×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 295

Lupta internă dintre preşedintele Organizaţiei Municipale a PDL, Nicuşor Ciumacenco, şi consilierul local Cătălin Cristache, pe care conducerea formaţiunii politice gălăţene doreşte să îl excludă, ia amploare. În timp ce liderii PDL au declarat că sunt dispuşi să piardă un membru în Consiliului Local, binecunoscut fiind faptul că locul democrat-liberalului ar reveni UNPR, conform protocolului încheiat la alegerile locale, Cătălin Cristache ameninţă cu un scandal de proporţii în interiorul partidului. Nicuşor Ciumacenco a dezvăluit, în cadrul unei conferinţe de presă, faptul că o serie de membri ai USL, care activează în administraţia locală, au intervenit pe lângă conducerea PDL pentru ca alesul municipal Cătălin Cristache să nu fie exclus din partid şi, prin urmare, să îşi păstreze mandatul de consilier local. Chiar dacă a refuzat să dea nume în acest sens, Ciumacenco a făcut referire, voalat, la PNL, precizând că „nu PSD are interes aici”. „Dacă este omul lor, să îl ia la ei. Ne place să avem în CL oameni ai PDL. Rolul PDL-ului în actuala structură este să facă opoziţie. Este un moment în care, probabil, trebuie să ne ispăşim nişte păcate. Votul popular ne-a adus în opoziţie şi aşa trebuie să rămânem: nici cu ăia şi nici cu ceilalţi. Ori eşti în opoziţie ori stai acasă”, a declarat Nicuşor Ciumacenco. În aceeaşi notă, Doru Resmeriţă, preşedintele Organizaţiei Judeţene a PDL, a precizat că „între un consilier judeţean sau local care este membru al PDL şi votează împotriva politicii PDL şi a-l pierde, eu prefer a doua variantă”. Cristache: „Lupta de acum începe” Reacţia consilierului local Cătălin Cristache a fost extrem de dură. Acesta ameninţă cu un scandal de proporţii şi a precizat că, în prezent, strânge semnături din partea membrilor din cadrul Organizaţiei Municipale pentru susţinerea sa şi, automat, împotriva lui Ciumacenco. „Cine este acest Ciumacenco? Este un individ pus pe o funcţie la intervenţia lui naşu’, lui finu’. Nu a avut curaj să vină la referendum alături de noi, nu a venit nici la locale pentru că i-a fost ruşine cu PDL. Este născut pierzător. El nu poate duce o luptă cu o organizaţie care nu îl suţine. Pentru mine, este un nimeni. Organizaţia mă suţine pe mine. A spus că am vrut să fac revoluţie. De ce? Pentru că am cerut alegeri corecte şi nu lideri în plic? Nu mă dă nimeni afară. Nu este partidul tatălui sau mamei lui”, ne-a declarat Cătălin Cristache. Acesta a precizat că bătălia se dă, în prezent, pe lista privind delegaţii la Convenţia PDL de la Bucureşti. „Staţi să vedeţi scandalul cu lista cu delegaţi. Nu trimit ei pe cine vor. Lupta de acum începe”, a afirmat democrat-liberalul.
Viitorul preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PDL Galaţi este obligat să-şi asume candidatura pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţului, a precizat Doru Resmeriţă, care a criticat protocolul încheiat între PDL şi UNPR la alegerile locale, atunci când democrat-liberalii au susţinut un progresist întrucât nu au avut un candidat propriu pentru CJ. Democrat-liberalul a afirmat că, în urma alegerilor interne, care vor avea loc în toamna acestui an, noul lider ales al partidului va trebui să se înscrie în cursa pentru fotoliul de şef peste judeţul Galaţi. „Cine vine preşedinte şi îşi asumă conducerea Organizaţiei Judeţene trebuie să îşi asume şi candidatura la Consiliul Judeţean. Nu există altfel. PD, înainte de a fi PDL, a fost cunocut ca partidul primarilor. Punea accent în primul rând pe alegerile locale. Când a primit puterea naţională şi a ajuns la guvernare, a pierdut contactul cu structurile locale, ceea ce nu a fost bine deloc. Este foarte adevărat că la Galaţi nu a fost niciodată aşa şi nu am avut primar, dar lucrurile se pot schimba”, a declarat liderul democrat-liberalilor gălăţeni. Acesta a afirmat că PDL îşi va lansa în vara acestui an candidatul pentru fotoliul de primar al municipiului Galaţi, urmând ca, până în 2016, atunci când va avea loc un nou scrutin, aspirantul democrat-liberal să îşi pună la punct programul politic şi să fie promovat în rândul opiniei publice. Resmeriţă l-a nominalizat pe Nicuşor Ciumacenco, preşedintele Organizaţiei Municipale a PDL, drept candidatul formaţiunii politice pentru fotoliul de edil-şef, remarcă ce l-a luat prin surprindere pe fostul viceprimar al Galaţiului, care a ţinut să precizeze că „este prematur”. „Dacă partidul are o gândire politică sănătoasă, pleacă, în 2016, cu o şansă importantă. Dacă nu, probabil, vom înfrânge în continuare. În 2016, lupta va fi, oricum, interesantă în judeţul Galaţi pentru că orice minune ţine trei zile. În 2016, cel mai târziu, vom avea candidaţi PSD, PNL, PC şi PDL. Acum vom vedea cine decontează mai mult: PSD sau PNL. Părerea mea este că unii vor deconta mai mult”, a declarat Nicuşor Ciumacenco. PDL Galaţi îl susţine pe Blaga În ceea ce priveşte alegerile care urmează să se desfăşoare la nivel central, pentru noua conducere a PDL, cei doi lideri democrat-liberali au precizat că îl susţin pe Vasile Blaga. PDL Galaţi va fi reprezentat la Convenţia Naţională de 100 de delegaţi. „Am venit la conducerea municipalei PDL cu Vasile Blaga şi prim-vicepreşedintele Cezar Preda şi mi se pare corect şi onest să sprijinim această moţiune. Dacă la Convenţie lucrurile merg aşa cum ni le dorim noi, vom continua, dacă nu, aşa cum este firesc, noua conducere a PDL să-şi pună altă echipă de conducere la filiala locală”, a declarat Nicuşor Ciumacenco.
Deputatul Victor Paul Dobre, preşedintele PNL Galaţi, a refuzat să comenteze acţiunea liberalului Laurenţiu Pandelescu, care a protestat vineri împotriva sa, urcat pe o macara. „Este pentru prima dată când protestează? Nu am ce să spun, ce să comentez”. Întrebat dacă va propune retragerea sprijinului politic al protestatarului, şeful liberalilor gălăţeni a precizat: „Ar fi neserios din partea mea să propun excluderea dumnealui. Această decizie va aparţine membrilor, dacă doreşte careva acest lucru, nu mie. Eu nu voi face aşa ceva”. Aşa cum am relatat vineri în ediţia online, Laurenţiu Pandelescu, membru al PNL Galaţi de 23 de ani, s-a urcat la 60 de metri înălţime, pe o macara aflată lângă Prefectura Galaţi, ca să ceară demisia din Parlament a lui Victor Paul Dobre dar şi demisia acestuia din fruntea PNL Galaţi. “Demisia! Dobre – NU liberal – Penal!”. Asta avea scris pe un banner. „Să-şi dea demisia Dobre, asta vreau, pentru că el nu mai reprezintă liberalismul. Aici funţionează doar legea pumnului în gură. Daţi-mi un singur proiect liberal pentru Galaţi. Nu există”, spunea Pandelescu.
Institutul pentru Politici Publice (IPP) a lansat o serie de critici extrem de dure la adresa parlamentarilor din Camera Deputaţilor întrucât refuză să revoce din funcţie nu mai puţin de 15 deputaţi, declaraţi de către Agenţia Naţională de Integritate în conflict de interese. În acest sens, Institutul pentru Politici Publice l-a folosit drept exemplu pe deputatul social-democrat gălăţean Florin Pâslaru. IPP a precizat că şi în noul mandat deputaţii şi senatorii României refuză să respecte legea şi îşi angajează, pe bandă rulantă, rudele la propriile cabinete parlamentare, fapt interzis de lege. „Institutul pentru Politici Publice (IPP) îşi exprimă profunda dezamăgire faţă de folosirea în continuare, sub forme mai sofisticate decât în trecut, a practicii de angajare a rudelor parlamentarilor în cabinetele parlamentare. În România, parlamentarii nu au niciun respect nici pentru banii publici (salariile angajaţilor sunt plătite din fonduri publice), nici pentru legislaţia şi implicit pentru instituţiile statutului din domeniul anticorupţiei. După ce în anii trecuţi Agenţia Naţională de Integritate a investigat situaţia a 15 parlamentari care şi-au angajat rudele în propriile birouri parlamentare (anul trecut Agenţia Naţională de Integritate a solicitat Parlamentului României în repetate rânduri aplicarea şi respectarea actelor emise de Agenţia Naţională de Integritate, rămase definitive conform prevederilor legale, de exemplu pentru deputatul Costin Pâslaru, unul dintre cei 15, raportul de evaluare al Agenţiei este cu caracter definitiv, Camera Deputaţilor refuzând să ia act de încetarea mandatului acestuia), practicile recidivează odată cu începerea unui nou mandat în Parlament”, au declarat reprezentanţii Institutului pentru Politici Publice. IPP solicită implicarea Curţii de Conturi În faţa recidivării acestor practici prin ignorarea, cu bună ştiinţă, a cazurilor precedente deja sancţionate în instanţă, Institutul pentru Politici Publice face un apel către Secretariatul General, precum şi către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, care răspund pentru cheltuirea fondurilor publice, să stopeze aceste abuzuri. „În faţa refuzului de a lua măsuri în acest sens, IPP va sesiza organele competente privind neîndeplinirea sarcinilor de ordonator de credite, desemnate prin lege pentru Secretariatul General al Camerei. De asemenea, sesizăm Curtea de Conturi să stopeze acest fenomen care pare să se extindă şi în actualul mandat şi să facă dovadă că este capabilă să ia decizii împotriva abuzării resurselor publice. Totodată facem un apel la implicarea Preşedintelui Camerei Deputaţilor în aceste situaţii prin transmiterea unei poziţii publice, tăcerea putând fiind interpretată ca un accept sau chiar o încurajare a unor astfel de practici”, au afirmat reprezentanţii IPP.
Congresul extraordinar, dar şi cel ordinar al Partidului Naţional Liberal, care s-au desfăşurat vineri şi sâmbătă la Bucureşti, au adus surprize pentru liberalii gălăţeni. Primarul oraşului de la malul Dunării, Marius Stan, a fost cooptat în conducerea naţională a partidului, fiind desemnat, la propunerea lui Crin Antonescu, vicepreşedinte al partidului la nivel naţional. Dacă Marius Stan a fost cooptat în echipa de conducere a lui Crin Antonescu, deputatul Victor Paul Dobre, preşedintele PNL Galaţi, a rămas doar cu statutul de membru al Biroului Permanent Naţional, după ce, timp de cinci ani de zile, a deţinut funcţia de vicepreşedinte. Chiar şi aşa, Galaţiul are doi membri în Biroul Permanent al partidului. „Galaţiul are doi membri în Biroul Permanent Naţional, ceea ce este onorant. Nu mă deranjează că nu m-am aflat pe lista preşedintelui Crin Antonescu. Am deţinut funcţia de vicepreşedinte cinci ani de zile. Nu este nicio problemă. Rămân membru al Biroului Permanent Naţional. Am ajuns în BPN după 10 ani de preşedinţie a filialei. Sunt din anul 2005 membru al Biroului Permanent Naţional”, ne-a declarat deputatul Victor Paul Dobre. Întrebat dacă a fost surprins de cooptarea lui Marius Stan în echipa de conducere a partidului, la nivel naţional, Dobre a precizat: „După mai bine de 20 de ani de politică, nu mă mai surprinde nimic”. Crin Antonescu a fost reales, sâmbătă, în funcţia de preşedinte al PNL, delegaţii la Congresul partidului exprimând în favoarea moţiunii şi echipei propuse de acesta 1.434 de voturi „pentru” şi 44 „împotrivă”, 50 de voturi fiind nule. Lista propusă de Crin Antonescu cuprinde 15 vicepreşedinţi cu atribuţii executive şi alţi 16 vicepreşedinţi aleşi în Congres, alături de prim-vicepreşedintele PNL şi secretarul general. Dintre cei 16 vicepreşedinţi face parte şi primarul Galaţiului, liberalul Marius Stan.
Funcţia de primar al comunei Pechea a fost adjudecată, încă o dată, de către Partidul Poporului – Dan Diaconescu, după ce la alegerile locale, din vara anului trecut, PP-DD a înscris prima victorie politică în localitatea gălăţeană. Potrivit reprezentanţilor Biroului Electoral de Circumscripţie al comunei Pechea, în urma scrutinului de duminică, Mihăiţă Măncilă (PP-DD) a obţinut 38,82%, respectiv 1.770 de voturi. PP-DD-istul este urmat de către liberalul Iancu Boldea (USL), care a înregistrat 26,73% (1.219 voturi). La diferenţă extrem de mică de candidatul Uniunii Social Liberale s-a situat democrat-liberalul Marin Meca, cu 25,37% (1.157 de voturi), în timp ce Vasile Manea, candidatul Partidului Ecologist Român a obţinut doar 9,05%, respectiv 413 voturi. Conform reprezentanţilor Biroului Electoral, voturile valabil exprimate, în cele şase secţii de votare, au fost în număr de 4.559. „Avem majoritate în Consiliul Local, viceprimar şi primar. Am dovedit că putem să avem, din nou, primar la Pechea. Pechenii au avut încredere, şi de această dată, în PP-DD, în candidatul nostru nepătat, valoros. Alegătorii au preferat un primar tânăr, care a demonstrat că are iniţiativă şi viziune, prin realizările sale din mediul privat, în care a activat. După ce au oferit un senator României, pechenii au oferit, astăzi, un primar”, ne-a declarat, duminică noapte, senatorul PP-DD Nicolae Marin, fostul edil-şef al comunei. La alegerile parţiale de duminică au fost aşteptaţi la urne 9.042 de cetăţeni cu drept de vot, dintre care 9.041 se află înscrişi pe listele permanente, iar  unul singur este înscris pe lista complementară, deoarece este cetăţean UE cu domiciliul în Pechea. Alegătorii au votat în cele şase secţii de votare organizate în cele două sate componente ale localităţii: Pechea şi Lupele. Alegerile parţiale pentru fotoliul de primar au avut loc după ce Nicolae Marin a obţinut, în decembrie, un mandat de senator în Colegiul 1 din judeţul Galaţi. Ulterior, PP-DD-istul a demisionat din funcţia de edil-şef al comunei, alegând să plece la Bucureşti. Dintre cei patru candidaţi înscrişi în cursa electorală, doi competitori au mai deţinut funcţia de primar al comunei. Liberalul Iancu Boldea (USL) a ocupat fotoliul de primar în legislatura 2008-2012, în timp ce proaspătul ecologist Vasile Manea a condus Pechea timp de opt ani, din anul 2000 şi până în 2008.  Pe atunci, Manea era membru al Partidului Social Democrat.
Un raport al Camerei de Conturi, întocmit în urma unei serii de controale derulate, în 2012, de către inspectorii instituţiei la nivelul a 20 de primării din judeţul Galaţi, scoate la iveală prejudicii halucinante, care depăşesc nouă milioane de lei. Activitatea primăriilor Bereşti-Meria, Buciumeni, Cuza Vodă, Drăguşeni, Fârţăneşti, Jorăşti, Lieşti, Măstăcani, Negrileşti, Nicoreşti, Piscu, Poiana, Scânteieşti, Suhurlui, Þepu, Tudor Vladimirescu, Tuluceşti, Vânători, Vlădeşti şi Târgu Bujor a fost luată la bani mărunţi de către inspectorii din cadrul Camerei de Conturi Galaţi. Concluziile controalelor efectuate de către instituţie sunt dintre cele mai dure: unităţile administrativ-teritoriale gălăţene cheltuiesc, printre altele, sume foarte mari de bani pe sporuri ilegale acordate funcţionarilor publici, pe mese servite la restaurant, dar şi pe achiziţii publice desfăşurate ilegal. Banii care ar fi trebuit să fie investiţi în proiecte de dezvoltare şi modernizare ale localităţilor din mediul rural sunt cheltuiţi, fără discernământ, ilegal, de către autorităţi pentru gâdilarea orgoliilor funcţionarilor din cadrul primăriilor, cu suportul conducerii unităţilor administrativ-teritoriale. Cele mai mari prejudicii au fost descoperite de către inspectori, conform rapoartelor, la primăriile comunelor Piscu (prejudiciu estimat la 2.269.000 de lei), Măstăcani (prejudiciu estimat la 1.179.000 de lei), Nicoreşti (prejudiciu estimat la 915.000 lei), Negrileşti (prejudiciu estimat la 725.000 de lei), Vlădeşti (prejudiciu estimat la 679.000 de lei), Suhurlui (prejudiciu estimat la 626.000 de lei), în timp ce la nivelul comunei Vânători a fost estimat un prejudiciu de 64.000 de lei, cel mai mic constatat de către inspectorii din cadrul Camerei de Conturi. Plimbări, mese la restaurant şi sporuri ilegale În comuna Măstăcani, acolo unde prejudiciul a fost estimat la 1.179.000 de lei, bugetul local a fost sărăcit, cu suportul factorilor de decizie din instituţie, cu sume halucinante de bani cheltuite pe mese servite la restaurant, pe cheltuieli de deplasare fără documente justificative, dar şi pe sporuri ilegale acordate funcţionarilor publici. „În anul 2011 au fost efectuate cheltuieli care nu sunt legate de activitatea instituţiei (mese servite la restaurant, cheltuieli de protocol), cheltuieli de deplasare fără documente justificative. Nu au fost înregistrate facturi emise în perioada 2008-2011 în valoare de 751.925 de lei)”, se arată în raportul Camerei de Conturi. Acordarea de sporuri şi prime ilegale angajaţilor din primării este, de altfel, o practică întâlnită extrem de des la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. Cele mai multe dintre primăriile verificate de către inspectori au acordat prime, sporuri „pentru condiţii vătămătoare de stres şi suprasolicitare (spor de calculator)” şi au majorat ilegal salariile funcţionarilor din cadrul instituţiilor, fără a avea, însă, o bază legală în acest sens.
Hoţia din administraţie este tolerată, de ani buni, de către autorităţile statului, care mimează că cercetează, analizează şi anchetează dosare ale unor funcţionari sau primari, ce s-au înfruptat din banul public de parcă l-ar fi primit moştenire de la mămicile şi tăticii lor. Rapoartele anuale ale Curţii de Conturi reflectă, mai bine decât orice altceva, hoţia şi înşelăciunea care se practică la nivelul conducerii primăriilor de comune, oraşe sau consilii judeţene. Aleşii, trimişi de către cetăţeni în fruntea urbei pentru a pune umărul la dezvoltarea şi modernizarea localităţilor, ajung să facă praf banul public, al cetăţeanului de rând, plătitor de taxe şi impozite, prin tot felul de stimulente financiare ilegale acordate funcţionarilor cu carnet de partid, prin cadouri substanţiale, în bani, oferite firmelor de casă ale partidelor politice ori prin chefuri şi şuete cu tovarăşii de „afaceri” la restaurant. Rapoartele controalelor Camerei de Conturi Galaţi, făcute publice în această lună, arată că doar la nivelul a 20 de primării verificate prejudiciul estimat de către inspectori depăşeşte nouă milioane de lei. Câteva milioane bune s-au dus numai pe majorări salariale ilegale ale membrilor de partid, pe sporuri cu adevărat penibile („spor pentru condiţii vătămătoare de stres şi suprasolicitare nervoasă”), dar şi pe bani acordaţi unor firme pentru lucrări efectuate doar pe hârtie. Concluziile controalelor Camerei de Conturi devin tot mai dure, de la an la an. Semn că în comunele şi oraşele din judeţul Galaţi se fură din ce în ce mai mult, se deturnează fonduri şi se comit ilegalităţi pe bandă rulantă, fără ca vreun edil-şef ori funcţionar public cu putere de decizie să se teamă de posibile consecinţe. Acesta reprezintă un lucru extrem de grav ce denotă faptul că furăcioşii au spatele puternic, colorat în diverse nuanţe de roşu, portocaliu, galben, albastru (şi tot felul de alte culori, rezultate din contopirea celor enumerate), întrucât au ştiut să împartă şi cu alţii, la comandă politică sau nu, resursele financiare în care şi-au înfipt ghearele odată cu numirea în funcţiile-cheie. Camera de Conturi nu face verificări la nivelul acestor instituţii de ieri, ci de ani buni, iar edilii comunelor şi oraşelor nici nu se sinchisesc, după concluziile extrem de dure ale inspectorilor, să spună stop furtului, înşelăciunii şi deturnării banilor publici. Cu atât mai mult cu cât s-a demonstrat clar că, odată cu trecerea timpului, niciun politruc nu a fost bun de plată, ca urmare a rapoartelor întocmite de către Camera de Conturi. Membrilor de partid le este permis dezmăţul pe bani publici, în timp ce la firmele private ale politrucilor, pentru orice bănuţ lipsă angajaţii sunt aspru sancţionaţi.
Unităţile de învăţământ din judeţul Galaţi au preluat modelul primăriilor şi consiliilor judeţene, care, de ani buni, acordă ilegal sporuri funcţionarilor publici. Grădiniţia cu program prelungit nr. 16 din municipiul Tecuci a fost pusă la zid de Camera de Conturi Galaţi, în urma unui control efectuat de către inspectorii instituţiei la nivelul unităţii de învăţământ, la începutul anului trecut. Conducerea Grădiniţei cu program prelungit nr. 16 a acordat sporuri ilegale angajaţilor unităţii de învăţământ, după bunul plac, fără a avea o bază legală în acest sens, prejudiciul estimat de către inspectori ridicându-se la 280 de milioane de lei vechi. Angajaţii unităţii de învăţământ au încasat, conform raportului întocmit de către Camera de Conturi, spor pentru condiţii vătămătoare de stres şi suprasolicitare nervoasă, de până la 15% din salariu, şi spor de 10% pentru caracterul penibil al muncii prestate de către personalul de îngrijire. „S-au efectuat plăţi/cheltuieli de personal neprevăzute de legislaţia în vigoare şi/sau fără respectarea prevederilor legale, reprezentând spor pentru condiţii vătămătoare de stres şi suprasolicitare nervoasă şi vizuală/spor de calculator de până la 15% din salariul de bază lunar (ianuarie 2009 - aprilie 2010), spor de 10% pentru caracterul penibil al muncii prestate de personalul de îngrijire (ianuarie-aprilie 2010). Entitatea nu a efectuat reevaluarea activelor fixe corporale, în conformitate cu prevederile legale (...)  Ordonatorul terţiar de credite nu a dispus actualizarea normelor interne privind organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv, respectiv nu a dispus detalierea obiectivelor controlului prin liste de verificare (check-lists) pentru fiecare operaţiune cuprinsă în cadrul specific al entităţii publice şi nu a instituit registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv”, se arată în raportul întocmit de către Camera de Conturi Galaţi. Conducerea unităţii de învăţământ este obligată acum, conform raportului Camerei de Conturi, să recupereze banii pe care angajaţii Grădiniţei nr. 16 i-a încasat ilegal, timp de doi ani de zile. „Veţi stabili întinderea prejudiciului rezultat din acordarea către angajaţi a unor drepturi salariale fără bază legală şi documente justificative (spor pentru condiţii vătămătoare de stres şi suprasolicitare / de calculator, spor condiţii penibile, gradaţie de merit), inclusiv a foloaselor nerealizate prevăzute de actele normative în vigoare şi veţi lua măsurile legale în vederea recuperării acestuia”, au dispus inspectorii Camerei de Conturi. Directorul unităţii de învăţământ nu a putut fi contactat pentru a ne oferi un punct de vedere.
În judeţul Galaţi, colectarea deşeurilor şi salubrizarea localităţilor se face după ureche. La mai bine de trei ani de zile de când autorităţile de mediu atrag atenţia primăriilor cu privire la modul de depozitare şi colectare a deşeurilor, dar şi în ceea ce priveşte salubrizarea, unităţile administrativ-teritoriale se confruntă, în continuare, cu un adevărat handicap la aceste capitole. Deşi au fost sancţionate, în repetate rânduri, primăriile nu au implementat un sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor, comisarii de mediu descoperind, în urma unei serii de controale, că nici măcar nu există platforme de compostare a deşeurilor biodegradabile funcţionale. De asemenea, nu au fost înregistrate acţiuni de încurajare a compostării deşeurilor vegetale în propriile gospodării, în zonele rurale, în timp ce cantităţile de compost de la staţiile de compostare autorizate nu sunt valorificate ca pământ vegetal pentru spaţii verzi sau folosite în agricultură. „Pentru eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate şi nerespectarea obligaţiilor privind colectarea separată a biodeşeurilor, am aplicat un număr de nouă amenzi primăriilor din Târgu Bujor, Scânteieşti, Corod, Barcea, Matca, Vânători şi Măstăcani. Valoarea amenzilor este de 138.500 lei”, a precizat Mărioara Gătej, comisar-şef al Gărzii de Mediu Galaţi. Colectare selectivă, în doar cinci localităţi din judeţ Potrivit conducerii Gărzii de Mediu Galaţi, doar cinci localităţi din judeţul Galaţi au finalizat proiectele din fonduri europene cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile. Astfel, doar în oraşul Târgu Bujor şi în comunele Iveşti, Schela, Folteşti şi Bălăbăneşti autorităţile au pus la punct, cu acte în regulă, colectarea selectivă a deşeurilor. „Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de hârtie/ sticlă/ metale/ plastic generate în mediul rural s-a făcut într-o măsură foarte mică, majoritatea comunelor având doar colectarea selectivă a deşeurilor de plastic de la populaţie. Inexistenţa unei infrastructuri adecvate de gestionare a deşeurilor generează un nivel necorespunzător de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei”, a spus Mărioara Gătej. Fenomen alarmant privind depozitările necontrolate Lipsa educaţiei, dar şi nepăsarea autorităţilor fac ca judeţul Galaţi să se confrunte cu un fenomen alarmant privind depozitările necontrolate a unor cantităţi extrem de mari de deşeuri provenite din construcţii şi demolări. „Deşi legislaţia de mediu în vigoare permite folosirea unor deşeuri inerte la lucrări de reamenajare/ restaurare, umplere sau pentru construcţii în depozite de deşeuri, menţionăm că administraţiile publice locale nu au iniţiat Hotărâri de Consiliu Local pentru identificarea unor amplasamente pe teritoriul administrativ pentru executarea lucrărilor menţionate. Din acest motiv, precum şi din cauza lipsei unei educaţii corespunzătoare a populaţiei, judeţul Galaţi se confruntă cu un fenomen alarmant privind depozitările necontrolate de cantităţi importante de deşeuri din construcţii şi demolări. Se impune ca administraţiile publice locale să ia măsuri drastice pentru identificarea deţinătorilor terenurilor pe care există aceste depozite necontrolate, iar pe suprafetele de teren pe care le are în administrare să iniţieze actiuni de ecologizare”, au transmis reprezentanţii Gărzii de Mediu Prefecturii Galaţi. La nivelul judeţului Galaţi nu există, potrivit acestora, niciun depozit autorizat pentru depozitarea deşeurilor inerte. Ecosal şi RER Ecologic, trase de urechi de către comisarii de mediu Activitatea firmelor care se ocupă de salubrizarea municipiului Galaţi, Ecosal şi RER Ecologic a fost criticată de către conducerea Gărzii de Mediu, întrucât cei doi operatori autorizaţi nu respectă “lucrările pe căile de circulaţie pe care este necesară executarea măturatului manual sau mecanic, incluzând şi parcările de reşedinţă, precum şi nesalubrizarea corespunzătoare a punctelor de colectare a deşeurilor din municipiul Galaţi”.
Pagina 19 din 27