×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 295

Locuitorii satului Călmăţui din comuna Griviţa s-au răsculat împotriva primarului Niţă Chebac. Sătenii îl acuză pe edilul-şef că îi condamnă la sărăcie, după ce conducerea Primăriei a dispus, fără a se consulta cu cetăţenii, golirea unui iaz de care oamenii se foloseau pentru a-şi iriga recolta de legume din apropierea apei. Sătenii susţin că măsura abuzivă a Primăriei din comuna Griviţa nu le mai dă posibilitatea să-şi întreţină familiile întrucât veniturile acestora depindeau exclusiv de producţia de legume. „Începând cu luna noiembrie a anului 2012, domnul primar Niţă Chebac a dispus golirea totală a iazului din satul Călmăţui, fără a ne da nouă, locuitorilor acestui sat, vreo explicaţie. Faptul că iazul acesta nu mai există a făcut ca întreaga comunitate să fie într-un impas agricol. Terenurile de lângă acest iaz erau cultivate de către noi cu legume, în special varză, în vederea întreţinerii copiilor la şcoală şi pentru a plăti taxele la Primărie. Neavând posibilitatea de a lucra în alt domeniu, foloseam apa din iaz cu scopul irigării pământului cultivat. Tradiţia legumiculturii la Călmăţui are o vechime de peste 100 de ani, când, după înfiinţarea satului, boierul Tache Anastasiu a oferit sătenilor seminţe şi răsaduri pentru cultivarea legumelor. Pe lângă acest deserviciu adus locuitorilor din Călmăţui, de a nu ne mai putea întreţine familiile, întreaga floră şi faună a iazului, dar şi ecosistemul au fost distruse. Peştii din iaz au murit, iar malurile s-au uscat”, se arată într-o sesizare transmisă redacţiei cotidianului Monitorul de Galaţi, semnată de nu mai puţin de 136 de săteni revoltaţi. Oamenii spun că veniturile mici din agricultură nu le-au permis forarea unor puţuri de mare adâncime, iar golirea iazului „va aduce întreaga comunitate în pragul unei sărăcii crunte”. „Menţionăm că ne-am adresat Primăriei din Griviţa, iar răspunsul domnului primar a fost că iazul trebuie să rămână aşa până când va reuşi, printr-un proiect (care în momentul de faţă nu există) să îl reamenajeze. Până atunci, locuitorii satului Călmăţui sunt condamnaţi să îşi ducă zilele fără a putea munci şi a-şi întreţine familiile. Totodată, am menţionat în discuţia cu domnul primar că noi, cei care avem grădini şi terenuri lângă iaz, ne-am plătit taxele şi impozitele la Primărie şi că suntem dispuşi în a contribui la menţinerea iazului”, au precizat locuitorii satului Călmăţui. „Am golit iazul pentru decolmatare şi autorizare” Niţă Chebac, primarul comunei Griviţa, ne-a declarat că iazul a fost golit pentru a fi decolmatat şi, ulterior, autorizat de către Apele Române, întrucât Sistemul de Gospodărire a Apelor Galaţi a solicitat, în repetate rânduri, conducerii Primăriei să facă demersuri pentru a obţine autorizaţie. „Este adevărat că s-a golit iazul, însă acesta este proprietatea Consiliului Local. Ştiu că oamenii au nişte suprafeţe de teren în apropiere şi mai irigau cu motopompa, dar am luat această decizie pentru ca iazul să fie decolmatat, în vara acestui an, deoarece nu s-a mai făcut acest lucru de 40 de ani. Trebuie să obţinem şi autorizare din partea Sistemului de Gospodărire a Apelor, suntem obligaţi. Vom prinde în buget aceste investiţii. Trebuie să intrăm în legalitate”, a afirmat primarul comunei Griviţa. Edilul-şef a precizat că iazul din satul Călmăţui va avea o capacitate mai mare după decolmatare şi va fi destinat, în viitor, şi pescuitului, dar şi recreerii. „Iazul este pentru toată comunitatea. Vrem să-i mărim capacitatea şi să stabilim nişte reguli clare. Va fi folosit şi pentru irigaţii, dar şi pentru pescuit şi recreere. Eu am avut mai multe discuţii cu oamenii, numai că ei trebuie să înţeleagă acest lucru. Din toamnă tot discut cu ei”, a spus Niţă Chebac.
Ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, a declarat că Guvernul ar putea diminua subvenţiile acordate societăţilor care produc energie din surse regenerabile. Liderul social-democraţilor gălăţeni a precizat că această chestiune a fost dezbătută, de altfel, şi în cadrul vizitei pe care demnitarul a făcut-o pe platforma ArcelorMittal Galaţi. „Primul ministru a cerut o analiză de impact cu ce înseamnă preţul la energie în context european şi modul în care preţul la energie, format ca urmare a preţului certificatelor verzi, taxa de cogenerare şi toate celelalte taxe, afectează industria siderurgică, care este mare consumatoare de energie şi problema preţului la gaze, care afectează industria chimică; de asemenea şi o analiză care să arate dacă există un impact asupra populaţiei şi care sunt variantele de lucru. Domnul ministrul Niţă pregăteşte un raport şi măsurile necesare care vor fi adoptate curând, măsuri care să ducă la o limitare. Există o analiză: cât este preţul în alte ţări ale UE, care sunt măsurile luate acolo pentru a proteja, de pildă, industria siderurgică. Şi scopul vizitei la combinatul ArcelorMittal, a fost acesta”, a precizat Dan Nica. El a adăugat că preocuparea este aceea de asigura competitivitatea industriei româneşti, criticând însă deciziile Guvernului Boc în privinţa subvenţiilor pentru certificatele verzi. „Preocuparea este aceea de a asigura un cadru de competitivitate pentru industria siderurgică şi nu vom accepta ca să existe o expunere a industriei româneşti care să fie scoasă în afara competiţiei  din UE doar pentru faptul că preţul la energie ar putea să crească. Acum nu este cazul, dar ar putea să crească. Din acest motiv, am spus că este o altă bombiţă plasată de Guvernul Boc, care a acceptat o formulă de plată a certificatelor verzi într-un cuantum care nu există în altă ţară a UE. Există un material care ne-a fost dat de ArcelorMittal care este preţul în UE şi care ar putea fi preţul în România dacă nu se iau câteva măsuri care să şi protejeze investiţiile făcute de cei din energie regenerabilă, dar nici să nu existe o povară care să fie suportată de oamenii obişnuiţi. Primul ministru deja a anunţat că vor exista măsuri de compensare pentru categoriile vulnerabile ale populaţiei şi pentru cei din mediul economic", a mai afirmat Dan Nica. Ministrul a precizat că o decizie privind reducerea acestor subvenţii pentru certificatele verzi ar putea fi aplicată din trimestrul al doilea al acestui an.
Subiectul reorganizării societăţii de termoficare a Galaţiului – Apaterm, care a fost dezbătut, ieri, în şedinţa Comisiei de Dialog Social, ce s-a desfăşurat în Sala Mare a Prefecturii Galaţi, a stârnit numeroase critici şi scântei. Atât directorul Electrocentrale, Tudor Petre, cât şi preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Galaţi, Marian Filimon, au tras un semnal de alarmă cu privire la efectele deciziei de reorganizare a societăţii Apaterm atât asupra populaţiei, dar mai ales asupra agenţilor economici. 24 de scări de bloc au cerut deja sistarea furnizării agentului termic Adriana Stratulat, administratorul Apaterm, a prezent în cadrul şedinţei un raport cu privire la situaţia furnizării încălzirii în sezonul de iarnă 2012-2013 şi a prezentat date cu privire la procedura de ştergere a penalităţilor la întreţinere ale populaţiei. „O procedură foarte importantă a planului de reorganizare este cea a ştergerii penalităţilor în condiţiile în care se achită debitele de bază şi în condiţiile în care, evident, respectivii consumatori erau, la data de 1 februarie, ai SC Apaterm. Deja avem încheiate 821 de angajamente cu persoane fizice şi 205 angajamente cu asociaţii de locatari. A fost sesizată Poliţia în legătură cu asociaţiile de proprietari din zona neagră, acolo unde există diferenţă foarte mare între sumele pe care le-au de dat către Apaterm şi cele pe care le au de recuperat de la populaţie. În cazul consumatorilor care nu mai sunt clienţi ai Apaterm nu se aplică procedura de ştergere a penalităţilor. Există 24 de scări de bloc ce au solicitat sistarea furnizării agentului termic, chiar dacă temperaturile de afară nu sunt favorabile, deoarece sunt în imposibilitate de a-şi plăti căldura în condiţiile în care şi subvenţiile se dau doar până la sfârşitul lunii martie”, a spus Adriana Stratulat. Tudor Petre, directorul Electrocentrale: „Această reorganizare a Apaterm este o ţeapă” Tudor Petre, directorul Electrocentrale Galaţi, a criticat decizia magistraţilor cu privire la reorganizarea Apaterm, dar şi demersul societăţii de termoficare de a şterge penalităţile gălăţenilor la întreţinere. „Pentru noi este mortal ceea ce se întâmplă la Apaterm. Fiind într-o relaţie directă, fiind consumatorii noştri captivi, ne-au adus într-o situaţie disperată. Am solicitat şi în scris să se verifice foarte bine bugetul pe venituri şi cheltuieli al societăţii, echilibrarea lui, realitatea privind sursele, pentru că el asigură baza cheltuielilor. Noi nu ne amestecăm în treburile altora decât dacă suntem forţaţi. Iar în momentul de faţă, suntem forţaţi cu disperare. Este prima dată în viaţa mea, în calitate de manager de diverse structuri, când aflu că renunţând la nişte venituri, te redresezi. Sigur, sună frumos să renunţi la nişte penalizări către populaţie, dar renunţarea la nişte venituri nu îţi echilibrează niciodată bugetul. Este o absurditate. Acestea sunt nişte daruri otrăvite. Dacă socotiţi valoarea ce ne-a fost confiscată, jefuită, de 339 de milioane de lei, raportat la suma de încasat de la populaţie – în jur de 168 de milioane de lei – mi-aş pune întrebarea unde este diferenţa şi cum a dispărut? Cel mai corect este să calculăm factura de bază: cât am facturat noi şi cât au facturat dumnealor şi cât avem de încasat fiecare. Veţi vedea că diferenţele sunt colosale”, a explicat directorul Elctrocentrale. Tudor Petre a precizat că planul de reorganizare a Apaterm „este o ţeapă”, iar CET Galaţi riscă să intre în faliment. „Acest plan de reorganizare este o ţeapă şi vehemenţa mea vine din disperare, pentru că vom fi atraşi în faliment. Este nevoie să fie luate urgent măsuri. Eu le-am propus încă din toamnă. Această hotărâre a Curţii de Apel nu are nimic cu realitatea, cu legea şi spiritul ei. Este drept că nu avem voie să comentăm hotărârile justiţiei, dar atunci când acestea sunt injuste, este nevoie. Un plan de reorganizare are rolul atât de a satisface creditorii, dar şi să dea posibilitatea de viabilizare a societăţii aflată în dificultate. Aceasta este o japcă. Rugămintea mea este ca forurile tutelare ale acestei societăţi să analizeze cu maxim interes, paternitate şi imparţialitate să vadă cât de viabilă mai este această societate şi efectele acţiunii ei asupra celorlalte societăţi, de exemplu, Electrocentrale. Nu mai avem poartă de ieşire. Noi vom ajunge să fim valorificaţi, ca şi Combinatul, la fier vechi”, a afirmat Tudor Petre. Marian Filimon – preşedintele PIMM Galaţi, a precizat că îşi face serioase probleme „pentru agenţii economici, vizavi de impactul asupra lor, dar şi asupra populaţiei” întrucât problemele din curtea Apaterm trenează de mulţi ani, fără ca autorităţile să reuşească să o aducă pe linia de plutire.
Chiar dacă, la nivel declarativ, autorităţile au pozat întotdeauna în protectori ai vestigiilor arheologice ori ai monumentelor istorice, o analiză a Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi reflectă contrariul. Aleşii locuitorilor din judeţul Galaţi şi-au bătut joc de istorie, ani în şir, făcând cadou mafiei imobiliare terenuri cu un potenţial arheologic imens. Mai multe situri arheologice, o necropolă, dar şi alte obiective extrem de importante se află, astăzi, în stare avansată de degradare, fiind supuse unei dispariţii iminente, în timp ce nenumăraţi tumuli au dispărut, după anul 1990, când s-au atribuit locuri de case şi s-au construit clădiri după ureche.
Potrivit lui Cătălin Negoiţă, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, o necropolă tumulară, situată pe platoul Combinatului siderurgic, se află într-un stadiu avansat de degradare din cauza intervenţiilor firmelor din zonă, executate cu autorizaţii de construire emise în perioada 2000-2007, fără avizul de specialitate al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, ori a intervenţiei ilegale a aceloraşi firme. Alte patru obiective, precum Valul lui Atanaric (situat în Lunca Prutului), Valul lui Traian (situat la Nord de Galaţi), situl arheologic de la Bereşti şi situl arheologic de la Poiana vor pieri, în curând, din cauza arăturilor excesive. De exemplu, Valul lui Atanaric este aplatizat pe porţiuni foarte mari, monumentul fiind cu greu observat.

Primăriile emit certificate de urbanism fără să consulte specialiştii

Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură a tras un semnal de alarmă în şedinţa Comisiei de Dialog Social, ce s-a desfăşurat de Prefectură, precizând că primăriile localităţilor din judeţ, precum şi cea a municipiului Galaţi, nu solicită sprijinul Direcţiei pentru Cultură înainte de a emite certificate de urbanism. În mai multe localităţi din judeţ, printre care Scânteieşti, Negrea şi Corni, autorităţile au autorizat construirea unor parcuri eoliene fără ca acestea să facă cel mai mic demers arheologic. Totodată, în municipiul Galaţi se efectuează lucrări asupra terenului fără ca Primăria să solicite un punct de vedere din partea Direcţiei pentru Cultură.

O tranzacţie imobiliară cu un sit arheologic, în atenţia DNA

Potrivit conducerii Direcţiei pentru Cultură, situl arheologic Cartier „Dunărea” Galaţi, care în urma unui proces la care a fost parte şi Primăria Galaţi, a intrat în proprietatea unei persoane fizice, care ulterior l-a vândut, a intrat în atenţia DNA, precum şi într-un litigiu civil, fiind implicată şi o firmă de leasing.
O situaţie aparte o constituie, însă, situl arheologic de la Negrileşti, unde, în perioada 1992-2000, locuitorilor li s-au acordat locuri de case chiar pe sit, fără ca aceştia să deţină titluri de proprietate.
Dintre cele 97 de situri arheologice din judeţul Galaţi declarate monumente istorice, majoritatea terenurilor pe care se află acestea au fost date persoanelor fizice, trecându-se cu vederea legislaţia de protejare a patrimoniului arheologic. În municipiul Galaţi, de exemplu, doar terenul pe care se află Cavoul roman, o parte din promontoriul Tirighina-Barboşi şi versantul la vest de acesta, precum şi situl de pe promontoriul Precista, se mai află în proprietatea municipalităţii.
Conform analizei Direcţiei pentru Cultură, în judeţul Galaţi sunt 97 de situri arheologice monumente istorice, dintre care 14 se află în municipiul Galaţi. Acestea sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice din 2004 şi 2010. Celelalte situri arheologice, care nu au fost declarate monumente istorice, dar au fost fie identificate, fie cercetate şi documentate în cărţi de specialitate, sunt în număr mult mai mare. „De exemplu, numai tumulii din judeţul Galaţi se ridică la un număr de 430, potrivit unei lucrări a arheologului prof. Mihalache Brudiu”, a precizat Cătălin Negoiţă.
Noua conducere a Primăriei a demonstrat, cu vârf şi îndesat, că se pricepe de minune să facă praf banul public, dar, mai ales, că este specializată în achiziţii la suprapreţ. Serbările Galaţiului, Gala de box, auditul (care, de fapt, s-a dovedit a fi doar o analiză) sunt doar trei dintre marile „realizări” ale municipalităţii, din ultimele nouă luni de zile, pentru care s-a cheltuit o sumă exorbitantă: aproape două milioane de euro! Ce-i drept, banii nu au provenit nici din buzunarele aleşilor şi nici de la vreun sponsor mărinimos, ci de la bugetul local, adică din portofelele gălăţenilor. Este binecunoscut faptul că dezmăţul pe bani publici nu este sancţionat, ba chiar este încurajat de partidele politice care salivează pe la colţurile instituţiilor publice, astfel că politrucii nu au nici de ce să se teamă şi nici de ce să se simtă stânjeniţi, atunci când sunt întrebaţi despre costurile marilor „investiţii” care, sincer vorbind, nu au schimbat cu nimic faţa vechiului Galaţi: oraşul este la fel de murdar şi îmbătrânit. City-managerul Galaţiului, care provine din Bucureşti, a venit, zilele trecute, cu un plan de mega-investiţii, care te face, mai degrabă, să plângi decât să râzi. Mega-obiectivele distinsului domn din Bucureşti nu pot fi realizate, în niciun caz, mai devreme de 2016, adică anul în care gălăţenii vor fi chemaţi, din nou, la vot să îşi aleagă primarul. Am remarcat, însă, un lucru: city-managerul Galaţiului intenţionează să mute afacerile cu fântâni arteziene din Capitală în oraşul de la malul Dunării. Nu spun că oraşul nu ar da bine cu niscai fântâni arteziene, chiar este nevoie de un tratament de înfrumuseţare şi întinerire pentru îmbătrânitul municipiu. Îmi pun, însă, întrebarea dacă nu cumva şi aceşte fântâni arteziene vor fi „confecţionate” tot la suprapreţ, după cum, se pare, s-a obişnuit city-managerul oraşului să facă tot felul de achiziţii prin Galaţi. Nu ştiu dacă acest prost obicei al distinsului domn este căpătat din vremea în care activa în cadrul Primăriei lui Sorin Oprescu ori, doar, i-a lăsat careva impresia că gălăţenii sunt bătuţi în cap şi nu realizează atunci când cineva încearcă să le bage mâna mai adânc decât este cazul în buzunare. Îmi amintesc că, în urmă cu vreo doi ani de zile, un prieten (jurnalist în Bucureşti) îmi povestea ce afaceri făceau politrucii din Capitală cu fântânile arteziene. Era un fel de modă, care, ulterior, s-a extins în mai multe judeţe ale ţării. Sunt extrem de curioasă să văd dacă domnul city-manager va face la noi ceea ce au făcut, cândva, colegii săi în Capitală, care au dezvoltat adevărate afaceri, din bani publici, evident, din fântânile arteziene.
Deputatul Bogdan Liviu Ciucă, vicepreşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că articolul 1 din legea fundamentală nu poate fi modificat, susţinând, totodată, că trebuie aduse acele schimbări în Constituţie astfel încât nimeni să nu fie favorizat sau dezavantajat. „Am dat deoparte ceea ce nu putem să modificăm în Constituţie pentru că însăşi Constituţia nu ne permite - caracterul unitar, naţional, art. 1 din Constituţie. Nu ne putem lega de el, îl dăm deoparte, chiar dacă, aşa cum am primit la comisie, sunt forţe politice care ar dori acest lucru. UDMR solicită modificarea din titlul 1, la principiile generale, eliminarea caracterului naţional al statului român. Dânşii doresc, dar practic nu se poate nu pentru că nu vrem, dar însăşi Constituţia nu ne lasă să modificăm acest principiu”, a afirmat parlamentarul gălăţean. Bogdan Ciucă a precizat că acum se discută, printre altele, despre o serie de aspecte precum faptul ca fiecare dintre cele trei puteri ale statului - legislativă, executivă şi judecătorească - să desemneze judecătorii Curţii Constituţionale, că există şi unele voci care susţin ca aceasta să devină secţie specială în cadrul ICCJ, iar altele propun chiar desfiinţarea ei. Conservatorul vrea parlament bicameral Deputatul gălăţean a precizat că este adeptul bicameralismului, iar subiectul privind reducerea numărului de parlamentari nu a fost încă dezbătut în cadrul comisiei. Mai exact, parlamentarii puterii nu au decis dacă trebuie inclusă această prevedere în Constituţie sau într-o lege electorală. Întrebat cum comentează afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu pe această temă, Ciucă a declarat că şeful statului este „liber să facă orice declaraţie”. „Preşedintele este liber să facă orice declaraţie şi să stabilească orice strategie, dar pentru mine obiectivul principal nu e nici să răspund declaraţiilor preşedintelui, nici să îl contrazic, nici să-l susţin. Obiectivul principal este să încercăm să adunăm toate semnalele de alarmă pe acest subiect pe care le iniţiază toţi cei interesaţi şi să încercăm să construim o Constituţie care să nu favorizeze un partid, o putere, o persoană, dar nici să blocheze, un partid, o putere, o persoană”, a mai spus Bogdan Ciucă.
Copiii care provin din familii cu venituri modeste ar putea să primească un sprijin mai mare din partea statului român. Deputatul gălăţean Bogdan Liviu Ciucă, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, a declarat că se doreşte modificarea Legii 61/1993 privind alocaţiile de stat pentru copii, astfel încât sumele de bani să se acorde, diferenţiat, în funcţie de venitul mediu pe membru de familie. Parlamentarul a precizat că un proiect legislativ în acest sens a fost depus deja la Camera Deputaţilor. „Pentru copiii care provin din familii cu un venit mediu pe membru de familie mai mic decât salariul minim brut pe economie pe ţară, cuantumul alocaţiei de stat va fi egal cu 10% din salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor de stat. Pentru copiii care provin din familii cu un venit mediu pe membru de familie cuprins între minim şi mediu brut pe ţară, alocaţia de stat pentru copii va fi de 3% din salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor de stat, iar pentru copiii care provin din familii cu un venit mediu pe membru de familie mai mare decât salariul mediu brut pe economie, alocaţia de stat va fi de 1% din salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor de stat”, a afirmat Bogdan Ciucă. Deputatul a precizat că este vorba despre o creştere a alocaţiilor pentru copii, dar în aşa fel încât cei care provin din familii cu venituri modeste să beneficieze de o susţinere mai bună din partea statului. „În esenţă, propunem să crească această alocaţie pentru copii. Alocaţia pentru un câine e mai mare decât pentru un copil, iar un deţinut are alocaţi pentru cheltuieli directe peste 2.000 lei, la ora actuală, iar cea pentru copii e pe ultimul loc în topul alocărilor”, a mai spus Bogdan Ciucă.
Liberalii gălăţeni îşi vor alege, la mijlocul lunii mai, liderii filialei locale a partidului, după ce Crin Antonescu – preşedintele PNL la nivel naţional – a dat directivă ca în toate organizaţiile din ţară să fie organizate alegeri, până la începutul toamnei. Chiar dacă mandatul de preşedinte al deputatului Victor Paul Dobre expiră în anul 2014, liberalii îşi vor alege liderul pe data de 19 mai, în cadrul Conferinţei partidului, care se va desfăşura la Teatrul Muzical „Nae Leonard”, la manifestare fiind aşteptaţi peste 400 de delegaţi. Conform unor surse, bătălia pentru fotoliul de preşedinte al Judeţenei PNL se anunţă a fi aprigă, în condiţiile în care pentru statutul de lider se vor duela deputatul Victor Paul Dobre şi primarul Marius Stan, binecunoscut fiind faptul că cei doi liberali nu se mai au, de ceva vreme, la inimă. Chiar dacă a refuzat să confirme faptul că va candida pentru un nou mandat de preşedinte, deputatul Victor Paul Dobre a precizat că „în PNL competiţia este deschisă”: „Încă nu am luat o hotărâre. Deocamdată, am început programul de alegeri interne. Sunt preşedinte în funcţie şi trebuie să mă ocup de organizarea acestora. În PNL competiţia este deschisă. Pentru mine, importante sunt alegerile interne, în acest moment. Orice coleg are dreptul să candideze, nu mă afectează acest lucru. Mă preocupă, în schimb, ca PNL să fie cât mai puternic şi să obţină rezultate cât mai bune”. Alegeri vor avea loc şi la nivelul Organizaţiei Municipale a PNL, condusă, în prezent, de către consilierul local Mihai Manoliu, un apropiat al primarului Marius Stan. Potrivit lui Mihai Manoliu, alegerile pentru noua structură de conducere vor avea loc pe data de 12 mai. Liberalul ne-a declarat că încă nu a luat o decizie privind o nouă candidatură pentru şefia Municipalei PNL: „Deocamdată nu ştiu, dar am timp să mă gândesc. În săptămâna 7-12 se depun candidaturile”.
Nu este o crimă să îţi doreşti să trăieşti într-un cartier curat, să ai grădina din faţa blocului „cosmetizată”, să ai scara întreţinută, iar gardul viu şi copacii din preajma blocului să fie toaletaţi. Este, însă, de condamnat atunci când chiar poţi face ceva în acest sens, când tu, un simplu cetăţean, poţi contribui la înfrumuseţarea zonei în care locuieşti, dar nu o faci. Mândria, orgoliul, laşitatea, lipsa educaţiei sau încăpăţânarea sunt doar câteva dintre elementele care ne domină pe noi, ca naţie, şi care ne pun, de fiecare dată, piedici atunci când am putea înregistra un progres. Simţul civic, educaţia şi bunul simţ lipsesc multora dintre noi şi tocmai de aceea nu ne putem compara, deocamdată, cu cetăţenii vreunei ţări cu adevărat civilizate din Europa, precum Germania, Austria sau Suedia. Atitudinea este cea care face diferenţa! În ţările civilizate ale Europei cetăţenii nu aşteaptă ca Primăria să le facă ordine şi curăţenie în faţa casei, nu aşteaptă ca autorităţile să le deszăpezească scara blocului, maşina ori să le facă alee în faţa casei, pentru a putea circula, după o ninsoare de câteva ore. În ţările civilizate, oamenii pun mâna pe lopată, atunci când se pune problema deszăpezirii (mulţi dintre vecini se asociază chiar în grupuri de acţiune) sau pe greblă şi foarfecă, în pragul primăverii. În ţările civilizate, cetăţenii au grijă de zona verde de lângă case sau blocuri, pun mare preţ pe ordine şi curăţenie şi nu se pune problema ca mediul în care trăiesc să fie sufocat de gunoaie, de toate felurile. Noi, în schimb, ne-am obişnuit să stăm cu mâna întinsă la autorităţi, să aşteptăm să ni se ofere, să ni se facă, să ni se dreagă, în ciuda faptului că bunul mers al anumitor lucruri ţine, în mare parte, chiar de noi. Marţi, locatarii unui bloc din Þiglina I au dat un exemplu de bun simţ, implicare şi spirit civic, pornind o acţiune de curăţenie de primăvară, fără să aştepte ca autorităţile să vină şi să le strângă gunoaiele din grădinile blocurilor sau să le tundă gardul viu. Oamenii au toaletat copacii, au „cosmetizat” gardul viu, au adunat crengile uscate şi ambalajele care sufocau grădinile, iar zona imediat apropiată în care locuiesc şi-a schimbat cu adevărat faţa. La câţiva metri depărtare se aflau câţiva tineri (păreau liceeni). Niciunul dintre aceştia nu s-a oferit să dea o mână de ajutor, ba, mai mult, nici nu ştiu dacă au remarcat măcar ceea ce se petrecea în jurul lor sau dacă au înţeles mesajul. Lucrurile simple chiar ne pot îmbunătăţi traiul, dacă am fi ceva mai preocupaţi şi am renunţa la mândrie şi nepăsare. Doar o atitudine pozitivă şi ceva solidaritate şi bunătate ne-ar mai putea scoate din mocirla în care suntem, pe jumătate, îngropaţi.
Democrat-liberalii gălăţeni declanşează războiul împotriva conducerii Consiliului Judeţului Galaţi. Doruleţ Resmeriţă, preşedintele PDL Galaţi, va sesiza Agenţia Naţională de Integritate (ANI) pentru a demara o anchetă împotriva medicului Nicolae Bacalbaşa, preşedinte Consiliului Judeţului Galaţi. Liderul democrat-liberalilor gălăţeni îl acuză pe social-democrat că se află în conflict de interese: „Astăzi (n.r. ieri) voi sesiza Agenţia Naţională de Integritate. Se vede foarte clar că şi-a creat un interes de natură patrimonială. În legătură cu acel audit, care a constatat în anul 2011 că domnul Bacalbaşa, pe când era directorul Spitalului Judeţean, a reziliat unilateral un contract pentru care, ulterior, în instanţă, firma căreia i s-a reziliat contractul a câştigat 12 miliarde de lei vechi. Ulterior, şi Consiliul Judeţului a constatat, prin audit, că din vina directorului spitalului de atunci au fost pierduţi acei bani. În consecinţă, s-a introdus în instanţă recuperarea prejudiciului. În momentul în care Bacalbaşa a ajuns preşedintele CJ, în data de 5.10.2012, a făcut o retractare pe raportul de audit nr. 8528, ca să-l ajute în instanţă să piardă procesul”, a declarat Doruleţ Resmeriţă. Democrat-liberalul a precizat că în sesizarea către ANI va invoca Legea 161 privind incompatibilităţile şi conflictele de interese: „Conform legii, conflictul de interese reprezintă situaţia în care o persoană care deţine o demnitate publică sau o funcţie publică, care are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce revin, potrivit Constituţiei şi alte acte normative. Este un caz clasic de conflict de interese”, a afirmat preşedintele PDL. Ion Ştefan: „Vom ataca proiectul de buget al CJ” Democrat-liberalii ameninţă Consiliul Judeţului şi cu acţionarea în instanţă, după ce, potrivit acestora, forul legislativ judeţean a decis finanţarea primăriilor din judeţ discreţionar, în funcţie de culoarea politică. Ion Ştefan, liderul de grup al aleşilor din Consiliul Judeţului, a declarat că, în cazul în care conducerea CJ nu va reveni asupra proiectului de hotărâre, PDL va contesta în instanţă proiectul de buget al instituţiei: „Primarii democrat-liberali nu au primit niciun leu şi nici în previziunile pe următorii ani nu sunt trecute sume. Ne rezervăm dreptul să facem o opoziţie fermă, din acest moment, şi să atacăm pe toate căile legale în vederea apărării acestor comunităţi. Altă soluţie nu este. Consiliul Judeţului este condus într-un mod dictatorial, cu un amatorism greu de egalat. Şedinţele nu vor mai fi fugitive, ci serioase, bazate pe dezbateri”. Doru Resmeriţă a precizat că, dintre cele şapte comune din judeţul Galaţi care sunt conduse de către primari PDL, doar două vor primi fonduri din partea CJ. Este vorba despre primăriile oraşului Târgu Bujor şi comunei Tuluceşti, ai căror edili au suţinut candidaţii USL la alegerile parlamentare. „Nu vreau să îl laud acum pe Chebac, dar atunci când a fost preşedinte, a finanţat toate comunele. Aşa ceva nu am mai întâlnit din perioada 2000-2004. Este un lucru foarte grav, înseamnă că ne întoarcem în timp”, a spus Resmeriţă. Iuliana Tania Bogdan, vicepreşedintele Consiliului Judeţului, ne-a declarat că, potrivit legii, prioritate au comunele care au în derulare proiecte cu fonduri europene, în vederea asigurării cofinanţării: „În primul rând, s-a ţinut seama de cum au fost finanţate în anii trecuţi. Multe dintre comune încă mai au bani de rulat, din fondul de rulment. De exemplu, în dreptul comunei Corni nu scria că are în vedere un proiect de dezvoltare. Nu a depus niciun fel de solicitare, conform centralizatorului. Bălăşeşti şi Bălăbăneşti nu au primari USL, dar sunt toată ziua la Consiliul Judeţului. Au proiecte, se informează. Mai bine s-ar gândi să acceseze fonduri europene, măcar acum, dacă nu au făcut-o în timpul guvernării PDL. Noi ne-am arătat disponibilitatea să îi ajutăm, dar şi ei trebuie să se implice, să se informeze. În ceea ce priveşte estimările pentru anii următori, sunt prevăzuţi bani pentru toate comunele”.
Pagina 22 din 27