Valentin TRUFAŞU

Valentin TRUFAŞU

Negru Teodor este judecat pentru luare de mită, după ce a cerut mii de euro în repetate rânduri pentru a asigura derularea în bune condiţii a contractelor încheiate cu unitatea medicală. Conform procurorilor anticorupţie, în perioada 2014 – 2016, fostul manager al Spitalului Municipal „Anton Cincu” din Tecuci a pretins şi primit 10.000 de euro de la administratorul unei societăţi comerciale (martor denunţător), în schimbul derulării în bune condiţii a contractului încheiat în anul 2014 şi a deblocării la plată a unor facturi emise de societatea comercială respectivă către Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci. În 21 iulie 2014, a fost semnat un contract finanţat din fonduri europene, în urma câştigării unei licitaţii publice, cu Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, având ca obiect dezvoltarea, instalarea şi mentenanţa unui sistem informatic care să deservească această unitate spitalicească, valoarea contractului fiind de 870.921 lei.
”Imediat după încheierea contractului, inculpatul Negru Teodor i-a solicitat administratorului societăţii comerciale respective suma de 20.000 de euro, în vederea achitării la timp a facturilor şi în vederea punerii la dispoziţie a tuturor datelor necesare derulării în bune condiţii a contractului. Întrucât administratorul societăţii a considerat că suma cerută este nejustificat de mare, în urma «negocierilor» purtate între martorul denunţător şi Negru Teodor, acesta din urmă a acceptat ca suma pretinsă drept mită să fie în valoare de 10.000 - 12.000 de euro”, susţin procurorii anticorupţie.

Nu s-a prezentat la proces

Timp de un an de zile, în perioada 2014-2015, fostul manager al Spitalului Municipal „Anton Cincu” din Tecuci a primit 7.000 de euro de la administratorul societăţii comerciale de care aminteam anterior prin doi intermediari.  La începutul anului 2015, firma martorului denunţător a încheiat cu Spitalul Municipal „Anton Cincu”, reprezentat la acea dată de Negru Teodor, un contract post-implementare cu durata de un an, având ca obiect asigurarea mentenanţei părţii software a proiectului.  În urma derulării acestui nou contract, societatea respectivă a emis mai multe facturi, care au fost refuzate la plată, invocându-se diverse motive. Ulterior, Negru Teodor le-a spus verde în faţă că nu va plăti acele facturi decât în condiţiile în care se va respecta înţelegerea iniţială, conform căreia trebuia să primească mită între 10.000 - 12.000 de euro, din care mai trebuia achitată suma de aproximativ 3.000 - 5.000 de euro. Administratorul firmei l-a denunţat însă la DNA, iar fostul manager al Spitalului Municipal „Anton Cincu” din Tecuci a căzut în plasa procurorilor anticorupţie. Pe 12 aprilie 2016, Negru Teodor a fost prins în flagrant de către procurorii anticorupţie după ce a primit de la denunţător ultima tranşă din „datoria” pretinsă într-o parcare de la popasul Tişiţa, judeţul Vrancea, respectiv suma de 13.200 lei (echivalentul a 3.000 de euro). Dosarul a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul Galaţi, care au stabilit ca cercetarea judecătorească în acest caz să înceapă pe 8 septembrie 2016, acesta fiind plasat sub control judiciar. Primul termen de judecată a început însă cu o amânare, pentru că fostul manager al spitalului din Tecuci nu s-a prezentat la proces. Dacă situaţia se va repeta, judecătorii pot dispune aducerea cu mandat de aducere a lui Negru Teodor la judecată, dar pot lua şi alte măsuri preventive, cum ar fi arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.

O grupare infracţională specializată în escrocherii bancare a fost condamnată de Judecătoria Galaţi la sfârşitul săptămânii trecute, la capătul unei proces ce a durat mai bine de doi ani şi jumătate. Gheorghe Grecu, Ionel Ali şi Liviu Anghel sunt capii reţelei, care au convins mai multe persoane consumatoare de băuturi alcoolice, cu venituri modeste sau fără locuri de muncă, să încheie credite cu diverse bănci şi instituţii de credit. Elena Naum, Cătălin Petru Corniencu, Alexandru Dragomir, Petru Marian Flueraş, Doru Lificiu şi Andrei Grigore au încheiat contracte cu băncile după ce li s-a promis că vor primi o parte din bani, dar şi că li se vor achita ratele, lucru care, evident, nu s-a mai întâmplat. Instanţa i-a condamnat pe membrii grupării infracţionale la pedepse ce totalizează 42 de ani de închisoare. Sancţiunile penale ar fi fost şi mai drastice, dar judecătorii nu au putut face altceva decât să constate că o parte dintre faptele reţinute în sarcina escrocilor s-au prescris, ţinând cont că acestea au fost comise în perioada 2007-2008. Cercetarea penală în acest caz a durat atât de mult, încât unul dintre inculpaţi, Elena Naum, a murit între timp, iar instanţa a constatat încetarea procesului penal în cazul său. Alexandru Dragomir a primit 3 ani de închisoare cu suspendarea executării, în timp ce Doru Lificiu a fost condamnat la 3 ani de închisoare, tot cu suspendarea executării. Petru Marian Flueraş ar urma să execute 4 ani şi 10 luni de închisoare, Ionel Ali a fost condamnat la 10 ani de închisoare, Gheorghe Grecu a primit 10 ani şi 6 luni de închisoare, iar Liviu Anghel a fost trimis după gratii pentru următorii 12 ani.
Judecătorii i-au obligat pe escroci să restituie şi aproape 100.000 de lei către băncile păgubite, dar nu se ştie dacă acest lucru va mai fi posibil. De amintit este că escrocii au fost condamnaţi anterior şi într-un alt dosar penal, unde acuzaţiile sunt practic aceleaşi. Curtea de Apel Galaţi a decis la sfârşitul lui februarie 2016 să îi condamne definitiv la pedepse cu executare pe membrii retelei de escroci. Procurorii au descoperit după audierea persoanelor implicate că acestea erau instruite despre cum să se comporte cu funcţionarii bancari pentru a obţine creditele. Aparenţa de legalitate a fost creată prin documente falsificate, respectiv carnete de muncă şi adeverinţe false de venit, din care rezulta că toţi cei amintiţi erau angajaţi la SC Etcetera SRL Galaţi. Societatea a fost preluată de un alt gălăţean, Marian Dorobanţu, anchetatorii suspectând că acest lucru s-a făcut doar pentru scopuri infracţionale (înşelăciune, evaziune fiscală). Plângerile au început să curgă din partea băncilor şi instituţiilor de credit, iar când au tras linie, procurorii au descoperit că aproape nu a rămas bancă în Galaţi care să nu fi fost vizată de escroci. Pe listă se regăsesc ING Bank (prejudiciu de 23.000 de lei), SC Cetelem IFN SA (5.443 de lei), Raiffaisen Bank Galaţi (14.000 de lei), Bancpost şi BRD Galaţi (20.000 de lei). Şi judecătorii Curţii de Apel Galaţi i-au condamnat anterior într-un al treilea dosar penal pe Gheorghe Grecu la 7 ani şi 6 luni de închisoare şi pe  Liviu Anghel la 11 ani şi 6 luni de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Dumitru Caranfil (41 de ani), cetăţean cu dublă cetăţenie (română şi moldoveană), s-a pomenit săltat din Anglia, unde plecase să muncească, şi transferat în România pentru a executa o pedeapsă de un an şi patru luni de închisoare.  Lui Dumitru Caranfil i s-a comunicat la sfârşitul lui 2015 că urmează să ajungă după gratii pentru dare de mită, în urma unui proces de care nu ştia absolut nimic. În urma verificărilor dispuse de judecători, s-a constatat că Dumitru Caranfil dăduse adresa mamei sale din Republica Moldova pentru a fi citat, iar poliţiştii nu au mai verificat şi acest amănunt, astfel că l-au citat la adresa din cartea de identitate, unde, evident, nu locuia nimeni. Curtea de Apel Galaţi a decis în cele din urmă ca procesul lui Dumitru Caranfil să fie rejudecat, iar bărbatul să fie pus în libertate, dar, din nou, surpriză. Tribunalul l-a condamnat la un an de închisoare cu executare pentru o ”şpag㔠de 80 de lei oferită unui poliţist de frontieră în 2014.   Mai are o şansă să scape de închisoare   Povestea a început după ce Dumitru Caranfil a încercat să intre în România pe la punctul de frontieră Oancea, când s-a constatat că avea RCA-ul expirat. Bărbatul nu a vrut să mai facă un drum până în Republica Moldova pentru a-şi reînnoi asigurarea civilă obligatorie, astfel că în actele înmânate ofiţerului de la Poliţia de Frontieră a strecurat şi 80 de lei. Poliţistul şi-a anunţat însă superiorii, care la rândul lor au contactat DNA-ul. Dumitru Caranfil s-a ales astfel cu dosar penal pentru dare de mită. Bărbatul a plecat imediat la muncă în Anglia, unde a fost reţinut ulterior, după ce a fost condamnat iniţial de Judecătoria Galaţi la un an şi patru luni de închisoare cu executare pentru infracţiunea amintită.   ”Este de neînţeles cum s-a putut aplica o pedeapsă cu executare pentru o faptă minoră, în condiţiile în care el a recunoscut ce a făcut şi a regretat, nu are antecedente penale şi îşi oferise disponibilitatea de a presta o muncă în folosul comunităţii. Prin comparaţie, au fost aplicate pedepse aproape similare pentru o mită de milioane de euro, deci unde este dreptatea aici? , ne-a declarat Domnica Toader, avocata lui Dumitru Caranfil.  Barbatul mai are o şansă de a scăpa de închisoare, verdictul final în dosar urmând să fie pronunţat de Curtea de Apel Galaţi pe 28 septembrie.
Marți, 13 Septembrie 2016 00:00

Justiţie de ochii lumii

De ceva timp se petrece un lucru deloc de dorit într-o democraţie veritabilă. Totul se identifică în justiţie cu DNA, lucru care, evident, este departe de adevăr. Procurorii anticorupţie sunt un segment important din ceea ce înseamnă lupta împotriva infracţionalităţii în România, dar nu e cazul să facem clasamente când vine vorba de cei care fac parte din sistemul judiciar. La fel de importanţi sunt şi cei care instrumentează şi cei care judecă furturile, tâlhăriile, ca şi magistraţii care soluţionează divorţurile şi litigiile civile. Nu mai vorbesc de grefieri, una dintre cele mai grele rotiţe din justiţie, fără de care totul s-ar duce de râpă. Toţi aceşti oameni sunt importanţi şi e cazul să spunem acest lucru şi să îl reamintim constant. Pe de altă parte, se tot vorbeşte de justiţie echitabilă, dar se omite faptul că accesul la justiţie este limitat pentru anumite categorii sociale, iar posibilitatea de a avea cea mai bună apărare este şi ea doar un vis frumos, ţinând cont că doar cei cu banii pot beneficia realmente de acest drept. O discuţie serioasă trebuie făcută şi pe ceea ce înseamnă confidenţialitatea avocat-client. Spun „serioas㔠pentru că în momentul de faţă avocaţii care sunt şi parlamentari încearcă să modifice legea pentru a se pune la adăpost doar pe ei când încalcă legea. Confidenţialitatea client-avocat trebuie respectată atât timp cât se axează pe interesele legitime ale persoanei puse sub acuzare. Organele de anchetă nu pot călca în picioare acest drept al justiţiabililor şi trebuie să recunoaştem că în ultima perioadă au cam făcut asta. Nu de alta, dar nu vrem să avem o justiţie de tip sovietic, unde doar organele de cercetare penală deţineau adevărul absolut, iar cei care se opuneau erau consideraţi duşmani ai sistemului. Pericolul de derapaj este mai mare ca oricând şi trebuie să fim atenţi pentru a menţine echilibrul între puterile în stat, dar şi pentru a respecta la modul real drepturile românilor. Pentru ca toate aceste schimbări să îşi producă efectul, trebuie să punem cep la numirile politice la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public. Nu mai putem lăsa politicul, care de multe ori se confundă cu interesele personale sau de grup, să dicteze cum merg lucrurile în justiţie. Nu avem nevoie de MCV ca să conştientizăm că trebuie să scăpăm de parlamentarii penali, care, la adăpostul imunităţii şi cu puţină agheazmă, reuşesc mereu să fie mai egali ca restul românilor. Cel mai simplu mod de a face asta este printr-un referendum, care i-ar trimite pe infractorii din Parlament după gratii, la reeducare. Şi dacă tot am adus în discuţie acest aspect, e cazul să spunem că avem nevoie de penitenciare noi, care să asigure condiţii decente de detenţie, pentru că majoritatea celor închişi nu sunt animale, ci oameni care au greşit la un moment şi ei pot fi reintegraţi fără probleme în societate. Pentru ca toate aceste lucruri să se întâmple, avem nevoie în primul rând de implicare din partea comunităţii. Societatea civilă este singura care poate schimba lucrurile, pentru că statul este reprezentat de oameni, iar aceştia sunt de multe ori exact problema pe care vrem să o rezolvăm.

O gălăţeancă, Liliana Dobrescu, este judecată pentru gestiune frauduloasă după ce a creat un talmeş-balmeş la asociaţia de proprietari pe care o administra, prejudiciul fiind estimat la peste 50.000 de lei. Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi a trimis-o în judecată pe Liliana Dobrescu pentru gestiune frauduloasă în formă continuată, după ce anchetatorii au descoperit că, în perioada ianuarie 2006 - iunie 2009, a gestionat fraudulos banii asociaţiei. Fostul administrator al asociaţiei de proprietari 335 din Galaţi a efectuat plăţi fără documente justificative, prin neînregistrarea a 124 de chitanţe în registrul de casă, nu a calculat şi încasat de la locatari penalităţile de întârziere, achitând cu întârziere şi utilităţile către furnizori. După încheierea verificărilor, proprietarii şi-au pus mâinile în cap. Prejudiciul care se estimează la acest moment că a fost cauzat asociaţiei de proprietari se ridică la 50.794 de lei. Audiată de procuror, Liliana Dobrescu a declarat că nu a sustras banii, însă a recunoscut că e posibil să fi administrat fraudulos patrimoniul asociaţiei.  
În ciuda pagubei substanţiale creată asociaţiei, proprietarii nu se grăbesc să depună mărturie împotriva administratorului incompetent. La fiecare termen de judecată scurs de la începerea procesului (17 noiembrie 2015), instanţa nu a putut să constate decât lipsa martorilor, iar la un termen de judecată a lipsit inculpata. Dacă va fi găsită vinovată, fostul administrator al asociaţiei de proprietari 335 din Galaţi riscă până la trei ani de închisoare.

Antonel Morun (47 de ani), originar din localitatea gălăţeană Piscu, satul Vameş, a şocat comunitatea în care trăieşte, după ce oamenii legii au descoperit că îşi violase fiica adoptivă ca răzbunare pentru o presupusă infidelitate a soţiei. Pe 12.03.2016, Antonel Morun se afla în locuinţa sa din satul Vameş, comuna Piscu, când între el şi fiul său a izbucnit un conflict spontan. Băiatul, Dumitru Adi Morun, şi-a lovit tatăl cu un picior de la un scaun, după care a dat să plece, dar Antonel Morun nu a vrut să lase ”fapta” nepedepsită. Bărbatul în vârstă de 47 de ani a luat un cuţit şi l-a înfipt fără milă în spatele fiului său, în zona toracică. Tânărul a fost transportat de urgenţă la spital, unde medicii au reuşit să îi salveze viaţa, victima având nevoie de 30-35 de zile de îngrijiri medicale pentru a-şi reveni. La anchetă, procurorii au descoperit o altă grozăvie.
În primăvara anului 2013, Antonel Morun şi-a violat fiica adoptivă, Nicoleta Morun (15 ani), din răzbunare, suspectând că soţia l-ar fi înşelat cu un consătean. O martoră l-a auzit când îi spunea consoartei ”Ţi-am făcut-o pe fiică-ta cum am vrut eu. M-am răzbunat pe tine pentru că te-ai culcat cu ţiganul”. La audiere în faţa procurorului, Antonel Morun a venit cu o poveste greu de crezut, susţinând că, de fapt, fiica sa adoptivă l-ar fi şantajat să facă sex cu ea, ca să nu îi spună mamei sale că el ar fi avut o legătură extraconjugală. În replică, fata a declarat că tatăl său a bătut-o şi ameninţat-o ca să întreţină relaţii sexuale.
Antonel Morun a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi pentru tentativă la omor şi viol, fiind arestat preventiv pentru 30 de zile. Instanţa a citat-o pe 6 septembrie pe soţia agresorului în calitate de reprezentant legal al copilei agresate sexual, procesul urmând să fie reluat pe 19 septembrie, când va începe cercetarea judecătorească în dosar, iar femeia va da ochii pentru prima dată cu cel care i-a violat fiica după ce acesta a fost arestat. Dacă va fi găsit vinovat, bărbatul riscă până la 10 ani de închisoare.

Andrei Grosu (42 de ani) a reuşit în mod straniu să scape de răspunderea penală, deşi a comis acte pe care mulţi dintre noi nici nu şi le pot închipui. Acesta a agresat sexual trei minore, una dintre ele fiind chiar fiica sa vitregă, însă Tribunalul Galaţi a decis în primă instanţă să îl exonereze de acuzaţia de viol.
Totul a început în februarie 2011, când Andrei Grosu a fost arestat şi trimis în judecată pentru viol, după ce s-a descoperit că şi-a violat în repetate rânduri fiica vitregă, de doar 13 ani, profitând de faptul că concubina sa era plecată la muncă în străinătate. Nu a fost deajuns pentru individ, care le-a obligat şi pe verişoarele fiicei sale vitrege, fiecare în vârstă de 15 ani, să întreţină raporturi sexuale cu el.

Victimele, obligate să achite cheltuielile judiciare

Şocul a venit la Tribunalul Galaţi, unde două dintre victimele lui Andrei Grosu şi-au schimbat declaraţiile, iar a treia nu s-a mai prezentat. Nici acum nu se ştie dacă minorele au fost ameninţate sau le-a fost prea frică să mai dea ochii cu agresorul lor. Chiar şi aşa, instanţa avea declaraţiile iniţiale ale copilelor şi celelalte probe, dar nu a ţinut cont de ele şi l-a achitat pe Andrei Grosu de acuzaţia de viol.
Şi pentru ca tacâmul să fie complet, judecătorii au decis ca victimele lui Andrei Grosu să achite şi cheltuielile judiciare în sumă de 1.225 de lei. Parchetul a atacat decizia la instanţa superioară, iar Curtea de Apel Galaţi a decis să îl condamne la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat verdictul definitiv în acest caz, condamnându-l pe Andrei Grosu la 13 ani de închisoare. Individul a susţinut pe parcursul întregului proces că este o victimă a concubinei sale, care ar fi vrut să se răzbune pe el. Bărbatul este nemulţumit de pedeapsa primită şi a cerut revizuirea decizie de condamnare, primul termen de judecată având loc pe 5 septembrie.

L-au „vânat” şi italienii

Andrei Grosu a băgat spaima şi în italieni. Tribunalul din oraşul italian Ancona a emis un mandat european de arestare pe numele gălăţeanului şi a cerut extrădarea acestuia pentru comiterea mai multor infracţiuni în Peninsulă. Curtea de Apel Galaţi a avizat cererea justiţiei italiene în 2014 şi a menţionat că Andrei Grosu va fi transferat în Italia doar după ce îşi va ispăşi pedeapsa de 13 ani la care a fost condamnat pentru viol.

Miercuri, 07 Septembrie 2016 00:00

Şi cu banii înapoiaţi şi la închisoare

Gălăţeanul Emil Fotopol a profitat din plin de naivitatea bătrânilor, înşelând patru persoane prin metoda ”Accidentul” cu peste 22.000 de lei. Bărbatul se dădea drept avocat şi le cerea victimelor diverse sume de bani  pentru a rezolva situaţia creată în urma unor accidente de circulaţie.
Emil Fotopol este un alt exemplu despre cât de uşor pot fi înşelate anumite persoane, în special de vârsta a treia, profitând de emoţia creată de vestea că rude apropiate ale acestora au fost implicate în accidente de circulaţie. Bărbatul se recomanda ca avocat ce reprezintă rude ale persoanelor contactate şi le cerea diverse sume de bani sub pretextul că are nevoie de ei ca să se înţeleagă cu victimele accidentelor sau pentru diverse taxe legale. Banii erau ridicaţi ulterior de la victime printr-un taximetrist. Aşa a păţit Victor Filer, care a fost la un pas să plătească 3.200 de euro, după ce soţia l-a sunat disperată, susţinând că fiul lor ar fi provocat un accident în Italia. Bărbatul a verificat telefonul şi a constatat că nu este număr de Italia, astfel că a sunat imediat la Poliţie. Alţi bătrâni nu au fost la fel de norocoşi. Panicaţi de vestea că apropiaţii lor au provocat accidente de circulaţie cu posibile victime, aceştia nu au stat prea mult pe gânduri înainte să plătească cât li se cerea. După ce au aflat că au fost înşelaţi, bătrânii l-au reclamat la Poliţie, iar Emil Fotopol a fost trimis în judecată pentru înşelăciune.

S-a împăcat cu păgubiţii

Judecătoria Galaţi l-a condamnat iniţial la 7 ani şi 4 luni de închisoare. Instanţa a dispus ca Emil Fotopol să restituie 2.500 de lei către Florică Munteanu, 15.000 de lei către Nicolae Lăcătuş şi Aristiţa Lăcătuş, în timp ce Maria Tudosiev urma să primească 4.600 de lei. După ce a aflat sentinţa primei instanţe, Emil Fotopol a schimbat tactica şi a decis să se împace cu bătrânii pe care i-a păcălit să îi dea banii. Şi asta nu pentru că ar fi avut ceva mustrări de conştiinţă, ci pentru că împăcarea înlătură răspunderea penală în cazul înşelăciunii. Cert este că, în final, şi judecătorii de la Curtea de Apel Galaţi i-au rezervat o surpriză. Chiar dacă i-a restituit banii Mariei Tudosiev, iar faţă de celelalte victime Emil Fotopol s-a angajat să  înapoieze sumele obţinute prin înşelăciune, instanţa a hotărât ca acesta să petreacă următorii trei ani în spatele gratilor, decizia fiind definitivă.

Justiţia gălăţeană a comis o gafă de proporţii, lăsându-l în libertate în 2014 pe Vasile Mihai, un adolescent de 15 ani la acea vreme, originar din localitatea gălăţeană Suceveni, după ce a acesta a fost la un pas să omoare un consătean, pe care l-a acostat pe stradă şi l-a lovit în repetate rânduri cu o furcă din fier. Un minor originar din comuna gălăţeană Suceveni, Vasile Mihai, a băgat spaima în întreaga comunitate, după ce în 2014 a luat o furcă, cu care a lovit un consătean de mai multe ori, fără nicio explicaţie. Doar intervenţia promptă a medicilor a făcut ca Ion Covrig să nu ajungă în lumea celor drepţi. Judecătorii au luat la acea vreme o decizie inexplicabilă. L-au plasat pe minorul în vârstă de 15 ani sub control judiciar, pe considerentul că acesta nu prezintă pericol social. Peste doi ani avea să se dovedească că s-au înşelat. Pe 22 februarie 2016, Vasile Mihai a omorât un consătean, Gelu Fătu (32 de ani). Cei doi s-au întâlnit în faţa barului din sat şi, după ce s-au salutat, Vasile a scos un cuţit şi l-a înjunghiat  pur şi simplu pe Gelu. „Nu a fost nicio ceartă, niciun schimb de replici. Efectiv s-a apropiat şi i-a aplicat cele patru lovituri de cuţit, toate în zone vitale, fiecare fiind aptă să producă moartea”, a declarat Liliana Istrate, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi.  

Nu are mustrări de conştiinţă

Vasile Mihai a plecat liniştit acasă, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. „A venit acasă, a intrat în ogradă şi s-a dus dincolo. Nu am ştiut absolut nimic. Noi ne-am trezit cu Poliţia peste noi. Mai eram cu un vecin, beam un pahar de vin cu el. El a fugit de frică. A doua zi s-a predat singur“, a declarat Marcel Mihai, tatăl criminalului. Ulterior, a fost arestat preventiv şi trimis în judecată pentru omor. În aprilie 2016, Tribunalul Galaţi l-a condamnat la o pedeapsă de 7 ani de închisoare pentru prima faptă comisă în 2014, pe care ar urma să o execute într-un centru de detenţie. În plus, judecătorii au decis ca Vasile Mihai să îi plătească victimei, Ion Covrig, suma de 20.000 de lei drept daune morale. Decizia a fost atacată cu apel la instanţa superioară.
Întreaga familie a ucigaşului reprezintă o problemă pentru comunitatea din Suceveni. „De când au venit ei aici, în sat, numai necazuri au făcut, furturi, bătăi, violuri. Nu doar el, toţi sunt răi. Are un frate care este în închisoare după ce a violat o bătrână acum trei ani. De-abia venise din puşcărie, tot după viol, şi iar a făcut aceeaşi faptă. Oameni bolnavi!“, a declarat Neculai Hanţă, primarul din Suceveni.
Dacă va fi găsit vinovat pentru omor, Vasile Mihai riscă să stea 20 de ani după gratii.

Tribunalul Galaţi a menţinut arestarea preventivă în cazul lui Georgian Popov, un gălăţean care a fost surprins de poliţişti alături de doi amici în timp ce conducea un autoturism fiind sub influenţa alcoolului. Isprăvile penale ale gălăţeanului Georgian Popov au început în ziua de 7 iunie 2015, atunci când bărbatul a fost surprins de poliţişti, pe raza comunei Cuza Vodă, în timp ce conducea un autoturism, fiind sub influenţa alcoolului.
„În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, a rezultat o concentraţie a alcoolului în aerul expirat de 0,68 mg/l, fiind condus ulterior la Spitalul de Urgenţă Galaţi pentru recoltarea de probe în vederea stabilirii concentraţiei de alcool în sânge. Pe drum spre spital, P.G. le-a promis celor doi agenţi de poliţie suma de 2.000 de lei pentru ca aceştia să nu îi întocmească dosar penal pentru infracţiunea constatată”, au precizat oamenii legii.
Poliţişti au acceptat propunerea bărbatului, iar a doua zi, pe 8 iunie, au organizat un flagrant, în urma căruia mituitorul a fost reţinut.  În data de 9 iunie, judecătorii de la Tribunalul Galaţi au dispus arestarea preventivă a şoferului turmentat, soluţia fiind înlocuită ulterior cu arestul la domiciliu. La sfârşitul lui 2015, Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat definitiv pe Georgian Popov  la doi ani de închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere pentru dare de mită.

Nu a învăţat nimic din prima condamnare

Judecătorii au confiscat cei 2.000 de lei, pe care bărbatul intenţiona să îi ofere drept mită şi l-au obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 100 zile în cadrul primăriei sau a şcolii generale din zona unde îşi are domiciliul. Între timp, a venit şi condamnarea pentru conducere a unui autovehicul fără permis de conducere, judecătorii stabilind pentru şoferul turmentat o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe 13 mai 2016. Georgian Popov nu a înţeles nimic din şansa care i s-a oferit şi a comis-o din nou, de data aceasta în stil mare. S-a urcat băut la volan, deşi avea permisul de conducere suspendat după ce a fost prins băut în 2015, iar când a fost oprit în trafic de poliţişti, i-a ameninţat şi chiar i-a lovit pe oamenii legii.  După această nouă serie de fapte penale, Judecătoria Galaţi a decis finalmente arestarea preventivă a gălăţeanului care şi-a făcut un obicei din a se urca băut la volan, măsura fiind menţinută de Tribunalul Galaţi pe 23 august.  Georgian Popov va răspunde acum pentru o pleiadă de infracţiuni, pornind de la conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, conducerea unui vehicul pe drumurile publice având exercitarea dreptului de a conduce suspendată şi până la ameninţare, lovire sau alte violenţe şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Pagina 13 din 261