Membrii unei periculoase reţele infracţionale din Galaţi, judecaţi pentru şantaj şi şantaj în formă continuată, au scăpat fără să facă închisoare, deşi nici ei nu au crezut că se poate întâmpla aşa ceva. Judecătoria Galaţi i-a condamnat iniţial pe majoritatea membrilor grupării la pedepse de câte trei ani de închisoare, dar cu suspendare sub supraveghere, chiar dacă faptele comise de aceştia sunt de o gravitate extremă. Singurii care au rămas după gratii sunt Sorin Potereanu, condamnat la trei ani de închisoare, şi Costel Obreja, care a primit trei ani şi nouă luni de închisoare, dar cu menţiunea că cei doi au comis faptele deşi erau în termenul de încercare pentru o altă pedeapsă aplicată de Judecătoria Galaţi, altfel s-ar fi aflat şi ei în libertate. Cu vârste cuprinse între 21 şi 36 de ani, majoritatea membrilor grupării locuiesc pe strada Garofiţei, o cale de acces ce s-a format efectiv ca un drum ocolitor al Combinatului, de unde aceştia acţionau cu predilecţie, în special în zona staţiei de cale ferată „Cătuşa-Culbutori”. Infractorii atacau trenurile care aprovizionau Combinatul siderurgic cu cocs, profitând de faptul că viteza de rulare era redusă, iar cine le stătea în cale era ameninţat şi lovit fără milă. Ali Daniel Zamfir a racolat mai mulţi membri ai grupării dintre persoanele fără ocupaţie şi fără adăpost, iar aceştia erau folosiţi să arunce cocsul din vagoane şi să îl încarce apoi în saci. Agenţi de pază intimidaţi şi bătuţi Membrii grupării nu s-au dat în lături de la absolut nimic pentru a-şi atinge scopurile. „Când agenţii de pază încercau să îi împiedice, îi ameninţau cu moartea şi încercau să îi lovească, aruncând asupra lor cu pietre, proiectile trase cu praştia, sticle incendiare ori obiecte contondente”, ne-a declarat Ionel Gâlcă, prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. Toate aceste lucruri au fost înregistrate şi pe camerele de supraveghere video ale firmei de pază SC Security WBC SRL. Infractorii nu au ezitat să îi intimideze pe agenţii de pază, ajungând chiar să îi urmărească în afara orelor de program, când îi loveau sau îi ameninţau cu moartea, în încercarea de a-i determina să închidă ochii la fărădelegile la care se dedau. Aşa se face că în 2012 gruparea condusă de Ali Daniel Zamfir, Gicu Dobrin şi Marian Penu a atacat nu mai puţin de 184 de trenuri încărcate cu cocs, din vagoane fiind descărcate 389.680 de kilograme de cocs, iar încercarea de a-i opri, un număr de 116 agenţi de pază au suferit diverse leziuni şi traumatisme.

Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi a reuşit să anuleze un raport al Ministerului Transporturilor, care pusese compania într-o situaţie financiară extrem de dificilă. În urma unui control al Ministerului Transporturilor s-a constatat că Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi nu a respectat condiţiile la două proiecte ce vizau sistemul de colectare a deşeurilor generate de nave în porturile de pe Dunărea maritimă. Proiectele amintite erau finanţate cu fonduri europene şi naţionale, iar reprezentanţii Ministerului Transporturilor au aplicat corecţii financiare de 25% din valoarea proiectelor după ce în urma verificărilor a reieşit că APDM Galaţi a stabilit un criteriu de calificare nelegal prin documentaţia de atribuire şi notele justificative privind respectarea de către candidaţi a standardelor de protecţie a mediului. Astfel, în cazul primului contract de furnizare penalităţile se ridicau la aproape 4,4 milioane de lei, iar în cazul celui de-al doilea contract la peste 3 milioane de lei. Ulterior, Ministerul Transporturilor a emis o altă notă de constatare, stabilind că APDM Galaţi trebuie să returneze trei milioane de lei. Acuzaţii de favorizare a unor firme Disputa între APDM Galaţi şi Ministerul Transporturilor a pornit de la diferenţele de interpretare şi calificare a celor două contracte. Astfel, APDM Galaţi considera că „proiectarea, execuţia, instalarea, punerea în funcţiune a două nave de combatare a poluării, precum şi serviciile de modernizare a navei de colectare deşeuri DEPOL 6, reprezintă un contract de servicii şi nu unul de furnizare”. Practic, Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi a apreciat că are dreptul de a aplica criterii de calificare şi de selecţie  referitoare la standardele de protecţie a mediului în cazul contractelor de servicii şi a celor de lucrări. Ministerul Transporturilor a susţinut însă că „prin documentaţia de atribuire au fost stabilite criterii de calificare şi selecţie restrictive  şi nelegale, care au condus la restricţionarea artificială a participării operatorilor  economici la procedurile de achiziţie publică organizate pentru încheierea contractelor”. Curtea de Apel Galaţi a anulat vineri, 18 noiembrie, atât nota de constatare a neregulilor financiare amintite, dar şi decizia Ministerului Transporturilor, în baza căreia APDM Galaţi ar fi urmat să returneze nu mai puţin de trei milioane de lei.

Fostul administrator al asociaţiei 245 din Galaţi, Elena Fotache, a fost condamnată ieri, 25 noiembrie, la patru ani de închisoare pentru delapidare în formă continuată, dar în mod surprinzător judecătorii au decis să-i suspende pedeapsa sub supraveghere. Există însă şi condiţie pentru ca Elena Fotache să se bucure în continuare de libertate. Fostul administrator trebuie să returneze cei aproape 130.000 de lei pe care i-a delapidat de la asociaţia pe care o administra, în caz contrar va ajunge după gratii. Problema este că femeia nu mai este de găsit, nu s-a mai prezentat la proces şi nici nu a mai atacat decizia primei instanţe, mai ales după ce a primit iniţial doar opt luni de închisoare cu suspendare la Judecătoria Galaţi. Proprietarii de apartamente ce fac parte din asociaţia 245 s-au interesat la Apaterm şi Apă Canal, de unde au aflat că datoria către cele două societăţi totaliza peste 153.000 de lei, reprezentând datoriile şi penalităţile. Asta în condiţiile în care locatarii nu ştiau absolut nimic de o asemenea datorie şi nici nu existau rău platnici la întreţinere. De altfel, la panoul de afişaj al datoriilor la întreţinere apărea un debit total mult mai mic, de doar 38.962 de lei. Promisiuni fără acoperire Când oamenii au luat-o la întrebări pe Elena Fotache, fostul administrator a recunoscut că nu a rezistat ispitei de a lua din banii asociaţiei pentru a-şi rezolva nişte probleme personale, dar s-a obligat să îi restituie într-un an de zile. În urma unei expertize contabile, s-a constatat că prejudiciul cauzat Asociaţiei de Proprietari 245 în urma gestionării frauduloase a banilor proveniţi de la locatari se ridică la peste 128.000 de lei. Practic, Elena Fotache „uita” să mai plătească facturile către furnizorii de utilităţi, astfel că datoriile către aceste societăţi crescuseră de patru ori. Femeia a recunoscut şi în faţa procurorilor că a furat banii locatarilor, afişând datorii cu mult mai mici decât cele reale pentru a-i induce în eroare. Fostul administrator a motivat că spera să acopere prejudiciul după ce ar fi primit o moştenire, constând într-un teren şi o suprafaţă de pădure pe raza judeţului Bacău, numai că acest lucru nu s-a mai întâmplat. Judecătorii au obligat-o acum pe Elena Fotache să returneze cei 128.000 de lei pe care i-a furat, însă cum locatarii nu au mai reuşit să dea de fostul administrator, este posibil să rămână cu paguba.

Aurel Ghinea, fost comisar la Garda Financiară Galaţi între iulie 1998 - decembrie 2003, a fost trimis în judecată alături de cinci administratori de firme din Ghidigeni după ce i-a ajutat, prin intermediul firmei sale de contabilitate, să înregistreze operaţiuni financiare nereale prin deducerea ilegală de TVA şi diminuarea bazei de impozitare. Aurel Ghinea este judecat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, dar judecătorii de la Tribunal nu se grăbesc deloc să finalizeze dosarul. Dosarul a fost amânat patru luni de zile pentru lipsa unei expertize fiscale, dar nici cercetarea judecătorească nu a mers prea bine, ţinând cont că procesul a ajuns în instanţă în iunie 2012. Metoda tărăgănării funcţionează de minune în procesele de corupţie, un exemplu elocvent fiind cazul lui Eduard Miloiu, inspector la Finanţe, în al cărui dosar s-au acordat peste 15 termene de judecată pentru finalizarea unei expertize, care nu este gata nici astăzi. Ghinea a fost asociat şi administrator la SC Diasim 2007 SRL, ce avea ca obiect de activitate contabilitatea, revizia contabilă şi consultanţa în domeniul fiscal. Procurorii au descoperit că administratorii firmelor SC Diomadi SRL Tălpigi, SC Tedoral SRL Tălpigi, SC Lucale SRL Gefu, SC Conbela SRL Tălpigi şi SC Ofisis Dany SRL au obţinut importante sume de bani prin fraudarea bugetului de stat. Evaziune de aproape 3,5 milioane de lei Schema era relativ simplă. Administratorii cumpărau animale vii, în special bovine, de la persoane fizice, la preţuri mai mici, fără să plătească TVA, pe care le vindeau apoi către societăţi din Botoşani, la tarife mai mari, la care achitau TVA-ul aferent. Deşi cunoştea modul de operare al patronilor, fostul comisar de la Garda Financiară făcea intrările în contabilitate la preţuri aproape egale cu cele de vânzare. Aurel Ghinea i-a „scutit” astfel pe cei cinci administratori de firme de plata a aproape 3,5 milioane de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit. În urma verificărilor efectuate de procurori a ieşit la iveală şi faptul că societăţile plăteau la achiziţie doar cu numerar, în timp ce la vânzare, în proporţie covârşitoare, banii le-au intrat direct în conturile bancare. Deşi erau numeroşi furnizori cărora nu li se achitaseră facturile, aceştia, în mod surprinzător, nu au reclamat faptul că au rămas cu marfa neplătită. Anchetatorii au descoperit şi că facturile fiscale întocmite de firma fostului comisar de la Garda Financiară nu aveau toate elementele cerute de lege pentru a se stabili realitatea operaţiunii.

Doi gălăţeni au fost trimişi în judecată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave după ce s-a descoperit că aceştia au ţepuit mai multe firme din Galaţi. Deşi sunt în prezent judecaţi pentru evaziune fiscală, cei doi au deschis o nouă firmă pentru a-şi derula afacerile, iar procurorii i-au luat din nou în vizor pentru evaziune fiscală. Despina şi Octavian Crăiţă şi-a făcut un obicei din a vinde marfă la negru, pentru a scăpa astfel de plata TVA şi a impozitului pe profit. „Performanţa” este cu atât mai notabilă, cu cât respectivii au „ţepuit” statul printr-o firmă aflată în procedura de insolvenţă. Până la începutul anului 2010, firma Hidromat Construct SRL Galaţi i-a avut ca asociaţi pe Despina şi Octavian Crăiţă, însă din cauza problemelor financiare, societatea a intrat în insolvenţă, iar administrarea acesteia a fost preluată de Florin Crăiţă, fiul celor doi. În urma unor verificări ale inspectorilor fiscali s-a descoperit că, în perioada ianuarie - octombrie 2009, Octavian şi Florin Crăiţă au vândut margă la negru în valoare de 1,5 milioane de lei. Prejudiciu de aproape 370.000 de lei Statul a fost astfel prejudiciat cu 369.289 de lei, iar procurorii susţin că Octavian Crăiţă a „spălat” 800.000 de lei, pe care i-a adus ca aport social în firmă. Anchetatorii au descoperit că, în perioada martie - decembrie 2009, nu au fost virate la bugetul de stat nici contribuţiile şi impozitele reţinute de la angajaţi, ce totalizează aproape 23.000 de lei. Luaţi la întrebări, Octavian şi Florin Crăiţă au justificat lipsa de marfă prin faptul că ar exista anumite erori în descărcarea de gestiune pe mai mulţi ani. După începerea urmăririi penale, cei doi au refuzat să mai facă declaraţii, iar Octavian Crăiţă şi-a vândut toate bunurile pentru a nu-i fi sechestrate în vederea recuperării prejudiciului. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani, Octavian şi Florin Crăiţă riscă să stea după gratii până la 10 ani.

Pornit iniţial ca un proiect pentru pensionarii singuri din Galaţi, programul „Vreau un suflet”, iniţiat în iulie 2011 de Nelu Stoianof, a prins repede la persoanele de vârsta a treia, transformându-se practic într-un eveniment de masă la nivel local. „O dată pe saptămână, contra sumei de 10 lei, pensionarii primesc o bere, alune sau altceva, având posibilitatea să danseze şi să asculte muzică timp de 3 ore. Cert este că organizam o dată pe săptămână acest eveniment, iar în prezent am ajuns să facem de trei ori pe săptămână asemenea petreceri”, ne-a declarat Nelu Stoianof. În martie 2012 a fost înfiinţată asociaţia „Prosenior”, dedicată organizării de evenimente pentru persoanele de vârsta a treia, ţinând cont de succesul pe care programul l-a avut printre pensionarii din Galaţi. „Mi se pare o idee excelentă. Vin de fiecare dată la aceste petreceri, pentru că ne fac să uităm de problemele cu care ne confruntăm zilnic, avem ocazia să socializăm şi să dansăm”, susţine Maria Munteanu (67 de ani), una dintre obişnuitele acestor petreceri. Spectacole pe gustul lor La spectacolele organizate de asociaţia „Prosenior” la restaurantul King au venit până acum artişti cunoscuţi din România, pe listă numărându-se Fuego, Angela Similea, Ovidiu Komornic, Gabriel Dorobanţu şi Teodor Munteanu. Organizatorii nu s-au limitat doar la simple petreceri, organizând baluri, dar şi pelerinaje la mănăstiri şi plecări la mare. Numărul participanţilor la astfel de evenimente vorbeşte de la sine, media fiind de 70 de persoane la fiecare din aceste petreceri, iar numărul lor continuă să crească. Pensionarii se bucură în primul rând că au posibilitatea să se distreze la preţuri modice şi să socializeze cu persoane de vârsta lor, iar petrecerile lor nu au trecut neobservate. „În această perioadă am primit cereri şi de la persoane mai tinere, între 40 şi 60 de ani, care nu sunt pensionari, şi sper ca din ce în ce mai mulţi gălăţeni să ni se alăture”, susţine Nelu Stoianof, organizatorul acestor evenimente.

Inginerul angajat la furnizorul local de distribuţie a energiei electrice, Electrica, trimis în judecată pentru luare de mită în urmă cu câteva luni a fost achitat ieri, 28 noiembrie, de Tribunalul Galaţi. Este unul din puţinele cazuri instrumentate de DNA Galaţi, care se finalizează cu un asemenea verdict, printre acestea numărându-se şi cazul conferenţiarului universitar Neculai Chifan. Georgel Ştefu a ajuns în atenţia anchetatorilor în urma unui denunţ al unui localnic din comuna Cuza-Vodă, care dorea să-şi racordeze casa la reţeaua electrică. Printre atribuţiile inginerului de la Electrica intra şi racordarea la reţeaua electrică a consumatorilor individuali, iar când a fost contactat de bărbatul din Cuza Vodă, s-a gândit că este o bună oportunitate de a face ceva bani la negru. El i-a pus în vedere localnicului din comuna Cuza-Vodă, Costel Drăgan, că „treaba” face 3.000 de lei, deşi lucrarea costa doar 1.500 de lei. Pentru că ştia aproximativ cam la cât se ridică costurile branşării la reţeaua electrică, omul i-a cerut să îi dea chitanţă pentru bani, dar inginerul de la Electrica i-a spus că „trebuie să trăiască şi el”.
În urma unui flagrant organizat de poliţişti, Georgel Ştefu a fost prins cu banii primiţi drept mită asupra lui, aceştia fiind marcaţi în prealabil cu un praf fluorescent. O comisie de disciplină de la Electrica a decis să-l sancţioneze pe Georgel Ştefu cu reţinerea a 10% din salariu pentru trei luni. Din înregistrarea discuţiei dintre inginerul de la Electrica şi localnicul din Cuza-Vodă reiese că doar 1.400 de lei era costul lucrării, iar diferenţa reprezenta „munca lui la negru ca meseriaş”. După ce au amânat pronunţarea unei hotărâri de nu mai puţin de şapte ori în acest dosar, judecătorii de la Tribunalul Galaţi au decis să repună dosarul pe rol, astfel încât să poată fi discutată o eventuală schimbare a încadrării juridice a faptei din luare de mită într-o infracţiune mai puţin gravă, urmând ca toate probele să fie acum reanalizate. Magistraţii nu au fost atât de convinşi de dovezile aduse de procurorii anticorupţie, iar verdictul final reflectă acest lucru, inginerul de la Electrica fiind achitat pentru luare de mită şi amendat cu 400 de lei.

De câţiva ani ne-am obişnuit ca Serbările Galaţiului să fie un exemplu de prost gust şi mârlănie, iar 2013 nu face excepţie. Dacă de la vechea administraţie nu aveam niciun fel de pretenţie, de la actuala conducere a municipalităţii mă aşteptam să opereze schimbări de profunzime în ceea ce se doreşte a fi o sărbătoare pentru gălăţeni. Nu pot să înţeleg de ce primesc aprobări pe bandă rulantă tot soiul de indivizi, care nu au nici în clin, nici în mânecă cu alimentaţia publică, dar care au vândut în aceste zile tot soiul de porcării, pornind de la mici de calitate îndoielnică şi vin la mâna a doua. Nu poate fi trecută cu vederea nici blocarea trotuarului de pe Faleza Superioară, pentru ca şi cei care îşi fac obişnuita plimbare de seară să fie nevoiţi să înghită fumul şi mirosul de mici şi carne prăjită. Nu pot decât să constat că cei care se ocupă de acest eveniment sunt la fel de lipsiţi de imaginaţie ca naţionala României, deşi se puteau inspira din programul unor sărbători similare organizate de alte oraşe mari. Recitalul susţinut de orchestra „Lăutarii” din Chişinău este un bun început, dar lucrurile bune pot fi estompate de ţopârlănia unora dintre cei de care aminteam anterior. Dacă standul unde omul vinde mici, dar pune şi manele la maxim, este la doar câţiva metri de scena unde gălăţenii o ascultă pe Mioara Velicu şi Sofia Vicoveanca, nu cred că amatorii de muzică populară se pot bucura prea mult de acest „mixaj”. Toate aceste „pete de culoare” trebuie să dispară din peisaj, ca să putem vorbi cu adevărat de o sărbătoare a Galaţiului. Autorităţile nu trebuie să ofere doar circ pentru că are ceva căutare la o anumită categorie a populaţiei, ci trebuie să şi educe, în măsura în care acest lucru este posibil, că de culturalizare nu cred că se pune deocamdată problema. O formaţie de dans irlandez ar fi fost ceva inedit pe scena de pe Faleză, ca să dau doar idee despre ce se poate oferi gălăţenilor. Standurile de produse tradiţionale reprezintă o altă variantă de lucru, ce trebuie să fie promovată în continuare de autorităţi, în contrapondere cu maneliştii care cumpără carne de mici de la supermaket şi o vând la preţuri de patru ori mai mari celor care sunt dispuşi să îşi rişte sănătatea consumând aşa ceva. Am amintit doar câteva din plusurile şi minusurile acestui eveniment ce se doreşte a fi o sărbătoare pentru gălăţeni. Din păcate, punctăm încă mai mult la minusuri şi pentru ca situaţia să se schimbe ne trebuie oameni cu ceva iniţiativă şi fără frică să ia decizii dificile. Personal, cel mai mult mă deranjează corturile înşirate pe Faleză, ce dau impresia de şatră, iar de porcăriile pe care le vând deţinătorii cred că am vorbit deja de prea multe ori. Totul ţine de detalii, cum ar fi asocierea celor care pun manele la maxim cu orchestra „Lăutarii” din Chişinău, ca să dau un singur exemplu, iar dacă nu vom fi capabili să rezolvăm aceste probleme ce ţin mai degrabă de bun simţ, cred că ne-am cam atins limitele.

Societatea de transport public local, SC Transurb, a organizat duminică o interesantă expoziţie fotografică într-un tramvai de tip ZGT staţionat în Micro 21, în zona „Lupul de Mare”. Iniţiativa îi aparţine unui pasionat de mijloacele de transport în comun, Ovidiu Anghel, care, în parteneriat cu Transurb, a dorit să promoveze mijloacele de transport în comun, dar în special tramvaiul. „Gălăţenii au avut ocazia să vadă în fotografii istoria tramvaiului din Galaţi şi am considerat că expoziţia fotografică este bine să aibă loc într-un tramvai, ca un remember faţă de primele tramvaie care au circulat în Galaţi şi până la cele care circulă în prezent”, ne-a declarat Ovidiu Anghel. Transurb are în vedere continuarea acţiunilor de acest gen pentru a promova transportul în comun. Expoziţia fotografică de ieri a fost structurată pe trei părţi: în prima parte gălăţenii au avut ocazia să admire tramvaiele din 1935, care circulau pe cele şapte trasee existente la acel moment în Galaţi, în a doua parte au fost expuse longevivele tramvaie Tatra, introduse din 1978, iar în a treia parte au putut fi privite tramvaiele ZGT 800, achiziţionate din Olanda. Multe voci susţin în prezent desfiinţarea transportului în comun cu tramvaie în Galaţi, deşi acesta este cel mai ecologic transport, alături de cel cu troleibuze. Conducerea societăţii de transport local încearcă să convingă gălăţenii şi autorităţile că transportul electric trebuie continuat şi dus chiar la următorul nivel. „Expoziţia fotografică este o iniţiativă a prietenilor tramvaielor, care a fost îmbrăţişată de noi, şi ea s-a axat pe începuturile tramvaiului în Galaţi, dar şi cum s-a modificat calea de rulare şi tramvaiele de-a lungul timpului. Dorim prin această expoziţie să popularizăm transportul electric şi ne dorim pe viitor să dezvoltăm acest tip de transport şi nu să-l desfiinţăm, pentru ca peste câţiva ani să vorbim de tramvaiul electronic”, ne-a declarat Genica Totolici, directorul Transurb.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Galaţi este, din nou, bună de plată către proprii angajaţi, fiind vorba de personalul contractual şi asistenţii maternali. Curtea de Apel Galaţi a stabilit ca instituţia să achite personalului contractual din aparatul propriu şi centrele de plasament suma de 400 lei ,reprezentând prima de vacanţă aferentă anului 2007. De asemenea, DGASPC Galaţi trebuie să plătească fiecărui angajat şi diferenţa dintre prima de vacanţă încasată pentru anul 2008 (respectiv 400 lei) şi salariul de bază avut în luna anterioară plecării în concediu şi prima de vacanţă aferentă anului 2009. Judecătorii au stabilit totodată ca şi asistenţii maternali să încaseze sporul de stabilitate pentru perioada 04.07.2007-31.12.2007. Veştile proaste pentru DGASPC Galaţi nu se opresc aici. Curtea de Apel Galaţi a respins cererea de chemare în garanţie a Consiliului Judeţului, ceea ce înseamnă că Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi este nevoită să achite din bugetul propriu toate drepturile băneşti amintite. Daune de 50.000 de lei DGASPC Galaţi a fost executată silit şi de foştii angajaţi. Spre exemplu, Daniel Basalâc, care a fost încadrat până în 2009 la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi, pentru ca apoi să fie concediat fără prea multe explicaţii, a dat în judecată instituţia, cerând reîncadrarea pe post deoarece nu a fost respectată legea când a fost pus pe liber. Judecătorii au constatat încălcarea legii în cazul lui Daniel Basalâc iar Curtea de Apel Galaţi a decis: „constată nulitatea absolută a dispoziţiei nr.1239/26.08.2009 emisă de către DGASPC Galaţi. Obligă pe pârâta DGASPC Galaţi la plata către reclamant a sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale. Respinge celelalte capete de cerere ca nefondate. Irevocabilă”. DGASPC Galaţi nu a executat de bunăvoie hotărârea judecătorească, astfel că recent instituţia a fost executată silit, după ce în prealabil a mai pierdut un proces şi la Judecătoria Galaţi, ce viza contestarea executării silite. În final, s-a ajuns ca DGASPC Galaţi să plătească aproape 60.000 de lei, în condiţiile la daune morale s-au adăugat şi cheltuielile cu executarea silită.