Angajaţii Poliţiei Locale din Galaţi au scăpat de reducerea drastică a salariilor, cel puţin deocamdată, după ce Camera de Conturi Galaţi a impus Poliţia Locale Galaţi să recupereze sporul pentru condiţii vătămătoare, sporul pentru condiţii deosebite şi indemnizaţia de dispozitiv din veniturile angajaţilor. Tribunalul Galaţi a suspendat vineri, 25 octombrie, decizia Poliţiei Locale Galaţi după ce salariile poliţiştilor locali au scăzut în ultimele luni la câteva sute de lei lunar, iar în disperare de cauză mulţi dintre ei au ales să se judece cu instituţia unde lucrează. Un astfel de caz este cel al lui Valeriu Preda, care are un salariu lunar de 899 de lei, din care urma să i se reţină lunar un sfert pentru a restitui la bugetul local aproape 16.000 de lei, ce reprezintă drepturi salariale de care a beneficiat în perioada 2010-2012. Reprezentanţii municipalităţii gălăţene susţin că cele trei sporuri încasate de poliţiştii locali s-au dat pe lângă lege. Astfel, sporul de condiţii vătămătoare ar fi fost inclus în sporurile rămase în afara salariului de bază, iar indemnizaţia de dispozitiv nu mai putea fi acordată din 2009. Venituri la limita subzistenţei Valeriu Preda a chemat în judecată Poliţia Locală, cerând suspendarea deciziei în baza căreia ar urma să returneze printre altele sporul de dispozitiv, sporul de condiţii vătămătoare şi norma de hrană. „Drepturile mele salariale au început să fie diminuate în mod continuu începând cu luna decembrie 2012, ajungând să obţin împreună cu soţia mea venitul minim pe economie, deşi  condiţiile de muncă, pericolele şi dificultatea situaţiilor de muncă au rămas neschimbate. În situaţia în care se procedează la executarea sumelor, familia mea va ajunge sub limita minimă de subzistenţă şi vom deveni cerşetori”, ne-a declarat Valeriu Preda.  Controversa vizează în primul rând sporul pentru condiţii vătămătoare, care se introduce în salariul de bază, fiind acordat în acelaşi cuantum din 2009 numai personalului care a beneficiat de spor şi înainte de această dată şi care a lucrat în aceleaşi condiţii. „Aceste drepturi salariale, respectiv sporul pentru condiţii de muncă, sporul pentru condiţii vătămătoare, diferenţe salariale şi norma de hrană nu sunt individualizate în mod separat şi distinct pe perioade, adică luni şi ani, cum în mod corect legal şi temeinic ar fi trebuit să fi fost menţionate în decizia de imputare”, ne-a precizat Biatrice Martiş, avocatul lui Valeriu Preda. Suspendarea deciziei Poliţiei Locale Galaţi profită acum tuturor poliţiştilor locali, care îşi vor putea încasa salariile ca şi până acum, cel puţin până la finalizarea definitivă a procesului.

Tribunalul Bacău a finalizat joi, 24 octombrie, dosarul de corupţie în care sunt implicaţi Viorel Gheorghiţă, fostul director al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Galaţi, Dumitru Neculai, patronul reţelei de magazine alimentare "Albo" şi al fabricii de preparate din carne "Top Meat Food", şi alte 16 persoane. Judecătorii au stabilit ca Viorel Gheorghiţă şi Dumitru Neculai să petreacă câte şapte ani după gratii, primul pentru pentru luare de mită, şantaj şi abuz în serviciu, iar cel de-al doilea pentru dare de mită, complicitate la abuz în serviciu şi falsificare de alimente. Procurorii anticorupţie gălăţeni l-au acuzat pe fostul director DSVSA Galati că îl proteja pe omul de afaceri Dumitru Neculai ori de câte ori fabrica de preparate din carne a acestuia din urmă intra în colimatorul inspectorilor veterinari. Patronul magazinelor alimentare "Albo" scăpa astfel de amenzi şi închiderea fabricii pentru că reintroducea în procesul de fabricaţie produse din carne alterate sau expirate. Conform DNA Galaţi, Viorel Gheorghiţă primea în schimb produse alimentare de la Dumitru Neculai. Peste 200.000 de kilograme de carne confiscate Judecătorii au dat dovadă de clemenţă faţă de mai mulţi inculpaţi din dosar, printre aceştia numărându-se angajaţi ai DSVSA Galaţi, care au primit pedepse cu închisoarea, dar cu suspendarea sub supraveghere a executării. Cristinel Mătură, Eugenia Şendrea, Lenuţa Catrin au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu executare, aceasta din urmă fiind obligată alături de fostul director al DSVSA Galaţi la plata a 209.000 de lei către ANAF cu titlu de despăgubiri civile. Tribunalul Bacău a hotărât confiscarea de la Neculai Dumitru şi firma administrată de acesta, Top Meat Food, a sumei de 426.166 de lei şi a 202.877 de kilograme de carne. Viorel Gheorghiţă rămâne în continuare cu sechestru pe apartamentul proprietate personală şi pe suma de 2.605 euro, în timp ce Dumitru Neculai nu poate înstrăina două apartamente şi nu se poate folosi de 10.850 de euro până la finalizarea definitivă a procesului. În plus, cei doi sunt buni de plată şi pentru câte 110.000 de lei către stat cu titlu de cheltuieli de judecată. Decizia Tribunalului Bacău nu este definitivă, putând fi atacată la instanţa superioară atât de către DNA Galaţi, cât şi de către inculpaţi.

Deşi au trecut aproape trei ani de când dosarul de corupţie ce îl are ca protagonist pe Miloiu Eduard Claudiu, inspector la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (D.G.F.P.) Galaţi, a ajuns pe masa judecătorilor de la Judecătoria Galaţi, instanţa nu dă semne că ar vrea să pună capăt procesului prea curând. De un an de zile procesul bate pasul pe loc din cauza unei expertize fiscale, care nici până acum nu a fost depusă la dosar, deşi s-au dat peste 12 termene de judecată doar pentru acest lucru. Miloiu Eduard Claudiu, Pohrib Alexandru, administrator la SC Tubmeto SRL Galaţi şi SC Micmeto SRL Galaţi, şi Miclescu Octavian, fost administrator la SC Micmeto SRL Galaţi au fost trimişi în judecată în 2010. Inspectorul fiscal este acuzat că a întocmit trei rapoarte de inspecţie fiscală la firmele administrate de Pohrib Alexandru, care nu aveau nicio legătură cu realitatea. Manevra a costat bugetul de stat 2.582.824 lei (aproximativ 723.480 de euro), ce reprezintă TVA şi impozit pe profit. Miloiu Eduard Claudiu trebuie să răspundă pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în timp ce Pohrib Alexandru şi Miclescu Octavian sunt judecaţi pentru evaziune fiscală şi complicitate la comiterea aceleiaşi infracţiuni. Nicio măsură nu a fost luată Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada februarie 2005–octombrie 2006, Pohrib Alexandru a întocmit mai multe documente contabile (facturi fiscale de cumpărări de mărfuri, contracte de prestări servicii), în baza cărora s-au înregistrat operaţiuni comerciale fictive pentru care trebuia plătit TVA în valoare de 2.566.040 lei. Administratorul  SC Tubmeto SRL Galaţi a fost ajutat de Miclescu Octavian, care la momentul respectiv era administrator la SC Micmeto SRL Galaţi şi care a semnat mai multe documente de evidenţă contabilă privind operaţiuni comerciale fictive. Contactat de noi, Gheorghe Ivan, procurorul şef al DNA Galaţi, ne-a precizat că va cerceta maniera în care este judecat dosarul la Judecătoria Galaţi. Frapează în special faptul că instanţa nu a dispus schimbarea expertului care ar urma să efectueze expertiza sau măcar amendarea lui pentru lipsa de reacţie. Þinând cont că procesul este abia la prima instanţă, nu este greu să realizezi că în acest ritm faptele de care este acuzat inspectorul fiscal şi complicii săi se vor prescrie înainte ca dosarul să primească o sentinţă definitivă în justiţie.

În urmă cu câteva luni, procurorii DIICOT Galaţi destructurau un grup infracţional organizat transfrontalier, constituit din 20 de persoane, cetăţeni români şi moldoveni, specializat în contrabanda cu ţigări. În urma verificărilor s-a descoperit că traficanţii erau coordonaţi de Ionescu Iorgu, zis “Talanu”, 47 de ani, lider al lumii interlope din Brăila şi Arabadzhy Stepan zis „Stiopa” – cu dublă cetăţenie, moldovenească si ucraineană. „Membrii  grupului infracţional organizat au introdus şi comercializat în mod ilegal pe teritoriul României, însemnate cantităţi de ţigări, provenind din Republica Moldova şi Ucraina. Þigările erau introduse în tara pe cale navală,  pe fluviul Dunărea, fiind  disimulate în  barje de transport materii prime industriale care tranzitau judeţele Tulcea şi Galaţi, iar la limita dintre judeţul Brăila şi Ialomiţa erau descărcate în bărci de mare viteză cu ajutorul cărora erau transportate la mal”, susţin procurorii. Þigările erau ulterior  depozitate în  imobile aparţinând contrabandiştilor, situate pe raza judeţelor Galaţi, Brăila şi Ialomiţa, de unde erau preluate, distribuite şi valorificate pe teritoriul României de către alţi membri ai grupării. Vocea îi dă de gol În urma controverselor iscate de înregistrările convorbirilor telefonice efectuate de DIICOT, judecătorii de la Tribunalul Galaţi au cerut ieri efectuarea unei expertize fonoscopice, prin care să se stabilească clar cine sunt persoanele care apar pe înregistrările telefonice şi care este implicarea fiecăreia în contrabanda cu ţigări. Metoda, ce va fi folosită în premieră într-un dosar penal la Galaţi, este practicată de criminalişti pentru identificarea unei persoane prin recunoaşterea automată a vorbitorului, ce foloseşte metode computerizate bazate pe teorii informatice şi pe recunoaşterea după modele sau prin recunoaşterea acestuia prin compararea vizuală a unor spectograme. Miza procesului este mare, ţinând cont că în perioada iunie 2011-iunie 2012, contrabandiştii au realizat nu mai puţin de nouă transporturi de ţigări. La un singur astfel de transport, prin ascunderea într-un locaş special dintr-o navă, a fost introdusă pe teritoriul României  cantitatea de aproximativ 170.000 pachete de ţigări mărcile „M.T”, „Plugarul”, „Doina” şi „Temp”, având aplicate timbre de accizare ale Republicii Moldova. De asemenea, în data de 13.06.2012, contrabandiştii au introdus în ţară o altă cantitate de aproximativ 200.000 pachete de ţigări, de diferite mărci. Prejudiciul estimativ cauzat bugetului de stat, prin sustragerea de la plata taxelor vamale, este evaluat la aproximativ 10.000.000 de lei.

Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat recent pe Gelu Severin Minodor la patru ani şi trei luni de închisoare după ce gălăţeanul s-a dat drept administrator al unei firme pentru a cumpăra marfă de la diverse societăţi comerciale. Procurorii au susţinut în rechizitoriu că în spatele întregii afaceri s-ar fi aflat trei persoane, care s-au folosit de datele personale ale lui Gelu Severin Minodor pentru a ţepui firmele. În final, singurul care va ajunge după gratii va fi Gelu Severin Minodor, un bărbat care de ceva timp nu mai are o locuinţă stabilă, trăind mai mult din mila publică. Acesta a cumpărat marfă de la zece societăţi comerciale, folosindu-se de cecuri care nu aveau acoperire în bancă. Păgubiţii au depus plângeri penale la Poliţie, iar când s-a tras linie, prejudiciul se apropia de 500.000 de lei. Gelu Severin Minodor a fost identificat în cele din urmă de anchetatori, iar acesta a declarat că au fost alte persoane care îl instigaseră să comită înşelăciunile, dar nu au existat şi probe în acest sens. Metoda clasică de înşelăciune Metoda folosită de escroci pentru a-l atrage pe Gelu Severin Minodor în capcană nu este una nouă, ea fiind practicată cu succes şi de cel care s-a dovedit cel mai mare evazionist din istoria postdecembristă a judeţului Galaţi. Este vorba de Valentin Şlepac, fostul asasin la comandă al lui Sergiu Băhăian, care folosea oameni ai străzii, similar cazului detaliat mai sus, pentru a da o aparenţă de legalitate unor firme fantomă, iar apoi îi ucidea îngropându-i de vii sau aruncându-i în canalul Dunăre - Marea Neagră. Valentin Şlepac a dat o ţeapă statului român de 12,1 milioane de lei după ce a vândut mii de tone de fier vechi fără să plătească TVA (4,1 milioane de lei) şi impozit pe profit (5 milioane de lei), la care se adaugă penalităţi de întârziere. Bărbatul şi-a derulat afacerile ilegale prin firma SC Dezmembrări Impex SRL, care se ocupa cu achiziţionarea de resturi metalice reciclabile.

Tribunalul Galaţi a găsit-o iniţial vinovată pe Irina Lucia Bologa, agent de poliţie, de trafic de influenţă, stabilind ca aceasta să petreacă următorii patru ani în spatele gratiilor. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bucureşti au trimis-o în judecată pe Irina Lucia Bologa în perioada când activa ca agent de poliţie în cadrul Inspectorului de Poliţie al judeţului Galaţi, după ce au descoperit că, în cursul anului 2008, aceasta a pretins de la un denunţător suma de 20.000 de euro pentru a interveni pe lângă un procuror din cadrul DIICOT - Biroul Teritorial Bacău. Scopul era de a-l determina pe procuror să dispună o soluţie de netrimitere în judecată faţă de denunţător, într-un dosar penal în care acesta din urmă avea calitatea de învinuit şi era cercetat pentru trafic de persoane, trafic de droguri, proxenetism şi aderare la un grup infracţional organizat. Obligată să returneze 16.000 de euro Din banii pretinşi, Irina Lucia Bologa a primit de la denunţător suma de 16.000 de euro, dar nu a făcut nimic din ce promisese, astfel că bărbatul s-a trezit trimis în judecată, fapt ce l-a determinat să o reclame la DNA pe poliţistă. În vederea confiscării banilor, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui apartament aparţinând poliţistei. Curtea de Apel Galaţi i-a redus ieri sancţiunea penală agentului de Poliţie de la patru la trei ani de închisoare, rămânând ca Irina Lucia Bloga să execute efectiv pedeapsa. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, Irina Lucia Bologa trebuie să returneze denunţătorului cei 16.000 de euro, pe care i-a primit în mod necuvenit, judecătorii menţinând sechestrul asupra apartamentului acesteia până când va primi banii. Irina Lucia Bologa activează în prezent ca agent de Poliţie la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Brăila şi mai poate scăpa de închisoare doar dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va decide să îi reducă din nou pedeapsa şi să îi suspende executarea.

Tribunalul Galaţi a finalizat ieri un complicat caz de evaziune fiscală, în care a fost pus sub acuzare unul dintre gălăţenii care coordona comerţul ilegal cu carne din Ghidigeni, localitate din nordul judeţului Galaţi. Judecătorii au cerut efectuarea unei expertize fiscale pentru a stabili dimensiunea exactă a prejudiciului cauzat statului. Mircia Nadane este acuzat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi că sub paravanul firmei sale, SC Nadcom SRL Ghidigeni, a vândut mari cantităţi de carne, fără să plătească taxele către stat. Bărbatul înregistra în contabilitate operaţiuni comerciale nereale, în condiţiile în care anchetatorii au descoperit că afacerile sale erau derulate cu firme care nu recunoşteau că au avut relaţii comerciale cu societatea lui sau erau inactive. Mircia Nadane cumpăra animale la preţuri mai mici, fără să achite TVA, dar în contabilitatea firmei consemna tarife mai mari, la care adauga şi TVA. Animalele erau transportate la Botoşani, unde erau abatorizate, iar carcasele rezultate şi le însuşea, făcând menţiuni după ureche în contabilitate. Astfel, şi-a dedus ilegal TVA în valoare de sute de mii de lei, dar a fraudat şi bugetul de stat prin diminuarea bazei de impozitare, deoarece făcea intrări în contabilitate la preţuri mai mari decât cele real plătite.

Bun de plată pentru peste 115.000 de lei către stat

Procurorii au constatat că bugetul de stat a fost prejudiciat cu aproape 240.000 de lei în perioada mai - august 2009, reprezentând impozit pe profit, TVA şi majorări de întârziere. Mircia Nadane a fost cercetat şi pentru înşelăciune după ce alături de Stelian Petru Nadane a promis unei persoane că îi va achiziţiona animale de 95.000 de lei. Omul şi-a primit animalele, dar când a încercat să le sacrifice pentru a vinde carnea, a constatat că actele sanitar veterinare erau false. Parchetul a decis însă că acesta va răspunde în final doar pentru evaziune fiscală, deoarece fapta amintită nu ar constitui infracţiune. Pentru toate faptele amintite Tribunalul Galaţi a decis că Mircia Nadane trebuie să stea un an după gratii şi să plătească statului suma de 36.504 lei, cu titlu de impozit pe profit, dobânda şi penalităţile de întârziere aferente,  precum şi 79.625 lei, cu titlu de taxă pe valoare adăugată, şi a dobânzii şi penalităţilor de întârziere aferente. Nu se ştie însă dacă statul va mai vedea vreun ban, în condiţiile în care firma lui Mircia Nadane este în insolvenţă.

Am fost nevoit să petrec câteva ore la Urgenţe alături de cineva drag şi, sincer să fiu, nu ştiu care este starea sufletească care m-a încercat mai mult. Este greu să vezi atâta lume bolnavă, dar mai ales să constaţi că aproape jumătate din cei aflaţi acolo cu diverse probleme medicale erau adolescenţi sau tineri până în 25 de ani. O altă bună parte din cei ajunşi în grabă la Urgenţe erau persoane implicate în diverse altercaţii. Este suficient să luăm doar acele categorii amintite ca să observăm o simptomatologie, ca să mă exprim în termeni medicali, o stare de fapt. Datorită regimului alimentar şi de viaţă nesănătos, tinerii ajung cu o frecvenţă din ce în ce în mare mai degrabă la Urgenţe decât la discotecă. Mănâncă orice, de oriunde, fumează şi beau alcool pentru că aşa o cere anturajul, iar de aici până la momentul când organismul cedează nu mai este decât un pas. Mai avem parte şi de un alt adevăr trist legat de adolescenţi. Mulţi părinţi au fost şi sunt de-a dreptul inconştienţi legat de regimul de viaţă, împrumutat, de altfel, cu atâta lejeritate de către odrasle. Mame care fumează ca turcii când sunt însărcinate sau când alăptează copii, ca să nu mai spun de consumul de alcool... Chiar dacă sunt sănătoşi tun, copiii lor dezvoltă în timp boli grave, ce se dovedesc de multe ori fatale. Şi aşa ajungem la peisajul trist de la Urgenţe, la care am asistat şi eu preţ de câteva ore. La fel de grav este şi faptul că am devenit o naţie extrem de arţăgoasă, puse pe harţă din te miri ce. Cred că am văzut vreo patru cazuri de bărbaţi cu ochii vineţi, nasul spart sau tăieturi destul de adânci pe frunte sau alte zone ale corpului după ce au fost implicaţi în diverse conflicte stradale cu diverse persoane. Am aterizat în democraţie total nepregătiţi de ce înseamnă acest lucru, iar mulţi dintre noi asociează libertatea cu dreptul de a spune şi a face orice ne trece prin cap. Zilele trecute mi-a fost dat să asist la o scenă desprinsă parcă din filmele cu gangsteri. Un individ l-a pocnit în faţă pe un tânăr pentru că acesta din urmă „îndrăznise” să trimită un maidanez la plimbare. Personajul trist de care vorbesc acum crede deci că poate face legea oriunde s-ar afla doar pentru că are 1,85 şi 90 de kilograme. Am mai spus-o şi o repet: fie avem o societate în care cu adevărat se aplică legea, fie nu avem. Nu există cale de mijloc, o zonă gri, cum le place multora să spună. În momentul de faţă, aşa cum ştim cu toţii, avem legi, dar ele se aplică pe principiul „unii sunt mai egali ca alţii”. Din păcate, nu există o pastilă magică cu care să rezolvăm aceste probleme, ci doar un plan pe termen mediu şi lung, dacă suntem dispuşi să îl punem în practică. Vor mai trece una sau două generaţii până când să putem spune că lucrurile au început să se aşeze cu adevărat. Până atunci nu putem decât să să încercăm să păstrăm lucrurile într-o relativă normalitate, cu un pronunţat accent pe partea educţională şi de prevenire, iar acolo unde nu merge, legea trebuie să îşi spună cuvântul.

Decizia ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, ca admiterea în liceu să se facă, din 2015, cu medie de minimum 5, nu va prinde prea repede contur, cel puţin atât timp cât legea Educaţiei nu va fi modificată. Conform acesteia, învăţământul liceal până în clasa a X-a este obligatoriu, ceea ce înseamnă că şi elevii care obţin medii sub cinci, vor fi repartizaţi la un liceu. O schimbare a avut totuşi loc faţă de anii anteriori în ceea ce priveşte admiterea la liceu. „Media de admitere în liceu a fost calculată, până în anul şcolar 2013-2014, ca medie aritmetică dintre media notelor de la evaluarea naţională şi media generală a anilor de gimnaziu. Din anul şcolar 2013-2014, la calcularea mediei de admitere în liceu, media de la evaluarea naţională va reprezenta 75%, faţă de 50% în anii trecuţi, scăzând astfel la 25% ponderea notelor din ciclul gimnazial”, ne-a declarat inspectorul şcolar general adjunct Diamanta Bulai. Anul acesta, peste 6.700 de elevi au fost admişi în clasa a IX-a, la prima etapă de repartizare în licee, cu medii sub 5, majoritatea acestora, respectiv 5.066, fiind repartizaţi în unităţi de învăţământ din mediul urban, iar 1.677, în licee din rural. O situaţie „acceptabilă” Cele mai mari diferenţe între cele două tipuri de evaluare, respectiv între 2 până la 2,5 puncte, a fost constatată în 25 de judeţe: Iaşi, Sibiu, Braşov, Argeş, Giurgiu, Bacău, Constanţa, Dâmboviţa, Maramureş, Alba, Vaslui, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi, Sălaj, Tulcea, Bihor, Arad, Teleorman, Satu-Mare, Covasna, Dolj, Harghita, Călăraşi, Botoşani şi Ialomiţa. O situaţie considerată acceptabilă, respectiv un raport de 1,5 până la 2 puncte între mediile din ciclul gimnazial şi cele la Evaluarea Naţională, se înregistrează la Galaţi, dar şi în judeţele Gorj, Suceava, Vrancea, Ilfov, Prahova, Cluj, Buzău şi Neamţ. „Există soluţii, iar noi acţionăm deja în acest sens. Şcolile în care sunt diferenţe între mediile din ciclul gimnazial şi cele la Evaluarea Naţională sunt monitorizate permanent, elevii cu probleme sunt ajutaţi prin pregătire suplimentară la clasă, şi se practică şi metoda mentorship-ului, când un profesor cu rezultate mai slabe la clasă cu elevii primeşte asistenţă de la un alt dascăl”, precizează inspectorul şcolar general adjunct Diamanta Bulai. Există însă şi şcoli în Galaţi, cu rezultate excelente. Exceptând colegiile de prestigiu, primele locuri sunt ocupate de Şcoala nr. 29, Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”, Liceul Teoretic „Mircea Eliade” şi Şcoala Gimnazială „Petre Þuţea” din Galaţi.

Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au semnat la sfârşitul săptămânii trecute un protocol de colaborare în baza căruia instituţiile amintite vor realiza un program de educare a elevilor din învăţământul preuniversitar în spiritul respectului faţă de lege, al echităţii sociale şi al atitudinii civice. Semnatarii îşi propun ca educaţia juridică să înceapă încă de la vârsta de integrare a copilului în învăţământul obligatoriu, prin facilitarea accesului la cunoştinţe elementare de drept. Elevii din învăţământul preuniversitar vor avea ocazia să afle direct de la specialiştii în domeniu, respectiv procurori şi judecători, informaţii utile legate de legislaţie, principiile şi normele civice. Activitate pro bono Elevii vor putea să viziteze instanţele şi parchetele, să participe la concursuri cu teme juridice, dar şi la mese rotunde. Procurorii, judecătorii şi personalul de specialitate care vor participa la aceste activităţi vor fi selectaţi de reprezentanţii Ministerului Public şi de cei ai Consiliului Superior al Magistraturii. Comitetul de monitorizare, alcătuit din reprezentanţi ai tuturor părţilor semnatare, va autoriza, printre altele, temele care urmează a fi abordate în cadrul sesiunilor de informare, dar şi conţinutul materialelor care va face parte din programul de educaţie juridică. Activitatea derulată de practicienii dreptului în ceea ce priveşte educarea elevilor cu privire la legislaţie şi atitudine civică nu va constitui activitate didactică şi se va realiza în mod voluntar şi neremunerat.