Piaţa locală a transportului privat s-a prăbuşit în ultimele luni, în condiţiile în care din ce în ce mai mulţi gălăţeni au rămas fără slujbe şi nu îşi mai permit să meargă cu maxi-taxi, că de taxiuri nici nu poate fi vorba. „A fost perioada vacanţei şi am aşteptat ca odată cu luna septembrie situaţia să revină la normal, dar nu s-a întâmplat nimic. Conform estimărilor noastre, numărul de călători s-a redus cu aproape 30% atât pe sectorul transportului public privat, cât şi la taxi. Dacă lucrurile vor continua de aceeaşi manieră, vom fi nevoiţi să luăm măsuri pentru a putea supravieţui”, ne-a declarat Silviu Cârlan, preşedintele Camerei Taximetriştilor din Galaţi. Contractele de concesiune cu Primăria pe traseele din Galaţi reprezintă un colac de salvare temporar pentru transportatorii privaţi, pentru că scăderea numărului de călători a condus inevitabil la concedieri în rândul şoferilor. La aceasta s-a adăugat şi scăderea numărului de maşini pe anumite trasee, care s-au dovedit nerentabile. Case de marcat la dublu Transportul cu taxiul a devenit pentru bună parte din gălăţeni o alternativă de lux, folosită doar în situaţii limită. Mulţi taximetrişti aleg astfel să meargă la negru, folosind deja cunoscutul sistem dublu al caselor de marcat, iar calitatea serviciilor lasă mult de dorit. Este motivul pentru care multe categorii profesionale care foloseau acest serviciu, au renunţat la el în favoarea maşinilor personale, chiar dacă asta însemnă cheltuieli mai mari. „Fluctuaţia în taximetrie la Galaţi este foarte mare, de circa 100 de maşini pe an. Sunt mulţi şoferi care aleg să facă taximetrie, fără să se gândească la costurile necesare reparaţiilor pentru maşini sau la amortizarea investiţiilor, dacă maşinile sunt noi”, susţine preşedintele Camerei Taximetriştilor din Galaţi. Mulţi dintre taximetrişti au intrat şi în colimatorul autorităţilor pentru evaziune fiscală. La toate aceste probleme se adaugă şi amânarea de peste doi ani a adoptării unei noi legi a taximetriei, ce a permis perpetuarea situaţiei amintite şi menţinerea serviciilor din taximetrie la un nivel extrem de scăzut.

Ministrul Educaţiei Naţionale va aloca în perioada următoare 46 de milioane de lei pentru plata salariilor şi sporurilor, precum şi achitarea salariilor restante câştigate în instanţă de către cadrele didactice din învăţământul preuniversitar.  Suma amintită are două componente. Prima, în valoare de 41 de milioane de lei, este destinată plăţii salariilor cadrelor didactice, a sporurilor, indemnizaţiilor şi altor drepturi salariale. A doua componentă, de 5 milioane de lei, vizează achitarea salariilor restante câştigate de cadrele didactice în instanţă. Profesorii gălăţeni urmează să primească 1,2 milioane de lei în contul salariilor şi sporurilor obţinute în justiţie, după ce anterior au încasat alţi 11,7 milioane de lei pentru plata aceloraşi drepturi băneşti. „Sperăm să primim banii până la finele anului. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, salariile restante obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive vor fi plătite în primul trimestru al anului viitor. Prioritară va rămâne achitarea salariilor”, ne-a declarat inspectorul şcolar general adjunct Diamanta Bulai. Pe primul loc în România la procese pe învăţământ Galaţiul ocupă în momentul de faţă primul loc în România în ceea ce priveşte procesele deschise de dascăli şi, în special, de sindicatele din Educaţie pentru plata salariilor restante şi achitarea sporurilor la care profesorii au dreptul conform legii. Tot primul loc îl ocupăm şi în ceea ce priveşte câştigarea acestor procese cu Ministerul Educaţiei, dar şi cu primăriile din judeţ. Conform proiectului de buget pe 2014, Educaţia ar urma să primească 13% din bugetul naţional, adică peste 22 de miliarde de lei, cu 2 miliarde mai mult decât în 2013. Banii sunt destinaţi continuării investiţiilor în infrastructură, a programelor privind reducerea abandonului şcolar, dar şi pentru majorarea salariilor profesorilor debutanţi, ale asistenţilor şi ale preparatorilor universitari, precum şi creşterea subvenţiilor pentru cămine şi cantinele din campusurile universitare.

Curtea de Apel a desfiinţat pe 23 martie 2012 o decizie a Tribunalului Galaţi, prin care se refăcea o adopţie a Tribunalului judeţului Covurlui din 1948. Aceasta i-ar fi dat dreptul Valentinei Petrica Ghiorghievici să reclame proprietatea asupra Palatului “Simion Gheorghiu” din Galaţi, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să respingă recursul gălăţencei, instanţa stabilind că adevăraţii moştenitori ai Palatului “Simion Gheorghiu” au fost fraţii Nicole şi Demostene Hagimatias, care au avut trei surori. Cei doi fraţi nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut nici copii, astfel că moştenirea urma să ajungă la moştenitorii uneia dintre surori, Melania Caratanasis. Aceasta a născut trei fete, însă doar una dintre ele, Elena Caratanasis, a avut, la rândul ei, urmaşi. Nepotul Elenei Caratanasis, Mihai Popleşanu, a atacat cu recurs la Curtea de Apel decizia primei instanţe şi a dovedit că aceasta se baza pe un fals. Procesul a revenit de unde pornise iniţial Apărătorii lui Mihai Popleşanu susţin că nu a existat nicio adopţie, totul fiind o poveste menită să determine justiţia să pronunţe o hotărâre favorabilă Valentinei Petrica Ghiorghievici. “S-a încercat să se acrediteze ideea că una dintre fiicele Elenei Caratanasis, Anastasia, împreună cu soţul ei, Mihail Constantinidis, ar fi făcut un act de adopţie, ce o privea pe mama Valentinei Ghiorghievici, cea care a încercat refacerea adopţiei. În realitate, cei doi soţi au stat puţin timp împreună şi apoi au divorţat, fără să facă niciun act de adopţie. Acesta a fost pur şi simplu fabricat”, ne-a declarat Didel Bujeniţă, avocatul lui Mihai Popleşanu. În dosar a intrat la un moment dat şi fostul deputat Mihail Boldea, dar a reziliat ulterior contractul de asistenţă juridică încheiat cu Valentina Petrica Ghiorghievici. După decizia instanţei supreme, se părea că dosarul îşi poate urma cursul la Curtea de Apel, iar Mihai Popleşanu putea redeschide procesul de revendicare al Palatului „Simion Gheorghiu” împotriva Primăriei. Procesul a revenit însă la Tribunal, unde cele două părţi care îşi dispută clădirea trebuie să dovedească, din nou, că au drept de moştenire asupra Palatului „Simion Gheorghiu”.

Arestat din martie 2013 pentru evaziune fiscală şi contrabandă cu alcool, milionarul Liviu Jîtea a fost eliberat ieri de judecătorii Curţii de Apel Galaţi, care au decis să înlocuiască măsura arestării preventive cu obligaţia de a nu părăsi ţara. Liviu Jîtea este acuzat de procurorii DIICOT Galaţi că, în cadrul activităţii unei societăţi comerciale de profil din municipiul Focşani, a procedat alături de membrii grupării sale la amplasarea, înaintea contoarelor liniei tehnologice de producţie de alcool dublu rafinat, a unor instalaţii neautorizate. Grupul infracţional a extras în această modalitate peste 800.000 de litri de alcool, fără evidenţierea în contabilitatea societăţii a operaţiunilor comerciale aferente cantităţilor de alcool necontorizate. Prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională este estimat la 8 milioane de euro, reprezentând accize, taxe şi impozite. Procurorii DIICOT au pus sechestru pe bunurile omului de afaceri şi au confiscat aur, două camioane şi şase maşini de lux.

Federaţia Artiştilor Interpreţi din România (FAIR) şi Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind şi-au unit forţele pe 1 decembrie pentru a înfiinţa cea mai mare organizaţie din sectorul cultură şi mass-media din România. Noua organizaţie a intelectualilor români cuprinde proximativ 10.000 de membri din 36 de sindicate şi este afiliată internaţional la Federaţia Internaţională a Muzicienilor, Federaţia Internaţională a Actorilor şi Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor. Din conducerea federaţiei „cultură şi mass-media” fac parte şi doi gălăţeni - Adrian Dumitraşcu, liderul sindicatului din Teatrul Muzical „Nae Leonard”, şi artistul Paul Buţa. Imediat după constituirea noii structuri, delegaţii au votat mai multe rezoluţii prin care cer Guvernului să modifice strategia anticulturală promovată de Ministerul Culturii împotriva acestui important sector al economiei naţionale, depolitizarea instituţiilor publice de radio şi televiziune, precum şi modificarea, în regim de urgenţă, a legislaţiei muncii. Codul Deontologic al jurnalistului, în pericol Federaţia  „cultură şi mass-media” consideră că toate drepturile obţinute de către partenerii sociali în cei 10 ani de existenţă a contractului colectiv de muncă vor fi pierdute. De asemenea, Codul Deontologic, clauza de conştiinţă a jurnalistului şi aproximativ 50% din veniturile angajaţilor din cultură şi mass-media sunt în pericol de a fi eliminate. Sindicaliştii cer renunţarea la concesionarea, externalizarea şi privatizarea unor servicii din instituţiile de cultură, în condiţiile în care concesionarea cinematografelor şi a caselor de cultură a sindicatelor a avut un efect de suprimare a activităţii culturale desfăşurate în aceste instituţii. Pe lista de revendicări se regăseşte şi anularea prevederilor cu privire la suprimarea contractele individuale de muncă pe durată nedeterminată, pentru salariaţii din instituţiile de spectacol.

Procesul deschis de Aristides Melissaratos, privind revendicarea sediului PSD Galaţi de pe strada Domnească nr. 55, a luat o nouă turnură după ce instanţa va pune în discuţie, din nou, legalitatea ordinelor emise de fostul prefect Paul Florea. În baza acestora, sediul PSD a fost trecut în proprietatea Primăriei chiar în timpul judecării procesului intentat de fostul deputat Mihail Boldea, care încerca să pună mâna pe el prin înşelăciune şi falsuri. Decizia judecătorilor de la Tribunal vine după ce aceeaşi instanţă a hotărât pe 24 septembrie că cele două ordine emise de Paul Florea, fostul prefect al judeţului, sunt perfect legale. „Paul Florea a semnat cele două ordine, deşi Legea 18/1991 interzice prefectului să treacă terenuri situate în intravilanul localităţilor către instituţii”, ne-a declarat Didel Bujeniţă, avocatul lui Aristides Melissaratos. Falsul a ieşit la iveală după ce avocatul Mihail Boldea a deschis o acţiune în revendicare la Tribunalul Galaţi, vizând sediul de pe strada Domnească, nr. 55, în numele unei persoane care nu exista: Panait Melisarato. Acesta a fost prezentat ca moştenitor al adevăratului proprietar al clădirii, când, de fapt, era tatăl moştenitorului, iar numele său real este Panait Melissaratos. Tribunalul Galaţi a respins o cerere a Primăriei, ce viza acţiunea intentată de Aristides Melissaratos, privind revendicarea sediului PSD Galaţi de pe strada Domnească nr. 55, municipalitatea invocând atunci faptul că acţiunea grecului ar fi inadmisibilă. Asta după ce aceeaşi instanţă ceruse efectuarea unei expertize care să stabilească dacă imobilul a aparţinut într-adevăr familiei grecului, iar raportul de expertiză, depus recent la dosar, a confirmat acest lucru. Grecul Aristides Melissaratos susţine că este adevăratul proprietar al imobilului unde se găseşte în prezent sediul PSD Galaţi, Bărbatul, stabilit în SUA din 1950, se bazează pe documente de la Arhivele Statului, care ar atesta că bunicul său, Pepino Zanicos, i-a lăsat fiicei, Antipi Melissaratos, clădirea de pe strada Domnească nr. 55, ca dotă, în 1943, an în care se năştea şi Aristides Melissaratos. Tribunalul Galaţi trebuie să decidă acum dacă cele două ordine ale fostului prefect sunt legale pentru a menţine imobilul în proprietatea Primăriei sau clădirea trebuie restituită lui Aristides Melissaratos, după ce raportul de expertiză a stabilit că el este moştenitorului fostului proprietar.

În perioada 24.12.2013-27.12.2013, respectiv 31.12.2013-03.01.2014, programul cu publicul va fi suspendat la Biroul Primiri şi Biroul Asociaţii Fundaţii de la Judecătoria Galaţi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Biroul de Informare şi Relaţii Publice, Biroul Executări Civile, Arhiva Civilă, Arhiva Penală şi Arhiva Veche.

Tribunalul Iaşi i-a făcut dreptate unui gălăţean care a trăit un adevărat coşmar în ultimii şapte ani. Ionuţ Paraschiv a mers în 2008 să îşi deschidă un card de credit şi a aflat că are de restituit 24.000 de lei în contul unor credite contractate la BRD şi BCR, de care nu ştia nimic. Tânărul a aflat de la BRD, sucursala Galaţi, ca pe numele său există un contract de credit în cuantum de 12.000 lei din 2007 şi că figurează ca restanţier cu mai multe rate neplătite. Contractul de credit a fost contractat de la o agenţie a băncii din Botoşani, ce ţine de BRD Iaşi. După ce a cerut să i se comunice o copie de pe contractul de credit şi a actelor pe baza cărora s-a acordat acesta, bărbatul a constatat că a fost victima unei escrocherii. “Am constatat cu stupoare că semnatura de pe contractul de credit nu-mi aparţine şi este falsificată”, ne-a declarat Ionuţ Paraschiv. Persoana care a contractat creditul s-a folosit de cartea de identitate a tânărului, pe care acesta o declarase pierdută din 2003.

Daune şi cheltuieli de judecată de peste 20.000 de lei

Ionuţ Paraschiv a aflat ulterior că are un credit de restituit şi la BCR în valoare de 12.000 de lei, luat tot pe baza cărţii sale de identitate pierdute. Gălăţeanul a acţionat în judecată BRD şi BCR pentru a cere anularea contractelor de credit, iar o expertiză grafologică a stabilit că semnătura lui Ionuţ Paraschiv nu coincide cu cea de pe documentele bancare. În replică, reprezentanţii BRD au susţinut în instanţă că documentul bancar pe baza căruia a fost acordat creditul nu a fost semnat şi ştampilat de către BRD Iaşi, ci de către o altă unitate bancară din sistem. Judecătoria Iaşi şi recent Tribunalul din aceeaşi localitate au decis să anuleze contractul de credit emis pe numele lui Ionuţ Paraschiv. În premieră pentru justiţia din România, judecătorii au hotărât ca BRD Iaşi să îi plătească 10.000 de lei drept daune morale lui Ionuţ Paraschiv, dar şi cheltuieli de judecată, ce însumează 10.498 de lei. În plus, banca trebuie să facă demersuri pentru ca gălăţeanul să fie scos din evidenţele Biroului Român de Credit.

Relu Popescu, fost primar al comunei gălăţene Barcea, a murit la doar câteva luni după ce fusese trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi într-unul dintre cele mai complexe dosare instrumentate în ultimii ani. În lipsa fostului primar, Judecătoria Galaţi a decis să îl introducă în dosar pe moştenitorul fostului edil, ce ar urma să plătească o pagubă de 200.000 de lei, dacă acuzaţiile împotriva fostului primar se vor dovedi adevărate.
Relu Popescu fusese trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi instigare la fals intelectual, iar procesul penal continuă acum faţă de contabila şefă de la Primăria Barcea, Carmen Jâtcă, consilierul primarului pe probleme de achiziţii publice, Silviu Vrânceanu, şi dirigintele de şantier Octavian Cărare. Procurorii au descoperit, pe baza informaţiilor primite de la Camera de Conturi, că fostul primar nu a verificat personalul din subordine, a aprobat investiţii, deşi nu respectau legislaţia în vigoare, şi a atribuit contracte de achiziţii publice, pe care le-a decontat din bani publici, deşi lucrările nu fuseseră executate. În plus, nu a luat niciun fel de măsură pentru tragerea la răspundere a antreprenorilor care s-au ocupat de executarea lucrărilor.
Fostul edil era acuzat şi că a aprobat referate, deşi nu erau documente justificative şi nu aveau la bază acte financiar-contabile, dar mai ales nu reflectau realitatea, semnând astfel mai multe ordine de plată fără bază legală, a căror valoare este de 200.000 de lei. Anchetatorii au ajuns la concluzia că astfel comuna Barcea nu a mai putut beneficia de proiecte de modernizare pentru care se obţinuseră surse de finanţare, cum ar fi alimentarea cu apă sau crearea unei reţele de canalizare.
„Fostul primar, contabila şefă şi consilierul fostului primar nu au recunoscut faptele sau au dat vina unii pe alţii. Singurul care a recunoscut a fost dirigintele de şantier”, ne-a declarat Ionel Gâlcă, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. Cea mai gravă situaţie s-a consemnat la continuarea programului de alimentare cu apă în localitate, pentru care s-au alocat aproape 400.000 de lei. Lucrările au fost executate atât de prost, încât s-a ajuns la situaţia ca pe anumite străzi să existe reţele paralele de distribuţie a apei, iar alte străzi să nu aibă deloc.

Gălăţenii vor plăti un preţ majorat la energia termică, după ce Consiliul Local Galaţi a pierdut procesul cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Aleşii locali ceruseră Curţii de Apel Galaţi să suspende într-o primă fază şi apoi să anuleze decizia 263/2013 a ANRE pe motiv că a fost dată pe lângă lege, în condiţiile în care documentul amintit trebuia emis până la finele lui 2012, dar a fost semnat abia în februarie 2013. „Această modalitate de fixare a preţului pentru energia termică livrată sub formă de apă fierbinte din centrala CET Galaţi în plin anotimp rece, când se furnizează agentul termic către populaţie, este una extrem de deficitară, având în vedere că toate calculele privind activitatea Calorgal au avut la bază preţul vechi al energiei termice, aşa încât modificarea intempestivă a acestui preţ afectează în mod hotărâtor activitatea Calorgal. Printr-un efect de domino, consecinţele nefaste ale stabilirii intempestive a preţurilor în cauză se resfrâng şi asupra bugetului unităţii administrativ-teritoriale”, au susţinut în instanţă reprezentanţii CL Galaţi.

Proces tardiv

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a susţinut însă că, de fapt, luarea deciziei de majorare a preţului la energia termică a fost profitabilă municipalităţii. „Dacă avem în vedere pretenţiile CL Galaţi, observăm că, pe de o parte se reclamă nelegalitatea actului contestat, în sensul că nu a fost emis cu 1 decembrie 2012, iar pe de altă parte se evidenţiază că aşa-zisul prejudiciu se înregistrează cu fiecare factură emisă de către Electrocentrale către Calorgal începând de la 1 februarie 2013. Să înţegem că aşa-zisa cauză de nelegalitate îi profită Consiliului Local Galaţi, care ar fi trebuit să plătească tarife mărite cu 1 decembrie 2012 şi nu cu 1 februarie 2013, cum s-a întâmplat concret”, i-au ironizat în justiţie reprezentanţii ANRE. Curtea de Apel Bucureşti a respins solicitarea Consiliului Local Galaţi de anulare a deciziei 263/2013 a ANRE pe motiv că a fost introdusă peste termenul prevăzut de lege, după ce Curtea de Apel Galaţi şi-a declinat competenţa în favoarea instanţei din capitală.