×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 295

Primarul oraşului Târgu Bujor, Laurenţiu Gîdei, şi cel al comunei Tuluceşti, Petrică Bratu, au fost excluşi, miercuri seara, din PDL. Reuniţi în cadrul Biroului Permanent Judeţean, democrat-liberalii au votat în unanimitate propunerea preşedintelui PDL, Doruleţ Resmeriţă, privind excluderea celor doi edili din formaţiunea politică gălăţeană. Informaţia ne-a fost confirmată de către Mihai Turcu: „De ce să îi ţii? Ca să facă campanie electorală pentru USL? Îmi pare rău pentru Petrică Bratu, îmi este prieten, dar asta este... Au fost prezenţi la şedinţă în jur de 90% dintre membrii Biroului Permanent Judeţean şi toţi au fost de acord cu această propunere”. Întrebat dacă PDL ar putea să revină asupra deciziei, în condiţiile în care cei doi primari se bucură de susţinere în rândul electoral, fapt ce ar putea reprezenta a pierdere pentru democrat-liberali, Mihai Turcu ne-a declarat: „De ce să mai revenim asupra deciziei? Nu are sens. Ei merg pe ideea că banii de la Consiliul Judeţului vin de la USL. S-ar putea să le pară rău mai târziu. În PSD şi PDL se întâmplă astfel de migraţii de profitori. Noi şi PSD-ul am tot schimbat membri. În PNL nu se întâmplă astfel de lucruri”.
Funcţia de vicepreşedinte în cadrul Biroului Permanent Judeţean ocupată de Laurenţiu Gîdei a revenit omului de afaceri Andrei Lişinschi. Pentru preluarea funcţiei de preşedinte de colegiu deţinută de primarul comunei Tuluceşti, PDL nu a nominalizat deocamdată niciun membru.

„PDL a devenit o grădiniţă a oamenilor mari”

Reacţia primarului oraşului Târgu Bujor, Laurenţiu Gîdei, a fost una acidă. Edilul-şef a lansat o serie de critici vehemente la adresa conducerii formaţiunii politice gălăţene, dar şi a deciziei membrilor Biroului Permanent Judeţean. „Ce urmează? La următoarele alegeri voi fi preşedinte de partid? Cum se poate, în lumea asta politică, să fiu exclus chiar de către un preşedinte exclus în urmă cu ceva timp? Nu mai înţeleg nimic. PDL a devenit o grădiniţă a oamenilor mari. Eu am câştigat alegerile singur la Târgu Bujor. În condiţiile în care am câştigat, nimeni nu şi-a mai amintit de mine. Mi s-a spus că voi fi vicepreşedinte. A picat. Mi s-a spus că voi fi susţinut pentru funcţia de preşedinte. A picat. M-au schimbat de la Tineret, fără să spună. Aştept ca acestă grădiniţă să se maturizeze. Am fost exclus de către un exclus. Cu persoana lui Doru nu am nimic, ne-am înţeles. Pentru preşedintele Resmeriţă este total diferit”, ne-a declarat Laurenţiu Gîdei.
Cei doi primari au fost excluşi din PDL întrucât au ales să îi susţină în campania electorală pentru alegerile parlamentare pe social-democraţii Dan Nica, Viorel Ştefan şi Gheorghe Saghian, refuzând, în schimb, să sprijine candidaţii desemnaţi de ARD.
Surse din rândul democrat-liberalilor gălăţeni ne-au spus, în schimb, că, în ciuda votului membrilor BPJ privind excluderea din partid a celor doi primari, decizia este nestatutară, o astfel de măsură putând fi adoptată doar de către Biroul Permanent Naţional al partidului. Statutară este, însă, doar excluderea celor doi primari din cadrul Biroului Permanent Judeţean.
Din lipsă de preocupare, lene sau, pur şi simplu, ignoranţă, autorităţile locale gălăţene se fac de ruşine într-un raport remis Prefecturii, cu privire la realizarea măsurilor asiguratorii pe perioada anotimpului rece la nivelul judeţului Galaţi. Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia Silvică sau Primăria Bereşti au ajuns victimele propriei neglijenţe, după ce au abuzat de copy/paste. Angajaţii celor trei instituţii, care s-au ocupat de redactarea rapoartelor către Prefectură, s-au mulţumit doar să plagieze anumite paragrafe din rapoartele de activitate ale anului trecut, omiţând, însă, faptul că măsurile asiguratorii pe perioada anotimpului rece se referă la iarna 2012-2013, nicidecum 2011-2012. Conform raportului postat pe site-ul Prefecturii, Direcţia de Sănătate Publică şi-a propus „pentru perioada sezonului rece 2011-2012” mai multe obiective pentru prevenirea unei serii de evenimente privind îmbolnăvirile, pentru intervenţia în situaţii de urgenţă, pentru intensificarea măsurilor de supraveghere a riscurilor din zona locaţiiilor publice unde se vor petrece sărbătorile de iarnă şi nu numai. Şi Direcţia Silvică s-a pregătit, în 2012, pentru anul 2011: „Direcţia Silvică va valorifica, în iarna 2011-2012, peste 25 mii mc. masă lemnoasă, ca lemn fasonat pentru încălzirea locuinţelor”. Pentru că anul trecut, probabil, Primăria Bereşti nu s-a descurcat conform aşteptărilor, autorităţile din oraş au hotărât să dea timpul înapoi şi să mai facă o încercare în acest an: „Pentru oraşul Bereşti primăria a elaborat «Planul de acţiune toamnă-iarnă 2012-2013», program care cuprinde şi componenţa Comandamentului de deszăpezire pentru iarna 2011-2012”. De asemenea, tot în 2012, autorităţile s-au ocupat de „asigurarea ajutorului pentru încălzire cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri în perioada noiembrie 2011-martie 2012, familiilor cu venituri mici, conform O.U.G. nr.70 /31.08.2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece”.
Doctorul Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, ne-a declarat, însă, că a studiat cu atenţie raportul, înainte de a fi remis Prefecturii şi, cel mai probabil, vina aparţine celui care a cules datele. „Eu am verificat raportul, a trecut prin mâna mea şi am corectat acolo unde am descoperit greşeli. Poate cei ce au cules datele au fost cu mintea în altă parte. În principiu, la noi planurile sunt cam aceleaşi de la un an la altul pentru că avem aceleaşi resurse materiale şi umane. Pe sănătate nu apar modificări majore faţă de anii precedenţi”, ne-a declarat directorul DSP.

Nicio formaţiune politică înscrisă în cursa pentru alegerile parlamentare nu a întocmit un plan realist, coerent şi pertinent pentru redresarea economiei naţionale, este de părere preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Galaţi, Marian Filimon. Şeful IMM-iştilor gălăţeni a criticat aspru partidele care visează să ajungă la guvernare, întrucât niciunul dintre acestea nu a prezentat societăţii civile măsuri concrete, argumentate şi susţinute prin care să încurajeze mediul de afaceri ori să creeze facilităţi întreprinzătorilor pentru dezvoltare. „Ãştia sunt nebuni. Vin cu nişte aiureli încât te apucă durerea de cap. Creează 100.000 de locuri de muncă, dar nu au argumente prin care să îşi susţină aşa-zisa teorie, nu spun cum vor reuşi asta. Aşa fac la fiecare patru ani de zile, dar problema este că le şi merge. Ei tot promit, dar să vedem şi ce au făcut. Problema cu adevărat gravă nu este că nu au construit sau nu au întreţinut, ci că au distrus. Nici măcar nu au păstrat ce era”, ne-a declarat Marian Filimon. 3.000 de societăţi comerciale, pe linie moartă în 2012 Galaţiul a pierdut, anul acesta, nu mai puţin de 3.000 de societăţi comerciale. Metodele sunt aceleaşi ca în anii precedenţi: dizolvare, insolvenţă, faliment ori închideri voluntare. Pentru că nu mai pot face faţă taxelor extrem de mari percepute de statul român, în lipsa unor măsuri care să le permită să performeze, mii de afacerişti gălăţeni au preferat să pună lacătul pe uşile firmelor pe care le deţineau. Marian Filimon ne-a declarat că de vină pentru dezastrul din economia gălăţeană, respectiv cea naţională, o poartă politicienii, întrucât niciunul dintre partidele care s-au perindat la putere nu a avut grijă să creeze „un mediu economic prietenos”. „Anul acesta am pierdut peste 100.000 de societăţi la nivel naţional. Firmele au murit din cauza mediului economic neprietenos, a grijii deloc prietenoase a guvernanţilor, din cauza taxelor şi impozitelor foarte multe şi mari, dar şi a crizei economice. În primele două trimestre am avut o creştere negativă, în trimestrul trei a fost de 0,1. Cine ştie cum va fi în trimestrul patru?! La anul vom avea vârful de returnare pentru FMI şi Banca Mondială, cu dobândă, nu altfel. Ei spun baliverne, habar nu au ce vorbesc. Lumea este ignorantă. Din păcate, crede în ei”, ne-a spus şeful IMM-iştilor gălăţeni. Preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii trage un semnal de alarmă întrucât mulţi dintre întreprinzătorii gălăţeni preferă să-şi mute afacerile în alte ţări sau în alte oraşe din România din cauza tratamentelor rele la care sunt supuşi de către directorii instituţiilor deconcentrate: „Mulţi vor să plece la Bucureşti din cauza controalelor pe care le au pe cap. Acolo nu au parte de un asemenea tratament. Controalele vin cu dedicaţie de la instituţiile deconcentrate, conduse de către partide. Unii s-au dus şi la Zaclău, de exemplu. Ne pleacă afaceriştii şi nimeni nu ia nicio măsură”. Legea răspunderii pentru politicieni Preşedintele PIMM ne-a spus că, în cazul în care va ajunge deputat, prima măsură pe care o va lua vizavi de politicieni va fi o lege a răspunderii, întrucât, susţine acesta, cei mai mulţi dintre parlamentari nu şi-au asumat răspunderea pentru faptele sau activitatea lor: „Dacă ajung în Parlament, prin redistribuire, prima lege pe care vreau să o dau este a răspunderii. Ce e aia imunitate, ce e aia inamovibilitate? Le arăt eu lor. Fiecare dintre ei trebuie să răspundă pentru munca, activitatea şi faptele sale. Vreau o lege a răspunderii pentru funcţie”. Şeful IMM-iştilor a catalogat acţiunile formaţiunilor politice din campanie ca fiind de tip „mafiot şi banditesc”: „Sunt organizaţi în stil mafiot şi banditesc. E ca la teatrul absurd al maestrului Eugen Ionesco. Eu merg cu tineri studenţi, care mă ajută. Punem afişe, iar peste noapte dispar. Sunt singurul candidat care şi-a pus CV-ul în cutiile poştale pentru ca oamenii să ştie ce am făcut. Au echipe care rad tot. E ca în Meşterul Manole: ce zideşti azi, mâine se dărâmă. Au echipe formate din doi-trei inşi care perie toate blocurile. Au sârmuliţe cu care deschid cutiile poştale şi iau materialele contracandidaţilor. L-am văzut pe unul cu ochii mei, l-am prins”.
Joi, 29 Noiembrie 2012 02:00

Parlamentari doar cu numele

Românii nu îşi cunosc parlamentarii, arată un studiu realizat de către IRES, pe un eşantion de 1.397 de persoane cu drept de vot. Nu mai puţin de 68% dintre alegătorii chestionaţi au răspuns negativ la întrebările „Cunoaşteţi numele deputatului actual ales pentru colegiul de deputaţi de care aparţineţi?” şi „Cunoaşteţi numele senatorului actual ales pentru colegiul de senatori de care aparţineţi?”. Un sondaj de opinie dedicat exclusiv municipiului Galaţi, pe acelaşi subiect, ar reflecta, cu siguranţă, dar în procent mult mai mare, inactivitatea parlamentarilor de Galaţi. Cu excepţia a maximum doi-trei parlamentari de la Dunăre care au păstrat, oarecum, contactul cu electoratul, ceilalţi şi-au văzut liniştiţi de afaceri şi interese, s-au preocupat să îşi sporească averile şi şi-au ascuns promisiunile electorale din 2008 în sertarele prăfuite ale partidelor.
Un candidat pentru un mandat de deputat în municipiu spunea, zilele trecute, că oamenii sunt de vină pentru că nu-şi cunosc parlamentarii, că orice cetăţean cu drept de vot ar trebui să fie preocupat să afle cum şi cine îl reprezintă în Parlament. Afirmaţia acestui candidat mi se pare de-a dreptul lipsită de orice urmă de respect faţă de cetăţean. În condiţiile în care românii se zbat din răsputeri să supravieţuiască, îşi pierd locurile de muncă pe bandă rulantă, sunt evacuaţi din case din cauza datoriilor la bănci sau la întreţinere, câţi dintre votanţi mai au timp, răbdare şi interes pentru a-şi cunoaşte parlamentarii? Câţi dintre românii răpuşi de probleme cu adevărat grave, despre care mulţi dintre candidaţi habar nu au, îşi mai doresc să cunoască numele parlamentarilor care îi reprezintă?
Pentru a fi cunoscut (părerea mea), este nevoie să fi făcut ceva la viaţa ta. Această regulă se aplică mai ales în cazul deputaţilor şi senatorilor. Un parlamentar inactiv, chiulangiu şi ignorant nu poate fi cunoscut şi recunoscut de către electorat. În condiţiile în care timp de patru ani nu ai fost în stare să socializezi cu gălăţenii din colegiul tău, să faci ceva notabil pentru ei, să le deschizi o uşă atunci când au avut nevoie ori să te prezinţi la uşile lor cu măcar o realizare din zecile de promisiuni înşirate, în 2008, pe pliantele de campanie, îţi permiţi, culmea, să-i învinovăţeşti tocmai pe ei că eşti doar un no-name pe scena politică.
Cei mai mulţi dintre politicienii noştri dau dovadă de o nesimţire crasă, sunt atât de plini de ei, aroganţi şi ignoranţi încât refuză cu neruşinare să recunoască ceea ce e mai mult decât evident: patru ani de zile doar au hibernat, pe banii amărâţilor, în Parlamentul României.
Politicienii Galaţiului mai au la dispoziţie doar o săptămână pentru a convinge electoratul să iasă la urne. În ciuda declaraţiilor optimiste ale candidaţilor pentru Camera Deputaţilor şi Senatul României, mulţi dintre locuitorii de la malul Dunării nu intenţionează să iasă la vot, ba mai mult, nici măcar nu îşi cunosc parlamentarul din colegiul de care aparţin. Duminică, pe data de 9 decembrie, gălăţenii vor avea de ales între candidaţii a şase formaţiuni politice care s-au înscris în cursa pentru parlamentare, în cele 13 colegii uninominale ale judeţului Galaţi. Patru dintre acestea sunt destinate Senatului, în timp ce nouă dintre colegii aparţin Camerei Deputaţilor. Campanie anostă, dar marcată de afişaj electoral opulent Explozie de bannere, panouri şi fluturaşi de campanie, care sfidează sărăcia în care se zbat cei mai mulţi dintre alegători, băile de mulţime şi apariţiile televizate sunt metodele alese de către candidaţii gălăţeni pentru a-şi îmbunătăţi cota electorală. Aspiranţii la un mandat de senator ori de deputat au preferat să spună pas dezbaterilor publice, alegând, în schimb, bombardarea cutiilor poştale ale gălăţenilor cu scrisori, pliante încărcate cu promisiuni, calendare, pixuri, brichete sau şerveţele umede. Gălăţenii care îşi doresc o confruntare între candidaţi pe idei, programe sau proiecte mai au de aşteptat cel puţin patru ani de zile. Asta pentru că cei mai mulţi dintre aspiranţii la un fotoliu în Parlamentul României vor refuza dezbaterile alături de contracandidaţi chiar şi în ultima săptămână de campanie electorală. Candidaţii la parlamentare au ales, în detrimentul dezbaterilor pe idei, site-urile de socializare pentru a se promova. Lozincile, sloganurile şi promisiunile, fotografiile de campanie sunt promovate de către candidaţi în mediile de socializare online, care s-au transformat într-un câmp virtual de luptă pentru alegerile parlamentare din data de 9 decembrie. La fel ca şi în celelalte două campanii din acest an - pentru locale şi referendum – politicienii, al căror nume îl vom regăsi pe buletinele de vot, se întrec în a-şi face simţită prezenţa în mediul online. Invitaţie la dezbatere din partea sindicaliştilor de la Cartel Alfa Sindicaliştii de la Cartel Alfa vor organiza, marţi, la Casa de Cultură a Sindicatelor o masă rotundă cu tema „Soluţiile candidaţilor partidelor politice pentru Parlament la problemele societăţii româneşti şi gălăţene”.  Întâlnirea va avea loc între orele 11.00-13.30, în sala de spectacol a instituţiei. Deşi scopul organizării acestei mese rotunde este de a afla viziunea candidaţilor şi soluţiile concrete propuse pentru viitorul mandat, în domenii precum educaţie, sănătate, fiscalitate-impozitare, fonduri europene, combaterea evaziunii fiscale, creşterea economică şi înfiinţarea de noi locuri de muncă în Galaţi, este greu de crezut că politicienii vor da curs invitaţiei sindicaliştilor, având în vedere că, încă de la debutul campaniei, cei mai mulţi ne-au declarat că nu doresc confruntări între candidaţi. Potrivit sindicaliştilor, fiecare partid, uniune, alianţă, va participa la masa rotundă cu maximum trei candidaţi, care vor avea o singură intervenţie de cinci minute pentru fiecare domeniu. Gălăţenii nu-şi cunosc parlamentarii Deşi s-au scurs trei săptămâni, din cele patru alocate campaniei electorale, mulţi dintre locuitorii de la malul Dunării nu doar că nu-şi cunosc candidaţii din colegii, dar nici măcar nu ştiu cine sunt parlamentarii care i-au reprezentat, în ultimii patru ani, în Camera Deputaţilor şi Senatul României. Cei mai mulţi dintre gălăţenii cu care am stat de vorbă în legătură cu acest subiect şi-au manifestat dezamăgirea faţă de clasa politică din România. „Nu mai am încredere în niciunul. Oricum, pentru noi nu au făcut nimic. Dacă fac, fac doar pentru ei. Au distrus tot în ţara asta. Am ajuns să îl regret pe Ceauşescu, pentru că măcar atunci aveam locuri de muncă, aveam posibilitatea să ne cumpărăm case. Nu ca acum... Nu ştiu cine sunt parlamentarii din zona mea. Am văzut acum, în campanie, poze cu ei pe-acolo. Că ei numai aşa ştiu să facă. Patru ani de zile nu ştii nimic de ei, dar te stresează în campanie”, ne-a spus Gelu M. Un alt gălăţean ne-a mărturisit faptul că va refuza să se prezinte la vot: „Să nu mai aud de ei că promit una şi fac alta. Mă uitam, acum câteva zile, pe nişte hârtii pe care le-am găsit în poştă. Unele dintre promisiuni sunt aceleaşi ca în 2008. Ne mai cred şi proşti. Cunosc vreo doi candidaţi, am vorbit cu ei faţă în faţă. Mi se pare că nu sunt parlamentari, vor să fie. Dar le-am spus că nu merg la vot”, ne-a spus Ciprian D, din Micro 39. „Nu sunt cunoscuţi pentru că nu au ce transmite” Dacă Marian Filimon, Doru Resmeriţă sau Picu Roman susţin că parlamentarii sunt de vină pentru faptul că populaţia nu îi cunoaşte, întrucât nu se pot mândri cu realizări, senatorul Paul Ichim ne-a declarat că „undeva, la mijloc, este o hibă”. „Să fiu cinstit, am auzit şi eu şi chiar mă gândeam că, probabil, sunt care nu ştiu şi de mine. Vina mea este, poate, că nu mi-am comunicat foarte bine activitatea. Cred că am fost unul dintre cei mai vizibili pe parte online şi tv. Nu am prea ieşit în conferinţe de presă. Eu fac o conferinţă dacă am ceva de comunicat. Cred că avem de-a face şi cu o lehamite, o scârbă, un dezinteres din partea populaţiei. Undeva, la mijloc, este o hibă. Este adevărat că unii chiar nu au ce transmite, nu au nici ce căuta în Parlament. Nu fac nimic, eventual au grijă de ei, de familie, de afaceri şi cam atât. În ceea ce mă priveşte, sunt surprins: faţă de 2008, când eram recunoscut doar ca şi chirurg, acum mulţi mă cunosc şi ca senator”, ne-a declarat senatorul Paul Ichim.
Doar două partide dintre cele şase care şi-au desemnat candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi Senatul României au răspuns pozitiv invitaţiei sindicaliştilor din cadrul Cartel Alfa, filiala Galaţi, de a participa la dezbaterea publică, programată pentru astăzi. Partidul Ecologist Român şi Alianţa România Dreaptă vor participa la dezbaterea publică organizată de către sindicalişti cu trei, respectiv patru candidaţi. „Am fost pe punctul de a amâna dezbaterea publică pentru că niciun candidat nu îşi anunţase participarea. Pe ultima sută de metri, însă, au confirmat PER şi ARD. Partidul Ecologist a anunţat că va avea trei candidaţi în dezbatere, în timp ce ARD – patru. Iniţial, cei de la ARD au vrut să fie prezenţi şase candidaţi, dar le-am spus că sunt prea mulţi, aşa că vor fi prezenţi, până la urmă, Doru Resmeriţă, Nicuşor Ciumacenco, Viorel Trif şi Constantin Dumitriu”, ne-a declarat Romică Gîrneaţă, preşedintele Cartel Alfa, filiala Galaţi. De remarcat este faptul că nici măcar pe ultima sută de metri, niciun deputat sau senator în funcţie, care candidează, de altfel, pentru un nou mandat de parlamentar, nu a răspuns pozitiv invitaţiei sindicaliştilor gălăţeni. La dezbaterea publică organizată de Cartel Alfa în sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor vor participa membri de sindicat care activează în domenii precum industrie, agricultură, educaţie, sănătate, servicii publice, administraţie, precum şi simpli cetăţeni. „Dorim să aflăm viziunea candidaţilor la parlamentare în domenii precum educatie, sănătate, fiscalitate-impozitare, fondurile europene, combaterea evaziunii fiscale, creşterea economică şi înfiinţarea de noi locuri de muncă în Galaţi”, a spus Romică Gîrneaţă. Aspiranţii la un fotoliu de parlamentar vor avea o singură intervenţie de 5 minute pentru fiecare domeniu. De asemenea, timp de 30 de minute, participanţii din sală vor putea să adreseze acestora întrebări pentru clarificări. În cele 13 colegii uninominale din judeţul Galaţi candidează nu mai puţin de 67 de candidaţi, din şase formaţiuni politice: ARD, USL, PP-DD, PRM, PER şi UDMR.
Doar trei formaţiuni politice gălăţene dintre cele şase care şi-au desemnat candidaţi pentru alegerile parlamentare s-au prezentat la dezbaterea publică organizată de sindicaliştii de la Cartel Alfa, filiala Galaţi. Pe scena din Sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor au fost prezenţi patru aspiranţi la un mandat de parlamentar din partea ARD (Constantin Dumitriu, Nicuşor Ciumacenco, Doruleţ Resmeriţă şi Mihai Turcu), trei candidaţi ai PER (Eugen Stamate, Neculina Florea şi Marius Munteanu) şi Marian Filimon, candidat, în semn de protest, din partea UDMR pentru un mandat de deputat. Deşi sindicaliştii gălăţeni au adresat invitaţie de participare tuturor formaţiunilor politice angrenate în cursa pentru parlamentare, USL, PP-DD şi PRM nu şi-au trimis nici măcar un reprezentant la dezbaterea publică a sindicaliştilor. Absenţa celor trei formaţiuni politice a fost criticată atât de Viorel Rotilă - preşedintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară, cât şi de Lidia Antoniu – preşedintele Sindicatului Învăţământului Preuniversitar (SIP) Galaţi. „Am remarcat faptul că cele trei formaţiuni politice au lipsit. Consider că este lipsă de respect faţă de cetăţeanul de rând. La ei, odată cu trecerea timpului, creşte orgoliul, cresc vanităţile, nicidecum responsabilităţile, aşa cum ar fi normal. De aceea nici nu au venit. Unii se văd deja câştigători şi nu îi interesează, probabil, problemele ridicate de către angajaţii din educaţie, sănătate, industrie, printre alţii”, ne-a declarat preşedintele SIP Galaţi. Previziuni sumbre, soluţii de redresare extrem de puţine Masa rotundă organizată de sindicatele din cadrul Confederaţiei Naţionale „Cartel Alfa” a debutat cu o dezbatere pe tema educaţiei, domeniu în care s-a remarcat candidatul ARD, Doruleţ Resmeriţă, fost inspector şcolar general. Lidia Antoniu, reprezentantul cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, le-a cerut candidaţilor la alegerile parlamentare să renunţe la discursuri, promisiuni şi, în schimb, să prezinte soluţii concrete pentru redresarea şi sprijinirea educaţiei: „De 22 de ani, în acest sistem s-au făcut reforme, care au făcut mult rău. În România este noapte de 22 de ani, iar cei care făuresc legi sunt chiar cei care le încalcă. Drepturile prevăzute de lege ni le obţinem pe calea instanţelor. Avem hotărâri judecătoreşti care nu s-au aplicat. În România nu funcţionează legea, ci comanda politică. Oamenii nu mai aşteaptă discursuri, promisiuni, ci fapte concrete, soluţii punctuale. Faceţi legi care să reformeze cu adevărat sisteme, care să fie aplicate şi pe care să le respectaţi, în primul rând. Respectaţi ceea ce faceţi”. În ciuda insistenţelor liderilor de sindicat, pentru ca politicienii să vorbească mai concret, la subiect, cei mai mulţi dintre candidaţi s-au rezumat doar la a radiografia educaţia, sănătatea, economia şi a critica stadiul jalnic în care se află acestea, fără a prezenta soluţii ori măsuri pentru a le salva. De altfel, Viorel Rotilă a atras atenţia politicienilor că se adresează unui auditoriu specializat: „Rugămintea mea este să ţineţi cont că aveţi un auditoriu specializat, să nu ne trataţi precum nişte electori simpli. Trataţi-ne la un nivel de dialog social, pe teme concrete”. Şi Lidia Antoniu a remarcat faptul că aspiranţii la un mandat de parlamentar nu şi-au făcut lecţiile: „30% din ce s-a spus reprezintă lucruri interesante. Suntem suprasaturaţi de analize, am fi vrut soluţii, nu radiografie. Lipseşte o viziune de dezvoltare. Ar fi trebuit să studieze un pic mai mult, înainte de a veni aici”. „Niciun sistem politic nu are capacitatea de a reforma România” Nicuşor Ciumacenco, candidatul ARD pentru un mandat de senator în Colegiul 3 din municipiul Galaţi, a fost singurul politician care a primit aplauze din partea celor câteva zeci de sindicalişti prezenţi în sală. „Nu cred că vreun sistem politic are capacitatea de a reforma ceva în România. Avem parte numai de minciună şi manipulare. Nu o să vă spun să mă votaţi, nu o să vă cer nimic. 2013 va fi un an foarte greu, cel mai greu de după 1990. (...) Sistemul în sine este greşit, permite ca în Parlament sau în administraţie să ajungă cine nu trebuie. În 2013, sistemul va pica, măştile vor pica. Cei mai mulţi vor vota USL. Eu îi cunosc pe aceştia, am fost la ei. Nu am făcut compromisuri şi am plătit. În patru ani, cât am fost viceprimar, nici măcar un parlamentar nu a venit la uşa mea să ceară ajutor pentru măcar un cetăţean din colegiul lui. Nu vă voi promite că dacă ajung în Parlament viaţa dumneavoastră va fi mai frumoasă, însă voi încerca în permanenţă un dialog cu dumneavoastră. În spatele unei sigle frumos colorate se pot ascunde monştri”, a spus Ciumacenco. Potrivit lui Romică Gîrneaţă, preşedintele filialei locale a Cartel Alfa, sindicaliştii gălăţeni vor mai organiza o dezbatere publică, peste aproximativ un an de zile, pe tema promisiunilor de campanie ale formaţiunilor politice: „Mai important este ce se va întâmpla după data de 9 decembrie. Vom urmări câte dintre programele lor electorale au fost respectate”.
Integritatea, activitatea sau proiectele electorale ale candidaţilor pentru Camera Deputaţilor şi Senatul României sunt criterii care de mult nu mai sunt luate în calcul de către cei mai mulţi dintre votanţi. Sătui de promisiuni, discursuri siropoase, aberaţii, minciună, ipocrizie, aroganţă, cei mai mulţi dintre gălăţeni nu mai dau doi bani pe profilul candidatului care salivează după un fotoliu în Parlamentul României. Aşa se face că votul uninominal a devenit un soi de legendă nu doar în Galaţi, ci în majoritatea judeţelor din ţara noastră. Românii nu au timp, nici chef şi nici interes să-şi pună în balanţă candidaţii, să-i scaneze, să se documenteze cu privire la trecutul acestora ori chiar să dea un simplu search pe google. Cei mai mulţi dintre alegătorii din România au pus deja, fie că merită sau nu, toţi reprezentanţii partidelor în aceeaşi oală. Este de înţeles, într-o oarecare măsură, sila oamenilor faţă de clasa politică. Este de înţeles şi faptul că cei mai mulţi dintre politicieni sunt detestaţi în condiţiile în care partidele pe care le reprezintă au adus mai multe riduri şi tristeţe pe chipurile românilor, decât un trai decent. Culoarea şi sigla sunt elementele, însă, care vor face diferenţa şi la alegerile de duminică. Cei mai mulţi dintre gălăţenii cu care am stat de vorbă îşi ştiu candidaţii din colegiile de care aparţin doar după nume, un procent destul de mare de alegători le ştiu doar figurile, în timp ce aceia care au de gând să se prezinte la vot vor pune ştampila în funcţie de simpatia politică. Căci, să fim serioşi, duminică, în secţiile de votare nu vor călca nicidecum gălăţenii cărora le este greaţă cu adevărat de clasa politică ori care şi-au pierdut încrederea în orice şansă de redresare a României. Aceştia vor prefera să stea în faţa televizorului, sub nicio formă nu vor urmări ştirile, vor merge în vizită, la plimbare ori vor avea cu totul alte griji decât aceea de a merge la vot. Aproximativ 80% dintre cei ce vor călca în secţiile de votare vor fi membri de partid, simpatizanţi ai formaţiunilor politice, cunoştinţe ale candidaţilor, familiile acestora, vecini şi doar aproximativ 20% dintre alegătorii care vor pune ştampila o vor face ca urmare a unei scurte analize, cel puţin. Gălăţenii au recunoscut că vor vota partidul şi nu omul - aşa cum ar fi normal. Au recunoscut şi că nu mai cred în politicieni, dar mai ales că nu vor să renunţe nici în ruptul capului la prostul obicei de a vota în funcţie de partid, într-un scrutin catalogat drept uninominal. Şi atunci? De ce locuitorii de la malul Dunării mai au curajul de a se plânge?
Astăzi este ultima zi în care edilii localităţilor din judeţul Galaţi trebuie să transmită listele electorale către secţiile de votare din cele 13 colegii uninominale din judeţul Galaţi. Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşa, a precizat în cadrul videoconferinţei de ieri că listele electorale nu vor mai fi afişate, potrivit unei directive europene care prevede protecţia datelor cu caracter personal. Ministrul a precizat că au fost luate toate măsurile necesare pentru ca votul să fie secret şi să se desfăşoare în condiţii normale. Mircea Duşa a mai adăugat că persoanele care se află în vacanţe în străinătate nu pot vota deoarece votul trebuie exercitat doar în colegiul în care cetăţeanul îşi are domiciliul. În ceea ce priveşte numărul alegătorilor, potrivit Biroului Judeţean pentru Administrarea Bazelor de Date, în judeţul Galaţi sunt 522.616 alegători, dintre care 263.050 în municipiul Galaţi şi 37.911 în municipiul Tecuci. Pentru cele nouă colegii pentru Camera Deputaţilor şi patru pentru Senat, au fost tipărite 1.153.000 de buletine de vot. Bugetul estimat pentru acest scrutin este de 2.640.000 lei.
Vântul puternic de luni, care a pus la pământ zeci de copaci, a distrus numeroase maşini, a lăsat fără acoperiş nenumărate clădiri şi a pus la pământ stâlpii de înaltă tensiune ar putea să revină astăzi în judeţul Galaţi. În cadrul videoconferinţei de ieri a Comandamentului central de iarnă, condus de Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşa, cu prefecturile din ţară, autorităţile centrale au atras atenţia prefecţilor din judeţele Galaţi, Brăila, Vaslui şi Iaşi cu privire la avertizările meteo din ultimele 24 de ore. Potrivit ministrului, meteorologii au emis avertizare de vânt puternic pentru cele patru judeţene, precum şi de precipitaţii sub formă de zăpadă. „Atenţie deosebită la judeţele Brăila, Galaţi, Vaslui şi Iaşi! Aici, viteza vântului va fi de 15 metri pe secundă şi se anunţă precipitaţii sub formă de zăpadă, între orele 7 şi 11 ale dimineţii de joi. Vom avea probleme la sfârşitul acestei săptămâni (...) Activaţi toate resursele disponibile pentru ca activitatea economică şi administrativă să se desfăşoare în condiţii normale”, a transmis ministrul MAI. Autorităţile centrale au avertizat consiliile judeţene din ţară, precum şi reprezentanţii administraţiilor locale că, în cazul în care nu au încheiat contracte de deszăpezire, vor fi aspru sancţionate. De asemenea, sancţiuni riscă să primească şi autorităţile „care nu au dus la capăt realizarea măsurilor pentru sezonul rece”. Autorităţile gălăţene se declară pregătite La finele videoconferinţei, prefectul Galaţiului, Cătălin Emanoil Bocăneanu, a precizat că autorităţile gălăţene sunt pregătite să intervină în situaţii de urgenţă. „Suntem pregătiţi. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a acţionat cu promptitudine împreună cu ADP şi în cursul zilei de luni, atunci când au fost acele probleme. În privinţa iernii, noi suntem puţin feriţi, dar în acelaşi timp pregătiţi. Până sâmbătă, totul va fi complet finalizat, în ceea ce priveşte pregătirea pentru iarnă. Utilajele sunt pregătite. Sper doar să nu avem probleme în utilizarea lor. Practic, suntem pregătiţi. Vom vedea care este şi amploarea fenomenelor. Pentru săptămâna aceasta şi cea viitoare, ninsorile se estimează a nu fi abundente”, a declarat prefectul Cătălin Emanoil Bocăneanu. Şi în această iarnă, de deszăpezirea drumurilor judeţene se va ocupa societatea Drumuri şi Poduri, din subordinea Consiliului Judeţului Galaţi. Conform SEAP, societatea gălăţeană a fost declarată câştigătoare a licitaţiei, obţinând un contract de 1.249.823,65 milioane de lei. În municipiul Galaţi, deszăpezirea va fi asigurată de societatea Ecosal.
Pagina 12 din 27