×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 295

Vasile Manea, fost primar al comunei Pechea în perioada 2000-2008, va candida din partea Partidului Ecologist Român pentru un nou mandat de edil-şef. Preşedintele ecologiştilor gălăţeni, Eugen Stamate, ne-a spus că formaţiunea politică pe care o conduce a depus, duminică, lista candidaturilor pentru alegerile parţiale din localitatea gălăţeană, care vor avea loc pe data de 24 februarie.
„Am reuşit să îl convingem pe domnul Vasile Manea să candideze din partea PER pentru că este un profesionist. Are experienţă şi expertiză în administraţie şi poate face ca lucrurile să meargă bine în comună. A fost, în toată viaţa sa, un deschizător de drumuri”, ne-a declarat Eugen Stamate. Acesta a precizat că, în prezent, PER are în derulare un sondaj de opinie în comuna Pechea.

„PP-DD este un partid de copii râzgâiaţi”

Liderul ecologiştilor gălăţeni a lansat o serie de atacuri la adresa PP-DD, formaţiune politică care deţine, în prezent, fotoliul de edil-şef la Pechea, dar şi majoritatea în Consiliul Local: „PP-DD este un partid de copii râzgâiaţi şi răsfăţaţi. Candidatul PP-DD este tânăr. Acolo trebuie un om cu experienţă. Marin, fostul primar, a plecat la Senat, şi-a înşelat electoratul”.
În replică, senatorul Nicolae Marin a precizat că pentru fotoliul de edil-şef al celei mai mari comune din judeţul Galaţi, PP-DD se va bate cu USL: „Oare pot să răspund reprezentantului unui partid de 1%? Nici domnul preşedinte al acestui partid, dar nici partidul nu-mi spun nimic şi nu înseamnă nimic. Noi ne luptăm cu USL. Nu cu Iancu Boldea, candidatul USL, ci cu USL. De ce nu s-a gândit să îl readucă pe scena politică pe domnul Manea în 2012? Aici este vorba despre alte interese. Sunt alte jocuri, pe care nu vreau să le comentez. Domnul Manea este un iepuraş. În 2008, pechenii i-au dat un vot de blam: a ieşit pe locul patru”, ne-a declarat senatorul Nicolae Marin.
Pentru Primăria comunei Pechea candidează doi foşti primari ai localităţii. Este vorba despre Iancu Boldea – candidatul USL şi Vasile Manea – candidatul PER.
Consilierul judeţean Emil Þuicu va reprezenta Consiliul Judeţului în Consiliul de Administraţie al Spitalului Militar de Urgenţă „Dr. Aristide Serfioti” din Galaţi, după ce vicepreşedintele CJ Iuliana Tania Bogdan a renunţat la calitatea de membru al CA pe motiv de incompatibilitate. Consilierii judeţeni îl vor desemna prin vot, în cadrul şedinţei ordinare din luna februarie, pe alesul liberal Emil Þuicu drept reprezentant al instituţiei în Consiliul de Administraţiei al unităţii medicale gălăţene.
„Am luat această decizie pentru că statutul de vicepreşedinte al Consiliului Judeţului este incompatibil cu cel de membru al Consiliului de Administraţie. Nu mi s-a spus acest lucru în momentul în care am fost desemnată. Am studiat, însă, Legea incompatibilităţii şi am constatat că cele două calităţi sunt incompatibile. Nu am participat la nicio şedinţă a Consiliului de Administraţie al Spitalului Militar. Am reparat, practic, o greşeală”, ne-a declarat Iuliana Tania Bogdan, vicepreşedintele Consiliului Judeţului Galaţi.
La sfârşitul lunii ianuarie, printr-o adresă scrisă, Iuliana Tania Bogdan a renunţat la calitatea de membru titular al Consiliului de Administraţie al Spitalului Militar, propunându-l, în locul său, pe consilierul judeţean Emil Þuicu. Potrivit prevederilor art. 186 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, „pentru spitalele publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi a ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, membrii consiliului de administraţie sunt: trei reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii sau ai direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti ori, după caz, trei reprezentanţi ai ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie pentru spitalele aflate în subordinea acestora; un reprezentant numit de consiliul judeţean ori consiliul local, respectiv Consiliul General al municipiului Bucureşti; un reprezentant al universităţii sau facultăţii de medicină, pentru spitalele clinice; un reprezentant al structurii teritoriale a Colegiului Medicilor din România, cu statutul de invitat; un reprezentant al structurii teritoriale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România”.
Iuliana Tania Bogdan fuseseră desemnată membru titular în cadrul Consiliului de Administraţie al Spitalului Militar de Urgenţă pe data de 31.10.2012, în cadrul unei şedinţe a consilierilor judeţeni.
România a pierdut mii de unităţi de producţie în anii ce s-au scurs de la lovitura de stat din anul 1989, vopsită de către „orchestră” în Revoluţie. Mai mulţi analişti susţin că, în cei 23 de ani de capitalism, prin privatizările păguboase operate de către nume sonore din politica românească, cu sprijinul partidelor care se regăsesc şi astăzi în Parlamentul României, românilor li s-au confiscat abuziv nu mai puţin de cinci milioane de locuri de muncă. Fiecare partid politic, aflat la putere ori în opoziţie în toată această perioadă, a pus umărul la organizarea celui mai mare mare jaf din istoria României, la subminarea economiei naţionale şi la transformarea oamenilor, chiar în propria ţară, în sclavi ai unor străini. Cele mai multe dintre unităţile de producţie din ţara noastră au fost rase de pe faţa pământului, au ajuns la fier vechi sau au fost lăsate de izbelişte, să ruginească, la doar câţiva ani de zile de la privatizare. Clasa politică a direcţionat aproape tot la fier vechi. Bineînţeles, după ce firmele-căpuşă ale rudelor, prietenilor ori membrilor de partid au prosperat, ani în şir, din contractele încheiate, la comandă politică, cu uzinele, fabricile şi combinatele din România. Politicienii noştri au valorificat la fier vechi nenumărate unităţi pentru ca, astăzi, să cumpere la preţ dublu, chiar triplu, ceea ce România era capabilă să producă şi să exporte, în urmă cu 20 de ani. Conducătorii noştri au încurajat desfiinţarea producţiei şi au preferat, în schimb, să dezvolte serviciile. Cu asta se bat în piept unii dintre ei. Deci, ţinta nu este alta decât aceea de a ne transforma într-o ţară de servitori. Şi, atunci, de unde resurse financiare pentru sistemul sanitar ori pentru sistemul de învăţământ? De unde bani pentru modernizarea unităţilor medicale sau a celor de învăţământ? Guvernele de până acum sau partidele politice nu au făcut un bilanţ al privatizărilor din România. Acest subiect a reprezentat, de-a lungul timpului, doar un instrument de manipulare în campania electorală. Nici până astăzi, de exemplu, parlamentarii Galaţiului nu şi-au unit forţele pentru desecretizarea contractului de privatizare al Sidex, deşi, la nivel declarativ, l-au tot desecretizat din 2008 încoace. Statul român continuă şi în 2013 seria privatizărilor, vânzarea CFR Marfă reprezentând prioritatea Guvernului, după cum au anunţat nume sonore din USL. Interesant este faptul că fierul vechi de la CFR Marfă costă de trei ori mai mult decât vrea să obţină Guvernul prin privatizarea companiei.
Proiectul de regionalizare a României naşte dispute în plan politic, dar şi administrativ. Conform unei variante a proiectului legislativ privind reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, judeţul Brăila ar putea să devină reşedinţă pentru Regiunea Sud-Est. Chiar dacă această variantă nu este asumată de către guvernanţi, cert este că judeţul Galaţi nu este propus, în niciuna dintre variantele legii privind regionalizarea României, drept capitală de regiune. Conform opiniilor parlamentarilor gălăţeni, judeţul Constanţa intră ca favorit în cursa regionalizării, pentru a fi declarat reşedinţă, printre altele şi datorită influenţei de care se bucură la nivel central primarul, dar şi preşedintele Consiliului Judeţului Constanţa.

Nebuloasă în tabăra demnitarilor gălăţeni

Parlamentarii gălăţeni susţin că varianta proiectului legislativ de regionalizare care a fost dată publicităţii zilele trecut nu este asumată de către Guvern, însă au recunoscut că în ceea ce priveşte reorganizarea administrativ-teritorială a ţării există mai multe variante de lucru.
„Sunt mai multe variante: de opt, respectiv 12 regiuni. În cazul în care vor fi stabilite opt regiuni, atunci reşedinţa va fi la Constanţa, potrivit informaţiilor mele. Doar în cazul în care vor fi 12 se vorbeşte despre Brăila, ca reşedinţă. Nu este nimic oficial, nu am intrat în posesia niciunui document”, ne-a spus senatorul PP-DD Nicolae Marin.
Senatorul liberal Paul Ichim ne-a spus, însă, că Brăila are, într-un fel, mai multă iniţiativă şi strategie: „Nu mă pot pronunţa, deocamdată, pentru că şi eu am foarte multe semne de întrebare în legătură cu acest subiect. Nu am văzut un document oficial. Brăila are, într-un fel, mai multă iniţiativă şi strategie, după părerea mea. Când spun acest lucru mă refer la ceea ce am văzut pe parte de sănătate la Brăila, cât timp am lucrat acolo. Au fost mai bine ancoraţi în realitate, cel puţin pe parte de servicii medicale. S-au făcut foarte multe investiţii în sistemul sanitar”.
Deputatul Victor Paul Dobre, preşedintele PNL Galaţi, ne-a declarat că „vor mai apărea şi alte variante, probabil, dar cea care circulă nu este asumată de către Guvern”.

„Dacă realizau megalopolisul, noi am fi fost centrul regional”

Aceasta este opinia preşedintelui Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Galaţi, Marian Filimon, care a lansat o serie de critici vehemente la adresa autorităţilor: „Din punctul meu de vedere, cele mai mari şanse le are Constanţa pentru că este cea mai mare entitate economică, dar şi cea mai mare aglomerare demografică din Regiunea Sud-Est. Brăila are a doua şansă pentru că acolo se află sediul Agenţiei de Dezvoltare Regională. Nu am fost în stare să facem aglomerarea urbană Galaţi-Brăila, a doua după Bucureşti. Dacă erau isteţi, cei care s-au perindat la putere, atât la conducerea Consiliului Judeţean, cât şi la Primărie, parlamentari, realizau megalopolisul şi noi am fi fost centrul regional. Nu am fost în stare pentru că au fost orgolii, iar orgolioşii sunt proşti, de regulă. Am avut un Nicolae, un Bunea Stancu... Galaţiul rămâne şi de data asta de căruţă. Noi nu suntem preocupaţi, activi, nu facem lobby şi din acest motiv vom fi, din nou, coada cozii. Vom pierde trenul şi de data asta şi este păcat, pentru că greu ne vom mai întâlni cu el”.
Şeful IMM-iştilor gălăţeni a precizat că „regionalizarea nu înseamnă numai Consiliul Regional sau preşedintele de regiune, ci este vorba de o întreagă structură de instituţii regionale şi conglomerate regionale”.

Autorităţile vor să facă în câteva luni ce n-au făcut în ani de zile

Speriate din cauza proiectului de regionalizare, autorităţile gălăţene, brăilene şi tulcene încearcă să facă în doar câteva luni de zile ce nu au făcut în peste şase ani. La începutul lunii februarie, Brăila a găzduit o întâlnire la care au participat prefecţii de Brăila, Galaţi şi Tulcea, precum şi parlamentari, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din cele trei judeţe, pentru a pune bazele unei colaborări în vederea promovării unor proiecte de interes comun la nivel central. Evenimentul a avut loc în Sala Mare a Prefecturii şi i-a adus la aceeaşi masă pe primarul Aurel Simionescu, preşedintele CJ Brăila - Gheorghe Bunea Stancu, prefectul judeţului Brăila - Mihaela Marcu, Marius Stan - primarul Galaţiului, Nicolae Bacalbaşa - preşedintele CJ Galaţi, Cătălin Bocăneanu - prefectul Galaţiului, Horia Teodorescu - preşedintele CJ Tulcea şi prefectul de Tulcea - Eduard Lucian Simion. La întâlnire au participat şi 19 parlamentari din cele trei judeţe, precum şi ÎPS Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos. Subiectele care au făcut obiectul dezbaterilor au fost legate de dezvoltarea infrastructurii, a agriculturii şi a turismului în zonă. Autorităţile şi-au propus realizarea eternului pod peste Dunăre, realizarea unui aeroport între Galaţi şi Brăila, dezvoltarea Deltei Dunării, realizarea unui drum între Tulcea, Galaţi, Brăila, Focşani, până la Târgul Secuiesc, de asemenea, un alt drum pe ruta Galaţi - Brăila - Slobozia – Drajna, ce ar avea ca scop fluidizarea traficului către Bucureşti sau Constanţa. Următoarea rundă de lucru va avea loc la Galaţi, la sfârşitul lunii februarie.
Ileana Schipor, care deţine, în prezent, funcţia de şef serviciu în cadrul Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Galaţi, va ocupa fotoliul de director executiv al instituţiei, postul rămânând vacant după ce, la începutul lunii mai 2012, Cătălin Emanoil Bocăneanu a fost numit în funcţia de prefect al judeţului Galaţi. Conform proiectului de hotărâre iniţiat de Nicolae Bacalbaşa, preşedintele Consiliului Judeţului, Ileana Schipor va deţine funcţia de director executiv al Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor, aflată în subordinea CJ, până la încetarea funcţiei de prefect a lui Cătălin Emanoil Bocăneanu. Conform Legii 215/2001 privind administraţia publică locală, „Consiliul Judeţului numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre, care va ajunge pe masa consilierilor judeţeni, în cadrul şedinţei ordinare de la sfârşitul acestei luni.
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a solicitat, luni, Camerei Deputaţilor revocarea din funcţia de parlamentar a doctorului Aurel Nechita, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a declarat incompatibil pe deputat, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă. „Raportul de evaluare emis de Agenţia Naţională de Integritate la data de 27.06.2011, prin care s-a constatat încălcarea dispoziţiilor legale privind regimul juridic al incompatibilităţilor de către domnul Aurel Nechita, deputat în Parlamentul României, a rămas definitiv şi irevocabil prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 585/05.02.2013, prin care a fost admis recursul formulat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr.339/31.10.2011 a Curţii de Apel Galaţi. Agenţia Naţională de Integritate a comunicat raportul de evaluare Camerei Deputaţilor în vederea aplicării sancţiunilor disciplinare, respectiv revocarea din funcţie, şi a interdicţiei exercitării unei funcţii sau demnităţi publice, în conformitate cu prevederile art. 25, alin. (1) din Legea nr. 176/2010: «Fapta persoanei, cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta şi dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni»”, au precizat inspectorii de integritate. Potrivit acestora, persoana eliberată sau destituită din funcţie sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. „Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de trei ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”, au declarat reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Integritate. În perioada 12.05.2005 – 19.12.2008, doctorul Aurel Nechita a exercitat, simultan, atât funcţia de deputat în Parlamentul României, cât şi funcţia de decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, cele două funcţii fiind incompatibile. PDL şi PP-DD aşteaptă la cotitură Faptul că social-democratul Aurel Nechita şi-ar putea pierde mandatul de deputat, iar astfel în Colegiul 9 din municipiul Galaţi s-ar putea organiza din nou alegeri, a stârnit vâlvă în rândul formaţiunilor politice gălăţene. PDL şi PP-DD aşteaptă decizia Parlamentului României pentru a-şi desemna candidaţi pentru a intra în lupta electorală în colegiul deţinut, în prezent, de către doctorul Aurel Nechita. „În mod sigur vom avea un candidat, dar alegătorii au demonstrat clar că nu au ţinut cont de candidaţi. Au votat sigla, adică USL. Aş fi vrut să se mai ţină cont şi de om, nu doar de partid”, ne-a declarat Picu Roman, preşedintele Municipalei PP-DD. Întrebat dacă ia în calcul o nouă candidatură, acesta ne-a spus: „Rămâne la latitudinea partidului. Nu ştiu. Nu neg şi nu resping această idee”. Preşedintele PDL, Doru Resmeriţă, ne-a declarat că nici democrat-liberalii nu se grăbesc să îşi desemneze un candidat în condiţiile în care „Parlamentul poate găsi orice tertip pentru a nu respecta o hotărâre judecătorească”. „Nici nu se pune problema, deocamdată. Este posibil să mai stea blocat întrucât cunoaştem cazul lui Mircea Diaconu. Parlamentul poate găsi orice tertip pentru a nu respecta o hotărâre judecătorească. Din acest motiv, nu putem desemna, deocamdată, un candidat”, a afirmat Resmeriţă.
Acum am înţeles de ce îngâmfaţii ăştia împăiaţi în funcţii-cheie, care, chipurile, luptă împotriva evaziunii fiscale, au rezultate extrem de proaste. Mulţi dintre aceşti neni impunători, îmbrăcaţi la costum, care vor să pară elevaţi, sunt, de fapt, nişte papiţoi, sperioşi precum nişte iepuraşi, care nu au pic de tărie de caracter, coloană vertebrală ori dorinţă de a da de pământ cu jefuitorii, prădătorii şi hoţii care îşi construiesc adevărate averi prin furt şi înşelăciune. În timp ce marii evazionişti ai Galaţiului sunt ţinuţi la adăpost, protejaţi şi respectaţi, săracii oraşului, care vând câteva bucheţele de ghiocei la colţ de stradă, sunt încălecaţi şi trataţi precum nişte infractori, chiar de către îngâmfaţii ăia care se fac că luptă împotriva evazioniştilor. Zilele trecute, un prieten mi-a povestit cum o tanti în vârstă, o bătrânică, a fost luată pe sus de un nene la costum pentru că vindea câteva bucheţele de ghiocei, pe trotuar. Pe lângă faptul că respectivul cocalar cu funcţie nu a demonstrat că are cei şapte ani de acasă, adresându-i-se bătrânei în cel mai josnic mod, «vânătorul de evazionişti» i-a cerut femeii acte pentru cele câteva bucheţele de ghiocei pe care încerca să le vândă cu doi lei fiecare, pentru a avea ce pune pe masă de mâncare. Nu m-a deranjat foarte mult că bătrânei i s-au cerut acte. Probabil, aceasta este procedura. M-au deranjat, în schimb, mârlănia, mitocănia, mojicia, bădărănia de care a dat dovadă acel „domn”. Nu ştiu ce instituţie reprezenta bădăranul, astfel că nu pot acuza nici poliţiştii, nici angajaţii Direcţiei de Finanţe şi nici pe cei ai Gărzii Financiare, însă mi se pare strigător la cer modul în care unele dintre instituţii înţeleg să lupte împotriva evaziunii fiscale din România. Este de-a dreptul revoltător şi felul în care cocalarii cu funcţii se adresează comerciantului, indiferent că îşi desfăşoară activitatea legal ori ilegal. În urmă cu ceva zile, directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice – Costică Onica, atrăgea atenţia asupra faptului că, în prezent, nu mai puţin de 766 de dosare, cel mai vechi din anul 2001, în valoare de 5.860 de miliarde de lei vechi, zac neinstrumentate de către instituţiile abilitate ale statului. Ba mai mult, sute de dosare întocmite de către inspectori din cadrul Finanţelor Publice rămân „uitate” în sertarele Poliţiei. Ca să nu mai spunem şi de mega-tunul privind returnările ilegale de TVA, de pe urma căruia oameni grei din Galaţi au încasat peste 20 de milioane de euro, iar, în prezent, niciunul nu este anchetat. Să nu mai amintesc şi de marii evazionişti din politica gălăţeană, care hibernează bine mersi în Parlamentul României, fără ca vreo autoritate să îi tragă la răspundere. Domnilor, sunteţi penibili! Marii evazionişti nu vând ghiocei la colţ de stradă!
Candidaţii înscrişi în cursa pentru fotoliul de edil-şef al comunei Pechea mai au la dispoziţie doar câteva zile pentru a convinge electoratul că merită să ajungă în fruntea Primăriei. Asta deoarece duminică, pe data de 24 februarie, pechenii vor fi chemaţi la urne pentru a decide viitorul primar al comunei, după ce fostul edil-şef Nicolae Marin a demisionat din funcţie, optând pentru un mandat de senator în Parlamentul României. Potrivit reprezentanţilor Biroului Electoral de Circumscripţie comunală, campania electorală s-a desfăşurat fără incidente la Pechea, ieri nefiind înregistrată nicio sesizare împotriva vreunui candidat înscris în bătălia electorală. În cursa pentru funcţia de edil-şef al comunei Pechea s-au înscris nu mai puţin de patru formaţiuni politice: PP-DD (Mihăiţă Măncilă – om de afaceri), USL (Iancu Boldea – fost primar în legislatura 2008-2012), PDL (Marin Meca – consilier local) şi PER (Vasile Manea – fost primar în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008).
Apele din administraţia locală tecuceană sunt departe de a se linişti. Deşi au trecut mai bine de două luni de la scandalul izbucnit între consilierii locali ai PP-DD şi primarul liberal Daniel Þuchel, reprezentanţii celor două tabere nu au îngropat, nici până la această dată, securea războiului. PP-DD Tecuci a declanşat, luni, strângerea de semnături pentru organizarea unui referendum în vederea demiterii lui Daniel Þuchel, primarul municipiului Tecuci, decizia fiind luată duminică, în cadrul şedinţei Biroului Permanent Municipal al partidului. „Am luat această măsură la presiunea populaţiei, sătulă de minciuni, abuzuri, de lipsa de transparenţă a cheltuirii banului public. Eu cred că şi PDL se va solidariza cu noi, la fel şi Pazvante. Este surprinzător că tocmai simpatizanţii USL vor să semneze, pentru că sunt dezamăgiţi de atitudinea şi activitatea noii conduceri a Primăriei. Se simt trădaţi. Un consilier al USL are datorie de 500 de milioane la Primărie şi nu îi cere nimeni socoteală, în timp ce pe altul, care are 100 de lei, îl execută. Le-au cerut bani asociaţiilor de locatari, să dea un procent la partid. Este strigător la cer. (...) Din două şedinţe ale Consiliului Local am fost exclus. Nu mi-au dat voie să particip. Decizia a fost adoptată în mod ilegal”, ne-a declarat Samir Oancă. PP-DD-istul a precizat că, pentru organizarea referendumului, formaţiunea politică trebuie să strângă semnături din partea a cel puţin 25% dintre cetăţenii cu drept de vot ai municipiului Tecuci. „Am mers şi am vorbit şi cu prefectul Galaţiului, pe această temă. Chiar dacă este sprijinit de către USL, fiind susţinut de PSD, cred că îşi va face datoria şi va respecta legea. Cred că vom depăşi cu brio acest procent, de 25%, dacă ţinem cont de starea de spirit din oraş. Am fost sunat şi de parlamentari. Cert este că se discută şi la nivel de Bucureşti despre aceste probleme, în anumite structuri ale Parlamentului”, a afirmat preşedintele PP-DD Tecuci. „Este o idioţenie pe care nu vreau să o comentez” Primarul municipiului Tecuci, Daniel Þuchel, ne-a declarat că nu este îngrijorat de acţiunea PP-DD-iştilor, pe care a catalogat-o drept „o idioţenie”. Liberalul a precizat, printre rânduri, că nu crede în reuşita membrilor Partidului Poporului-Dan Diaconescu, pe care îi acuză că sunt datornici către bugetul local. „Este o idioţenie pe care nu vreau să o comentez prea mult. Nu au mai strâns şi luna trecută semnături? Eu văd actul administrativ altfel. Tecuciul are foarte mari probleme întrucât administraţia PDL a împărţit în două categorii cetăţenii: şmecherii şi fraierii. Şmecherii sunt cei care nu plătesc taxe şi impozite. Lumea mi-a dat votul şi mandatul pentru a colecta taxe şi impozite de la toţi cetăţenii. Câţi dintre primari au fost demişi prin referendum? Să fim serioşi”.
Autorităţile gălăţene au demonstrat, de-a lungul timpului, că sunt „înzestrate” cu ditamai handicapul, atunci când vine vorba despre investiţii, dezvoltare şi modernizare. Turiştii ocolesc Galaţiul. Şi pe bună dreptate. Ce pot descoperi aici? Infrastructura este la pământ, obiectivele cu potenţial turistic (căci avem, slavă Domnului!) au fost neglijate, neîntreţinute, iar despre promovarea acestora nici nu s-a pus problema. Străinii pe care îi întâlneşti în Galaţi nu sunt prezenţi în oraş datorită vreunui circuit turistic, unei excursii. Ei vin în interes de afaceri, pentru o perioadă extrem de scurtă de timp, după care părăsesc oraşul de la Dunăre, cel mai probabil, cu un gust amar. Galaţiul are un potenţial turistic extraordinar, însă politrucii, care s-au perindat în cei 23 de ani la vârful administraţiei locale, nu s-au îngrijit să-l exploateze. Habar nu am dacă a fost vreunul dintre ei interesat de acest aspect. Şi, până la urmă, nu are nicio importanţă atâta timp cât nu s-a făcut ceva concret în acest sens. Primarul Galaţiului a petrecut de Ziua Unirii Principatelor la Iaşi. L-am criticat la vremea respectivă, nu revin asupra acestei probleme. Mă gândesc, însă, dacă a remarcat dorinţa autorităţilor ieşene de a pune umărul la treabă, la dezvoltarea şi modernizarea municipiului, dacă a remarcat preocuparea acestora de a transforma municipiul Iaşi într-un oraş cu adevărat atractiv pentru turişti. Mă întreb dacă a remarcat că acolo există, mai presus de toate, viziune, iniţiativă şi o adevărată bătălie pentru proiecte de dezvoltare, din punct de vedere turistic. Noi am ajuns de râsul lumii. Avem Dunărea la doi paşi şi niciodată nu am fost în stare să punem la punct un proiect, în adevăratul sens al cuvântului, pe parte de turism. O ignorăm cu desăvârşire şi, de câte ori avem ocazia, o murdărim aşa cum ştim noi mai bine: resturi menajere deversate în fluviu, gunoaie de tot soiul, construcţii pe spaţiul verde (după o consistentă şpagă la cine trebuie, evident), vegetaţia neîntreţinută, WC-uri ecologice fix pe aleile pietonale şi multe, multe altele. Ieşenii au un amărât de râu – Bahlui, care străbate municipiul pe o distanţă de 14 kilometri. Dacă nu l-aţi văzut vreodată live, îl puteţi descoperi în poze pe internet. Amărâtul ăla de râu va fi transformat, în scurt timp, într-o adevărată comoară, de către ieşeni. Vei putea naviga cu diverse ambarcaţiuni, îţi vei petrece timpul liber într-o gondolă sau vei face sport plimbându-te cu hidrobicicleta şi nu numai. Proiectul prevede mult mai multe lucruri, nu stau să le înşir aici. După Complexul Palas, ieşenii mai dau o lovitură: transformă râul Bahlui şi lacul Ciric în minunate locaţii, cu adevărat atractive pentru turişti şi ieşeni. Noi, în schimb, am făcut tot posibilul pentru ca lacul Brateş şi Dunărea să zacă în mizerie. La fel Prutul şi Siretul. Să ne fie ruşine!
Pagina 18 din 27