Trei gălăţeni cu simţ de iniţiativă au pus la punct un plan ingenios pentru a uşura de bani mai multe persoane, în special bătrâni din diverse colţuri ale ţării. Prima victimă a fost Şerban Grigorie, acesta fiind sunat de Ştefan Renato (24 de ani), care s-a dat drept preot şi i-a cerut în mai rânduri diverse sume de bani, sub pretextul că va reuşi să îi obţină cazarea la o mănăstire din judeţul Galaţi până va trece în nefiinţă. Bătrânul l-a crezut şi i-a trimis în total 14.000 de lei, banii fiind expediaţi prin mandat poştal pe numele lui Ştefan Paula, nimeni alta decât mama lui Ştefan Renato. Păcăleala a ţinut şi cu Chirică Toader, care a fost „uşurat” de 4.000 de lei, şi Jac Johanna, ce a rămas fără 3.000 de lei. „Ştefan Renato le promitea că prin serviciile sale cultice le poate rezolva diverse probleme de ordin spiritual, locativ sau medical şi îi convingea să îi trimită bani prin mandat poştal”, a precizat procurorul de caz în rechizitoriu. Ştefan Renato şi Ştefan Paula au fost trimişi în judecată zilele trecute de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi pentru înşelăciune în formă continuată. O altă gălăţeancă apropiată celor doi escroci, Mioara Dincă, l-a ţepuit, la rândul său, pe Şerban Grigorie de circa 700 de lei după ce i-a promis că prin descântece va reuşi să îi amelioreze durerile fizice la picioare, în condiţiile în care bătrânul fusese operat de curând. Durerile, bineînţeles, nu au dispărut, dar s-au volatilizat în schimb banii, iar Mioara Dincă a fost cercetată pentru înşelăciune. În cele din urmă, femeia a fost scoasă de sub urmărire penală după ce procurorii au constatat în mod surprinzător că aceasta a prestat totuşi nişte descântece şi nu ar fi vorba de înşelăciune. Ştefan Renato şi Ştefan Paula au refuzat să dea vreo declaraţie în faţa anchetatorilor, în special în ceea ce priveşte banii, astfel că victimele escrocheriei este posibil să rămână doar cu paguba, chiar dacă s-au constituit părţi civile în procesul penal.

Deşi pare că metoda escrocheriei cu mesaje trimise pe telefonul mobil s-a cam învechit, în realitate lucrurile nu stau deloc aşa. Naivii sunt anunţaţi că au câştigat premii substanţiale în bani şi nu de puţine ori se găsesc persoane, în special de vârsta a treia, care percutează la acest gen de ţeapă. Este cazul lui Elena Zahenca, care a plătit 1.000 de lei cu titlu de „taxă” pentru a-şi ridica premiul de 20.000 de euro de la poştă. Tatiana Mărioara Voica s-a arătat atât de încântată de premiul pe care urma să îl încaseze, că a trimis 11.700 de lei prin poştă pe numele unei persoane necunoscute fără să se gândească prea mult. Abia după ce au fost anunţate că mai trebuie să plătească şi alte sume de bani drept „impozite” pe câştig, cele două femei s-au prins că au fost înşelate şi au anunţat Poliţia. Anchetatorii nu au fost surprinşi să constate că mesajele fusese trimise chiar de către un deţinut, Dumitru Anghelescu, încarcerat în prezent în Penitenciarul Galaţi. Nu recunoaşte nimic Chestionat de oamenii legii, Dumitru Anghelescu a refuzat să recunoască că este autorul escrocheriei prin telefon, deşi există dovezi clare că mesajele au fost trimise de pe telefonul mobil găsit asupra sa în penitenciar. Prea vorbăreţ nu a fost nici Florian Apetrei, complicele lui Dumitru Anghelescu, care ridica banii de la poştă, acesta fiind recidivist. Cei doi au fost trimişi în judecată la sfârşitul săptămânii trecute de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi pentru înşelăciune în formă continuată. Scenariul este aproape identic cu cel pus în practică de un alt deţinut încarcerat la Penitenciarul Galaţi, Iulian Lazăr, care a păcălit trei gălăţeni cu aproape 3.500 de lei, bărbatul aflându-se în prezent în executarea unei pedepse de 11 ani închisoare. Poliţiştii au găsit în celula acestuia două cartele SIM, una dintre acestea fiind folosită pentru a trimite mesaje păgubiţilor. Iulian Lazăr îşi aşteaptă acum noua pedeapsă, ce va veni la jumătatea lunii decembrie 2013, el riscând, ca şi cei doi escroci amintiţi mai sus, până la 15 ani de închisoare.

Municipalitatea a pierdut câteva zeci de procese deschise pe numele unor foşti angajaţi (funcţionari publici, personal contractual), care fie au ieşit la pensie, fie au plecat din Primărie. Reprezentanţii Primăriei ceruseră ca aceştia să fie obligaţi să restituie banii încasaţi în contul sporului de condiţii grele pentru perioada 2010 - august 2011, dar şi sporul de condiţii vătămătoare pentru intervalul septembrie 2008 - august 2011. Primăria a încercat iniţial să ajungă la o înţelegere cu foştii angajaţi pentru a restitui banii, dar acest lucru nu a fost posibil. „Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract de muncă, ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale. În lipsa unui titlu executoriu, respectiv o hotărâre judecătorească definitivă, instituţia noastră se află în imposibilitatea de a pune în aplicare decizia Curţii de Conturi, care înseamnă recuperarea sumelor de bani. Am notificat părţile să se prezinte pentru a restitui banii sau a semna angajamente de plată, dar nu au răspuns în niciun fel solicitării noastre”, au precizat în instanţă reprezentanţii Primăriei. Au încasat stimulente financiare, deşi nu mai lucrau la Primărie Nu se ştie acum cine va acoperi sumele pe care foştii angajaţi ai Primăriei le-au încasat cu titlu de sporuri, ţinând cont că Tribunalul Galaţi a respins cererile de recuperare a banilor ca inadmisibile. Nici cei 269 de angajaţi ai Primăriei nu au scăpat după ce municipalitatea a emis decizii de imputare pe numele acestora, prin care urmează să le fie reţinute sume cuprinse între 3 şi 18.000 de lei, astfel că funcţionarii publici au dat şi ei în judecată instituţia, în încercarea de a bloca restituirea banilor. Este vorba practic de aceleaşi sporuri, precum şi mai multe stimulente, de care au beneficiat în perioada 2008 - 2011. Primăria a fost forţată să facă acest pas împotriva propriilor angajaţi atât de către Camera de Conturi Galaţi, dar şi de către Prefectură. Inspectorii financiari au constatat că o parte din foştii salariaţi ai municipalităţii au încasat stimulente financiare în intervalul ianuarie - august 2011, deşi nu mai lucrau de ceva timp la Primărie. Reprezentanţii municipalităţii susţin însă că plăţile trebuiau făcute către foştii angajaţi în contul lucrărilor de administrare a creanţelor fiscale pe care le realizaseră anterior.

Liga Studenţilor din Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi, organizează în perioada 08.10.2013 – 10.10.2013 festivalul “Zilele Studenţilor Gălăţeni” cu ocazia aniversării a 18 ani de la reînfiinţare. „În perioada menţionată vor fi organizate diferite manifestaţii cultural – artistice, prin care se doreşte a fi reflectate cultura şi spiritul studenţesc existente în Galaţi din 1995 până în prezent”, a declarat Ionuţ Dumitraşcu, preşedintele Ligii Studenţilor din Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi. Ziua de referinţă va fi astăzi, 9 octombrie, când vor fi organizate şedinţa festivă LSG, pentru a marca împlinirea a 18 ani de activitate, în cadrul căreia va avea loc o dezbatere privind finanţarea învăţământului, iar seara doritorii vor putea participa la un  concert al trupei “Paraziţii”. Joi, 10 octombrie, se va desfăşura un spectacol de dans în aer liber (între căminele “D” şi “H”), începând cu ora 16.00, iar vineri, 11 octombrie, în club S va avea loc o serată folk.

În perioada 3-4 octombrie s-a desfăşurat la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi un interesant simpozion organizat de Asociaţia Specialiştilor din Morărit şi Panificaţie din România. Scopul întâlnirii a fost calitatea în morărit şi panificaţie, la eveniment participând cei mai puternici producători de produse în domeniu. „Asociaţia s-a constituit acum 22 de ani, scopul ei fiind realizarea de progrese tehnologice în domeniul panificaţiei. Se doreşte ca pe viitor asociaţia să fie reprezentată în relaţia cu autorităţile naţionale”, a declarat profesorul Iuliana Banu, prodecanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor. Important de amintit este că decanul facultăţii, profesorul Petru Alexe, a primit titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, drept o recunoaştere a activităţii sale în spaţiul universitar, dar şi al industriei alimentare din România. Biscuiţi fără gluten Simpozionul producătorilor din morărit şi panificaţie a fost o ocazie bună pentru ca studenţii de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi să facă cunoscut ultimul produs alimentar pe care l-au creat: biscuiţii fără gluten. Interesante sunt şi cele trei feluri de pâine creată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare Bucureşti. Este vorba de pâine nedospită de secară şi cartofi, pâine nedospită multicereale cu cartofi şi pâine nedospită multicereale cu ceapă. Pe 16 octombrie, cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentului, la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi va fi organizat un concurs intern, destinat studenţilor şi masteranzilor. „Vor fi prezentate produse noi din carne, produse de panificaţie şi produse zaharoase”, a declarat Cristian Dima, inginer doctorand la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor. Un element inedit al concursului va fi echipa de degustători, care va exprima opinii legate de calitatea produselor nou create, printre participanţi numărându-se şi studenţi care au participat la concursul internaţional „Ecotrophelia”.

Tribunalul Galaţi s-a pronunţat la sfârşitul săptămânii trecute în cazul omului de afaceri Nicolae Marin, trimis în judecată pentru complicitate la trafic de influenţă alături de militarul Daniel Troacă. Judecătorii au decis să disjungă dosarul faţă de omul de afaceri, hotărând să îl judece separat, pentru corupţie, faţă de acesta luându-se la acel moment măsura obligării de a nu părăsi ţara. Cei doi au fost acuzaţi de procurorii anticorupţie că i-ar fi propus fostului deputat Mihail Boldea că îl pot scoate din arest în schimbul unei importante sume de bani. Anchetatorii au aflat că în perioada aprilie - iunie 2012, Daniel Troacă a pretins suma de 400.000 lei de la Mihail Boldea, aflat în stare de arest preventiv, susţinând că, în schimbul banilor, va interveni pe lângă reprezentanţi ai autorităţilor judiciare (ofiţer de poliţie, procuror) pentru ca aceştia să nu ceară instanţei de judecată prelungirea arestării preventive pentru fostul deputat. Daniel Troacă a fost ajutat de omul de afaceri Nicolae Marin, care i-a intermediat o întâlnire cu ofiţerul de Poliţie şi care a acceptat să intermedieze şi remiterea unei tranşe din banii pretinşi către ofiţerul de poliţie şi procuror. Are liber să părăsească ţara Nicolae Marin a primit opt luni de închisoare pentru trafic de influenţă, iar magistraţii au decis să-i suspende condiţionat pedeapsa. În plus, Tribunalul Galaţi a luat şi decizia de revoca măsura obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de omul de afaceri, astfel că acesta poate părăsi România când doreşte, chiar dacă procesul nu a primit încă un verdict definitiv. Daniel Troacă, plutonier la Unitatea Militară 01551 din Galaţi, a fost deja condamnat de Curtea de Apel Galaţi la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru fapta amintită anterior, acesta luând recent decizia de a nu mai ataca hotărârea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că sentinţa a rămas definitivă în ceea ce îl priveşte. Instanţa menţinuse decizia Tribunalului, iar Troacă îşi ispăşeşte deja pedeapsa.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat marţi, 8 octombrie, procesul lui Neculai Chifan, fost prodecan al Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi. Judecătorii instanţei supreme au menţinut decizia Curţii de Apel Galaţi, care hotărâse acum câteva luni să îl achite pe fostul conferenţiar universitar de la Universitatea „Dunărea de Jos” în procesul de corupţie în care fusese inculpat. Tribunalul Galaţi îl condamnase iniţial pe fostul prodecan al Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos" Galaţi la şase luni de închisoare, dar cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi l-au pus sub acuzare pentru luare de mită la sfârşitul lunii aprilie 2011 pe profesorul Neculai Chifan. Inculparea conferenţiarului universitar a venit după ce acesta a fost filmat cu camera ascunsă de către reporterii unui post de televiziune când cerea bani în faţa Universităţii din Galaţi de la un fost student pentru a-i da lucrarea de licenţă. Fostul prodecan fusese acuzat că a promis eliberarea a 30 de lucrări de licenţă realizate de studenţii absolvenţi ai Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos" Galaţi, al căror îndrumător a fost tot el, în schimbul unor sume de bani variind între 100 şi 200 euro, în funcţie de notele obţinute de acei studenţi la susţinerea lucrărilor de licenţă. „În zilele de 7 aprilie 2009 şi 14 aprilie 2009, în calitate de conferenţiar universitar şi prodecan la Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii «Dunărea de Jos» Galaţi, Neculai Chifan a pretins şi a primit de la o persoană suma de 410 lei, echivalentul sumei de 100 euro, pentru a-i da o lucrare de licenţă ce fusese susţinută în sesiunea iunie 2007 de către o fostă studentă al cărei îndrumător a fost inculpatul", susţineau procurorii anticorupţie în rechizitoriu. Judecătorii nu au fost de aceeaşi părere, dar Neculai Chifan şi-a pierdut postul de profesor la Universitatea „Dunărea de Jos” după declanşarea scandalului. Fostul conferenţiar universitar a fost nevoit atunci să îşi dea demisia de la Facultatea de Ştiinţe, dar după achitarea sa de acuzaţiile de corupţie poate cere revenirea la catedră.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au finalizat ieri, 10 octombrie, un complex dosar de corupţie ce viza fraudarea Bacalaureatului din 2010 de la Galaţi. Protagonistele principale ale scandalului sunt Elena Maria Onu şi Mariana Lazanu, ambele profesoare la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri", alături de acestea ajungând în boxa acuzaţilor şi alte 16 persoane, în special elevi care au oferit mită pentru a promova examenul, dar şi fiica Elenei Maria Onu, avocata Roxana Onu. Profesoara Elena Maria Onu conducea şi o fundaţie, în subordinea căreia funcţionează liceul particular „Dimitrie Cantemir", de unde a pornit scandalul de corupţie, iar profesoara Mariana Lazanu era cadru didactic evaluator la disciplina Limba şi Literatura Română. Cele două profesoare au primit câte trei ani de închisoare pentru trafic de influenţă, instigare la dare de mită şi dare de mită, pedeapsele fiind suspendate sub supraveghere. Judecătorii au decis în schimb să le achite pe cele două cadre didactice vizavi de acuzaţia de asocierea în vederea comiterii de infracţiuni de corupţie.

Interdicţie la funcţiile de conducere

Elena Maria Onu are interdicţie de a mai ocupa funcţia de director al unei unităţi de învăţământ pentru o perioadă de trei ani, iar Mariana Lazanu nu mai are dreptul pentru acelaşi interval de timp de a desfăşura activităţi ca membru în comisiile de bacalaureat din centrele de examen, membru în comisiile de bacalaureat din centrele zonale de evaluare sau în comisiile de contestaţii. Şi avocata Roxana Onu a fost condamnată la şase luni de închisoare cu suspendare pentru complicitate la cumpărare de influenţă, aceasta fiind achitată în ceea ce priveşte acuzaţia de trafic de influenţă. Nici elevii care au dat mită nu au scăpat, aceştia primind pedepse între două şi şase luni de închisoare, cu suspendarea executării. Anchetatorii au descoperit 8.479 de lei şi 1.165 de euro în locuinţa Mariei Onu, dar profesoara a susţinut că o parte din bani îi aparţineau fiicei sale. Femeia a recunoscut, însă, în justiţie, că i-a dat bani Mariei Lazanu pentru a acorda elevilor note mai mari, iar aceasta din urmă a confirmat, la rândul său, că a luat mită. Judecătorii au stabilit ca o parte din sumele indisponibilizate la CEC pe numele celor două profesoare să le fie returnate. În schimb, acestea, alături de elevii şi profesoarele condamnate în acelaşi dosar au fost obligaţi să plătească sume considerabile la stat drept cheltuieli de judecată. Cel mai mult au de plată Elena Maria Onu (20.000 de lei) şi Maria Lazanu (18.000 de lei).

Procurorii anticorupţie din Galaţi au trimis în judecată un tecucean şi două persoane din Braşov după ce aceştia au încercat să se folosească de un înscris falsificat pentru a accesa fonduri europene substanţiale. În cursul anului 2009, între SC FAMELIS SRL Tecuci, în calitate de beneficiar, şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Constanţa, în calitate de autoritate contractantă, a fost încheiat un contract de finanţare având ca obiect punerea în practică a unui proiect. Pe 20 martie 2012, Petculescu Victor, administrator al SC FAMELIS SRL, a depus la Oficiul Judeţean pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Galaţi un înscris falsificat intitulat „Scrisoare de garanţie bancară pentru restituire a avansului acordat pentru proiecte finanţate în cadrul PNDR”, având antetul unei unităţi bancare din Braşov. Bărbatul a făcut acest lucru în scopul autorizării la plată a unui avans în sumă de 1.000.535 lei, reprezentând 50% din valoarea ajutorului financiar nerambursabil acordat în cadrul proiectului.

Escrocherie cu repetiţie

Singura problemă era că acest înscris a fost falsificat, complicele omului de afaceri tecucean fiind Şerb Mirela, contabil la SC INEX STYLE SRL Braşov, care a pus falsul la dispoziţia lui Petculescu Victor. Omul de afaceri tecucean a fost ajutat şi de Radu Marian, administrator la SC RADU SOVINVEST SRL Târgovişte, care a intermediat relaţia sa cu Şerb Mirela. Reprezentanţii din cadrul autorităţii contractante au remarcat existenţa înscrisului falsificat, iar cei peste un milion de lei ceruţi cu titlu de avans nu au mai fost acordaţi. Interesant de amintit este că Şerb Mirela şi Radu Marian nu sunt la prima ispravă de acest gen, ei fiind deja trimişi în judecată pentru fapte similare, dar instanţele de judecată nu au pronunţat până la acest moment vreo soluţie. Petculescu Victor, Şerb Mirela şi Radu Marian riscă acum pedepse grele cu închisoarea ţinând cont că vor răspunde penal pentru infracţiuni grave, printre acestea numărându-se tentativă la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave şi tentativă la infracţiunea de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Doi gălăţeni au reuşit rara „performanţă” de a comite nenumărate furturi pe teritoriul Austriei şi a de a reveni nestingheriţi în România. Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg pentru Gelu Boghici şi Paul Florin Bulgaru, deoarece autorităţile austriece i-au identificat pe autorii spargerilor şi au cerut justiţiei gălăţene să îi extrădeze pe cei doi pentru a fi judecaţi pentru furt calificat şi constituire a unui grup infracţional în vederea comiterii de infracţiuni.
Gelu Boghici are un palmares impresionant în materie de furturi în Austria. Conform anchetatorilor austrieci, acesta a comis nu mai puţin de 14 furturi, pe lista bunurilor sustrase numărându-se roţi de cablu din cupru, unelte, motorină, spargeri de automate pentru diverse băuturi şi computere. Boghici a dat marea lovitură după ce a sustras bunuri şi bani în valoare de peste 75.000 de euro la un singur furt, la o altă spargere acesta punând mâna pe maşini, cabluri din cupru şi cauciuri în valoare de 27.000 de euro.
Paul Florin Bulgaru a fost complice cu Gelu Boghici la cinci dintre furturile la acesta din urmă a participat. Gălăţeanul nu poate spune totuşi că s-a făcut de ruşine după ce a fost complice la sustragerea dintr-o lovitură de bunuri (unelte, cabluri din cupru), a căror valoare depăşeşte 21.000 de euro.
Cei doi au fost prezentaţi în faţa judecătorilor de la Curtea de Apel Galaţi cu propunere de extrădare în Austria pentru a fi judecaţi, instanţa dându-şi avizul în acest sens. Interesant de amintit este că şi cei doi infractori şi-au dat acordul de a fi transferaţi în Austria. Este o formă de extrădare simplificată, ţinând cont că este vorba de ţări din spaţiul comunitar, fiind practic o cerere de transfer din partea autorităţilor austriece pentru a fi judecaţi în această ţară. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, cei doi riscă să petreacă peste 10 ani într-o închisoare austriacă. Cât despre banii şi bunurile sustrase, rămâne ca justiţia austriacă să stabilească dacă măcar o parte mai poate fi recuperată.