×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 295

Dacă te uiţi pe analizele economice ale Uniunii Europene privind starea financiar-economică în care se zbat ţările membre UE şi, implicit, cetăţenii acestora, te apucă durerea de cap. România apare, în cele mai multe dintre analizele experţilor, la coada clasamentului. Suntem arătaţi cu degetul atunci când se vorbeşte despre sărăcie, suntem arătaţi cu degetul atunci când se discută despre sprijinul statului pentru familiile defavorizate (să nu uităm că în România alocaţia unui copil este de doar 40 lei, adică nici 10 euro – strigător la cer!) şi, printre altele, mai ocupăm şi un loc fruntaş privind numărul de şomeri. Dacă ne aruncăm un ochi pe analizele interne, vom constata că locuitorii din Moldova sunt sărăntocii României. Oamenii care locuiesc în oraşele Moldovei duc o lipsă acută de locuri de muncă, sute de mii dintre aceştia specializându-se în şomaj (cei mai mulţi nici nu figurează în baza de date a agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă), iar previziunile pentru următorii doi ani sunt sumbre întrucât investitorii, care aleg să bage bani în România, şi-au făcut un obicei din a ocoli zona Moldovei. Dacă alegi, însă, să ieşi la plimbare (chiar şi două-trei zile pe săptămână, în cazul în care programul nu-ţi permite mai mult), vei ajunge să te întrebi, aproape la orice pas, dacă analiştii nu sunt cumva nebuni, dacă nu ne confundă, cumva, cu vreo naţie de prin Africa ori doar, pur şi simplu, li s-a pus pata pe noi şi încearcă să ne discrediteze. Dacă reuşeşti să ignori feţele oamenilor şi mediul degradat în care te învârţi, tinzi să crezi că românii chiar au o viaţă roz, numai privind autoturismele din oraş. În Galaţi, ca şi în multe oraşe ale României, rar mai vezi o bătrână Dacia, în schimb, te loveşti la orice pas de „bemveuri”, „merţane”, „audiuri” (după cum le numesc cei mai mulţi dintre posesorii acestora, pasionaţi, chipurile, de cai putere). Gălăţenii chiar au bani şi o duc extrem de bine, dacă te rezumi la a trage o concluzie doar în funcţie de ceea ce vezi în trafic. Dacă ajungi cumva să intri în contact cu bizonii de la volan, te vei întreba dacă au câştigat, cumva, la Loto, căci de ceva şcoală nu se pune problema, iar de mârlănia care zace-n ei nici nu mai are sens să scriu, căci toată lumea s-a izbit de ea, într-un fel sau altul. Faptul că Fiscul doarme în bocanci în România nu mai este un secret. Într-o altă ţară civilizată, proxeneţii, hoţii, adică infractorii, nu ar fi ajuns să facă legea şi nici nu şi-ar fi ridicat adevărate palate din necazurile altora. La noi este posibil orice, atât timp cât multe dintre autorităţi au statutul de complici, chiar şi din punct de vedere moral.
Consilierul judeţean Ion Ştefan solicită membrilor consiliilor de administraţie din cadrul unităţilor medicale aflate în subordinea Consiliului Judeţului Galaţi să stabilească suma minimă pentru coplată şi nu mai mult, având în vedere nivelul de sărăcie în care se zbate cea mai mare parte a populaţiei din judeţul Galaţi. Democrat-liberalul ne-a declarat că va purta o serie de discuţii cu Nicolae Bacalbaşa, preşedintele Consiliului Judeţului, pentru ca Spitalul Judeţean, Spitalul TBC şi Spitalul de Boli Infecţioase (unităţi aflate în subordinea CJ) să solicite pacienţilor doar cinci lei pentru coplata destinată spitalizării. În cazul în care membrii consiliilor de administraţie ale celor trei unităţi medicale nu vor accepta să adopte suma minimă pentru coplată, Ion Ştefan a afirmat că va face publică lista persoanelor care fac parte din cele trei consilii de administraţie, ameninţând cu o campanie negativă agresivă la adresa acestora. „Sistemul de coplată adânceşte sărăcia în judeţul Galaţi. Mi se pare un sistem nedrept pentru cei care şi-au plătit asigurările de sănătate zeci de ani şi aici trebuie să avem în vedere pensionarii, dar şi cei care au venituri reduse, cu toate că până la un anumit cuantum, parte din ei nu plătesc. Cer ferm ca instituţiile aflate în subordinea Consiliului Judeţean să accepte în consiliile de administraţie minimum, respectiv cinci lei, pentru această coplată. În condiţiile în care nu vor face acest lucru, vom face publică lista celor care nu au făcut acest lucru şi cu siguranţă îi vom arăta tuturor care plătesc asigurările de sănătate. Şi aici mă refer, în special, la Spitalul Judeţean Sf. Ap. Andrei, la Spitalul de Boli Infecţioase şi la Spitalul TBC. Nu am reuşit să vorbesc, până în prezent, cu preşedintele Bacalbaşa, pentru că este mai mereu plecat, însă aştept să se întoarcă pentru a discuta. Chiar dacă membrii consiliilor de administraţie ale unora dintre unităţi au stabilit coplata la 10 lei, se poate reveni cu o nouă hotărâre, prin care aceasta să se modifice la cinci lei”, ne-a declarat consilierul judeţean Ion Ştefan, liderul de grup al democrat-liberalilor din forul legislativ judeţean. Noul contract-cadru care stă la baza acordării de servicii medicale include de la 1 aprilie coplata pentru spitalizare, creşte alocările de fonduri pentru medicina primară şi cea ambulatorie şi impune noi reglementări în sprijinul reducerii şi evitării „arieratelor” - care sunt întârzierile la plată ale statului către furnizori. Potrivit ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, scopul introducerii acestei taxe este de a limita internările fictive. Oamenii vor plăti, o singură dată, la externare, între 5 şi 10 lei.
Aleşii judeţeni democrat-liberali vor purta brasarde albe în timpul şedinţelor Consiliului Judeţului în semn de protest faţă de conducerea USL a instituţiei, pe care o acuză că a acordat fonduri de echilibrare primăriilor din comune în funcţie de culoarea politică a edililor. Deputatul Mircea Toader, prim-vicepreşedintele PDL Galaţi, a precizat că va face o interpelare către Camera Deputaţilor în legătură cu modul în care conducerea Consiliului Judeţului a repartizat sumele de bani către comune, iar proiectul de buget al CJ va fi atacat în contencios administrativ de către democrat-liberali. „Am fost neplăcut surprins de hotărârea CJ, de faptul că niciuna dintre primăriile noastre nu au primit nicio sumă din fondul de echilibrare, cu excepţia a două: Tuluceşti şi Târgu Bujor, la care sunt primari cu titulatura de primari PDL, dar care au primit sume consistente ca recompensă financiară pentru susţinerea candidaţilor USL la alegerile parlamentare din decembrie. Asta dovedeşte, încă o dată, că banul e ochiul dracului şi nu ţine cont de ideologie. Vom ataca, în contencios, pentru modul în care au fost împărţiţi banii, pentru discriminarea politică. Sunt convins că vom avea câştig de cauză. Voi face o interpelare în Parlament şi o voi face, în primul rând, ministrului Liviu Dragnea, care a spus că «nu trebuie să fim cum a fost PDL-ul la guvernare, trebuie să fim altfel». Dacă noi am mai dat ceva, ei nu dau deloc. Vreau să aduc aminte comportamentul nostru, când eram la putere, şi anume că am ţinut cont şi de nevoile primăriilor de altă culoare politică. Poate că nu am ţinut cont de nivelul solicitărilor, dar fiecare primărie, de orice culoare era, primea o anumită sumă de bani”, a declarat Mircea Toader. Deputatul a afirmat că ia în calcul o moţiune simplă pe tema împărţirii banilor în judeţul Galaţi, care să îi fie adresată ministrului de Interne al României. „Nu trebuie să ai un asemenea comportament. Până la urmă, Chebac a ţinut întotdeauna cont de populaţie şi a dat bani tuturor comunelor. Probabil că de asta a fost îndepărtat din suportul politic al PSD. El niciodată nu a avut alt criteriu decât populaţia. Nu trebuie să uităm că aceste primării administrează comunităţi de oameni, iar acei oameni nu au nicio vină că şi-au ales un gospodar care, din punct de vedere politic, nu este agreat de către actuala conducere a Consiliului Judeţului”, a spus democrat-liberalul. Mircea Toader a precizat că două dintre cele cinci comune PDL care nu au primit finanţare, respectiv Matca şi Corni, riscă să nu mai poată finaliza o serie de proiecte europene întrucât nu au fonduri pentru a asigura cofinanţarea acestora. „Primarii de la Târgu Bujor şi Tuluceşti, care au susţinut candidaţii USL la parlamentare, au primit 539.000 de lei pe dezvoltare, ca recompensă. La Corni, de exemplu, primăria are o mică restanţă şi riscăm să dăm finanţarea înapoi”, a spus Toader. Întrebat dacă edilii PDL ai oraşului Târgu Bujor şi comunei Tuluceşti vor fi excluşi din partid, deputatul Mircea Toader a precizat: „Nu, categoric. Nu vrem să îi ajutăm. Asta ar însemna să le întindem o mână de ajutor. Voi avea o discuţie cu cei doi primari”.
Deputatul Mircea Toader, liderul de grup al democrat-liberalilor din Camera Deputaţilor, a declarat că PDL va susţine ca binomul Galaţi-Brăila să fie capitala Regiunii de Sud-Est, de altfel această variantă fiind luată în calcul şi de către vicepremierul Liviu Dragnea. „Este o bătălie puternică în ideea PSD de a păstra regiunile de dezvoltare, iar în ce priveşte această capitală pentru Regiunea de Sud-Est, este o bătălie între Constanţa şi regiunea aglomerării urbane Galaţi - Brăila. Noi susţinem această a doua variantă, având mai multe argumente. În primul rând, este într-o zonă centrală, apoi, la Brăila există experienţa unei administrări şi accesări de fonduri europene. În al treilea rând, este cea mai mare aglomerare urbană care există după Bucureşti. În al patrulea rând, ne va obliga să terminăm definitiv rivalităţile între cele două oraşe, care au început deja să fie aplatizate, având conduceri politice similare. Cred că soluţia administrativă Galaţi-Brăila este şi soluţia care îi va împăca şi pe gălăţeni şi pe brăileni (...) Este singurul loc din ţară unde sunt trei puncte de acces: rutier, feroviar şi Dunărea. Punctul de vedere al PDL este de susţinere şi vom susţine pe toate căile ca eventuala capitală de regiune cu centru administrativ dezvoltat între cele două comunităţi să fie la Galaţi - Brăila. Nu ştiu cum se va numi, dar susţinem acest lucru”, a afirmat Mircea Toader. Democrat-liberalul a acuzat baronii PSD de Constanţa, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu, că încearcă să înfiinţeze „Republica” Constanţa: „În afară de oraşul Constanţa, ei nu au altceva. Ce au? Mangalia este ca şi pierdut, iar Năvodari? Nu au nicio treabă cu realitatea. Vom susţine în Parlament ca centrul regiunii să fie la noi. Mazăre şi Constantinescu vor să facă «Republica» Constanţa. În aceste condiţii, dacă ei fac «republica», noi punem portul la mezat şi facem, eventual, altceva: depozite de cherestea şi mai ştiu eu ce. Nu se poate aşa ceva”.
Deputaţii şi senatorii care vor părăsi formaţiunea politică din care fac parte pentru a se înscrie într-un alt partid şi-ar putea pierde mandatul de parlamentar. Membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei intenţionează să introducă în legea fundamentală o prevedere care să interzică migraţia politică în rândul deputaţilor şi senatorilor. Deputatul Florin Iordache, secretarul Comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei, a precizat la Galaţi că printre principalele modificări ale legii fundamentale trebuie să se regăsească şi una privind stoparea migraţiei politice de la nivelul Parlamentului, binecunoscut fiind faptul că mulţi dintre parlamentari, ghidaţi de propriile interese, aleg să migreze de la un partid la altul. Conform declaraţiilor oficiale, cei mai mulţi dintre parlamentarii gălăţeni pledează pentru stoparea fenomenului migraţiei politice, în ciuda faptului că partidele din care fac parte au „racolat”, de-a lungul timpului, deputaţi şi senatori din taberele adverse. De altfel, între deputatul Victor Paul Dobre (preşedintele PNL Galaţi) şi deputatul Mircea Toader (prim-vicepreşedintele PDL Galaţi) au existat, în cadrul întrunirii Forumului Constituţional, de la sfârşitul săptămânii trecute, o serie de săgeţi cu privire la stoparea migraţiei politice. Cei doi parlamentari de Galaţi sunt recunoscuţi, de altfel, pentru faptul că nu ratează nicio ocazie de a se şicana, din punct de vedere politic. Democrat-liberalul Mircea Toader a pledat pentru un parlament unicameral, cu 300 de parlamentari, dar şi pentru stoparea migraţiei politice, ulterior fiind sancţionat de către deputatul liberal Victor Paul Dobre: „Chiar îl ascultam cu plăcere pe domnul Toader vorbind despre traseism. Un partid care a schimbat o majoritate utilizând traseismul ca armă politică, acum dă lecţii, dar, mă rog, tradiţia e veche. Au mai făcut-o şi alţii”. La dezbaterile organizate de Forumul Constituţional, la Galaţi, au participat  Cristian Pîrvulescu (preşedintele organizaţiei) şi deputaţii Florin Iordache, Bogdan Ciucă, Viorel Ştefan, Aurel Nechita, Florin Pâslaru, Victor Paul Dobre şi Mircea Toader, precum şi primarul Marius Stan, city-managerul Aurel Vlaicu, viceprimarul Florin Popa, consilieri locali şi judeţeni, reprezentanţi ai sindicatelor, ONG-urilor, precum şi ai mediului universitar. Parlamentul României a demarat procedurile de revizuire a Constituţiei României, proces ce se va desfăşura pe parcursul anului 2013 şi se va finaliza cu un referendum. Forumul Constituţional este cea mai importantă instanţă de dezbatere publică, învestită de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României să deruleze acest proces. Acesta va aborda la nivel naţional temele constituţionale într-un cadru de dezbatere care să unifice şi să pună în valoare sfera competenţei în materie (dreptul constituţional sau ştiinţele sociale) cu sfera opiniilor şi opţiunilor civice şi individuale. Relevanţa şi utilitatea Forumului depind în mod deosebit de disponibilitatea de participare a experţilor la dezbaterile din cadrul său. „Dezbaterile publice ale Forumului vor fi organizate pe trei axe: teritorială, tematică şi academică. Axa teritorială a Forumului Constituţional presupune organizarea de întâlniri la nivel local, judeţean şi regional, urmărind organizarea a cel puţin unei dezbateri în fiecare judeţ din ţară”, a precizat Cristian Pîrvulescu. Obiectivul principal al dezbaterilor este formularea unor propuneri punctuale şi precis articulate de revizuire a Constituţiei României, prin trimitere directă la articolele existente sau prin elaborarea de noi articole. Propunerile de revizuire a Constituţiei formulate în cadrul dezbaterilor vor fi incluse în Raportul sinteză al dezbaterilor şi propunerilor înaintate în cadrul Forumului Constituţional, care va sta la baza activităţii Comisiei de revizuire a Constituţiei.
Spitalul de Boli Cronice din localitatea Iveşti, transformat de către autorităţi în secţie exterioară a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Ap. Andrei” din Galaţi, va putea funcţiona în condiţii normale, după ce Consiliul Judeţului a hotărât ca Spitalul Judeţean să primească în administrare mai multe imobile necesare Secţiei exterioare, înfiinţată în toamna anului trecut. Unitatea medicală, care va deservi bolnavii cronic din zonă, va avea la dispoziţie, în curând, diferite anexe ce vor fi folosite pentru înfiinţarea unei bucătării, unei spălătorii, dar şi a unei zone administrative, fără de care Secţia exterioară a Spitalului Judeţean nu şi-ar putea desfăşura activitatea. „Întrucât componentele bazei materiale achiziţionate cu finanţare de la bugetul de stat sau cu credite externe garantate de Guvern vor fi predate Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, precum faptul că restul componentelor bazei materiale, inclusiv stocurile de medicamente, de materiale etc aflate în administrarea fostului Spital de Boli Cronice Iveşti vor fi predate pe bază de proces verbal de predare-primire Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, se impune iniţierea unui proiect de hotărâre privind darea în administrarea Spitalului Judeţean şi a celorlalte imobile, precum şi a căilor de acces, astfel încât imobilele (clădiri şi terenuri), inclusiv baza materială, să fie dată în administrare la aceeaşi instituţie de sănătate publică”, a precizat Nicolae Bacalbaşa, preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, în expunerea de motive a proiectului de hotărâre ce va ajunge pe masa aleşilor judeţeni, pentru aprobare, la finele lunii aprilie. Conform proiectului de hotărâre, conducerea Spitalului Judeţean va primi, printre altele, în administrare, un pavilion de primiri urgenţe şi radiologie (370 mp), un pavilion laborator şi farmacie (273 mp), un pavilion interne (765 mp), un pavilion pediatrie (145 mp), un pavilion pediatrie nou (136 mp), o cabină poartă (22 mp), o clădire centrală termică (66 mp), o clădire pentru morgă (30 mp), o clădire centrală termică veche (24 mp), un depozit de carburanţi (20 mp).
Democrat-liberalii conduşi de către Vasile Blaga iau în calcul o alianţă post-electorală cu Partidul Naţional Liberal. Deputatul Mircea Toader, prim-vicepreşedintele PDL Galaţi, ne-a declarat că ar „alege zona de dreapta, dar doar în cazul unei alianţe post-electorale, pentru că acum nu se poate aşa ceva”. Parlamentarul gălăţean a criticat modul în care funcţionează Uniunea Social Liberală, afirmând că în Guvernul Ponta II măsurile de dreapta ale PNL nu sunt vizibile întrucât „PNL este la remorca PSD-ului”. „În această guvernare, PNL-ul nu se vede. PNL nu se vede cu măsuri de dreapta, PNL este la remorca PSD-ului. Dacă întrebaţi, 99% din populaţie nu vorbeşte despre PNL, ci despre PSD, Victor Ponta şi toate măsurile sunt ale PSD. Tot ce este bun va culege PSD, iar tot ce este rău va culege PNL. La Sănătate, de exemplu, ministrul Nicolăescu o dă în bară permanent, cea de la Muncă se tot bâlbâie, la Ministerul Transporturilor PSD a lăsat PNL-ului doar calea ferată, iar drumurile şi autostrăzile au fost luate. La buget, cel care împarte este PSD. Dacă facem o analiză corectă, vom vedea că PNL se situează în categoria «şi alţii». Una peste alta, aşteptările sunt foarte mari, iar realizările sunt minime, spre deloc”, a afirmat deputatul Mircea Toader. Preşedintele PNL Galaţi, deputatul Victor Paul Dobre, nu a ratat ocazia de a-l şicana pe Toader. În replică la afirmaţiile democrat-liberalului, Dobre ne-a declarat: „Încă nu şi-a revenit după alegeri. Îi mai acord un răgaz de trei luni de zile. Sunt convins că i-a fost bine în alianţa cu PNL”.
Consiliul Judeţului Galaţi va înfiinţa un muzeu cu specific pescăresc în Pădurea Gârboavele, a cărui valoare se ridică 415.000 de euro. În şedinţa extraordinară de luni a forului legislativ judeţean, aleşii au dat undă verde proiectului „Muzeul zonei pescăreşti din judeţul Galaţi”, care va fi derulat prin Programul Operaţional pentru Pescuit, cu scopul promovării turistice a patrimoniului material şi imaterial al zonei pescăreşti. Conducerea Consiliului Judeţului a dat în administrare Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, instituţie aflată în subordinea CJ, un teren cu o suprafaţă de 14.200 de metri pătraţi pentru amplasarea muzeului pescăresc, care va fi situat în incinta Muzeului Satului. „Este necesară darea în administrarea Centrului Cultural „Dunărea de Jos” Galaţi a unui teren în suprafaţă de 14.200 metri pătraţi pentru deschiderea unui punct de lucru la «Muzeul Satului – Gospodărie Tradiţională – Pădurea Gârboavele, judeţul Galaţi». Menţionăm că, prin implementarea acestui proiect, se urmăreşte amenajarea unui muzeu cu specific pescăresc, precum şi a unor expoziţii permanente cu valoare turistică şi educativă. Acest proiect este finanţat cu fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 415.000 euro, contribuţia Centrului Cultural «Dunărea de Jos» Galaţi fiind de 0%”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre. Consilierii PDL, nemulţumiţi de locaţie Dacă aleşii judeţeni ai USL nu au avut obiecţii cu privire la proiect, consilierii democrat-liberali au criticat locaţia aleasă de către conducerea Consiliul Judeţului pentru înfiinţarea muzeului pescăresc, precizând că „este nepotrivită”. De altfel, democrat-liberalul Ion Ştefan, liderul de grup al aleşilor PDL din CJ, a solicitat conducerii instituţiei ca Centrului Cultural „Dunărea de Jos” (CCDJ) să nu i se permită să gestioneze acest proiect întrucât „ nu are specialişti în domeniu”. „Cred că locaţia amplasării acestui muzeu nu este bună şi consider că ar trebui amplasat la Zătun, mai degrabă. Cred că nu CCDJ ar trebui să gestioneze acest proiect pentru că nu are specialişti în acest domeniu”, a afirmat Ion Ştefan. Laura Angheluţă, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Regională, le-a oferit consilierilor PDL, la solicitarea vicepreşedintelui CJ Cornel Hamza (care a condus şedinţa în absenţa lui Nicolae Bacalbaşa), mai multe informaţii cu privire la proiectul ce vizează înfiinţarea muzeului cu specific pescăresc. Aceasta a precizat că „se doreşte, de fapt, o extindere a Muzeului Satului”. Tot în şedinţa extraordinară a forului legislativ judeţean, aleşii PDL au făcut grevă japoneză, purtând brasarde albe, nemulţumiţi fiind de modul în care conducerea CJ a acordat finanţare primăriilor din judeţul Galaţi. Ion Ştefan i-a spus vicepreşedintelui Cornel Hamza (PSD) că hotărârea privind aprobarea bugetului CJ pe anul 2013 va fi atacată în instanţă.
Tensiunile din interiorul USL, dintre liberali şi social-democraţi, sunt din ce în ce mai evidente. Senatorul liberal gălăţean Paul Ichim a făcut un apel, ieri, în plenul Senatului, către social-democraţi, nemulţumit fiind de atitudinea colegilor săi din coaliţia de la guvernare. „Astăzi vreau să vă vorbesc despre un sentiment ciudat pe care îl încerc în ultimul timp, numit Deja-vu. Să mă explic: În 2008, mult prea mediatizatul nostru preşedinte, fire sensibilă, ne transmitea în maniera «Dragă Stolo» că şi-a văzut visul cu ochii formând o majoritate parlamentară care a generat şi guvernul format din PD-L şi PSD. Preşedintele PSD de la vremea respectivă, Mircea Geoană, confirma justeţea celor spuse la Cotroceni şi astfel PDL-ul, sub luminata conducere a marelui om politic Boc, şi-a adjudecat ministerele de forţă economică, lăsând pe cele cu impact social la PSD. Acum, brandul USL, la o populaţie scârbită de o guvernare care nu mai trebuie etichetată, aduce la guvernare PSD cu PNL-PC. Ca forţă oarecum mai mare, PSD îşi adjudecă la actuala guvernare pârghiile de control financiar şi chiar mai mult, lăsând PNL-ului ceea ce au avut ei în 2009. La momentul 2009 au apărut oarecare nemulţumiri, se pare, tocmai pornite de la acest fapt. La vremea aceea s-a mai adăugat şi o centură de siguranţă economică de 20 de miliarde de euro negociată doar de guvernul respectiv în contul întregii naţii, fără susţinere parlamentară, dar bine susţinută de sensibilul nostru preşedinte. Nu am aflat nici până la ora actuală unde s-au dus acei bani, doar că banii naţiei au început să dispară pe tot felul de proiecte controlate de miniştrii PDL”, a declarat parlamentarul gălăţean în faţa colegilor săi de la Senat. Senatorul Paul Ichim a recunocut, voalat, că în USL se practică „loviturile date pe sub masă”. „Frustrarea respectivă s-a tradus în Parlament prin multitudinea întrebărilor adresate de către parlamentarii unui partid miniştrilor celuilalt partid. La vremea aceea noi, PNL-ul, asistam, recunosc, destul de bine dispuşi, la loviturile date pe sub masă între partidele aflate la guvernare. Nu vi se pare că acum se întâmplă la fel, la guvernare? Am făcut o statistică a întrebărilor adresate de colegii senatori ai PSD şi am constatat că au nelămuriri doar la muncă, sănătate, transporturi, cultură, finanţe, economie. În rest, pe ici pe colo! (...) Ultima manifestare a fost reprezentată de transmiterea unui sondaj, în care vezi dragă Doamne, se măsura popularitatea şi credibilitatea liderilor politici, lucru care nu miroase deloc a manipulare politică. Dacă îmi aduc bine aminte, în 2009, s-a terminat acel vis al preşedintelui, iar ce a urmat în ţară este un fapt bine cunoscut. Morala: Ar fi bine să nu repetăm istorii relativ recente, cel puţin din perspectiva că populaţia a venit cu un mare grad de încredere în USL, dar nu mai are aceeaşi răbdare ca pe vremea PDL. La ora actuală, lipseşte centura de siguranţă financiară şi se joacă economic foarte strâns. Ca şi concluzie finală, declaraţia politică este un pamflet şi NU trebuie tratată ca atare!”, a precizat Paul Ichim.
Deputatul Eugen Chebac, preşedintele Organizaţiei Judeţene a PP-DD Galaţi, a fost desemnat vicelider al grupului parlamentar al partidului din Camera Deputaţilor. Alături de deputaţii Mihai Radu Popa (liderul de grup), Tudor Ciuhodaru, Liviu Codîrlă şi Nicolae Adrian Diaconu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţului Galaţi va coordona activitatea parlamentarilor PP-DD din Camera Deputaţilor. Parlamentarul gălăţean este membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. „Au fost propuneri în acest sens de mai mult timp, dar am refuzat, anterior. Datorită acestei poziţii poţi fi mai vocal şi te poţi implica mult mai mult. Pot promova mai multe proiecte pentru judeţul Galaţi, întrucât eu nu voi sprijini doar dezvoltarea colegiului în care am fost ales, ci dezvoltarea întregului judeţ. Ca şi vicelider, ai posibilitatea să ieşi la tribună mai des, ori de câte ori este nevoie”, ne-a declarat deputatul gălăţean.
Pagina 23 din 27