×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 295

România produce, anual, zeci de mii de avocaţi, ingineri, dar şi specialişti în comunicare care ajung să „profeseze” la domiciliu, în fotoliu, cu telecomanda în mână, având calitatea de şomer. Mulţi dintre tinerii din ţara noastră trec prin liceu ca gâsca prin apă, termină cele 12 clase, dar nici măcar nu ştiu să se exprime corect, verbal sau în scris, din punct de vedere gramatical. Cu toate astea, facultăţile ignoră aceste aspecte, aşa cum ignoră şi faptul că tinerii au extrem de multe probleme la capitolul cunoştinţe dobândite. În cazul multora dintre aceştia, bagajul cunoştinţelor coincide cu cel al unui absolvent de nota 7 de numai opt clase. Politicienii nu dau doi bani pe sistemul de învăţământ, nu se agită să pună la punct o reformă în educaţie, aşa cum nu se agită pentru ca România să se dezvolte din punct de vedere economic, să atragă investitori şi să se creeze, astfel, locuri de muncă. La rândul lor, cele mai multe dintre facultăţi îşi fac de cap, transformând în studenţi tineri, care nu sunt preocupaţi de studiu ori de o carieră, în adevăratul sens al cuvântului, pentru care studiile superioare reprezintă, eventual, doar un moft. Cu bani, în România, poţi urma oricâte instituţii de învăţământ superior doreşti. Poţi deveni, pe hârtie, şi inginer şi avocat şi tot ce îţi tună ţie prin cap, resurse financiare să ai. Zeci de mii de absolvenţi reuşesc, în fiecare an, doar să îngroaşe rândurile şomerilor din judeţele ţării, iar, în cazurile fericite, să îşi găsească de lucru în alte domenii decât cele pentru care au învăţat ani buni în amfiteatrele universităţilor. Cotidianul „Gândul” a titrat ieri: „ROMÂNIA ÎNVAÞÃ HAOTIC ŞI MUNCEŞTE PROST: 80 la sută dintre absolvenţi profesează în alte domenii decât cele în care s-au pregătit”. Faptul că 80% dintre absolvenţi activează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit nu este cea mai mare problemă, însă. Cea mai mare nenorocire a absolvenţilor de învăţământ preuniversitar sau universitar este lipsa locurilor de muncă. Există nenumăraţi tineri în România care nu au posibilitatea să activeze în domenii precum inginerie sau avocatură şi ajung să lucreze ca ospătari, vânzători sau şoferi pe maşini de cărat marfă, lucrând pe 800-1.000 de lei pe lună, bani ce nu le ajung, în niciun caz, pentru a duce un trai decent ori pentru a-şi întemeia o familie. Anul trecut, şcoala românească a scos 44.233 de absolvenţi specializaţi în studii juridice, 6.030 în studii politice şi administrative şi 2.000 în jurnalism şi ştiinţele comunicării. Aproape niciunul nu-şi va găsi un job concurând cinstit pe piaţa muncii, spun specialiştii în resurse umane, contactaţi de către jurnalişti. Fără niciun fel de corelare cu piaţa muncii, fabricile de diplome scot anual, pe bandă rulantă, generaţii de absolvenţi care sunt obligaţi să se ”califice la locul de muncă”, dacă chiar vor să aibă un job. Toate astea, în timp ce politicienii noştri sunt preocupaţi să-şi dea la gioale sau să facă averi, ignorând problemele stringente ale poporului român.
Suprafeţele de teren prevăzute de stat în cazul tinerilor din mediul rural, cu vârsta de până în 35 de ani, care vor să pună bazele unei gospodării, s-au dovedit a fi insuficiente. Cei 500 de metri pătraţi pe care un tânăr îi poate obţine de la stat nu îi permit acestuia nici să deţină o grădină, dar nici să crească animale, întrucât suprafaţa de teren prevăzută de lege, cuprinsă între 250 şi 500 de metri pătraţi, reprezintă, de fapt, jumătate din suprafaţa necesară înfiinţării unei gopodării. Deputatul Victor Paul Dobre, preşedintele PNL Galaţi, a iniţiat un proiect de lege prin care solicită un sprijin mai mare din partea statului român pentru tinerii care doresc să îşi construiască o casă în mediul rural. Potrivit parlamentarului gălăţean, conform unei analize din punct de vedere cadastral şi funciar, gospodăriile din mediul rural sunt de minim 1.000 de metri pătraţi.
„Legea actuală permite ca tinerii din mediul rural să primească maxim 500 de metri pătraţi pentru a-şi înfiinţa o gospodărie. Pentru oraş este suficient. În mediul rural, însă, omul trăieşte cu ce are în curte: animale, grădini... O suprafaţă mai mare de teren îi oferă condiţiile să îşi creeze o gospodărie în adevăratul sens al cuvântului. Am avut mai multe discuţii cu o serie de primari pe această temă, care mi-au semnalat aceste probleme”, ne-a declarat deputatul Victor Paul Dobre, liderul liberalilor gălăţeni.
Legea nr.15/2003 prevede ca suprafeţele de teren care pot fi atribuite tinerilor cu vârstă de până în 35 de ani, pentru construirea unei locuinţe proprietate personală, sunt cuprinse între 150 şi 300 de metri pătraţi în municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, între 250 şi 400 de metri pătraţi în oraşe şi între 250 şi 500 de metri pătraţi în comunele şi satele aparţinătoare unităţilor administrativ-teritoriale.
„Am primit numeroase sesizări din partea aplicanţilor (primari) din mediul rural care au sesizat că suprafaţa maximă (500 de mp) stabilită prin lege este insuficientă în mediul rural deoarece locuinţa, anexele gospodăreşti, căile de acces şi zona de protecţie între vecini însumează întreaga suprafaţă de teren atribuită. Având în vedere că în mediul rural construcţiile (locuinţele, anexele pentru animale, furaje, lemne, adăposturi pentru animale) se fac pe orizontală, este necesară atribuirea unei suprafeţe mai mari de teren. De altfel, din analiza efectuată din punct de vedere cadastral şi funciar, gospodăriile tip din mediul rural sunt de minim 1.000 de metri pătraţi. În vederea unei corecte aplicări a legii, prin prezenta propunere legislativă se intenţionează completarea textului de lege privind suprafaţa atribuită tinerilor din mediul rural. Prin modificarea textului, legea va deveni mai clară pentru aplicanţii solicitanţi şi pentru factorii care analizează dosarul şi hotărăsc aprobarea cererii şi atribuirea suprafeţei terenului sau, după caz, respingerea acesteia”, a precizat deputatul Victor Paul Dobre în expunerea de motive a proiectului de lege, postat pe pagina web a Camerei Deputaţilor.
Proiectul de lege va fi supus Parlamentului spre a fi aprobat, după ce va trece atât prin Senat, cât şi prin Camera Deputaţilor, cea din urmă reprezentând for decisiv.
Autorităţile din Galaţi şi Brăila au îngropat securea războiului, după mulţi ani în care s-au şicanat pe plan politic şi administrativ, refuzând să pună bazele unei colaborări pentru dezvoltarea infrastructurii, economiei sau turismului. Vineri, Prefectura Galaţi a găzduit cea de-a doua sesiune de dezbatere a proiectului „Cooperare pentru dezvoltare Brăila-Galaţi-Tulcea”, după ce, în luna februarie, brăilenii (care sunt, de fapt, şi iniţiatorii proiectului) au găzduit prima reuniune a autorităţilor din cele trei judeţe, în cadrul căreia au fost puse pe tapet o serie de proiecte de anvergură, pe care autorităţile din cele trei judeţe intenţionează să le pună în practică. La eveniment au participat ÎPS Casian Crăciun – arhiepiscopul Dunării de Jos, prefecţii de Galaţi, Brăila şi Tulcea (Cătălin Emanoil Bocăneanu, Mihaela Marcu şi Eduard Lucian Simion), primarii oraşelor Galaţi şi Brăila (Marius Stan şi Aurel Gabriel Simionescu), preşedintele CJ Brăila (Gheorghe Bunea Stancu), preşedintele CJ Galaţi (Nicolae Bacalbaşa), vicepreşedintele CJ Tulcea (Vasile Strat), funcţionari din cadrul primăriilor şi consiliilor judeţene, precum şi 16 dintre cei 35 de parlamentari ai celor trei judeţe de la malul Dunării. Autorităţile au discutat despre proiectul de statut şi proiectul unei legi speciale privind constituirea zonei metropolitane Galaţi-Brăila, dar şi despre statutul juridic al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea. Potrivit primarului municipiului Galaţi, Marius Stan, prin promovarea celor două forme de asociere şi cooperare, Zona metropolitană Galaţi-Brăila ar putea deveni centrul viitoarei regiuni, întrucât aceasta ar reprezenta cea mai mare aglomerare urbană, după Bucureşti. „Ne vom întâlni, de acum, în fiecare lună. Discuţii au mai fost, dar au rămas la stadiul de vorbe. Proiectele sunt frumoase, au conţinut. Este nevoie ca această conurbaţie sau zonă metropolitană – cum vreţi să o numim – să aibă un statut aparte, pentru că este ilogic şi deloc realist ca Galaţiul să vină să facă investiţie pe un teren care aparţine Brăilei. În primul rând, este ilegal. Legislaţia nu permite aşa ceva. Am discutat cu domnul Bunea Stancu, am făcut nişte paşi. Este nevoie de crearea unui cadru legislativ pentru a permite ca această zonă, care ne va oferi forţa necesară pentru a emite, cu argumente şi justificări pertinente, ca aceasta să fie centrul viitoarei regiuni. Cum se va chema ea, cum se va delimita, rămâne să se discute la Guvern. Dacă noi ne dorim ca la Galaţi-Brăila să existe centrul regiunii, trebuie ca împreună cu parlamentarii să reuşim. Sunt unul dintre cei care suţin această dezvoltare, acest proiect. Este proiectul care ne salvează. Altfel, vom muri încet, sigur şi separat”, a precizat Marius Stan, primarul municipiului Galaţi. Aeroport, drum expres şi pod peste Dunăre Aeroportul, drumul expres şi podul peste Dunăre, proiecte care au reprezentat, de-a lungul timpului, doar promisiuni în campaniile electorale, sunt principalele obiective ale autorităţilor din cele trei judeţe, conform proiectului „Cooperare pentru dezvoltare Brăila-Galaţi-Tulcea”. Potrivit lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, drumul expres Galaţi-Brăila s-ar ridica la aproximativ 17 milioane de euro, în timp ce construirea unui aeroport s-ar ridica la 20 de milioane de euro. Gheorghe Bunea Stancu a punctat, în schimb, faptul că proiectul privind podul peste Dunăre nu este promovat la nivel naţional, iar această responsabilitate revine parlamentarilor din cele trei judeţe, care ar trebui să intervină la nivel legislativ pentru urgentarea construcţiei podului în sistem de parteneriat public-privat. Interes scăzut la cea de-a doua întrunire? Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila şi-a exprimat indignarea cu privire la faptul că cea de-a doua întrunire a autorităţilor din Brăila, Galaţi şi Tulcea a reunit un număr redus de reprezentanţi ai administraţiei ori scenei politice. De altfel, atât preşedintele CJ Tulcea, cât şi primarul oraşului Tulcea au absentat de la eveniment. De asemenea, dintre cei 16 parlamentari ai judeţului Galaţi, doar nouă au fost prezenţi la întrunire, deşi judeţul nostru a fost gazdă. PNL a fost reprezentat de toţi cei trei parlamentari (senatorul Paul Ichim, deputatul Victor Paul Dobre şi deputatul George Scarlat), la fel şi PC (senatorul Eugen Durbacă, deputatul Bogdan Ciucă), în timp ce din partea PSD au fost prezenţi doar senatorul Daniel Butunoiu şi deputaţii Lucreţia Roşca şi Florin Pâslaru. Şi PP-DD a fost prezent în formaţie incompletă, la întrunire venind doar senatorul Nicolae Marin. De remarcat este că din partea PDL nu a fost prezent niciun reprezentant, deputatul Mircea Toader fiind absent. „Vreau să îmi exprim indignarea că nu mai avem o prezenţă aşa de bună ca la început. Se pare că interesul nu este acelaşi sau poate că motivaţia celor absenţi este jutificată... Construcţia aceasta nu o facem nici pentru Marius Stan, nici pentru Bacalbaşa, nici pentru mine şi nici pentru cei de la Tulcea”, a precizat Gheorghe Bunea Stancu. În cadrul întâlnirii a fost prezentat şi un studiu efectuat de Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti. Documentul, intitulat „Studiu de fundamentare în vederea configurării sistemului urban Galaţi-Brăila şi determinării profilului teritorial şi a proiectelor majore de dezvoltare”, defineşte domeniile de cooperare teritorială, accesarea de fonduri în perioada 2014-2020, strategii de dezvoltare comună şi mecanisme caracteristice relaţiei metropolă-regiune. Concluzia studiului este că Zona metropolitană Brăila-Galaţi poate deveni primul sistem urban de acces la teritoriul european prin intermediul Dunării. La închiderea lucrărilor, Gheorghe Bunea Stancu a solicitat sprijinul celor prezenţi pentru reducerea taxelor de canal şi de pilotaj de la Bara Sulina spre Dunărea fluvială. Următoarea sesiune de dezbatere a proiectului comun „Cooperare pentru dezvoltare Brăila-Galaţi-Tulcea” se va desfăşura pe data de 15 aprilie, la Tulcea. „În contextul cooperării interjudeţene în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, investiţiile teritoriale reprezintă o necesitate pentru dezvoltarea economico-socială a zonei Galaţi – Brăila – Tulcea, zonă geografică care are caracteristici teritoriale specifice. Trebuie menţionat totodată că parteneriatul urban – rural are un rol important în procesul de dezvoltare echilibrată a regiunilor, a dezvoltării reţelelor de transport, a revitalizării şi diversificării economiei zonelor rurale, a creşterii productivităţii şi diversităţii serviciilor populaţiei, a protecţiei şi valorificării patrimoniului natural şi cultural. Transformările survenite în economia naţională şi europeană conduc la o regândire a rolului oraşelor în economia regională şi naţională, ca motoare de dezvoltare pentru zonele din jurul lor şi, astfel, la o reconsiderare a sistemului polarizat şi ierarhizat urban – rural. Funcţionalitatea cooperării zonale sau regionale este recunoscută în realizarea şi exploatarea infrastructurilor regionale, a proceselor de urbanizare şi a dezvoltării economice. În cazul Brăilei şi Galaţiului cu extinderea propusă spre judeţul Tulcea, respectiv cu oraşul Măcin, cooperarea la o scară mai mare pare a fi cea mai bună soluţie în a rezolva situaţia economică şi pentru a construi o zonă puternică din punct de vedere economic şi spaţial, în care cetăţenii, întreprinzătorii, autorităţile naţionale şi europene, precum şi investitorii, vor dori să locuiască, să opereze, să se recreeze şi în viitorul căreia vor dori să investească”, se arată în una dintre analizele proiectului celor trei judeţe.
Conducerea Organizaţiei Judeţene a PP-DD Galaţi a demis, la sfârşitul săptămânii trecute, conducerea filialei tecucene a PP-DD, iar Biroul Permanent Municipal a fost dizolvat. Decizia a fost luată vineri, în cadrul şedinţei Biroului Permanent Judeţean al partidului. Şefii PP-DD Galaţi, acuzaţi că s-au aliat cu PNL Consilierul local Samir Oancă, fostul preşedinte al PP-DD Tecuci, îi acuză pe deputatul Eugen Chebac (preşedintele Organizaţiei Judeţene a PP-DD) şi pe senatorul Nicolae Marin (secretarul executiv al partidului) că au dizolvat Biroul Permanent al filialei tecucene la comanda PNL, după ce PP-DD-iştii tecuceni au demarat o campanie de strângere de semnături pentru demiterea liberalului Daniel Þuchel, primarul municipiului Tecuci. „Eugen Chebac şi Nicolae Marin au vândut partidul, au trădat şi s-au aliat cu PNL. Totul ni se trage de la faptul că am decis strângerea de semnături pentru organizarea unui referendum de demitere a lui Daniel Þuchel. Nici măcar nu ne-au anunţat, nu ne-au invitat nici la şedinţă. Eu am aflat, cu o zi înainte, de la un alt partid politic, că urma să se întâmple acest lucru. Am fost demişi pentru că nu am vrut să ne vindem partidul. Nici Chebac şi nici Marin nu sunt tecuceni. Noi suntem şi vom continua să reprezentăm interesele tecucenilor. Chiar dacă ne-au demis, noi vom continua acţiunea de strângere de semnături, chiar dacă nu o putem face în numele PP-DD. Vom apela la un ONG să ne sprijine. Din seara zilei în care li s-au validat mandatele de parlamentari, nu ne-au mai răspuns la telefon”, ne-a declarat consilierul local Samir Oancă. Acesta a precizat că va contesta decizia conducerii PP-DD Galaţi la Comisia de Etică a partidului, de la nivel central. Nicolae Marin: „Nu vrem o politică de mahala” Senatorul Nicolae Marin a evitat să comenteze prea mult acuzaţiile fostului preşedinte al PP-DD Tecuci, precizând că Biroul Permanent al filialei tecucene a fost dizolvat pentru „lipsă de implicare”. „Omul are probleme. La supărare, oricine poate spune multe. Biroul a fost dizolvat pentru lipsă de implicare, pentru că nu au făcut nimic pozitiv. Nu avem nevoie de circari. Nu este din cauza referendumului. Poate să facă oricâte vrea, dar într-un mod elegant. Suntem partid parlamentar, avem nevoie de o conduită pe măsură. Vrem să facem politică la nivel înalt, nu politică de mahala”, ne-a declarat senatorul Nicolae Marin.
Câtă ipocrizie poate să zacă în noi, oamenii! Afirmaţia ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu, potrivit căreia politicienii îşi finanţează campaniile electorale din bani negri, a generat o adevărată panică, isterie, nebuneală în rândul reprezentanţilor mass-media. Televiziunile au dezbătut ore în şir această chestiune, mulţi dintre moderatori au cerut ca Parchetul să se autosesizeze, alţii au spus că Fenechiu trebuie luat pe sus de către procurori, în timp ce mulţi alţii s-au arătat scandalizaţi de „porumbelul” care i-a scăpat demnitarului liberal. Toate astea, chiar dacă este binecunoscut faptul că partidele, candidaţii pentru funcţii alese, liderii formaţiunilor politice şi mulţi alţi membri de partid, care beneficiază de un statut ceva mai ales, îşi burduşesc buzunarele cu bani pe care îi primesc cadou de la diferite firme, şi nu numai, în campaniile electorale. Aceste donaţii „de binefacere” nu sunt înregistrate, evident, în niciun document oficial, poate, doar în mintea celui ce beneficiază de ele ori în carneţelul personal al „evidenţei contabile” întrucât, ulterior, dacă obţine fotoliul pentru care a salivat îndelung, trebuie să ştie şi cui să şi deconteze. Din bani publici, evident, că doar nu-şi va vinde casa ori maşina un primar, preşedinte de CJ sau demnitar pentru a-i recompensa pe cei ce l-au susţinut financiar. Aceste lucruri sunt ştiute nu doar de către mass-media, ci şi de cetăţeanul de rând. Este adevărat că niciun politician nu a recunoscut, în mod oficial, acest lucru. Nici nu era nevoie, atâta timp cât instituţiile abilitate ale statului nu au îndrăznit, vreodată, să facă un control mai amănunţit în vistieria formaţiunilor politice. Este cunoscut faptul că partidele nu reuşesc să acopere cheltuielile de campanie din surse legale, chiar dacă nimeni nu a prezentat niciodată dovezi în sensul cel mai riguros al termenului. Dar în afara unor informaţii parţiale şi cu surse neautentificate, există câteva investigaţii ale unor ONG-uri care nu au putut pătrunde în contabilitatea partidelor, dar care au calculat cu aproximaţie diferenţa dintre cheltuielile vizibile şi cele declarate. Diferenţa aceasta a fost extrem de mare şi imposibil de explicat, dar Curtea de Conturi nu a riscat niciodată să facă o investigaţie serioasă. Şi nu este de mirare, întrucât şefii instituţiilor sunt numiţi, fără doar şi poate, pe criterii politice. Şi atunci? Cum ar putea un director să dispună controale serioase în ograda unor formaţiuni politice care l-au protejat cândva sau îl protejează? Aşadar, faptul că partidele folosesc bani negri este un secret pe care îl ştie toată lumea şi despre care totodată nu vorbeşte nimeni. Este, de fapt, un veritabil tabu care nu a fost încălcat decât atunci când cineva a avut interesul să o facă. Mi-a plăcut, în schimb, răspunsul oferit de către Ponta jurnaliştilor: „Şi este o surpriză generală, sunteţi şocaţi de acest lucru! Nu vreţi, totuşi, să fim mai puţin ipocriţi?”. Eu, sincer, pledez pentru mai puţină ipocrizie, dar, în schimb, vreau să văd că instituţiile statului îşi fac treaba. Nu doar cu amărâţii, ci şi cu mahării din politică. Este, însă, greu de crezut că va putea fi posibil acest lucru atât timp cât instituţiile, dar, mai ales, oamenii sunt subordonaţi politicului.
Managerul Centrului Cultural „Dunărea de Jos” (CCDJ) Galaţi, Sergiu Dumitrescu, îşi va continua activitatea la cârma instituţiei, după ce acesta a obţinut media 10 în urma evaluării activităţii sale, efectuată de către Comisia de Evaluare, formată din Cătălin Negoiţă, Mariana Buruiană, Delia Laura Angheluţă, Ionel Coca şi Jana State, comisie a cărei componenţă a fost decisă de către consilierii judeţeni, prin vot secret, în luna ianuarie. Potrivit raportului de evaluare, care va ajunge la finele acestei luni pe masa consilierilor judeţeni pentru a fi aprobat, „după comunicarea raportului de activitate pentru anul 2012 de către managerul Centrului Cultural Dunărea de Jos, membrii secretariatului Comisiei de evaluare au întocmit referatele analiză ale activităţii managerului, pe care le-au comunicat Comisiei, împreună cu raportul de activitate. În data de 08.03.2013, a avut loc notarea primei etape a evaluării: notarea raportului de activitate. În data de 14.03.2013, a avut loc a doua etapă a evaluării: susţinerea raportului de activitate de către manager în cadrul unui interviu”. Rezultatele evaluării activităţii lui Sergiu Dumitrescu, pentru anul 2012, nu sunt surprinzătoare întrucât este bine ştiut faptul că acesta a preluat conducerea instituţiei de cultură anul trecut, cu sprijinul preşedintelui Consiliului Judeţului Galaţi, Nicolae Bacalbaşa.
Consiliul Judeţului Galaţi va încheia, la finele acestei luni, un contract de asociere cu Clubul Sportiv Şendreni, în vederea sprijinirii echipei de handbal feminin pentru pregătirea şi participarea sportivelor la campionatul naţional din 2013-2014. „Această asociere urmează să se facă cu scopul de a arăta implicarea Consiliului Judeţului în identificarea priorităţilor de dezvoltare a sportului în comunele şi oraşele judeţului Galaţi şi încurajarea activităţilor sportive desfăşurate. Clubul Sportiv Şendreni a solicitat Consiliului Judeţului susţinerea activităţii sportive pentru ca echipa să poată obţine rezultate importante. Clubul a fost înfiinţat din dorinţa de a continua în comuna Şendreni activitatea cu sportivele Şcolii Gimnaziale Şendreni, până la terminarea junioratului şi nu numai, club în cadrul căruia funcţionează, în prezent, grupe de junioare şi echipe de senioare”, precizează, în expunerea de motive a proiectului, Iuliana Tania Bogdan (vicepreşedintele CJ) şi consilierul judeţean George Stângă. În cei 15 ani de activitate, echipa a obţinut rezultate foarte bune în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, fiind, de altfel, şi singura din ţară care provine din mediul rural. În acest moment, handbalistele de la Şendreni deţin recordul la nivel judeţean şi naţional în ceea ce priveşte numărul de trofee şi medalii câştigate. Din anul 1998 şi până în prezent, echipa a câştigat de 15 ori consecutiv titlul de campioană judeţeană. Mai mult, la nivel naţional a ocupat locul întâi la turneele semifinale din anul 1998 până în anul 2013, cu excepţia anilor 2005 şi 2007, atunci când a fost ocupanta locului II. În ceea ce priveşte turneele finale pe ţară, echipa Şcolii Gimnaziale Şendreni a obţinut medalii de aur în anii 2006, 2009 şi 2012, fiind astfel campioană naţională.
Aproape 100 de democrat-liberali gălăţeni vor participa, sâmbătă, la Convenţia Naţională a partidului pentru a-şi alege liderul la nivel naţional al formaţiunii politice. O treime dintre delegaţii PDL Galaţi şi-au declarat susţinerea pentru Vasile Blaga, într-un experiment în cadrul şedinţei Biroului Permanent Judeţean al PDL Galaţi. Toţi cei 33 de democrat-liberali reuniţi în şedinţă au votat pentru moţiunea senatorului Vasile Blaga, actualul preşedinte al partidului. Liderul PDL Galaţi, Doru Resmeriţă, a declarat că fiecare dintre cei 97 de membri delegaţi ai organizaţiei pe care o reprezintă va vota liber, fără să existe vreo impunere pentru susţinerea unui candidat.
„La Congres participă circa 5.000 de delegaţi, nu va fi uşor nici votul, în condiţiile în care nu se va vota pe organizaţii, ci în ordine alfabetică, în cabine. Există interdicţia de a face poze, de a filma votul, lucru pe care l-am constatat, în 2011, că s-a întâmplat, aşa că s-au luat toate măsurile ca după acest Congres să nu spună cei care au pierdut că a fost un Congres aranjat”, a afirmat Doru Resmeriţă.
Chiar dacă şi-a declarat în mod public susţinerea pentru Vasile Blaga la şefia partidului, Resmeriţă susţine că nu a impus nimănui cum să voteze.
„Dacă liderul unei organizatii susţine o moţiune, asta nu înseamnă că toată delegaţia va vota astfel. Nu o să mă vedeţi că stau pe la cabinele de vot, fiecare votează după cum doreşte”, a precizat liderul democrat-liberalilor gălăţeni.

Consilierul local Cristache nu are voie să voteze la Congres

Doru Remeriţă a declarat că desemnarea delegaţilor s-a făcut conform deciziilor forurilor statutare ale partidului, avându-se în vederea reprezentarea tuturor colegiilor. Consilierul local Cătălin Cristache nu se regăseşte pe lista de delegaţi întrucât democrat-liberalul nu are voie să voteze în cadrul Congresului deoarece a fost sancţionat de către conducerea partidului, atunci când Biroul Permanent Municipal al PDL Galaţi a decis excluderea sa din formaţiunea politică. De altfel, Cătălin Cristache nu a primit un răspuns pozitiv din partea conducerii centrale a partidului la contestaţia pe care a depus-o la Bucureşti.
Sâmbătă, pe data de 23 martie, la Convenţia PDL, vor participa 97 de delegaţi. Pentru şefia partidului la nivel naţional candidează senatorul Vasile Blaga, deputatul Elena Udrea şi europarlamentarul Monica Macovei.
În cazul în care Vasile Blaga va pierde alegerile, democrat-liberalii Doru Resmeriţă şi Nicuşor Ciumacenco au declarat că îşi vor da demisia din conducerea filialei locale a PDL.
Social-democratul Dan Nica, ministrul pentru Societatea Informaţională, a fost reconfirmat, vineri, în funcţia de preşedinte al PSD Galaţi. Alegerile privind desemnarea noii structuri de conducere a Organizaţiei Judeţene a PSD s-au desfăşurat la Teatrul Muzical „Nae Leonard”, la eveniment participând peste 400 de delegaţi ai partidului. Dan Nica a fost reales preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PSD cu unanimitate de voturi, fiind, de altfel, şi singurul candidat pentru fotoliul de lider al partidului. Din structura de conducere a Organizaţiei Judeţene a PSD mai fac parte senatorul Gheorghe Saghian (ales prim-vicepreşedinte) şi vicepreşedinţii: Florin Popa, Adriana Þicău, Viorel Ştefan, Aurel Nechita, Lucreţia Roşca, Florin Pâslaru, Daniel Butunoiu, Costel Fotea, Cornel Hamza, Viorica Sandu, Adrian Filote şi Nicolae Bacalbaşa. Dan Nica a anunţat că va candida şi pentru o funcţie de vicepreşedinte la nivel naţional al PSD, în cadrul Congresului care se va desfăşura în zilele de 19 şi 20 aprilie, la Bucureşti.
Întrunirea organizată de Prefectura Galaţi, la începutul acestui an, cu reprezentanţii autorităţilor judeţene şi locale, în cadrul căreia conducerea instituţiei a solicitat imperativ un plan coerent şi pertinent de împădurire a judeţului, nu a rămas fără ecou. Consiliul Judeţului Galaţi va aloca 200.000 de lei pentru înfiinţarea unei pepiniere forestiere pentru producerea de puieţi de salcâm, ce se va întinde pe 10 hectare. Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Galaţi, aflat în subordinea Consiliului Judeţului, va înfiinţa pepiniere silvice şi va asigura necesarul de puieţi, urmând a le distribui consiliilor locale, gratuit, în vederea împăduririi unor suprafeţe de teren. Chiar dacă vor primi gratuit puieţii de salcâm, consiliile locale vor fi obligate să suporte cheltuielile cu privire la plantarea acestora. Chiar dacă reprezentanţii Consiliului Judeţului au înştiinţat toate localităţile de pe raza judeţului cu privire la acest demers, doar câteva dintre acestea şi-au manifestat interesul de a primi gratuit puieţi de salcâm, în vederea creşterii suprafeţei împădurite. Asta, în ciuda faptului că judeţul nostru este încadrat în zona cu deficit de vegetaţie forestieră şi, conform Raportului naţional al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, privind starea mediului pe anul 2011, ponderea fondului forestier în judeţul Galaţi este de doar aproximativ 8%. Potrivit Agenţiei de Mediu, doar 37.000 de hectare, din totalul de 446.600 de hectare (cât are judeţul nostru), reprezintă suprafaţa ocupată de fondul forestier. Dintre cele 65 de unităţi administrativ-teritoriale, doar 37 au răspuns pozitiv acţiunii Consiliului Judeţului. Nu mai puţin de 28 de primării din judeţ nu au solicitat nici măcar un puiet. Este vorba despre cele ale oraşelor Târgu Bujor şi Bereşti şi ale comunelor Băleni, Băneasa, Braniştea, Brăhăşeşti, Buciumeni, Corni, Corod, Cudalbi, Drăgăneşti, Drăguşeni, Fârţăneşti, Ghidigeni, Iveşti, Matca, Măstăcani, Movileni, Munteni, Nămoloasa, Pechea, Piscu, Scânteieşti, Slobozia Conachi, Smârdan, Smulţi, Valea Mărului şi Vânători. Conform solicitărilor, cele 37 de comune care au spus „da” programului de împădurire au nevoie, pentru început, de nu mai puţin de 2.736.000 de puieţi de salcâm pentru a reface perdelele forestiere. Cei mai mulţi puieţi au fost solicitaţi de primăriile comunelor Costache Negri (300.000), Jorăşti (300.000), Vlădeşti (200.000), Suceveni (150.000), Griviţa (125.000), Frumuşiţa (120.000), Schela (110.000), Cuca (110.000), Cuza Vodă (106.000), Bălăbăneşti (100.000), Folteşti (100.000), Fundeni (100.000), Gohor (100.000), Nicoreşti (100.000). Primăriile comunelor Cosmeşti şi Independenţa au solicitat cei mai puţini puieţi: 10.000, respectiv 5.000 de salcâmi. Primăria municipiului Galaţi a cerut Consiliului Judeţului 75.000 de puieţi de salcâm, în timp ce administraţia locală din municipiul Tecuci a solicitat 10.000 de puieţi. Parteneriat cu Direcţia Silvică pentru consultanţă Consiliul Judeţului Galaţi va încheia un parteneriat cu Direcţia Silvică pentru ca aceasta să ofere gratuit consultanţă consiliilor locale cu privire la măsurile necesare creşterii suprafeţelor împădurite din judeţ. Conform acordului, Direcţia Silvică Galaţi va asigura, printre altele, „consultanţă pe probleme de legislaţie şi administrare silvică, va asigura consultare ştiinţifică pe teren în ceea ce priveşte ritmul optim de plantare, tehnologia, numărul puieţilor selecţionaţi în funcţie de sol şi specificul terenului. De asemenea, reprezentanţii Direcţiei Silvice vor coordona şi vor verifica, împreună cu autorităţile locale şi judeţen, starea plantaţiei (până la maturitate)”, se arată în acordul de parteneriat, care va ajunge pe masa consilierilor judeţeni, la finele acestei luni, pentru aprobare.
Pagina 21 din 27