Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat ieri că admiterea în liceu se va face, din 2015, cu medie de minimum 5, acesta precizând că intervalul de doi ani până la intrarea în vigoare a reglementării este necesar pentru pregătirea acesteia. Media de admitere în liceu a fost calculată, până în anul şcolar 2013-2014, ca medie aritmetică dintre media notelor de la evaluarea naţională şi media generală a anilor de gimnaziu. Din anul şcolar 2013-2014, la calcularea mediei de admitere în liceu, media de la evaluarea naţională va reprezenta 75%, faţă de 50% în anii trecuţi, scăzând astfel la 25% ponderea notelor din ciclul gimnazial. Anul acesta, peste 6.700 de elevi au fost admişi în clasa a IX-a, la prima etapă de repartizare în licee, cu medii sub 5, majoritatea acestora, respectiv 5.066, fiind repartizaţi în unităţi de învăţământ din mediul urban, iar 1.677, în licee din rural, conform datelor oferite de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Rezultate dezamăgitoare la Galaţi

Contactat de noi, inspectorul şcolar general Laura Marin ne-a declarat că nu poate comenta afirmaţiile ministrului Educaţiei, cel puţin până când ministerul de resort nu va detalia procedura prin care admiterea în liceu se va face din 2015 cu medie de minimum 5. Promovarea Bacalaureatului s-a dovedit şi în acest an la Galaţi o adevărată piatră de moară pentru mulţi liceeni. La Galaţi s-au înscris iniţial 1.700 de elevi care nu au reuşit să promoveze în prima sesiune a Bacalaureatului, la care se adaugă alte câteva sute, dar dintre aceştia s-au mai înscris la proba scrisă doar 1.472 de tineri, din care 211 nu s-au mai prezentat la examenul scris la Limba şi Literatura Română. În final, doar 20,22% dintre elevii care au terminat în acest an liceul au reuşit să treacă de examene, procentul fiind şi mai mic (19,87%) la tinerii din promoţiile anterioare, care s-au încumetat să participe în acest an la Bacalaureat. S-a înregistrat totuşi o uşoară îmbunătăţire faţă de examenul din 2012, promovabilitatea la Bacalaureatul din 2013 fiind cu 10% mai bună decât cea din anul precedent.

De ceva vreme Primăria demolează într-o veselie chioşcurile din oraş, motivele fiind că de prea mult timp afectează estetica oraşului, patronii angajează personal la negru, dar ar periclita şi accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea străzilor. Nimic de spus până aici, numai că în realitate lucrurile stau puţin diferit. În timp ce unora dintre chioşcari li se spune să plece, altora li se acordă autorizaţii să îşi planteze chioşcuri exact în locaţiile unde nu demult buldozerele demolau alte astfel de construcţii. Se întâmplă în zona căminelor studenţeşti, pe strada Domnească, iar exemplele pot continua. Cred că ar fi cazul ca autorităţile locale să înceteze cu ipocrizia şi măcar să dea cărţile pe faţă. Unii edili, în prostia lor, recunosc cu aroganţă că aşa vrea muşchiul lor, să favorizeze pe unii în detrimentul altora. Dacă aşa e cazul şi la Galaţi, să ştim, ca să putem acţiona în consecinţă. Evident, nimeni nu ar putea recunoaşte deschis asta pentru că dincolo de faptul că ar pierde suportul populaţiei, dacă mai există, s-ar expune şi la riscul întocmirii unui dosar penal de toată frumuseţea. Pe de altă parte, nici să ni se insulte inteligenţa, spunându-se că albul e negru, când lucrurile stau exact invers, nu cred că va avea mulţi sorţi de izbândă. Nimeni nu doreşte chioşcuri la fiecare doi metri, dar dacă e să existe o politică de desfiinţare a acestora, atunci ea trebuie să fie unitară, altfel de pierdut vom avea toţi. Ceea ce frapează este că după atâta amar de vreme metoda folosirii administraţiei locale pentru ca apropiaţii să se îmbogăţească merge încă de minune. Exemplul cu chioşcurile este banal, aş putea spune. Cea mai tare modalitate de sifonare a banului public este groapa de la Elice, un exemplu de cum să faci avere astupând periodic o gaură şi invocând tot soiul de motive ca să meargă „afacerea”. De pildă, acum se lucrează din nou la un crater apărut din senin în zona amintită, după ce, aşa cum bine ştiu gălăţenii, groapa cu pricina a înghiţit până acum peste un milion de euro, dacă nu mai mult. Credeam că odată cu plecarea lui Dumitru Nicolae, lucrurile de mântuială vor fi de domeniul trecutului, cel puţin aşa ni s-a promis. Constatăm însă că problema este mai de actualitate ca niciodată. Plombările de gropi şi asfaltările în dorul lelii sunt un alt bun exemplu. Asta ca să nu mai amintesc de şanţurile făcute de-a lungul şoselelor, ce rămân neastupate cu lunile, iar când finalmente catadicseşte cineva să le acopere, lucrarea face ca circulaţia în zonă să fie mai proastă decât dacă gropile ar fi rămas neastupate. Este o altă mostră de bătaie de joc la adresa gălăţenilor şi o altă modalitate excelentă de a mânca bani publici cu acoperire legală. Ar fi cazul ca unii să îşi mai pună cep, pentru că altfel vor ajunge după gratii pentru mult timp de acum încolo şi vor rămâne şi fără banii pe care i-au obţinut prin astfel de mişmaşuri ieftine.

Moştenitorii executorului judecătoresc Dumitru Viţelaru, fost preşedinte al Camerei Executorilor Judecătoreşti Galaţi, faţă de care s-a dispus încetarea procesului în dosarul penal în care era acuzat de abuz în serviciu, sunt chemaţi acum să răspundă pe partea civilă în procesul penal. Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi susţin că Dumitru Viţelaru ar fi cauzat un prejudiciu de 17.000 de euro, alături de asociatul său, Vincenţiu Vasiliu. Acesta din urmă a fost achitat de acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor pe motiv că fapta de care era acuzat nu este prevăzută de legea penală, dar atât Parchetul, cât şi partea vătămată din dosar, firma SC Agri Machine SRL, au atacat cu recurs decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cei doi executori judecătoreşti - Dumitru Viţelaru şi asociatul său Vincenţiu Vasiliu - au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor după ce pe 9 august 2010 au realizat o executare silită în judeţul Vrancea, despre care procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi susţin că s-ar fi făcut cu încălcarea legii.

Instanţa supremă va avea ultimul cuvânt

Povestea a început în mai 2010, când un gălăţean din Vânători şi-a dus tractorul la reparat la un atelier din satul vrâncean Jilişte, dar nu a avut bani să plătească valoarea reparaţiilor. Pentru că avea nevoie de utilajul agricol, proprietarul tractorului a apelat la un subterfugiu pentru a intra în posesia lui, încheind un contract de consultanţă cu o firmă din Galaţi, care a cerut apoi executorului să îi restituie utilajul agricol în baza unui contract de garanţie mobiliară. „Deşi nu avea competenţa teritorială de a efectua executarea, Dumitru Viţelaru a semnat şi ştampilat un formular, apoi i-a dat dispoziţie lui Vincenţiu Vasiliu să ridice tractorul”, a precizat procurorul de caz în rechizitoriu. Dumitru Viţelaru ne-a declarat la acea vreme că este nevinovat şi că va dovedi acest lucru în instanţă. „Sunt nişte acuzaţii gratuite. Trimiterea mea în judecată nu este justificată. I-am explicat procurorului că aveam competenţă teritorială să fac executarea şi la Vrancea. Pe criteriile care mi-au fost reţinute mie, toţi executorii judecătoreşti de la Galaţi ar trebui trimişi în judecată. Am cerut un punct de vedere oficial şi de la Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, pe care îl voi depune în instanţă”, susţinea Viţelaru. Judecătorii instanţei supreme vor da un verdict în acest caz în ianuarie 2014.

Judecătoria Galaţi a finalizat dosarul în care au fost puşi sub acuzare membrii unei periculoase reţele infracţionale din Galaţi, judecaţi pentru şantaj şi şantaj în formă continuată. Magistraţii i-au condamnat pe majoritatea membrilor grupării la pedepse de câte trei ani de închisoare, dar cu suspendare sub supraveghere, chiar dacă faptele comise de aceştia sunt de o gravitate extremă. Singurii care au rămas după gratii sunt Sorin Potereanu, condamnat la trei ani de închisoare, dar cu executare, şi Costel Obreja, care a primit trei ani şi nouă luni de închisoare, în condiţiile în care a comis faptele deşi era în termenul de încercare pentru o altă pedeapsă aplicată de Judecătoria Galaţi. Cu vârste cuprinse între 21 şi 36 de ani, majoritatea membrilor grupării locuiesc pe strada Garofiţei, o cale de acces ce s-a format practic ca un drum ocolitor al Combinatului, de unde aceştia acţionau cu predilecţie, în special în zona staţiei de cale ferată „Cătuşa - Culbutori”. Infractorii atacau trenurile care aprovizionau Combinatul siderurgic cu cocs, profitând de faptul că viteza de rulare era redusă, iar cine le stătea în cale, era ameninţat şi lovit fără milă. Ali Daniel Zamfir a racolat mai mulţi membri ai grupării dintre persoanele fără ocupaţie şi fără adăpost, iar aceştia erau folosiţi să arunce cocsul din vagoane şi să îl încarce apoi în saci.

Atacuri cu pietre şi sticle incendiare

Membrii grupării nu s-au dat în lături de la absolut nimic pentru a-şi atinge scopurile. „Când agenţii de pază încercau să îi împiedice, îi ameninţau cu moartea şi încercau să îi lovească, aruncând asupra lor cu pietre, proiectile trase cu praştia, sticle incendiare ori obiecte contondente”, ne-a declarat Ionel Gâlcă, prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. Toate aceste lucruri au fost înregistrate şi pe camerele de supraveghere video ale firmei de pază Security WBC.  Infractorii nu au ezitat să îi intimideze pe agenţii de pază, ajungând chiar să îi urmărească în afara orelor de program, când îi loveau sau îi ameninţau cu moartea, în încercarea de a-i determina să închidă ochii la fărădelegile la care se dedau. Aşa se face că în 2012 gruparea condusă de Ali Daniel Zamfir, Gicu Dobrin şi Marian Penu a atacat nu mai puţin de 184 de trenuri încărcate cu cocs, din vagoane fiind descărcate 389.680 de kilograme de cocs, iar în încercările de a-i opri, un număr de 116 agenţi de pază au suferit diverse leziuni şi traumatisme.

Municipalitatea a reuşit să obţină suspendarea unei note de constatare (nr. 10186/07.02.2013) a Direcţiei Generale şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene din Ministerul Dezvoltării , ce viza modul în care au fost cheltuite fonduri europene pe diverse proiecte de interes local. Este doar un prim pas pentru că adevăratul test va fi anularea notei de constatare amintite la Curtea de Apel Galaţi, lucru deloc uşor dacă e să ţinem cont de ce s-a întâmplat cu fondurile pe programul ISPA. Deşi părea iniţial că scăpase de plata a 500.000 de euro către firma SC Vâlceana, în contul unor lucrări efectuate pe programul ISPA, municipalitatea a fost trezită la realitate de Curtea de Apel Galaţi. Judecătorii au decis ca Primăria Galaţi să plătească societăţii amintite 471.044 de euro şi TVA, dar şi penalităţi calculate pentru această sumă, la care se adaugă şi cheltuieli de judecată de 21.690 de lei. Autorităţile au susţinut de la bun început că firma nu a făcut lucrările pentru care cerea bani.

Bună de plată

În procesul-verbal de recepţie finală a staţiei de sortare şi compostare, precum şi a două puncte de colectare a deşeurilor din urbea noastră, unul dintre cele mai importante proiecte finanţate prin programul ISPA din Galaţi, Primăria a acceptat doar plata a 4.198.000 de euro, deşi în certificatul de recepţie anterior (la terminarea lucrării) municipalitatea menţionase un preţ mult mai mare: 4.670.000 de euro. Disputa s-a mutat din 2010 în justiţie, unde firma şi-a majorat pretenţiile la 672.064 de euro. Reprezentanţii Primăriei Galaţi nu au recunoscut suma cerută de constructor, susţinând că, de fapt, este vorba doar de 471.000 de euro, pe care refuză să îi plătească pe motiv că „Vâlceana” nu a dovedit că a efectuat lucrări de aceşti bani. Cea mai mare controversă s-a iscat în jurul unui capitol din contract, unde se menţionau lucrări diverse şi neprevăzute, a căror valoare s-ar ridica la peste 420.000 de euro. Fostul primar Dumitru Nicolae preciza în justiţie că refuzul de plată este bazat şi pe faptul că firma Vâlceana nu a cerut consultantului - consorţiul spaniol „Care Bro Iberinsa” - să confirme execuţia lucrărilor a căror plată se cere. Toate aceste luări de poziţie s-au dovedit în final inutile, după ce Curtea de Apel Galaţi i-a dat dreptate executantului lucrării, lucru care se poate întâmpla şi acum în procesul cu Ministerul Dezvoltării.

Casa de Asigurări de Sănătate reţinea nu cu mult timp în urmă o sumă importantă de bani din conturile Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Galaţi pe motiv că nu putea justifica mai multe cheltuieli de spitalizare ale pacienţilor, la care se adăugau şi daune interese. Unitatea sanitară a atacat decizia în justiţie, iar Tribunalul le-a dat recent câştig de cauză. Judecătorii au stabilit ca CJAS Galaţi să returneze 122.728 de lei către Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, instituţia de control având o ultimă şansă la Curtea de Apel să demonstreze că toate cheltuielile de spitalizare imputate au fost făcute pe lângă lege. De menţionat este că decizia Tribunalului Galaţi vine în contradicţie cu o altă hotărâre a aceleiaşi instanţe, care a obligat spitalul din Tecuci să restituie peste 260.000 de lei în contul unor cheltuieli ce nu ar fi avut justificare în opinia reprezentanţilor CJAS Galaţi. O expertiză contabilă judiciară a stabilit în baza raportului de control efectuat de Casa de Asigurări de Sănătate Galaţi pentru perioada 25.05.2010 - 30.06.2010 la Spitalul din Tecuci că spitalul nu a făcut demersurile legale pentru a recupera 262.546 de lei de la pacienţi, ce reprezintă cheltuieli de spitalizare şi contravaloarea tratamentului medicamentos administrat acestora.

Scenariul se repetă  la Spitalul de Urgenţă

Probleme vizând maniera în care se acordă asistenţa medicală, dar şi modul cum sunt prescrise reţetele către pacienţi nu au ocolit nici cea mai mare unitate spitalicească din judeţ. Tot judecătorii de la Tribunal urmează să se pronunţe în perioada imediat următoare asupra unui raport de control efectuat de Casa de Asigurări de Sănătate Galaţi la Spitalul de Urgenţă în perioada 6.05 - 10.05.2012, când s-a constatat că 19 medici au prescris reţete pacienţilor, deşi erau internaţi, valoarea reţetelor depăşind 8.000 de lei. Reprezentanţii Casei de Asigurări de Sănătate consideră că s-au încălcat condiţiile în care trebuia acordată asistenţa medicală, ce presupun ca spitalele să asigure pentru pacienţii internaţi toate cheltuielile necesare, inclusiv pentru medicamente, materiale sanitare şi investigaţii paraclinice. Spitalul de Urgenţă susţine, la rândul său, că acţiunea de control efectuată de CJAS Galaţi a fost una superficială, verificându-se doar evidenţele electronice, nu şi prescripţiile medicale eliberate.

Judecătoria Galaţi l-a condamnat recent la trei luni de închisoare cu suspendare pentru înşelăciune în formă continuată pe Ciprian Iulian Olaru, administrator al SC Bene Travel 2010 SRL Galaţi. Trei gălăţeni care apelaseră la agenţia sa de turism nu au mai plecat în voiajele dorite, dar nici nu au mai primit banii înapoi. Judecătorii l-au obligat pe administratorul agenţiei de turism să restituie şi peste 2.000 de euro, reprezentând sumele de bani plătite de clienţii săi în schimbul voiajelor neefectuate. Abia după ce dosarul a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel, Ciprian Iulian Olaru a restituit banii păgubiţilor, acesta fiind motivul pentru care instanţa nu a majorat pedeapsa aplicată iniţial. De amintit este că  Judecătoria Galaţi i-a condamnat pe Ioan Olaru şi Ciprian Iulian Olaru, tată şi fiu, la câte trei ani de închisoare, dar cu suspendarea executării, tot pentru înşelăciune în formă continuată. Cei doi au ajuns în atenţia poliţiştilor după ce zeci de gălăţeni au rămas fără bani pentru că au făcut greşeala de a apela la agenţia acestora de turism ca să-şi procure bilete de avion sau de autocar pentru călătorii turistice în Europa şi America. Agenţia de turism SC Bene Travel 2010 SRL Galaţi le lua banii oamenilor, iar apoi îi anunţa că au apărut diverse probleme la companiile aeriene sau la cele de transport rutier.

Escrocherie la indigo

Escrocheria s-a derulat în perioada octombrie 2010 - septembrie 2011, iar oamenii au fost puşi în situaţii extrem de dificile. Au fost şi cazuri când biletele de avion erau valabile doar la dus, pentru ca la întoarcere călătorii să constate că trebuie să plătească din propriul buzunar biletele, al căror preţ se ridica la câteva mii de lei. Procurorii au constatat că au fost înşelate 41 de persoane, prejudiciul fiind de 8.924 de euro şi 28.208 lei. Familia Olaru nu şi-a asumat vina pentru cele întâmplate. În declaraţia dată procurorilor, Ioan Olaru a declarat că situaţia creată s-ar datora Direcţiei Generale a Finanţelor Publice. Procurorii au cerut arestarea preventivă a celor doi bărbaţi, dar Judecătoria Galaţi a decis să îi judece în libertate, iar la ultimul termen de judecată magistraţii le-au acordat timp pentru a restitui banii clienţilor, lucru care nu s-a întâmplat până acum. În final, instanţa i-a obligat să restituie sumele amintite anterior gălăţenilor ţepuiţi, dar rămâne de văzut dacă şi în acest caz vor face acelaşi lucru, ţinând cont că paguba este destul de substanţială.

Acţiunile în justiţie ale ArcelorMittal Galaţi, ce vizau diminuarea semnificativă a taxei de poluare plătită municipalităţii gălăţene, s-au lovit de refuzul judecătorilor de la Curtea de Apel. Asta după ce magistraţii au dispus efectuarea unei expertize care să stabilească clar nivelul de poluare produs de Combinat, iar concluzia a fost că taxa de poluare trebuie să rămână aceeaşi, respectiv 7.885.100 de lei pe an (peste 1,85 de milioane de euro). Majorarea taxei a fost decisă prin HCL 462/24 noiembrie 2011, iar un an mai târziu Combinatul dădea în judecată Consiliul Local Galaţi, cerând reducerea taxei de poluare pe motiv că a închis principalele surse de poluare de pe platforma siderurgică şi că astfel nu s-ar mai justifica plata celor peste 1,85 de milioane de euro pe an. „Pentru a diminua efectele crizei, a fost regândită strategia de funcţionare a Combinatului şi au fost oprite unele capacităţi de producţie precum Uzina Cocso-Chimică, Laminorul de Tablă Groasă nr. 1, Furnalul nr. 2 şi Aglomerare 1. S-a redus astfel semnificativ impactul  asupra mediului, cantitatea de pulberi scăzând de patru ori faţă de 2007”, susţineau reprezentanţii Combinatului.

S-a anulat taxa de metalurgie

Administraţia colosului siderurgic a obţinut o mică victorie, după ce judecătorii au stabilit anularea parţială a HCL 462/2011, ce viza taxa de metalurgie şi siderurgie. Consilierii locali au majorat constant taxa de poluare pentru ArcelorMittal Galaţi, de la patru milioane de lei în 2006 la aproape opt milioane de lei în 2011. Reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi ceruseră o reducere a taxei pe motiv că forul deliberativ local nu a stabilit-o în funcţie de o analiză a nivelului de poluare asupra mediului înconjurător, dar acest lucru nu a fost făcut nici de către Combinat. Administraţia Combinatului mai are o şansă să obţină reducerea taxei de poluare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar cert este că indiferent dacă judecătorii vor decide că taxa ar trebui sau nu redusă, consilierii locali vor stabili o altă taxă de poluare pentru 2013, ce ar putea însemna un nou proces între ArcelorMittal şi Consiliul Local.

Arestat din martie 2013 pentru evaziune fiscală şi contrabandă cu alcool, milionarul Liviu Jitea spera să fie judecat în libertate după ce judecătorii Curţii de Apel Galaţi au decis să retrimită la Tribunal spre rejudecare cererea omului de afaceri, ce viza eliberarea sa pe cauţiune. Judecătorii au apreciat pe 26 august că decizia de a-l menţine după gratii pe omul de afaceri este cât de poate de legală, respingând cererea de eliberare a acestuia şi restituindu-i cei 20.000 de lei, cât reprezenta cauţiunea. Milionarul a cerut din nou zilele trecute să fie pus în libertate, solicitând Tribunalului Galaţi să îl elibereze provizoriu sub control judiciar, dar şi de această dată judecătorii au apreciat că omul de afaceri reprezintă un pericol pentru ordinea publică. Liviu Jîtea este acuzat de procurorii DIICOT Galaţi că, în cadrul activităţii unei societăţi comerciale de profil din municipiul Focşani, a procedat alături de membrii grupării sale la amplasarea, înaintea contoarelor liniei tehnologice de producţie de alcool dublu rafinat, a unor instalaţii neautorizate.

Aur şi maşini de lux confiscate

Grupul infracţional a extras în această modalitate peste 800.000 de litri de alcool, fără evidenţierea în contabilitatea societăţii a operaţiunilor comerciale aferente cantităţilor de alcool necontorizate. Procurorii DIICOT Galaţi au efectuat 59 de percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Vrancea, Galaţi şi Brăila, în cadrul unei acţiuni privind destructurarea grupului infracţional organizat specializat în săvârşirea de infracţiuni ce vizau comerţului ilegal cu alcool. Prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională este estimat la 8 milioane de euro, reprezentând accize, taxe şi impozite. Procurorii DIICOT au pus sechestru pe bunurile omului de afaceri şi au confiscat aur, două camioane şi şase maşini de lux.

Curtea de Apel Galaţi a finalizat cazul unui gălăţean prins la volan fără permis de conducere, care a încercat să scape de dosarul penal, mituind poliţistul care îl oprise în trafic. Radu Gabriel Crihană i-a propus omului legii să „uite” de dosarul penal, sugerându-i să treacă numele unui amic de-al său în procesul verbal de constatare a infracţiunii, dar oferindu-i şi o „bonificaţie” de 500 de lei. Drept răspuns, poliţistul a anunţat Serviciul Anticorupţie Galaţi, care l-a prins în flagrant pe bărbat, când încerca să ofere mita. Radu Gabriel Crihană a fost arestat, iar Tribunalul Galaţi l-a condamnat la un an şi şase luni de închisoare pentru dare de mită, pedeapsa fiind menţinută zilele trecute şi de Curtea de Apel Galaţi. Judecătorii au fost indulgenţi faţă de mituitorul poliţistului, luând decizia de a-i suspenda pedeapsa sub supraveghere. Cei 500 de lei daţi drept mită au fost confiscaţi în folosul statului, iar pentru următorii patru ani şi jumătate Radu Gabriel Crihană este obligat să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi, să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, dar şi să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă.

„Comision” ca să-ţi racordezi casa la reţeaua electrică

Tendinţa de a cere bani se manifestă mai mult, din păcate, de partea oamenilor legii, a funcţionarilor publici sau a personalului contractual. În ultimele luni doi ingineri de la Electrica au fost trimişi în judecată pentru luare de mită. Schema este cunoscută. Oamenii cer mult mai mult decât face o prestaţie obişnuită, diferenţa reprezentând „comisionul”. Georgel Ştefu a ajuns în atenţia anchetatorilor în urma unui denunţ al unui localnic din comuna Cuza-Vodă, care dorea să-şi racordeze casa la reţeaua electrică. Printre atribuţiile inginerului de la Electrica intra şi racordarea la reţeaua electrică a consumatorilor individuali, iar când a fost contactat de bărbatul din Cuza Vodă, s-a gândit că este o bună oportunitate de a face ceva bani la negru. El i-a pus în vedere localnicului din comuna Cuza-Vodă, Costel Drăgan, că „treaba” face 3.000 de lei, deşi lucrarea costa doar 1.500 de lei. Pentru că ştia aproximativ cam la cât se ridică costurile branşării la reţeaua electrică, omul i-a cerut să îi dea chitanţă pentru bani, dar inginerul de la Electrica i-a spus că „trebuie să trăiască şi el”, gest care l-ar putea costa acum până la 12 ani de închisoare.