Centrul teritorial INPPA Galaţi şi Baroul Galaţi, în colaborare cu Universitatea Danubius, au organizat sâmbătă o interesantă conferinţă pe tema noului Cod Penal, ce se preconizează a intra în vigoare de la începutul anului 2014. Invitatul de marcă la acest eveniment a fost profesorul universitar Alexandru Boroi, care a lansat cu acest prilej lucrarea „Practica judiciară penală. Partea Generală. Prezentare prin prisma actualului Cod penal şi a noului Cod penal”. „Noul Cod Penal este un model după codurile penale europene, dar ţine cont şi de practica judiciară în domeniu. Reprezintă practic o îmbinare între nou, practică judiciară şi cerinţele în materie penală. Ce-i drept, unele norme au fost luate ad literam din alte coduri şi introduse aşa în noul Cod Penal, fără verificări, doar ca să dăm bine pe plan european”, a declarat profesorul Alexandru Boroi. Interesant de amintit că, deşi a rămas puţin timp până la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, se lucrează deja la anumite modificări, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul Codului de Procedură Penală. Nu va mai exista noţiunea de „pericol social” Anumite expresii intrate deja în vocabularul practicienilor Dreptului, cum ar fi cea de „pericol social”, vor dispărea din noul Cod Penal, fiind considerate „sovietice”. Şi noţiunea de „beţie” va fi dată uitării, ea urmând să fie înlocuită cu cea de „intoxicaţie”, care înglobează şi intoxicaţii cu alte substanţe. La întâlnirea de la Universitatea Danubius a avut loc şi finalizarea cursurilor de către avocaţii stagiari din cadrul INPPA, centrul teritorial Galaţi. „Scopul acestui eveniment a vizat pregătirea continuă a avocaţilor în vederea asigurării unor servicii de calitate de către întreg corpul avocaţial din cadrul Baroului Galaţi”, a declarat avocatul Gabriel Guriţă, unul dintre organizatorii conferinţei ce a vizat noul Cod Penal. La eveniment au participat peste 200 de avocaţi din Baroul Galaţi, dar şi magistraţi şi reprezentanţi ai serviciului de Probaţiune din cadrul Tribunalului Galaţi.

Curtea de Apel Iaşi i-a dat din nou câştig de cauză lui Mihail Boldea, judecătorii hotărând luni, 18 noiembrie, pentru a cincea oară consecutiv, că fostul deputat trebuie eliberat din arest preventiv, măsura fiind înlocuită cu obligaţia de a nu părăsi ţara. Fostul deputat Mihail Boldea este acuzat, alături de celelalte şapte persoane trimise în judecată în acest dosar, de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Conform procurorilor DIICOT, membrii grupării identificau terenuri şi imobile, situate în zone centrale ale Galaţiului, aflate în proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte dintre acestea fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în diverse procese penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului. Mingea este, din nou,  la Înalta Curte Fostul deputat nu se poate bucura de hotărârea magistraţilor din Iaşi pentru că procurorii DIICOT vor ataca decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care s-a opus constant eliberării din închisoare a lui Boldea. Judecătorii instanţei supreme au admis de fiecare dată recursul procurorilor DIICOT, hotărând că punerea în libertate a fostului deputat nu se justifică şi rămâne de văzut dacă o vor face şi a cincea oară. Mihail Boldea, fost membru al PDL, se află în arest preventiv de la sfârşitul lunii martie 2012. Boldea a cerut şi obţinut judecarea dosarului său la Iaşi motivat de faptul că nu ar avea parte de un proces corect la Galaţi. Fostul deputat a înregistrat o victorie şi în lupta cu DIICOT Galaţi, după ce procurorii l-au pus sub acuzare pentru înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional organizat. Boldea a dat în judecată DIICOT pe motiv că nu i s-au restituit un laptop, o tabletă, suma de 5.000 de euro, mai multe carduri bancare şi actele personale la momentul când s-a predat la consulatul României din Kenya, iar recent toate bunurile şi banii i-au fost înapoiate.

Municipalitatea a fost obligată să plătească penalităţi de peste 235.000 de lei după ce, în urma unui control efectuat de Ministerul Dezvoltării, s-a constatat că în caietul de sarcini privind modernizarea parcului Rizer s-au introdus mai multe specificaţii tehnice ce favorizau practic anumiţi ofertanţi în dauna altora. „Specificaţiile tehnice ce indică o anumită origine, sursă, producţie, o licenţă de fabricaţie, un anumit procedeu special, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici fără a fi însoţite de menţiunea «sau echivalent» contravine procedurilor legale”, susţin reprezentanţii Ministerul Dezvoltării. Primăria Galaţi a fost penalizată cu 5% din valoarea contractului, ce înseamnă 235.879 de lei. De cealaltă parte, municipalitatea susţine că nu a favorizat nicio firmă, dar Curtea de Apel Galaţi i-a dat recent câştig de cauză Ministerului Dezvoltării, astfel că Primăria Galaţi trebuie să plătească penalităţile. Prioritatea: siguranţa spaţiului de joacă De amintit este că 80% din banii folosiţi la reabilitarea parcului Rizer provind din fonduri europene, fiind vorba de 6,6 milioane de lei, şi doar 17,65% (1,4 milioane) de la bugetul de stat, restul reprezentând contribuţie privată (164.000 de lei). Contractul de modernizare al parcului a fost atribuit asocierii SC Pallegrini SRL, SC Comtiem şi SC Electromontaj SA, iar Primăria Galaţi mai are o şansă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să demonstreze că maniera în care a fost atribuit contractul a fost cât se poate de legală. „Trebuia să ne asigurăm de faptul că furnizorii de echipamente pentru spaţiul de joacă respectă un înalt standard calitativ şi nu ar putea vătăma viaţa copiilor care folosesc balansoarele şi toboganele”, au precizat în justiţie reprezentanţii municipalităţii. Judecătorii instanţei supreme vor decide finalmente dacă condiţiile impuse în caietul de sarcini au încălcat sau nu principiul egalităţii de tratament în evaluarea şi selecţia ofertanţilor pentru modernizarea parcului Rizer.

Curtea de Apel Galaţi a finalizat recent un alt proces membrilor clanului Bua, acuzaţi tot pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Judecătorii i-au  condamnat la pedepse ce pleacă de la 5 ani şi ajung până la 13 ani de închisoare, totalizînd peste 150 de ani de închisoare. Procurorii DIICOT susţin că, începând cu luna martie 2005, Bulgaru Aurel, Bulgaru Maximilian, Feraru Gheorghe, Feraru Tonel, Dobrică Mihalache, împreună cu Feraru Paris şi Ioniţă Nicuşor, au reuşit să convingă mai multe persoane fără ocupaţie să contracteze diverse credite de la instituţii bancare, lucru negat constant de către aceştia. Ei se foloseau de documente falsificate, care atestau calitatea de salariaţi ai unor societăţi comerciale, cu venituri considerabile. Conform rechizitoriului, după obţinerea creditelor, sumele de bani erau luate de către membrii grupării, iar debitorii erau obligaţi să plece din ţară sau să nu divulge condiţiile reale în care obţinuseră creditele. Dosarul se află în prezent pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care au decis zilele trecute să îi menţină după gratii pe Maximilian Bulgaru, Mihalache Dobrică şi Culai Dobrică, urmând ca la sfârşitul acestei luni să se pronunţe definitiv în acest caz. Şi Tribunalul Galaţi s-a pronunţat recent într-un alt dosar penal în care este implicat clanul BUA, membrii acestuia primind între 9 şi 12 ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Totodată, judecătorii i-au obligat pe membrii clanului BUA să restituie banii societăţilor păgubite, fiind vorba de aproape 270.000 de lei. Unul dintre conducătorii clanului Bua, Gheorghe Feraru, susţine că probele pe care le-a propus în apărare nu au fost luate în considerare şi speră ca Înalta Curte să le reducă pedepsele.

Judecătoria Galaţi constata luna trecută că interdicţia de a nu părăsi ţara instituită de procurori în cazul lui Ahmet Hos şi Osman Hos, tată şi fiu, acuzaţi de lipsire de libertate şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, a încetat de drept. Procurorii consideră însă că cei doi prezintă pericol social şi au reinstituit măsura amintită, cel puţin până la finalizarea rechizitoriului, când pot propune alte măsuri preventive. Cei doi cetăţeni turci deţin societatea Beyler, producătorul de uşi metalice, împotriva firmei fiind deschisă de ceva vreme procedura de faliment la Tribunalul Galaţi. Procurorii îi acuză pe Ahmet Hos şi Osman Hos că pe 21 februarie 2011, sub ameninţarea unui pistol, au imobilizat un cetăţean turc, pe care l-au transportat în subsolul unui imobil, unde l-au ţinut legat, încercând să afle informaţii cu privire la situaţia financiară a cetăţenilor turci ce derulează afaceri pe raza judeţului Galaţi. Ei ar fi cerut atunci 50.000 de euro pentru eliberarea conaţionalului lor, acesta fiind ameninţat cu moartea dacă nu le dădea banii. Lipsire de libertate, şantaj şi înşelăciune Pentru a putea continua cercetările fără riscul ca cetăţenii turci să dispară, în fiecare lună Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi le prelungeşte acestora interdicţia de a nu părăsi ţara, iar turcii se încăpăţânează să o conteste de fiecare dată. Aşa s-a întâmplat de această dată, Judecătoria Galaţi fiind chemată din nou să se pronunţe asupra interdicţiei instituite de procurori. De amintit este că Ahmet Hos şi Osman Hos au intrat în colimatorul oamenilor legii şi pentru alte fapte, ei fiind în prezent cercetaţi şi pentru că, pe parcursul anului 2009, în calitate de administratori ai unei societăţi cu sediul în Galaţi, au achiziţionat produse chimice, materiale de construcţie şi tichete de masă de la şase societăţi comerciale din Bucureşti, Galaţi şi Neamţ, pentru care au emis 11 file cec în valoare de 1.057.565 lei, fără a avea disponibil în cont. Cei doi turci sunt anchetaţi acum pentru patru infracţiuni, find vorba de lipsire de libertate, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, şantaj şi înşelăciune.

Curtea de Apel Galaţi a decis să le reducă pedepsele celor şase membri ai unei grupări care ţepuiau firme de închiriat maşini din Galaţi şi alte judeţe după ce Tribunalul Galaţi i-a condamnat iniţial la pedepse ce totalizează nu mai puţin de 74 de ani de detenţie. Cele şase persoane fac parte dintr-o grupare care închiria maşini, pe care le vindea apoi folosindu-se de acte falsificate. Trei firme au căzut în plasa escrocilor, prejudiciul fiind estimat la 190.000 de euro. Două din cele şase persoane trimise în judecată au închiriat o autoutilitară marca Renault, un autoturism Skoda Octavia şi o autoutilitară Iveco, pe care le-au vândut ulterior. Lui George Toader şi Aurel Similache le-au fost reduse pedepsele de la  13 ani la 9 ani şi respectiv de la12 ani de închisoare la 10 ani pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.  Reduceri de pedepse au primit şi Vasile Manole, Viorel Dianu şi Gheorghe Sava, condamnaţi iniţial la câte 10 ani de detenţie pentru aceeaşi faptă. Judecaţi în libertate Deşi iniţial au primit mandate de arestare pentru 29 de zile, Aurel Similache, Vasile Manole, Alin Costin Rusu sunt judecaţi acum în libertate. Aceştia se ocupau de „formalităţile” ce ţineau de vânzarea maşinilor, dar judecătorii au decis să îi judece în libertate la sfârşitul lui 2011. George Toader şi Gheorghe Sava închiriau autovehiculele, pe care apoi le plasau celorlalţi membri ai grupării. Maşinile era vândute de formă, iar păgubiţii erau lăsaţi apoi să se descurce cu firmele de unde acestea fuseseră închiriate. După gratii mai se află în prezent doar Antoci Vitalie, iar păcăliţii au rămas deocamdată cu paguba, chiar dacă judecătorii au stabilit ca escrocii să restituie firmelor păgubite peste 200.000 de lei şi 30.000 de euro. Interesant de amintit este că Antoci Vitali, Similache Aurel şi Toader George au fost exoneraţi de plata a 57.177 de lei către SC Full Contact SRL Piteşti după ce firma a fost despăgubită de asigurător. Magistraţii au stabilit şi reducerea substanţială a despăgubirilor. Astfel, SC Adora Travel Invest SRL Bucureşti mai are de primit 11.378 de lei din cei 30.000 lei stabiliţi iniţial, iar Q Matic Automotive SRL Bucureşti nu va mai încasa niciun ban din cei aproape 50.000 de lei, cât hotărâse Tribunalul Galaţi să primească pentru lipsa de folosinţă a unui autoturism închiriat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis zilele trecute să respingă contestaţia în anulare depusă de fostul candidat la preşedinţia României, Nati Meir, după ce judecătorii au menţinut o condamnare la patru ani de închisoare într-un dosar penal în care Meir fusese trimis în judecată pentru înşelarea mai multor persoane cărora le promisese locuri de muncă în Israel. Fiul acestuia, Or Meir, a scăpat de închisoare, cel puţin deocamdată, după ce Curtea de Apel Galaţi i-a redus acestuia pedeapsa de la cinci ani la trei ani de închisoare, sancţiunea penală fiind suspendată sub supraveghere. Curtea de Apel Galaţi a hotărât anterior şi ca Or Meir să nu părăsească Bucureştiul, cel puţin pe perioada procesului, dar acesta a primit în schimb acceptul să îşi schimbe domiciliul. De amintit este că Nati Meir şi Or Meir au fost eliberaţi din închisoare pe 11 aprilie 2011, după ce au stat în arest preventiv aproape un an, dar Nati Meir şi-a reluat imediat vechile obiceiuri, escrocând diverse persoane, astfel că a ajuns din nou după gratii. Un alt dosar penal, o altă condamnare Nati Meir riscă acum o condamnare şi mai grea într-un alt dosar penal după ce DNA Galaţi a atacat hotărârea Curţii de Apel la instanţa supremă, care a decis să îi reducă pedeapsa lui Meir de la şapte ani la cinci ani şi jumătate pentru trafic de influenţă, pedeapsa urmând să fie executată efectiv. Nati Meir a fost condamnat după ce în cursul anului 2008, în calitate de deputat, a pretins de la o denunţătoare 50.000 euro, spunându-i că va interveni pe lângă judecători de la Tribunalul Galaţi pentru ca aceştia să dispună eliberarea ei din arest în dosarul în care era judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune. De asemenea, în cursul anului 2009 şi în lunile martie - aprilie din 2010, Nati Meir, prin intermediul fiului său, ar fi pretins suma de 65.000 euro de la cinci denunţători, cărora le-a spus că va interveni la magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru ca aceştia să dispună judecarea lor în libertate şi, ulterior, condamnarea la pedepse cu suspendarea executării, în două dosare în care respectivii erau acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, respectiv complicitate la luare de mită.

Tribunalul Galaţi a decis zilele trecute să înlocuiască arestarea preventivă cu obligaţia de a nu părăsi municipiul Galaţi în cazul lui Daniel Necula, agent de poliţie în cadrul Serviciului Poliţiei de Frontieră Galaţi, decizia fiind menţinută şi de Curtea de Apel. Hotărârea vine după ce luna trecută aceeaşi instanţă hotăra ca poliţistul şi complicii săi, Şerban Mihăiţă, Comănescu Neculai-Titi, Ali Silviu, Brener Marian Claudiu, Nevodaru Cornel şi Cotloguţ Nicuşor, să fie trimişi după gratii. Grupul infracţional amintit, constituit din şapte persoane, specializat în săvârşirea infracţiunii de contrabandă cu ţigări, a fost destructurat de procurorii DIICOT Galaţi. Activitatea infracţională  a contrabandiştilor a fost sprijinită de către Daniel Necula şi Lică Iulian Ungureanu, agenţi de poliţie în cadrul Serviciului Poliţiei de Frontieră Galaţi. Procurorii DIICOT Galaţi au descoperit că membrii grupării au introdus şi comercializat, în mod ilegal, pe raza municipiilor Galaţi şi Brăila, cantităţi însemnate de ţigări, provenind din Republica Moldova.

Prinşi în flagrant

La data de 18.10.2012, contrabandiştii au fost depistaţi în flagrant delict în timp ce introduceau în ţară importante cantităţi de ţigări, ocazie cu care, în autoturismul lui Daniel Necula, au fost descoperite 22.000 de pachete de ţigări şi suma de 40.000 lei. Procurorii D.I.I.C.O.T. au efectuat 16 percheziţii domiciliare pe raza municipiilor Brăila şi Galaţi, la imobile aparţinând membrilor grupării, descoperind şi ridicând aproximativ 40.000 pachete de ţigarete mărcile „M.T”, „Plugarul” şi „Ashima”. Prejudiciul estimativ cauzat bugetului de stat, prin sustragerea de la plata taxelor vamale este evaluat la suma de 200.000  lei. După gratii au ajuns iniţial cinci membri ai grupării, iar magistraţii au hotărât că şi ceilalţi doi prezintă pericol pentru ordinea publică şi au decis încarcerarea lor, pentru ca acum să îi pună pe toţi în libertate.

Trăim în momentul de faţă un paradox. În Galaţi răsar din ce în ce mai multe marketuri şi supermarketuri, dar locurile de muncă se împuţinează pe zi ce trece. Un prieten trece printr-o adevărată dramă după ce s-a dus la zeci de interviuri, dar nu a reuşit încă să se angajeze; şi nu este un oarecare. Este inginer, a coordonat zeci de proiecte de sute de mii de euro în domeniul automatizării, dar iată că nimeni nu se arată interesat să îi ofere un loc de muncă. Aşa cum se întâmplă în ultimii 20 de ani, este posibil să plece în străinătate şi să lucreze pentru o puternică firmă din domeniul informaticii. Asta este drama noastră. În ţară adevăratele valori sunt marginalizate, iar cei cu pile sau ceva relaţii îşi fac loc din coate spre locuri călduţe, plătite bine din bani publici. Nu cred că ideea de a face supermarketuri este tocmai rea, dar interesul nostru trebuie să primeze. Şi când spun asta mă refer în primul rând la sănătatea consumatorilor, care nu trebuie să mai fie bombardaţi cu tot soiul de produse pline de chimicale. Nu în ultimul rând, aceste supermarketuri trebuie să promoveze în primul rând produsele autohtone, pornind de la legume şi fructe şi până la produse de panificaţie, lucru care nu se întâmplă defel. Succesul absolut incredibil al acestor supermarketuri ţine de educaţia şi mentalitatea românului, care este orientat masiv spre consum şi aproape deloc spre economisire. De sănătate ce să mai vorbesc... Am auzit mulţi tineri, dar şi persoane de vârstă mijlocie care sunt mai preocupaţi să-şi cumpere nu ştiu ce marcă nouă de telefon, decât să facă nişte controale medicale de rutină. Abia după ce ajung să fie luaţi cu ambulanţa, realizează că trebuia să fi făcut ceva mai devreme, dar de multe ori e prea târziu. În loc să cumpere cu inconştienţă toate prostiile din supermarketuri, mai bine deschid un fond de economisire pentru studiile copiilor, un alt subiect care le este aproape necunoscut românilor. S-a ajuns în situaţia ca mulţi dintre noi să locuiască în tot soiul de magherniţe cu chirie, doar pentru că s-au dovedit incapabili să pună bani deoparte pentru a-şi cumpăra ceva al lor. Ceea ce nu înţeleg mulţi din „pasionaţii” de shopping este că aceste mall-uri şi marketuri au fost create special pentru a satisface nevoia lor bolnăvicioasă de a-şi cheltui şi ultimii bani pe tot soiul de prostii care îi îmbolnăvesc sau sunt total inutile. Singurele beneficii ar fi că firmele care stau în spatele acestor conglomerate comerciale crează ceva locuri de muncă şi varsă către bugetele locale sume frumuşele din taxe, impozite şi concesiuni de terenuri. Problema este că dezavantajele sunt mult mai multe decât beneficiile de care aminteam, iar autorităţile locale preferă să le ignore pentru că preferă mai degrabă să ofere circ decât pâine. În loc să se preocupe pentru a aduce investitori adevăraţi, care să creeze locuri de muncă şi să aducă plus valoare în comunitate, aleşii noştri optează de fiecare dată pentru soluţia simplă, la îndemână, dar care pe termen lung îi determină pe mulţi dintre noi să ia calea pribegiei pentru a-şi găsi un loc de muncă.

Cea mai mare unitate spitalicească din judeţul Galaţi a pierdut pe 18 noiembrie o nouă bătălie în disputa cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Galaţi vizavi de acuzaţiile de dublă decontare. Judecătorii urmează să se pronunţe în perioada următoare şi asupra unui controlul efectuat de Casa de Asigurări de Sănătate Galaţi la Spitalul de Urgenţă în perioada 6.05-10.05.2011, când s-a constatat că 19 medici au prescris reţete pacienţilor, deşi erau internaţi, valoarea reţetelor depăşind 8.000 de lei. Reprezentanţii Casei de Asigurări de Sănătate consideră că s-au încălcat condiţiile în care trebuia acordată asistenţa medicală, ce presupun ca spitalele să asigure pentru pacienţii internaţi toate cheltuielile necesare, inclusiv pentru medicamente, materiale sanitare şi investigaţii paraclinice. Spitalul de Urgenţă se judecă cu Casa de Asigurări de Sănătate, după ce a cerut anularea deciziei de imputare pe motiv că „o astfel de măsură luată în mod unilateral este rezultatul unei analize simpliste şi a unei interpretări greşite. Verificarea efectuată de echipa de control a fost una superficială, verificându-se doar evidenţele electronice şi nu fizic, respectiv prescripţiile medicale eliberate”. Verificări la sesizarea pacienţilor În momentul de faţă spitalul nu este dotat cu un sistem informatic, care să permită verificarea în timp real a situaţiei pacienţilor ce se prezintă pentru eliberări de reţete. Casa de Asigurări de Sănătate susţine că verificările au fost demarate chiar la sesizarea pacienţilor, care ar fi reclamat modul defectuos în care se realizau prestaţiile medicale în spital. Controlul a vizat eliberarea reţetelor simple, compensate sau gratuite către bolnavii internaţi, ce ar fi trebuit să primească tratament în secţiile unde erau internaţi. Pentru a lămuri odată pentru totdeauna situaţia, Judecătoria a hotărât efectuarea unei expertize, care să analizeze dacă reţetele cuprinse în anexa la raportul de control au fost eliberate din farmacii în perioada spitalizării persoanelor pentru care au fost întocmite şi  dacă reţetele astfel eliberate au fost decontate de către spital, precum şi valoarea decontată. De asemenea, expertiza va avea rolul să stabilească dacă a existat o dublă decontare, în sensul că persoana pe numele căreia s-a eliberat reţeta a beneficiat în acelaşi timp de medicamente pe perioada internării, iar dacă aşa stau lucrurile, să fie calculată suma decontată.