mai tineri şi mă îngrozesc. Mulţi sunt un amestec de aroganţă şi prostie nemăsurată, iar unii au dezvoltat un rânjet în colţul gurii, asemeni unui câine dintr-un desen animat rusesc de pe vremuri. Majoritatea nu cred că o să apuce 30 de ani. Îmi povestea cineva că un bunic îşi întreţine nepotul de frică să nu rămână singur. Junele stă zi şi noapte la calculator, de i s-au tocit degetele de la atâta apăsat pe tastatură. Dacă asta e generaţia de mâine, nu mai avem nicio şansă.

Negru Teodor, fost manager al Spitalului Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită şi obligat să returneze banii primiţi ca şpagă.
Conform procurorilor anticorupţie, în perioada 2014 – 2016, Negru Teodor, a pretins şi primit 10.000 de euro de la administratorul unei societăţi comerciale (martor denunţător), în schimbul derulării în bune condiţii a contractului încheiat în anul 2014 şi a deblocării la plată a unor facturi emise de societatea comercială respectivă către Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci. În 21 iulie 2014, a fost semnat un contract finanţat din fonduri europene, în urma câştigării unei licitaţii publice, cu Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, având ca obiect dezvoltarea, instalarea şi mentenanţa unui sistem informatic care să deservească această unitate spitalicească, valoarea contractului fiind de 870.921 lei.  
”Imediat după încheierea contractului, inculpatul Negru Teodor i-a solicitat administratorului societăţii comerciale respective suma de 20.000 de euro, în vederea achitării la timp a facturilor şi în vederea punerii la dispoziţie a tuturor datelor necesare derulării în bune condiţii a contractului. Întrucât administratorul societăţii a considerat că suma cerută este nejustificat de mare, în urma «negocierilor» purtate între martorul denunţător şi Negru Teodor, acesta din urmă a acceptat ca suma pretinsă drept mită să fie în valoare de 10.000 - 12.000 de euro”, susţin procurorii anticorupţie.

Mita, între 10.000 şi 12.000 de euro

Timp de un an de zile, în perioada 2014-2015, fostul manager al Spitalului Municipal „Anton Cincu” din Tecuci a primit 7.000 de euro de la administratorul societăţii comerciale amintite anterior prin doi intermediari. La începutul anului 2015, firma martorului denunţător a încheiat cu Spitalul Municipal „Anton Cincu”, reprezentat la acea dată de Negru Teodor, un contract post-implementare cu durata de un an, având ca obiect asigurarea mentenanţei părţii software a proiectului. În urma derulării acestui nou contract, societatea respectivă a emis mai multe facturi, care au fost refuzate la plată, invocându-se diverse motive. Ulterior, Negru Teodor le-a spus verde în faţă că nu va plăti acele facturi decât în condiţiile în care se va respecta înţelegerea iniţială, conform căreia trebuia să primească mită între 10.000 - 12.000 de euro, din care mai trebuia achitată suma de aproximativ 3.000 - 5.000 de euro. Administratorul firmei l-a denunţat însă la DNA, iar fostul manager al Spitalului Municipal „Anton Cincu” din Tecuci a căzut în plasa procurorilor anticorupţie. Pe 12 aprilie 2016, Negru Teodor a fost prins în flagrant de către procurorii anticorupţie după ce a primit de la denunţător ultima tranşă din „datoria” pretinsă într-o parcare de la popasul Tişiţa, judeţul Vrancea, respectiv suma de 13.200 lei (echivalentul a 3.000 de euro).  Pe 13 octombrie, Tribunalul Galaţi l-a condamnat în primă instanţă la 3 ani de închisoare cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei şi l-a obligat să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunităţii la Primăria Tecuci sau la Şcoala Gimnazială "Ion Petrovici" Tecuci. Instanţa a dispus şi confiscarea banilor primiţi drept mită de Negru Teodor, fiind vorba de 3.000 de euro şi 18.000 de lei. Verdictul a fost atacat cu apel la instanţa superioară, iar pe 5 decembrie Curtea de Apel a menţinut controlul judiciar în cazul fostului director, printre restricţiile impuse lui Negru Teodor numărându-se şi interdicţia de a părăsi ţara.

Curtea de Apel Galaţi a constatat nulitatea contractului civil şi a contractului de muncă încheiat de parlamentar cu fiul său, în baza cărora acesta din urmă a încasat un salariu lunar de 1.700 de lei. Deputatul Florin Pâslaru a ajuns în atenţia inspectorilor de integritate după ce şi-a angajat fiul la cabinetul parlamentar. Inspectorii ANI au constatat că „domnul Florin Pâslaru a avut un interes personal, încălcând regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, urmărind obţinerea unui beneficiu patrimonial de către un membru al familiei prin semnarea, în calitate de deputat, a unui contract civil încheiat cu fiul său şi avizarea favorabilă a contractului individual de muncă”. Agenţia Naţională de Integritate a mers mai departe şi a cerut Curţii de Apel Galaţi să constate că cele două contracte încheiate de Florin Pâslaru cu fiul său sunt nule, astfel încât banii obţinuţi ilegal să fie returnaţi. Pe 6 decembrie, judecătorii le-au dat, din nou, dreptate inspectorilor de integritate, dispunând repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii actelor contestate ca fiind nule. Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Deputatul Florin Pâslaru a intrat şi în colimatorul procurorilor după finalizarea anchetei privind angajarea fiului său la biroul parlamentar. Procurorii susţin că Florin Pâslaru, în calitate de deputat, a încheiat un contract civil şi ulterior a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă prin care fiul său a fost angajat, în perioada 2009-2012, în cadrul biroului său parlamentar, fiind plătit din bugetul Camerei Deputaţilor. Conform informaţiilor furnizate judecătorilor de Camera Deputaţilor, fiul era încadrat la cabinetul parlamentar al deputatului cu un salariu lunar de 1.700 de lei, totalizând venituri în perioada 2009-2010 de peste 21.000 de lei. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât definitiv pe 27 iunie să îl condamne pe deputatul Florin Pâslaru la o pedeapsă de 6 luni de închisoare, cu suspendarea executării, înlocuind astfel sacţiunea aplicată iniţial de instanţa de fond, care îl obligase să plătească o amenda penală de 2.000 de lei.

Un bărbat a fost arestat preventiv, iar tatăl său a fost plasat sub control judiciar după ce poliţiştii au descoperit la locuinţa acestora un adevărat arsenal de arme de foc. Oamenii legii au descoperit că George Sorin Pospai (39 de ani), originar din oraşul Târgu Bujor, a introdus în ţară trei arme letale şi muniţie aferentă în cursul anului 2015.  Este vorba de un pistol cu glonţ, marca Salve, calibru 6,35 mm, fără serie, şi muniţie aferentă acestuia, respectiv 50 cartuşe cu glonţ; o armă de vânătoare cu două ţevi, marca „Pietro Beretta Gardone”, calibru 12, şi muniţie aferentă, respectiv 18 cartuşe; o armă de tir cu glonţ marca „Wiking”, calibru 22LR, şi muniţie aferentă, respectiv 269 cartuşe cu glonţ.  
”Armele menţionate au fost depozitate în locuinţa celor doi inculpaţi, în locaţii diferite, fiind identificate de către organele de cercetare penală cu ocazia percheziţiei domiciliare. Din cercetări s-a mai stabilit faptul că cele trei arme, precum şi muniţia, sunt în stare de funcţionare”, au precizat procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor.
De amintit este că arma de tir cu glonţ marca „Wiking”, calibru 22LR, este prevăzută cu lunetă, componentă de natură să permită ochirea şi atingerea ţintei de la distanţe mari, cu precizie ridicată.
Poliţiştii au stabilit că, în cursul lunii iulie 2016, cu diferite ocazii, George Sorin Pospai şi tatăl lui, Gheorghe Pospai (63 de ani), au tras mai multe focuri de armă în curtea casei unde locuiesc. Judecătoria Târgu Bujor a stabilit zilele trecute legalitatea sesizării instanţei în cazul lui George Sorin Pospai, acesta urmând să fie judecat pentru contrabandă calificată, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi uz de armă fără drept. Tatăl său, Gheorghe Pospai, va răspunde pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi uz de armă fără drept.

Pagina 4 din 261